Partea III - IMPOZITUL PE VENIT ȘI CONTRIBUȚII SOCIALE OBLIGATORII

(Impozitul pe venit și Contribuțiile sociale obligatorii sunt reglementate în Codul fiscal la Titlul VI și V,
art. 58-2207)

Venituri impozitate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;

Venituri impuse în baza cotelor forfetare de cheltuieli;
Venituri impozitate la norma de venit;
Venituri cu reținere la sursă

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt următoarele:

1. venituri din activități independente (inclusiv venituri din contracte de activitate
sportivă),
2. venituri din drepturi de proprietate intelectuală,
3. venituri din cedarea folosinței bunurilor,
4. venituri din investiții,
5. venituri din pensii,
6. venituri din salarii și asimilate salariilor,
7. venituri din activități agricole, silvicultura și piscicultură,
8. venituri din premii si din jocuri de noroc;
9. venituri din transferul proprietăților imobiliare;
10. venituri din alte surse.
În funcție de modul de impozitare putem grupa aceste venituri în următoarele
categorii:
1. Venituri impozitate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
2. Venituri impuse in baza cotelor forfetare de cheltuieli;
3. Venituri impozitate la norma de venit;
4. Venituri cu reținere la sursă1.

Începând cu anul 2018 s-a modificat substanțial sistemul de declarare și de impozitare

a veniturilor obținute de persoanele fizice care desfășoară activități economice și obțin și alte
venituri, decât cele din pensii sau salarii.

Noul cadru legal aduce mai multe elemente de noutate (asta nu înseamnă că sunt și
lucruri bune!) în sistemul de impozitare a persoanelor fizice:

1
Venituri cu reținere la sursă:
- venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
- venituri realizate în baza contractelor de activitate sportivă, încheiate potrivit Legii sportului;
- veniturile ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță sau on-line.
- venituri din salarii;
- venituri din arendă;
- venituri din dobânzi, dividende;
- venituri din pensii;
- veniturile din premii și jocuri de noroc
- venituri din alte surse (cu excepțiile prevăzute de art. 116 alin. (1))
- veniturile din asocierile cu persoane juridice;

1
 - Mecanismul de Autoimpunere pentru veniturile realizate în sistem real. Acest lucru
înseamnă că o persoană fizică este total responsabilă de calculul, declararea și plata
contribuțiilor sociale si a impozitului pe venit;
- S-a introdus Declarația unică, fiind eliminate declarațiile 200, 201, 220, 221, 600, 604,
605;
- Se raportează în aceeași declarație unică venitul realizat în anul fiscal 2018 respectiv
venitul estimat pentru anul 2019 și tot așa pentru fiecare an ce urmează;
- Contribuabilul face evaluarea pentru încadrarea ca plătitor de contribuții sociale
CAS și CASS, în funcție de venitul estimat pentru anul în curs - 2019 (independent de
venitul realizat în anul anterior);
- Din 2018 CASS nu mai este deductibilă la calculul venitului net în sistem real;
- Contribuțiile sunt obligatorii pentru un venit net estimat/realizat mai mare decât
plafonul de 12 salarii minime brute pe economie pentru anul de calcul;
- Dacă s-a estimat sub 12 salarii minime brute dar s-a realizat un venit net mai mare,
apare obligația la plata a CAS și CASS pentru anul fiscal încheiat;
- Există un singur termen de plată, 15 martie a anului următor (prin excepție, pentru anul
2019, termenul a fost până la 31 iulie, iar pentru anul 2020, termenul a fost până la 30
iunie). Până atunci se pot face plăți oricând se dorește. Contribuabilul calculează singur
contribuțiile și impozitul și le plătești când dorește, dar nu mai târziu de 15 martie (prin
excepție, pentru anul 2019, termenul a fost până la 31 iulie, iar pentru anul 2020,
termenul a fost până la 30 iunie);
- Pentru veniturile cu reținere la sursă, plătitorii de venituri virează sumele reținute până
la data de 25 ale lunii următoare;
- Pentru veniturile obținute începând cu anul 2018, ANAF nu mai emite decizii de
impunere. Calculul venitului net se efectuează de către contribuabil prin Declarația
unică. ANAF a mai emis decizii doar pentru anii anteriori 2013-2017;
- Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală nu mai sunt încadrate ca venituri
din activități independente din 23 martie 2018. Prin opțiune, contribuabilul poate
alege sistemul de autoimpunere și calculul venitului net conform datelor din
contabilitate;
- Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și persoanele care obțin venituri din
pensii, nu datorează contribuții de asigurări sociale (CAS si CASS) pentru veniturile
venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
- Opțiunea persoanelor fizice de a plăti CAS și CASS, chiar dacă obțin venituri sub
plafonul de 26.760 lei (2019) sau dacă nu au deloc venituri.
- S-au introdus posibilitatea acordării de bonificații la plata impozitului și contribuțiilor
(bonificații care trebuie însă confirmate anual prin Lege).

