Media Revista Liceului Tehnologic „Dacia” - Caransebeș

Nr.23/ iunie-decembrie 2019

F
3
4
6
7
Premianți la creație
literară în limba engleză

Ora cinci
SPRING – AN EXPERIENCE IN IMMORTALITY
ENJOY SPRING SPRING IS JOY
“ S P R I N G : A L O V E L Y
R E M I N D E R O F H O W
Interviu
B E A U T I F U L C H A N G E
Concursul Național de
Creație Poetică
„Ion Chichere” Reșița
p.9

C A N T R U L Y B E ”
8 SPRING IN MY HEART
OLIMPIADELE
11 COMUNICĂRII
14 REGATUL CERULUI
16 PROBLEME DE
ECONOMIE
17 CONCURS de CHIMIE
18 ROMAN
MIT, LITERATURĂ ȘI DESTIN ÎN ULTIMUL
AL LUI MIRCEA ELIADE

20 Poezie
grai
în ACTIVITĂȚI
EXTRAȘCOLARE
bănățan 2018-2019

21 LGBT+Homofobie
discriminare
&
Igiena mintală şi
23 rolul său în viaţa
psihică a bolnavului
Media
La inceput, Patricia si Andi
Revista Liceului Tehnologic „Dacia” - Caransebeș au spus povestea unui
Craciun (im)bolnav(it), caruia
Nr.23/ iunie-decembrie 2019 trebuie sa-i regasim valoarea
2. spirituala uitata. Apoi, corul
elevilor de gimnaziu si de
Autorii articolelor și coordonatorii elevilor sunt
responsabil de autenticitatea conținuturilor. liceu au aplicat masurile
terapeutice cuvenite: colinde
ADRESA NOASTRĂ: de suflet si cantecele vesele
Revista „Media F” din glasuri cristaline si inimi
curate de copii. Elevii si
Liceul Tehnologic „Dacia” profesorii Liceului
Caransebeș, cod. 325400 Tehnologic "Dacia" din
Jud. Caraș-Severin Caransebes ureaza tuturor sa
Str. Libertății, nr. 21 petreaca un Craciun sfant, in
bucurie si intelegere, alaturi
de cei dragi!
Tel.: 0255-512-705 (secretariat) LA MULTI ANI!
E-mail liceu:
gsfcaransebes@yahoo.com
ltddaciacaransebes@yahoo.com

Coordonator: prof. dr. DANCIU Liliana

Director: prof. BOGDEA Florin
Director adjunct: prof.ing. STEPANESCU Luiza
Redactor șef: prof. CAMELIA Rusulescu
(liliana.danciu70@yahoo.com)
Grafică: prof. Danciu Petru Adrian
Redactori ediție:
prof. Basarab Mihaela; prof. Pîrvu Simina;
prof. Voicu Maria; prof. Mirea Nicoleta;
prof. Jucu Aurelian
Brîncă Denisa; Belcotă Ana; Moldovan
Flavius; Popa Petru; Șușoi Maria;
Meterez Robert; Seracin Camelia;
Alex Răvășel.

Articolele dumneavoastră, redactate cu

diacritice, în Times New Roman și pot fi
trimise pe adresa electronică a redacției
noastre:

revmediaF@gmail.com

Pe Facebook ne puteți găsi la adresa:

MediaF.
Pentru lectură completă în format electronic
(.pdf) și download:

https://issuu.com/mediaf

https://www.scribd.com/user/357080939/D
anciu-Liliana

https://liceultehnologicdaciacaransebes.wo
rdpress.com/
 Media
Premianți la creație
literară în limba engleză 3.
prof. Mihaela Basarab
Pasionați de limba engleză, câțiva elevi de la
Liceul Tehnologic „Dacia” din Caransebeș au
participat în semestrul al II-lea al anului școlar
2018-2019, la Concursul Județean cu
participare interjudețeană Magia culorilor în
revărsarea zorilor de primăvară, din cadrul
Proiectului Educațional „Copilăria – scântei de
gânduri, vis și culoare”, proiect cultural-
artistic, înscris în Calendarul Activităților
Educative Județene.
Proiectul urmăreşte dezvoltarea exprimării
estetice armonioase prin cuvânt, formă şi
culoare – valori superioare ale comunicării
interumane, dezvoltarea capacităţii de
concepere şi de redactare a unor pagini într-o
revistă şcolară, precum şi colaborarea, în acest
sens, cu mai multe şcoli din judeţ, dar şi din
ţară, iar printre obiective se numără:
dezvoltarea capacității de exprimare literară,
metaforică, a trăirilor sufletești, utilizând la
maximum valențele imaginației și ale
creativității, atragerea elevilor și implicarea
activă a acestora în organizarea unor activități
extrașcolare sub îndrumarea cadrelor didactice,
contribuind la dezvoltarea personalității lor și
stimularea interesului pentru studiul limbii, al
culturii și al civilizației engleze și franceze.
Desfășurat pe cinci secțiuni – Creaţii literare
(poezii / compuneri / referate / articole)
realizate în limba română, limba franceză sau în
limba engleză, Lucrări artistico-plastice
(desene/picturi, colaje, afișe, grafică),
Felicitari, mărțișoare, machete, icoane (pe lemn
sau pe sticlă) sau orice alte obiecte de decor
realizate în diverse tehnici de lucru, Prezentări
power point / material video și Revistă școlară /
jurnal / ziar – proiectul s-a desfășurat în
perioada 1 martie – 10 iunie 2019.
În urma evaluării lucrărilor pe secțiuni,
rezultatele obținute de elevii Liceului
Tehnologic „Dacia” participanți la concurs sunt
lăudabile:
Premiul I: Moldovan Flavius, clasa a IX-a A
Premiul al III-lea: Belcotă Ana, Popa Petru,
clasa a IX-a A
Cei trei elevi au participat la secțiunea
Creație literară în limba engleză, sub
îndrumarea doamnei profesoare Mihaela
Basarab.
Media

4.

ORA
CINCIBrîncă Nicoleta Denisa

Lumina aurie arăsăritului pătrundea printre frunzele stejarului, căzând

pieziș pe cabana de lemn. Firicele de fum ieșeau din coșul înalt al acesteia
semănând cu niște limbi șerpuinde, azvârlite când amenințătoare, când
speriate, spre înaltul ceruluide peruzea. Doar din interiorul cabanei

„Adolescența și provocările scrisului”

zgomotul făcut de oameni deranja liniștea naturii.
-Amalia, nu mai fugi!
Țipase o femeie către o copilă care ieșise în fugă, îndreptându-se spre

Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad.

lac.
Copila avea cinci ani și părul bălai, a cărui aureolă se scălda înrazele
blânde ale răsăritului. Râsul cristalin al copilului contrasta cu zgomotul
venit din interior.
Privit de la distanță, totul părea un tablou în care artistul a pus două lumi
împreună, una a naturii și a păcii, iar cealaltă a oamenilor, plină de zgomote
și mișcare care nu au sfârșit. Cabana se afla în mijlocul unui pâlc de copaci,
în apropierea unui lac, la câteva zeci de minute de drumul pe care îl parcurg
oamenii pentru a ajunge în vârful muntelui.
Odată cu trecerea orelor, soarele își schimba poziția pe cer, iar
zgomotul din cabană a încetat. Copilul care se juca lângă lac, acum era o
Concursul Național

adolescentă ce picta natura.

În timpul cât fata picta, în depărtare, doi măieștri discutau despre ea. Nu
pot relata în totalitate discuția lor, dar suna cam așa:
„Primul măiestru: - Frumusețea tinereții poate fi asemănată cu un
trandafir.
Al doilea măiestru: - Aici greșești, vezi tu, nu frumusețea trebuie să fie în
centrul atenției, ci inocența. Tinerețea oferă puritatea pe care doar un lucru
Premiul II

neșlefuit îl poate avea.

Primul măiestru: - O piatră neșlefuită nu se numește statuie, ci doar o
piatră. Inocența, asemeni frumuseții, este efemeră.
Al doilea măiestru: - Tot ce ține de umanitate este efemer, de la trăiri la
ce construiesc, la propria persoană. Ei sunt trecători, ca o piatră pe care o
arunci în apă. Se pierd în neant.
 Media
Primul măiestru: - În schimb, noi... noi dăinuim. Suntem aici de la începuturi și o să fim
aici și la final. Am văzut facerea, degradarea și sfârșitul lumii”.
Restul conversației nu poate fi relatată, fiindcă atenția mi-a fost atrasă de tânăra care
fredona o melodie în timp ce stătea pe bancă.
Copila de dimineață, adolescenta de la unsprezece erau acum tânăra de la ora
douăsprezece. Soarele era acum asemeni unei coroane, strălucind mai puternic ca niciodată,
răspândind razele sale peste liniștea naturii și peste haosul uman.
5.
Suprafața ca de oglindă a lacului a fost spartă de pietricele aruncate de tânărul de la mal.
Lângă apă, pe o pătură, o tânără aranja un coș de picnic.
- Matei, poți veni. Am pregătit totul, spuse Amalia cu voce blândă.
- Amalia, privește în jur. O viață aici poate fi doar perfectă.
- O viață aici vine cu sacrificiile sale. Ca orice loc și în paradis trebuie să plătim un preț.
- Care e acela? întrebă tânărul, privind la fata de pe pătură.
- Izolarea. E un preț destul de mare, nu crezi? spuse ea în timp ce se îndrepta spre el.
- Izolarea e o nimica toată atât timp cât o voi petrece cu tine.
..............................................................................................................................................
Scârțâitul enervant al unui balansoar se împletea cu suavul cântec al păsărilor. Doar
suspinul ușor al unui copilaș contrasta cu această simfonie inedită. Copilul de dimineață
avea acum propriul copil, fetița cu părul bălai avea părul asemeni frunzelor de porumb,
uscate de soare.
Râsetele de copii umpleau aerul, din interiorul cabanei până la malul lacului. Acolo era
teritoriul lor. Teritoriul micilor capete bălaie. Cel mai mic avea cinci ani, vârsta pe care o
avea și Amalia când pusese pentru prima dată piciorul în acel loc.
-Îți vine să crezi cum zboară timpul ? Parcă mai ieri erai copil.
-Mamă, parcă mai ieri mă țineai în brațe, iar acum îți ții nepoții.
- Vezi tu, draga mea, timpul e ca apa unui râu. Orice ai face să o oprești, ea tot își
continuă cursul.
..........................................................................................................................................
Amalia privi ceasul de pe perete și văzu că este ora cinci după-amiaza. La prânz, muzica
naturii se împletea cu râsete de copii. Majoritatea timpului zilei oamenii umpleau aerul cu
zgomotul vieții lor. Însă acum, acum era doar ea. În fond așa e în viață. La final, ești numai tu.
Doar pe parcurs nu ești singur, iar cea mai mare teamă e să nu te pierzi, pentru că odată ce
pierzi esența, nu o mai poți reface. Nu te mai poți regăsi.
În lumina apusului, pielea ei era asemeni hârtiei de pergament, părul odată plin de
strălucire, acum era prins într-un coc strâns pentru a ascunde trecerea timpului.
Amalia se așeză pe bancă,privind cum soarele apune, lăsând în urmă lacul, cabana,
natura și oamenii deopotrivă.
Privind cerul pictat de apusul soarelui, îmi întorc atenția spre măieștrii care încă
vorbeau:
„Atât inocența cât și frumusețea au dispărut. Frumusețea a fost transformată în timp, iar
inocența a devenit maturitate.
Ce ți-e și cu omul, toată viața lui e ca o zi. Se naște dimineața și moare la apus. Însă, din
toate orele vieții lui, ora cinci după-amiaza este cea mai frumoasă.
De ce? întrebă al doilea măiestru, întorcând pentru prima dată privirea spre cel dintâi.
Fiindcă e prima dată când realizează că mai are puțin timp până la apus, iar lumina
soarelui cade pe chipul său, transfigurându-l cu măiestria unui artist care finalizează un
tablou cu ultimele detalii.
.............................................................................................................................................
Ne naștem odată cu zorii, până la prânz am trecut de adolescență, iar după-amiaza ne
prindeîntr-o alergătură continuă. Dar, cu cât se apropie apusul, cu atât dorim să ne oprim și să
ne întoarcem spre dimineață. Din toate orele trăite de om, ora cinci este cea mai frumoasă,
dar nu datorită luminii care îl avantajează, ci datorită tuturor oamenilor întâlniți pe parcursul
zilei. Și, până la urmă, nu trebuie să ne fie teamă de apus, avem la dispoziție o noapte întreagă
și, cum e în firea lucrurilor, după fiecare noapte urmează încă o zi cu o nouă dimineață.
 Media Prof. coordonator Basarab Mihaela Augustina

SPRING –
6. AN EXPERIENCE
IN IMMORTALITY
ENJOY Moldovan Flavius – clasa a IX-a
Spring is like an experience in immortality because

SPRING Belcotă Ana – clasa a IX-a

“Spring is when life's alive in everything”
says Christina Rossetti and, in my opinion, that is
true.
Spring begins in March, when the sunshine
replaces the cold and the snow melts. Many birds
appear on the clear blue sky, cheering us up with
their chirping. Also during this season appear
flowers of different colours. The snowdrops, which
slowly come out from the sun-warming earth are
the first. In March we also celebrate Mother's Day.
This wonderful and amazing season
continues with April, the month when the sun
decides to be more welcoming and it gets warmer.
During this month, tulips of different colours
appear: red, yellow and even purple are my
favourites. The trees offer us their wonderful smell
of blossoming flowers. This month begins
cheerfully with the famous Fools' Day, a day when
children and even adults are playing practical jokes
and pranks.
May is the month when the connection to
winter's cold is totally lost, the month when the sun
appears burning in the clear sky, but also the last of
the three spring months.
Spring is a colourful and beautiful season
when everything around us comes to life, giving me
the feeling of joy, no other season does.
everything regains life and bright colours, after the months
of „dead nature” with boring grey and brown colours.
Green, pink and purple colours appear from the buds of the
trees.
Spring would not be the same without the smell of
the spring flowers but also without its traditional
celebrations like March 1st , the first spring day – also
called Trinket's Day, when the boys offer girls trinkets, and
March 8th when we celebrate Women's Day.
Usually on Women's Day even the youngest children
prepare something for their mothers: a flower, a card, a
drawing or photos taken in the kindergarten or school.
Women are offered presents by their children, husbands or
work colleagues and parties are organized on this day.
April Fools' Day, celebrated on April 1st, is when
people do pranks and play jokes and tricks to one another,
the joy on this particular day being representative for the
entire season.
Spring would be my second favourite season, after
summer. In spring, in March to be more exact, is my
birthday. The days are getting warmer and longer and after
a couple of months of cold weather, everything comes
magically back to life.
With spring I can't stay in the house anymore. All of
the colours, the buzzing bees, the chirping birds, the
blossoming trees, the first spring flowers and the warm
weather, they all make together a beautiful scene.
When spring comes, there are no problems left
except where to be happiest. The only thing that could
spoil a day were people and if you could keep from making
engagements, each day had no limits. People were always
the limiters of happiness, except from the very few that
were as good as spring itself.

SPRING IS JOY Popa Petru – clasa a IX-a

I think everyone has a favourite season. I like all of them, but my favourite is definitely spring. Spring has three months: March,
April and May and it is also in spring when we celebrate the greatest holiday of mankind, the Easter. It is a holiday we celebrate in the
name of Jesus Christ, for his sacrifice, on the day he has been crucified.
The shortest spring month is April, the hottest month is May and the coldest is March, this last one being like a bridge between
seasons, namely winter and spring.
Spring is the season when everything comes back to life, it's like living in a, where the colour palette hasn't dried up yet. I love that
rebirth of nature when everything looks colourful and happy. The birds start singing early in the morning, telling interesting stories.
The sky is blue and it hardly ever rains, and if it does, it's a rain that makes me feel relaxed and nostalgic. Spring also lets you know that
summer is near and so is the summer holiday.
You can see spring flowers everywhere: snowdrops, daffodils, tulips of different colours are offered on Trinket's Day or Mother's
Day to girls and women as a way of showing love, respect and joy. A flower is more than you need to make someone smile and I think
that people look for reasons to be happy in all spring celebrations.
These are only a few reasons why I love spring and I consider it to be the best season of all. Spring gives me the feeling of joy no other
reason does.
 Media
“SPRING: A LOVELY
REMINDER OF HOW
BEAUTIFUL CHANGE 7.
CAN TRULY BE” Meterez Robert Cristian, clasa a IX-a
Spring means the beginning of a season, this could be a sign that summer is slowly approaching. In spring
the trees bloom, the birds return from warmer countries, all nature changes and fresh grass appears.
The three spring months are March, April and May. March could be called the celebrations' month,
th th
because it is then when we celebrate the Women's Day (March 8 ), the Martyrs' Day (March 9 ), the Men's Day
(March 9th), the International Consumer Rights Day (March 15th), the Earth and Water Day (March 22nd), Saint
rd
George (March 23 ).
The Orthodox and the Catholic Easter are usually both celebrated in April, but there is no fixed date for
them.
st
May 1 is the International Labour Day, also called the International Workers' Day. Also in May we
celebrate the Pentecost and this date depends on the day Easter is celebrated, and Saints Constantine and Helen
(May 21st).
In order to better describe the beauty of spring I have chosen some quotes that paint in my mind this
amazing season: “Spring: a lovely reminder of how beautiful change can truly be.” (Unknown author); “If we had
no winter, the spring would not be so pleasant; if we did not sometimes taste of adversity, prosperity would not
be so welcome.” (Anne Bradstreet); “Spring is nature's way of saying, 'Let's party!'” (Robin Williams); “Sitting
quietly, doing nothing, spring comes, and the grass grows by itself” ( Matsuo Bashō); “April hath put a spirit of
youth in everything. (William Shakespeare)”; You can cut all the flowers but you cannot keep spring from coming.
(Pablo Neruda); “Only in dreams of spring/ Shall I ever see again/ The flowering of my cherry trees.” (Frances
Hodgson Burnett); “A little madness in the Spring/ Is wholesome even for the King” (Emily Dickinson).
If so many people – writers, actors, regular people – write about spring is such beautiful ways, I can only
conclude saying that spring is life itself, with ups and downs, with sun and rain, warm and cold, all having an
impact on us.
Media
SPRING IN MY HEART
Belcotă Ana, clasa a X-a
”I am going to try to pay attention to the spring. I am going to look around at all the flowers,
8. and look up at the hectic trees. I am going to close my eyes and listen.” Anne Lamott
This is my favourite quote about the coming of spring. It is a quote that tells us about how
peaceful spring is, about the way the landscape blossoms and blooms, but it also makes me pay
closer attention even to the smallest details, turning me into a dedicated observer of the things we
are surrounded by.
Spring is the season of life, it is the season when trees bloom and everyone becomes happier
and more loving. Love is another feature of spring which transforms the world into a better world.
Spring is not spring without the bees, the bird “songs” and the smell of the spring flowers but also
without its traditional celebrations.
During spring we have a lot of specific holidays that I love like, for example, Women's Day,
celebrated on March 8th or the Easter, for which there is no fixed date. The Easter, being one of the
biggest holidays of Christianity, if not the biggest is connected to many habits in our country, the
most famous being the painting of eggs, usually happening on the Friday before Easter.
What I also love about spring is the weather. It is getting warmer and warmer each day and so
there are a lot of outdoor activities that you can do, among which I want to mention walking and
cycling, my favourite ones.
Everything becomes better in spring: the grass turns from brown to green, the birds start
singing louder and more often, the trees blossom and the flowers bloom, the frozen springs start
flowing again, making that peaceful sound that cannot be replaced, the sky turns from grey to blue,
the parks are full of children playing, laughing and running, the animals seem happier, too. People, in
general, act friendlier, are willing to help and smile at each other more often.
Spring is my season, it is our season! We can start a new life right this spring, so we have
nothing else to do but to be happier, more loving and better people.

THE JOY OF SPRING

Seracin Camelia, clasa a X-a
”Spring has returned. The Earth is like a child that knows poems.” Rainer Maria Rilke
This beautiful poem from Rainer Maria Rilke points out the beauty of spring, the animals that feel like coming back
to life, life on Earth colours the landscape . The spring brings light in our souls, or at least so I imagine, because this is how I
feel hearing the birds sing or seeing the animals coming waking up from the winter sleep.
The shortest spring month is April, the hottest month is May and the coldest is March, this last one being like a
bridge between seasons, namely winter and spring.
The spring is both a warm and a cold season, but not as hot as summer, and not as freezing cold as winter. A
combination of seasons, I would say! The flowers are blooming in different colours and the grass is greener than in any
other season, providing the land with a colour as full of life as it gets. While the animals are enjoying the light and relax in
the sun, they feel free.
We have a lot of celebrations in the spring: March 1st (also called Trinkets' Day), March 8th, (International Women's
Day), Easter and many more.
One of the holidays which gives me a pleasant feeling is March 1st. It is a holiday that celebrates the coming of
spring, the blue sky and the green grass. The tradition on this day is that women and girls are given flowers and trinkets.
Among the flowers given to women, there are snowdrops, tulips or hyacinths, all meant to announce that the nature is
back to life and, just like the earth, the birds or the animals, we should feel joy, gratitude and happiness.
“The beautiful spring came; and when Nature resumes her loveliness, the human soul is apt to revive also.” (Harriet
Ann Jacobs)
People are happier when spring comes because the long, cold winter days are gone, the weather gets warmer and
the days are longer, so more time for outdoor activities. While adults enjoy walking and traveling, children enjoy a longer
day playing “hide and seek”, “the bottle of poison”, ball games or just hanging around with friends.
Spring brings a balance in nature and souls full with flowers of joy.
 Concursul Național de Creație Poetică
Brîncă Nicoleta Denisa „Ion Chichere” Reșița
prof. coord. Liliana Danciu

FELICITARI, Denisa
Nicoleta Brinca, pentru
frumosul debut in lumea
poetilor!!!!

Miercuri, 18.12.2019, ora

18, la Teatrul de Vest din
Resita, a avut loc
premierea concursului
national de poezie "Ion
Chichere", in compania
poetilor si a oamenilor de
cultura din Resita
(Gheorghe Jurma, Marcu
Mihai Deleanu, Radu
Cernatescu sunt numai
cateva nume). Resita
literara este o veche si
frumoasa realitate
sprijinita financiar de
iubitorii de arta locali,
Eseu despre ipoteticul vieții formand o familie
Am încercat să ajung la mal,
Am încercat să ating norii, Nemurire
Am încercat să ascultgheața,
Am încercat să privesc pădurea.
Deschid geamul și arunc
Am încercat, am încercat, am încercat, tot ce a fost și nu mai este.
dar am uitat. Am uitat de consecințe. Îmi iau geanta și mă îndrept în a noua meacălătorie,
Am uitat că te poți îneca și la mal, iar înainte-mi se așterne un peisaj de nemurire.
Am uitat că atunci când ajungi la nori, Totul e verde și înflorit,
gravitația te trage în jos. nu sunt nici oameni și nici trafic nu mai este,
Am uitat de gheața ce se poate sparge doar plante, animale și a mea infinitate.
Și am uitat de fiarele pădurii.
Când privești în nemurire, ea privește înapoi.
Stau și ma gândesc la cum ar fi dacă... Te atinge pe-ntuneric,
Dacă aș uita de consecințe? simți căe și când nu e.
Dacă aș ajunge la mal? Când te-atinge nemurirea,
Dacă aș atinge norii? tu trăiești ca să iubești, nu trăiești ca să exiști.
Dacă aș auzi vocea înghețată a unui râu? De găseștitu nemurirea,
Dacă aș privi direct în inima pădurii? pune-o-nbuzunarul hainei,
însă fii atent să nu te pierzi,
Iau aer în piept și sar cu neștiința, că, dacă pierzi tu nemurirea,
Sar ca un iepure care a uitat de prădător. pierzi și scopul ce-l servești.
Sar pentru că nu am de ales,
Sar pentru că îmi aleg menirea
Și pentru că refuz să trăiesc gândindu-mă că am ratat din cauza fricii.

Dar, înainte să sar, îți întind mâna și șoptesc: „Sari?”

Media

10.

Apusul soarelui
Contemplație retorică

Parfumul delicat de crin

Stau și privesc la străinul ce îmi zâmbește,
camera toată o umplea,
îi fac cu mâna,îmi răspunde.
iar jazz-ul lin plutea-n auz
Mă încrunt, dar iar mă imită.
cu-acorduri poleite-n aur, parcă.
Stau și analizez străinul ce îmi zâmbește,
Doar firișoarele pudrate cu lumină
iar chipul său începe să îmi trezească o amintire.
stingher treceau
Stau și privesc, stau și socotesc...
prin sita de mătase a perdelei,
Parcă l-am văzut cu ani în urmă într-o fotografie de familie.
pentru-a mai arunca o tristă strălucire
Semăna cu mine, chipul meu, corpul meu.
asupra pozelor îngălbenite pe perete.
Stau și privesc și parcă mă adâncesc,
Ca pe-un trofeu al tinereții-apuse
Fără să știu dacă el era eu sau eu eram el.
bătrâna doamnă le ținea,
Stau și mă întreb dac-am fost oare eu vreodată eu
biete-amintiri deșarte
Sau am fost eu, pentru că mi-au spus ei că sunt el.
a ceea ce a fost și a trecut.
Analizând străinul din oglindă, în cap îmi răsări o întrebare:
„Te-ntrebi și tu adesea cinʼ te scrutează zilnic din marginea de-argint?”
C-o ultimă și palidă-ncercare,
o mică rază se-așternu lividă
pe-obrazul de hârtie mată,
ca unic semn de alinare,
 OLIMPIADELE COMUNICĂRII

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE

COMUNICĂRII
POLITEHNICA TIMIȘOARA

„DOUĂ MONOLOGURI NU FAC UN DIALOG”

Jeff Daly

Prin definiție, dialogul este convorbirea dintre două sau mai multe persoane, prin intermediul căruia se face
schimb de idei și opinii. Monologul este definit prin vorbirea neîntreruptă a unei persoane, fără ca altcineva
să aibă drept la replică. În planul elevat al retoricii, monologul este o formă superioară de comunicare,
poziționat valoric în opoziție cu dialogul, considerat adesea, pe nedrept, risipă de cuvinte și „vorbire rea".
Într-o societate, în care fiecare individ este focusat eminamente pe sine, discuția dintre două persoane nu
mai este formată dintr-un dialog, ci mai degrabă din două monologuri. Etimologic „cuvinte în doi" s-a
transformat în „cuvinte de unul singur" asemeni renumitei „singurătăți în doi" din cuplul modern. Când (ne)
comunicăm, suntem tentanți să transmitem propriile idei, nu să ascultăm, astfel încât discuțiile cu cei din jur
se transformă într-o piesă de teatru, în care protagoniștii își spun monologurile fără a interacționa unul cu
celălalt, uneori chiar ignorând complet existența interlocutorului. În era comunicării rapide și a Internetului
cu aplicații menite să ne apropie de alți oameni mai mult ca niciodată, fiecare individ pare prins în propria
realitate, în care dorința de comunicare apare în puține momente și numai în momentul când putem
comunica ceva despre noi, fără a părea interesați dacă suntem sau nu ascultați. Ținând cont de cele trei
componente ale comunicării – emițător, mesaj, receptor –, când analizăm o conversație formată din două
monologuri, constatăm lipsa receptorului. Deși cele două persoane încearcă să transmită mesaje una
celeilalte fie prin intermediul Internetului, fie față în față, putem observa că fiecare este prea focusată pe
sine pentru a asculta cu adevărat ce are de transmis cealaltă persoană și, chiar dacă una dintre ele încearcă să
rupă monologul, prin receptarea mesajului transmis pentru a răspunde la el, această încercare este de cele
mai multe ori fără sorți de izbândă. Printr-o simplă analiză a discuțiilor din jurul nostru, putem constata ceva
doar aparent paradoxal: în era comunicării în masă, persoanele par mai mult focusate pe ce au de transmis,
decât pe ce pot recepta. Chiar în momentele de maximă focusare asupra receptării, nu putem să înțelegem
pe deplin mesajul, întrucât, cel puțin o dată în timpul încercării noastre, gândul a fugit la propria persoană.
Asta se întâmplă, în primul rând, pentru că nu există „comunicare în masă", ci doar comunicare intimă,
apropiată între individualități care nu se pierd într-o masă indistinctă și, în al doilea rând, care reușesc să
depășească egocentrismul atât de specific epocii actuale. Deși pare greu, dialogul este posibil, totuși, într-o
societate bazată pe monolog. Cu răbdare și înțelegere, toate componentele comunicării își pot intra în rol.
Focusându-ne mai puțin pe sine și mai mult pe Celălalt, în fond un alt Eu, putem avea un dialog de succes,
fiindcă e nevoie de cel puțin un emițător și de cel puțin un receptor într-un dialog și este nevoie de cel puțin
o persoană care să rupă monotonia monologurilor și să-și asume rolul de receptor.
Media

12.

sursa img.: https://cresurselornaturale.wordpress.com/2012/03/15/protejarea-aerului-atmosferic/

13.
 14.

Regatul Cerului
Timp de 100 de ani, cele două regate din Cordia s-au aflat într-un război nemilos și
devastator,după ce împăratul din Kron a răpit-o pe fiica împăratului din Akrom. Cei doi
împărați au decis să semneze un tratat de pace în turnul aflatîntre Kron și Akrom.Când au
ajuns la întâlnire, cei doi împărați s-au așezat la masa tratativelor pentru a discuta condițiile
păcii, dar deotată 10 cavaleri pătrundîn sală, tulburând liniștea oricum foarte fragilă. La
sosirea gardienilor, cei doi regi erau de negăsit și restul erau răniți. Doi detectivi observă
faptul că unul dintre acei cavaleri avea sigla regatului Kronian. Regatul din Akrom i-au
amenintat pe cei din Kron că vor renunța la tratatul de pace și vor ataca din nou dacă regele lor
nu este găsit.Ei consideră că cei din Kron au înscenat răpirea pentru a avea un avantaj în
război.
Fiul regelui din Kron, Adrian, a decis să angajeze trei luptători de excepție pentru a opri
războiul și a-și găsi tatăl.Cei trei erau experimentați în arta războiului, cei mai buni în acest
domeniu. Vlad era din regatul Raspatin, un lunetist renumit în armata tzarului până când, din
motive numai de el știute, a decis săo părăseascăpentru mercenariat. Gandalf (nu am nicio idee
cum să-l numesc) era din Nadia, un profesor emeritpână a fost dat afară, pentru că fura poțiuni
magice și iepuri din laboraor pentru a-i elibera. Augustus era fiul împăratului din Bohimia.Cu
toate acestea, el a decis să fie un anonim aventurier,
pentru că nu-și dorea să fie conducător.
Acești trei eroi atât de diferiți au fost angajați de
Adrian pentru a-i găsi pe cei doi regi și a-i scăpa de
răpitori. După ce au hotărât unde să-i caute pe cei doi,
cavalerii au decis să trimită pe vulturii lui Vlad,
Aurelian și Sargai, ca să survoleze pădurea blestemată.
În pădurea blestemată se spune că se află un fost regat
15.
blestemat de zeul insulei datorită faptului că locuitorii
erau lacomi și au distrus nenumărate sate din afara
regatului.
După ceva timp, Aurelian și Sargai s-au întors
pentru a-i conduce pe cei trei la locul unde îi văzuseră pe
regi. Pe drum, cei trei văd mai multe sate distruse. Vlad
a văzut o femeie bătrână care stătea în mijlocul acestuia.
Gandalf a știut că era o vrajă, așa că a făcut o vrajă,
pentru ca aceastasă-și arate adevarate formă.Era un
monstru cu trei capete,dinții ca niște cuțite și o privire
care îți putea penetra sufletul. După ce a văzut asta,
Vlad a aruncat cu praf în ochii monstrului și Augustus a
reușit să decapiteze bestia.
După câteva ore de mers, cei trei au dat de o
fortăreață ferecată cu magie,așa că Gandalf a ridicat
blestemul care fereca fortăreața.După aceea, cei trei
intrăîn fortăreață numai ca să vadă o armatăde
scheletoniși alte creaturi invocate cu ajutorul celor doi
regi. Atunci, Gandalf și-a dat seama că aveau nevoie de
coroanele regilor pentru a invoca o armată și mai
puternică. Numai Gandalf știa cum să oprească această
invazie, așa că i-a spus lui Vlad să tragăîntr-un cristal
care seca regii de putere. Augustus trebuia să scape de
șaman pentru a opri această invazie. Zis și făcut.
După ce au scăpat împreună cu regii, au văzut că
sunt urmăriți de regatul întunericului. Augustus a decis
să tragă de timp și să se lupte cu cât mai mulți dintre
soldații lor, pe când Gandalf a creat o bombăpentru
aînchide accesul în pădurea bleestemată, iar Vlad
trăgea continuu în adversari pentru a-i împiedica să
treacă. Doar astfel Augustus a reușit să scape.
Când au ajuns acasă, tratatul de pace a fost semnat
și cei trei au fost răsplătiți regește de către cei doi regi,
pentru că, prin curajul și dedicația lor, au reunit
regatele. După acest eveniment, cei trei hotărăsc să-și
deschidă un negoț inpreunăși să ducă o viață normală.

Alex Răvășel Clasa a X-a D

Prof.coord. dr. Liliana Danciu
 PROBLEME DE
16. ECONOMIE
Prof. Nicoleta Mirea

Să presupunem că în perioada de practică, la prelucrarea lemnului, clasa (producătorul) A, poate produce într-o lună 50 de scaune
sau 5 dulapuri, în timp ce un alt producător, (clasa) B, poate produce într-o lună 150 de scaune sau 10 dulapuri.
a) care producător deţine avantaj absolut în realizarea scaunelor? Dar în realizarea dulapurilor?
b) care este producţia totală obţinută de către cei doi producători, dacă fiecare produce ambele bunuri, alocând jumătate din
lună pentru realizarea scaunelor şi jumătate în realizarea dulapurilor?
c) cum se vor specializa cei doi producători?
d) care este producţia totală obţinută de către cei doi tâmplari după specializare?

Rezolvare:

a) avantaj absolut în realizarea scaunelor deţine producătorul B, care poate produce lunar 150 unităţi, comparativ cu producătorul A
care poate produce lunar numai 50 unităţi, iar în realizarea dulapurilor avantaj absolut are tot producătorul B care poate realiza 10
unităţi, faţă de 5 unităţi cât poate produce A.
b) A va produce ½ din producţia maximă de scaune, adică 25 unităţi, şi ½ din producţia maximă de dulapuri, adică 2,5 unităţi. B va
produce ½ din producţia maximă de scaune, adică 75 unităţi, şi ½ din producţia maximă de dulapuri, adică 5 unităţi. În total se vor
produce deci 100 scaune şi 7,5 dulapuri lunar.

c) Pentru a vedea cine are avantaj comparativ în producerea bunului A şi în producerea bunului B trebuie calculate costurile de
oportunitate, astfel:

Costul de oportunitate al producătorului A/scaune = la ce renunţă / ce alege = 5/50 = 0,1

Costul de oportunitate al producătorului B/scaune = la ce renunţă / ce alege = 10/150 = 0,066

Costul de oportunitate al producătorului A/dulapuri = la ce renunţă / ce alege = 50/5 = 10

Costul de oportunitate al producătorului B/dulapuri = la ce renunţă / ce alege = 150/10 = 15

Avantajul comparativ se realizează când se minimizează costul de oportunitate.

Criteriul de specializare în activitatea economică - avantajul comparativ - cere ca un producător să se specializeze în producerea
acelui bun sau serviciu care are pentru el costul de oportunitate cel mai mic.

Prin urmare, A se va specializa în producerea dulapurilor, iar B se va specializa în producerea scaunelor.

d) După specializare, A va produce numai dulapuri, adică 5 unităţi, iar Y va produce numai scaune, adică 150 unităţi.

În total se vor produce deci 150 scaune şi 5 dulapuri.

CONCURS de
CHIMIE 17.
Ed. a XI-a 2019

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN
DE CHIMIE „MEMORIAL
OCTAVIAN LARIONESCU”

Coordonator
prof. MARIA VOICU
 MIT, LITERATURĂ ȘI DESTIN ÎN
ULTIMUL ROMAN AL LUI MIRCEA ELIADE
18.

Publicat în 1955, la Paris, sub titlul La forêt interdite, romanul a șocat prin dimensiune și a surprins prin densitate și
complexitate, dar nu a avut succesul scontat de autor. Mai târziu, când se va afla la Chicago în calitate de profesor al religiilor la
Universitate, soția unui coleg îi va mărturisi că nu a reușit să ajungă la pagina 100.Același șoc cultural l-au avut asupra cititorilor
romanele lui Marcel Proust și James Joyce. După ce cucerise respectul cercetătorilor europeni în domeniul istoriei religiilor, Eliade a
sperat și într-un succes de public major în plan literar. Tăcerea presei literare pariziene l-a dezamăgit, dar a pus-o pe seama
mașinațiunilor propagandei comuniste din țară. De aceea, nu după mult timp, în 1957, Mircea Eliade și soția lui Christinel vor părăsi
Europa pentru totdeauna, nu fără regret, însă, pentru a locui în America.
Noaptea de Sânziene este un roman de dimensiuni impresionante, descurajant pentru un cititor grăbit care caută divertisment sau
descărcare nervoasă. Într-adevăr, primele o sută de pagini sunt confuze și nu transmit nimic, dacă lectura nu avansează până la finalul
revelator. Pentru autenticitate, narațiunea nu e uniformă și liniară, ci fragmentată în cicluri existențiale care se intersectează și
influențează reciproc pentru a construi un alt ciclu existențial, cosmic și uman, de 12 ani. Perspectiva narativă este fărâmițată în tot
atâtea„felii de existență” câte personaje simbolice trăiesc propria experiență mistico-religioasă, inițiatică: Ștefan Viziru, Anisie, Petrică
Biriș, profesorul Antim, Ileana Sideri și Ioana Viziru, Ciru Partenie, Spiridon Vădastra și tatăl său, învățătorul Gheorghe Vasile,
Cătălina, Bibicescu, Irina, StellaZissu etc. Fiecare personaj are o existență „diurnă” și un comportament profan, dar, inconștient
mimează gesturile sacre ale unui rit, devenind actantul acestuia.
Astfel, în planul vieții sociale, Ștefan Viziru este un economist foarte respectat, dar în plan inițiatic, obsedat de ieșirea din timp și
problema destinului, în mod inconștient, el devine un neofit care exersează diverse scenarii mitico-ritualice de a depăși dualitatea
specifică condiției umane și a cunoaște nemurirea încă din viață. Dualitatea este sugerată prin intermediul mai multor elemente
ambivalente sau polarizate antagonic: două planuri ale existenței, motivul dublului, două femei iubite. Ștefan își împarte viața între
două locații – una neoficială, camera din hotelul-labirint,unde Ștefan „se coace” ca într-un alambic alchimic, pictează, primește
„semne” din partea destinului și o aduce pe Ileana Sideri; cealaltă oficială, locuința conjugală, unde trăiește alături de soția sa Ioana și de
fiul lor, Răzvan); între două femei, între două feluri de „a fi” – creativ și imaginativ („Coroana”), respectiv rațional (Ciru
Partenie).Ștefan și Ciru Partenie îl cunosc deopotrivă pe Anisie, un personaj eminamente simbolic, un fel de avatar al lui Deus otiosus,
care, văzând cum trece timpul, își duce existențaîn afara timpului profan, într-o livadă paradisiacă aflată pe coordonatele unei geografii
sacre. Ciru Partenie vede în Anisie un simplu cioban-călăuză spre stână, în vreme ce Ștefan „vede” dincolo de aparență și interpretează
creativ „gesturile” sacre ale unei călătorii inițiatice, în care Omul își sprijină Creatorul său, obosit și bolnav de atâta „drum” în profan
pentru a regăsi Raiul pierdut. Petre Biriș, prietenul lui Ștefan, este un profesor de filosofie, sceptic și atașat ideatic de conceptul
heideggerian despre „Ființa-întru-timp”, dar, prin boală și, mai târziu, prin tortură, va cunoaște etapele unei metamorfoze șamanice.
Ileana Sideri și Ioana sunt cele două femei pe care iubindu-le Ștefan încearcă să refacă idealul angelic al iubirii totale – prima, iubita
eternă, sortită, întâlnită mistic într-o seară magică a solstițiului de vară, cealaltă,soția legiuită, perechea lui în dimensiunea socială și
religioasă profană. În plan social, Spiridon Vădastra este un oarecare, cu visuri de parvenire, informator cinic și lipsit de scrupule,pe
care iubirea pentru StellaZissu îl metamorfozează radical în „cel ce vede Steaua”. Cătălina este o actriță de vârsta a doua, o frumusețe
ofilită într-o viață risipită superficial, dar ea se salvează prin aspirația spre o iubire paradisiacă frate-soră cu Petre Biriș.Bibicescu este un
actor ratat pe scena teatrului, oportunist jalnic și plagiator, dar joacă foarte bine roluri în viață, ilustrând concepția eliadescă despre
destin ca „timp exorcizat”.
EugenSimiona numitNoaptea de Sânziene un „roman total”,alțicritici, înschimb, l-au catalogatdrept „roman aluvionar”, din
cauzăcăreuneșteproiecteliterarenefinalizate anterior, peurmelelui Cornel Ungureanu, îl consider „roman oceanografic”, iar din
perspectivahermeneuticăeliadescă, „un roman imperfect”, a căruiinterpretareși co-generarenu se sfârșeșteniciodată: „Cred că cele mai
bune cărți ale mele vor fi scrise de altcineva.” (Mircea Eliade, Jurnal).
 „Un popor nu se caracterizează atât prin oamenii mari,
pe care îi are, ci mai ales prin
felul în care îi recunoaşte şi îi
stimează pe aceştia”. (Friedrich Nietzsche)

19.
Dr. Liliana Danciu
Amploarea narațiunii este susținută de conținutul de idei structurat pe o
adevărată rețea tematică, simbolico-religioasă, mitologică, filosofică, care se
intersectează permanent și infuzează fresca istorico-socială a celor doisprezece ani
surprinși. Noaptea de Sânziene este un roman elaborat și publicat în perioada
definitivării unui proces îndelungat al formării gândirii științifice, început sub
influența indubitabilă a metafizicii lui Nae Ionescu și a lecturilor din Heidegger,
continuat cu experiența indiană, contactul cu gândirea școlii sociologice franceze,
dar și cu lectura tradiționaliștilor (Natale Spineto, Mircea Eliade istoric al religiilor.
Cu o corespondență inedită Mircea Eliade–Károly Kérenyi. Traducere din limba
italiană de Șerban Stati și Magdalena Ionescu. Controlul științific al traducerii:
Radu Bercea și Florin Țurcanu, București, Editura Curtea Veche, 2009, pp. 172-
173). Cunoscând ambele abordări polarizante cu privire la fenomenul religios – cea
filosofică și cea științifică –, Eliade își propune să elaboreze o a treia, anti-reducționistă, reconciliantă și unificatoare între viziunea
tradiționalistă și cea esoterică modernă. Prin prisma celor afirmate, Noaptea de Sânziene devine expresia literară a acestui palimpsest al
formării și consolidării poziției științifice a istoricului religiilor român, căci reunește armonios concepte tradiționale, precum prototipul
(variantă a arhetipului jungian), simbolul și hierofania, dar și moderne, din esoterismul european, cum este exemplul Kabbalei, într-o
viziune totalizantă.
În acest roman-cântec de lebădă eliadesc, scriitorul savant reunește cu migală obsesivă toate temele majore ale metafizicii sale,
conceptele propriei hermeneutici religioase și „laice”. În acest scop, romanul este scris urmând harta imaginară a unei sensibilități
totalizante, care a dorit să contopească vechiul și noul, profunzimea adâncă a reflecției filosofice și superficialul prozaic, miticul și
modernul. Scriitorul lasă indicii vizibile, care să conducă omul modern pe traseele unor deveniri umane, individuale și colective, dintr-
un timp istoric tragic, și camuflează dincolo de aparențe semnele de taină ale scriiturii, cele care îl conduc pe cititor în miezul fierbinte al
Centrului hermeneuticii eliadești.
De aceea, se impun mai multe niveluri ale lecturii acestui roman și tot atâtea interpretări critice – o lectură a romanului exoteric,
care să surprindă nivelul prim al tramei romanești, textul în sine cu fresca socio-istorică și poveștile nefericite de dragoste și de viață ale
sale, o lectură hermeneutică, care să dezvăluie în planul orizontalei interpretative metafizica polarizării sacrului și profanului, o lectură
esoterică a dimensiunii abisale a existenței personajelor ca expresie a unei experiențe exemplare transformatoare, o lectură
naratologică, care permite explorarea resorturilor intime ale demersului creator al imaginației scriitorului mistagog și raportul acestuia
cu propriul univers ficțional și, nu în ultimul rând, o lectură comparatistă în planul imaginarului, care relevă asocieri neașteptate cu
opere literare și muzicale nemuritoare ale culturii universale – Divina commedia a lui Dante Alighieri, Furtuna lui William
Shakespeare, Simfonia Destinului a lui Ludwig van Beethoven, Comedia umană balzaciană. Nu în ultimul rând, prin intermediul
spiritului său deschis spre noi orizonturi ale cunoașterii și atracția irezistibilă a noului și ineditului în cercetare și în literatură, Eliade se
dovedește un precursor temerar al modernilor Umberto Eco, Paul Ricœur, Mario Vargas Llosa.
Sunt voci care afirmă în prezent că Eliade e depășit, dar constatăm că majoritatea cercetătorilor din prezent, care analizează
fenomenul modern al artistului-șaman, își întemeiază analiza pe cercetarea științifică a savantului român despre șamanism. Acestea nu
identifică, în Adrian, un poet-șaman, în Gavrilescu, un pianist-șaman, în Ștefan, un potențial pictor-șaman sau în Biriș, un filosof-
șaman. În opera literară și științifică eliadescă sunt valorificate două tipuri de esoterism: arhaic, prin identificarea unor scenarii mitico-
ritualice, precum cel șamanic, alchimic, yoghin, tantric, gnostic, cel al regenerării timpului, al reconstruirii mitului totalității din
legendarul istoricizat prin cuplul cosmic Soarele și Luna, și modern, prin elemente de Cabala, de magie și ocultism.
Eliade însuși mărturisește în paginile jurnalului său că raportul vizibil/ invizibil constituie însăși metafizica acestui roman,
raport nuanțat în termenii analizei științifice, profan/ sacru, istorie/ mit, iluzie/ realitate. Spre deosebire de ezoterismul modern, însă,
care vede vizibilul și invizibilul divizate ireconciliabil, dihotomic în material și spiritual, „aici”/ „acolo”, viață/ moarte, Eliade
consideră că vizibilul este doar suprafața iluzorie care ascunde invizibilul, că sacrul se manifestă întotdeauna în profan, doar că omul a
pierdut capacitatea de a-l vedea, acel „dar de a vedea” șamanic, astfel încât acesta rămâne ascuns sub forma unor taine. Sacrul dorește a
fi descifrat și, de aceea, el face semne Spiritului „trezit” din somnul materiei, care trebuie să se salveze prin regăsirea unității pierdute.
Eroii lui Eliade sunt intelectuali, al căror spirit universal „a adormit” pe traseul rutinier al existenței istorice, „trezit” însă de un
„accident” ce favorizează spargerea limitelor vizibilului și renașterea inițiatică întru spirit, în afara acestei lumi materiale. Această
„trecere” este întotdeauna posibilă într-o natură „vie”, care la Eliade este fie pădurea, fie peștera, fie grădina. În Noaptea de Sânziene,
pădurea este „vie” în noaptea magică a deschiderii cerurilor, astfel încât favorizează unirea armonioasă a elementelor arhetipale
devenite contrarii în spațiul profan – femininul și masculinul, Marea Zeiță (pământul) și Marele Zeu Uranian (cerul), Luna șiSoarele,
Yin și Yang, Atman și Brahman. În această pădure vie, ariciul devine personaj de legendă în marea dramă cosmică a iubirii imposibile,
care-i face semne, de neînțeles, însă, lui Ștefan. Natura a rămas vie, dar omul s-a depărtat și s-a înstrăinat de aceasta și a uitat formele
autentice de comunicare, izolându-se tot mai mult într-un limbaj profan fragmentar, lipsit de capacitatea de a totaliza cunoașterea.
Înacestsens, înPrefața la Romanul din roman: Noaptea de Sânzine de MirceaEliade, criticulMircea Braga întreabă rhetoric: „Finalul
romanului Noaptea de Sânziene nu rezolvă, ci se propune ultimei dihotomii: Ființa este produsul Sacrului ori Sacrul este produsul
Ființei?”.
 ACTIVITĂȚI
EXTRAȘCOLARE
2018-2019
20.
Poezie în
grai
bănățan prof. coord. Camelia Rusulescu

Vremea ge măritat.
de Șușoi Maria.

Să vorbeșce pă la sace
Că fecili ăla cuminți.
Nu săr noapcea pă firești.
Șî ascultă dă părinț!

Pă la colț la măgăzân.
Aud babili cum bârfesc.
Că a mică a lu Crumpel
.
Sare noapcea pă firești.

Mâne zâ la microbuz ,
Prind șî eu vorbă cu ie ,
Ie o afurisâtă mică,
Zâșe că nu i traba me.

Când ajung și eu acasă.

Buna me, m-o așteptat
Ș-o înșeput să îmi înșâre
Toace șcririli gin sat .Dar când io am auzât.
Șe vorbe-i ieșau gin gură .
Mă gâgi să-i zîc lu buna.
Să măi șî tacă gin gură.

Beta buna năcăjâtă .

Înșepu a mă-n trăba.
Și i-am zîs măi tași gin gură.
Că șî io am fost cu ia !

Prof.coord. CAMELIA RUSULESCU

 21.

LGBT+.
Homofobie &
discriminare

Una dintre cele mai mari dispute privind comunitatea LGBT+

este cu privire laoriginea orientării sexuale. Mulți oameni din afara
comunității se întreabă dacă orientarea sexuală este sau nu înnăscută,
iar cea mai mare parte dintre membrii acestei comunități, dacă nu chiar
toți, susțin căorientarea sexuală este dată prin naștere, deși, datorită
presiunilor sociale și a fricii de a fi excluși din comunitate, membrii
LGBT+ tind să ascundă adevărata lor orientare sexuală sau identitate
de gen. Conform unui studiu publicat în 2015, efectuat pe o durată de
timp prelungită, pe mai multe perechi de gemeni, s-a constatat că cei
care aparțineau comunității LGBT+ aveau diferențe în ADNfață de cei
care nu aparțineaucomunității,iar această diferență a fost considerată o
dovadă a faptului că e un lucru înnăscut, nu o alegere:

“Evidencefrom independent research groups who studied

twins shows that genetic factors explain about 25-30% of the
differences between people in sexual orientation (heterosexual, gay,
lesbian, and bisexual). Twin studies are a first look into the genetics of a
trait and tell us that there are such things as “genes for sexual
orientation” (I hate the phrase “gay gene”). Three gene finding studies
showed that gay brothers share genetic markers on the X chromosome;
the most recent study also found shared markers on chromosome 8”.

Presiunea socială este un factor important atunci când vorbim

despre această comunitate. La o simplă căutare pe Google putem afla

BD
. .
că în mai mult de 50 de țări homosexualitatea este ilegală, iar în alte 10
țări poți fi ucis în mod legal pentru aceasta. Deși în majoritate țărilor nu
este ilegală, presiunea socială își face încăsimțită prezența. Majoritatea
tinerilor pe care i-am întrebat ce îi reține să „iasă din dulap” au răspuns
că se tem de reacția comunității din care fac parte, de opinia familiei și
de cum le va afecta acest lucru viața. Deși în România nu este ilegală,
întrebând orice persoană care a vorbit public despre orientarea sexuală
 sau identitatea de gen, putem constata că „a fi altfel” le-a afectat
cariera, viața personală, mulți având probleme cu familiile din care fac
parte sau în comunitate, în general. În încercarea de a afla informații
despre viața acestei comunități în țara noastră, am aflat și înțeles de ce
membrii comunității s-au simțit folosiți la referendumul din toamnă, al
cărui scop a fost doar să distragă atenția de la adevăratele probleme
22. socio-economice și politice.
România este posibil una dintre cele mai îndoctrinate țări din
punct de vedere religios. Deși religia este un lucru bun, dându-ți
speranță în momentele grele, îndoctrinarea este un lucru rău, mai ales
atunci când încurajează ignoranța, prejudecățile și discriminarea.
Îndoctrinarea a dus la apariția rasismului, homofobiei, xenofobiei și,
istoric vorbind, la multă violență. Deși suntem prezentați drept o țară
religioasă, constatăm că e vorba mai mult despre o ignoranță
religioasă, în care creația joacă rolul de Creator prin judecarea
celorlalți și prin falsul sentiment de superioritate.
Orientarea sexuală și identitatea de gen sunt subiecte tabu în
țara noastră și în multe alte țări, dar nu ar trebui privite astfel, având în
vedere faptul că tot mai mulți oameni au curajul să recunoască în fața
lumii ce sunt ei cu adevărat. Majoritatea tinerilor cu care am vorbit
despre planurile de viitor, odată cu „ieșirea lor din dulap”, mi-au spus
că iau în considerare emigrarea în țări cu o viziune mai largă asupra
sexualității și a liberei exprimări în general.
În opinia mea, discriminarea adusă comunități LGBT+, ca de
altfel discriminarea cu privire la orice persoană, este nefondată,
născută din pură comoditate și obișnuită de a fi privilegiat fără să știi
asta. Ar trebui să privim oamenii care discriminează ca pe niște copii
care se tem ca baloanele de săpunsă nu se spargă, în cazul lor balonul de
săpun fiindreprezentat de ceea ce consideră ei „normal”, mergând pe
premiza „ce nu știu nu mă doare”. Acum ceva timp, am auzit o
persoană, care are menirea de a ne învăța, spunând unul dintre cele mai
ignorante lucruri posibile: „Minoritățile primesc mai multe drepturi
decât majoritatea”. Spunea asta, uitând că face parte din cea mai
privilegiată comunitate, fiind alb, bărbat și heterosexual, practic fiind
„apărat” de orice discriminare și având mai multe drepturi decât orice
altă comunitate.
Privesc spre generația mea cu multe așteptări și sper că vom reuși
să fim mai deschiși spre nou și poate să eradicăm discriminările, pentru
ca membrii oricărei comunități să se simtă acceptați. Generația mea
reprezintă doar 25% din populație dar 100% din viitor. Cred că fiecare
om are dreptul la fericire, chiar dacă fericirea lui e diferită de a ta.
Iubirea e iubire, chiar dacă nu e încadrată în ceea ce ai fost învățat.
„Îți accept opinia atât timp cât opinia ta nu atacă existența altei
persoane”.

Sursa citată:
https://amp.theguardian.com/science/blog/2015/jul/24/gay-genes-
science-is-on-the-right-track-were-born-this-way-lets-deal-with-it
 Igiena mintală sau psihoigiena, așa cum mai este această
sintagmă cunoscută, precum şi rolul său în ceea ce privește viaţa
psihologică a bolnavului, ramură a așa-numitei igienă generală şi
socială, psihoigiena are drept domeniu de activitate elaborarea şi chiar
aplicarea unor anumite tipuri de măsuri de păstrare şi consolidare a
sănătăţii mintale a omului, care să contribuie în mod substanţial la
procesul său de adaptare la toate condițiile de mediu.
Orice concepţie cu privire la om are ca efect, din punct de vedere 23.
practic, o anumită atitudine aparte faţă de om, concentrată în ceea ce prof. Aurelian Jucu
privește totalitatea măsurilor de îngrijire ale acestuia, vizând în acest
mod multiple tipuri de aspecte. Așadar, atitudinea faţă de om se
diferenţiază în mai multe tipuri de domenii de activitate practicǎ în
raport cu toate obiectivele urmărite în acest sens. În acest sens se pot
distinge următoarele domenii specializate.
Hygeea: domeniu ce are ca și obiectiv de bază păstrarea,
promovarea şi chiar dezvoltarea stării reale de sănătate fizică, psihică,
moralǎşi chiar socială atât a individului, cât şi a comunităţilor sociale
din care acesta face parte;
Paideia: domeniu ce are ca obiectiv de bază educaţia, formarea în
timp a personalităţii individului, precum şi instruirea acestuia,
urmărind astfel ca prin intermediul acţiunii sale să fie interiorizat un
adevărat sistem de valori, principii, norme şi chiar modele de gândire,
sensibilitate, conduite etc.
Terapia: domeniu al terpeuticii ce are ca şiobectiv de bază
restabilirea echilibrului deja tulburat al persoanei umane, respectiv a
stării sale reale de sănătate; aceasta urmăreşte practic combaterea
tuturor bolilor şi restabilirea unei anumite stări de sănătate pierdută;
Terapia alopatică, care încearcă întotdeauna să combată ideea de
boală prin anularea tuturor cauzelor îmbolnăvirii şi a efectelor acestora;
Terapia homeopatică, care încearcă să combată starea de boală
prin administrarea în cantitate infinită a unor anumite tipuri de
substanţe, cu efect relativ similar cauzelor care au produs îmbolnăvirea,
dar care, simulând mecanismele biologice de autoapărare, duc la
vindecare.
Recuperarea: domeniul ce reuneşte practic totalitatea acţiunilor
de compensare a tuturor stărilor de deficiență/handicap postprocesual,
restabilind în acest mod echilibrul de tip funcţional pierdut prin alte
funcţii sau mecanisme cu caracter compensator.
Terapia educaţională: reprezintă acel domeniu de tip
interdisciplinar ce rezultǎ practic din cooperarea educaţiei cu tot ceea
ce înseamnă și implică terapia; acesta este de fapt domeniul
psihopedagogiei speciale, care, reunind totalitatea măsurilor de Igiena mintală şi
educaţieşi terapie specială urmăreşte adaptarea/integrarea complexă a
persoanelor cu handicap la societate, profesie, familie, şcoalǎ etc. rolul său în viaţa
Psihoigiena reprezintă aşadar un întreg ansamblu de teorie şi de
aplicaţii practice, care creează astfel menţinerea permanentă a
echilibrului-psihic în fața bolii, a armoniei de tip intrapsihic, a sinergiei
psihică a bolnavului
şi a optimizării reale a tuturor relaţiilor interpersonale. Este deci o
disciplină de tip aplicativ, care la scarǎ individuală şi socială are ca și
principal obiectiv prevenirea dezordinii mintale, de toate felurile
(nevroze, psihoze, psihopatii).
Într-un limbaj de psihologie corespunzător, psihoigiena se
desfăşoară cu precădere în zona adaptării funcţionale a întregii structuri
dinamice, care este denumită drept raportul dintre eu şi mediu, respectiv
poziţiaşi devenirea istorică a omului. În schimb însă, în psihopatologie,
igiena mintală converge spre o accepţie de profilaxie şi uneori chiar de
terapeutica marginală şi preventivă.
 C u î n t â r z i e r e . . .
Amintiri din copilarie
In cursul lunii februarie 2018 are loc Concursul National "Amintiri din Copilarie", concurs
aflat in cadrul activitatilor educative CAERI 2018 al Editurii Copilaria SRL, unde d-na prof.
Rusulescu Camelia a facut parte din comisia de evaluare, drept pentru care i s-a acordat
diploma de participare pentru implicarea sa.
Diploma premiul I, Premiul III
In cadrul Concursului National editia Mai 2018 "Educatie Rutiera - Salveaza Vieti" elevii
liceului nostru Gherghe Nicoleta si Bona Pavel, indrumati de d-na prof Rusulescu Camelia
au reusit sa castige premiul I respectiv premiul III, pentru pearticiparea lor extraordinara si
implicarea in diferite activitati ale proiectului.
Biblioteca Municipala Mihail Halici
In cadrul proiectului regional: Societatea de lectura "Nicolae Iorga" - Olimpiada cititului, cu
tema "Evenimentul istoric", sursa de inspiratie pentru literatura, d-na prof. a fost rasplatita
cu o diploma pentru minunata colaborare si coordonare a activitatilor care au stat la baza
proiectului. De asemenea, si elevi ai liceului nostru au fost prezenti la aceste activitati
reprezentand cu mandrie Liceul Tehnologic "Dacia".

24.