Contribuții sociale obligatorii

(Contribuțiile sociale obligatorii sunt reglementate în Codul fiscal la Capitolele I-VII, art. 135-
2207, ale Titlului V)

Contribuția pentru asigurări sociale (pensie) – CAS – 25%

Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:

a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru
care există obligația plății contribuției de asigurări sociale (autoangajatori);

2
 b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice și
juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, de către persoanele fizice și
juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

Categoriile de venituri pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale sunt:

- Venituri din salarii și asimilate salariilor;
- Venituri obținute din desfășurarea de activități independente;
- Venituri din contracte de activitate sportivă;
- Venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
- Indemnizații de șomaj;
- Indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

Persoanele fizice care desfășoară activități independente (impozitate în sistem real

sau la normă de venit) și obțin venituri din una sau mai multe surse de venit, precum și
contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, sunt obligate să
plătească contribuție de asigurări sociale dacă estimează (sau obțin) pentru anul curent venituri
nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare
la termenul de depunere a declarației.
OUG nr. 25/30 martie 2018, introduce o nouă categorie de contribuabili și anume
activitățile economice desfășurate în baza unui contract de activitate sportivă. Pentru aceste
venituri contribuabilul este obligat să plătească CAS dacă venitul brut obținut este mai mare
decât 12 salarii minime pe economie.
Persoanele fizice care desfășoară activități independente pentru care impozitul și
contribuțiile nu se rețin de către plătitorul de venit, depun Declarația unică privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 15
martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Excepție pentru anul 2020,
declarația unică cu valoarea estimată a venitului net se depune până la data de 30 iunie 2020.
În această categorie se regăsesc persoanele fizice înregistrate ca:
- Persoane Fizice Autorizate (PFA);
- Persoane Fizice Independente (PFI);
- Întreprinderi Individuale (II);
- Întreprinderi Familiale (IF);
- Profesii Liberale înregistrare la organismele profesionale de care aparțin.

Depun Declarația unică și persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de
proprietate intelectuală și au optat pentru determinarea venitului net în sistem real.
Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, în
vigoare la termenul de depunere al declarației, se efectuează prin cumularea veniturilor
nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente.

Observație! Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt obligate la plata CAS
pentru categoriile de venituri descrise mai sus, realizate în mod individual și/sau într-o
formă de asociere.

Baza anuală de calcul a contribuției de asigurări sociale, o reprezintă venitul ales

de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii de bază minime brute
pe țară, în vigoare la termenul de depunere al declarației.
Pentru 2020 salariul minim brut pe economie, bază de calcul, a fost stabilit la
valoarea de 2.230 lei pe lună, respectiv 26.760 lei anual.

3
 Dacă se estimează în Declarația unică un venit net mai mare de 26.760 lei, apare
obligația asigurării în sistemul de asigurări sociale de stat și dreptul de a alege venitul la care
se dorește plata contribuției.
Acest venit ales (baza de calcul pentru CAS) nu poate fi mai mic decât salariul minim
pe economie. La această bază se aplică procentul de contribuție de 25% și se obține o
contribuție anuală de plată în sumă de 6.690 lei pe an (26.760*25%).

Atenție! Pentru veniturile care nu sunt în regim de reținere la sursă, contribuția de

asigurări sociale se calculează de către contribuabili, prin aplicarea cotei de contribuție și se
plătește de către aceștia în termenul prevăzut de lege. Contribuția datorată se evidențiază în
Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

ANAF nu mai emite decizii de impunere în urma depunerii Declarației unice, ci va

urmări comportamentul de plată a fiecărui contribuabil.
Plata contribuției se poate face oricând (din unul sau mai multe viramente) până la 15
martie a anului următor celui de declarare. În acest termen nu se calculează dobânzi și
penalități.
Pentru anul 2020 termenul de plată a contribuției este până la 30 iunie 2020.

Important! Contribuția de asigurări sociale – CAS este integral deductibilă la calcul

venitului net impozabil. Venitul net se determină potrivit regulilor contabilității, în partidă
simplă sau dublă.

Exemplu:
O persoană fizică estimează pentru anul 2020, că va obține un venit net din activități
independente impuse în sistem real, suma de 30.000 lei.
Venitul net de 30.000 lei este mai mare decât plafonul de 12 salarii minime pe economie
(12*2.230 lei = 26.760 lei), prin urmare contribuabilul este obligat la plata CAS pentru anul
2020.
Contribuabilul alege baza minimă de calcul pentru plata CAS și completează
Declarația unică cu CAS datorat: 26.760 lei*25% = 6.690 lei, care poate fi plătită oricând
până la data de 15 martie 2021, într-o singură tranșă sau în mai multe tranșe.

Contribuabilii care în cursul anului fiscal încep să desfășoare activitate iar venitul
net, anual, cumulat, din una sau mai multe surse de venituri, estimat a se realiza în anul în curs
este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, recalculat corespunzător
numărului de luni rămase până la sfârșitul anului fiscal, sunt obligați să depună Declarația
unică în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului și să declare venitul ales
pentru care datorează contribuția.
Salariul minim brut pe țară garantat în plată este cel în vigoare la data depunerii
declarației. Fac excepție contribuabilii pentru care plătitorii de venit au obligația calculării,
reținerii, plății și declarării contribuției de asigurări sociale.
Contribuabilii care încep o activitate în luna decembrie depun Declarația unică
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de
15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
În situația în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual
cumulat din activități independente din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri,
mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat
este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la data depunerii

4
declarației, acestea datorează contribuția de asigurări sociale și au obligația depunerii
Declarației unice. În declarație se completează venitul ales, care trebuie să fie cel puțin egal cu
nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.
În situația în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual
cumulat din activități independente din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, cel
puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat
este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, nu datorează contribuția de asigurări
sociale, cu excepția celor care au optat pentru plata contribuției. În acest caz contribuția plătită
nu se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei,
potrivit legii.
Termenul de plată a contribuției de asigurări sociale este până la data de 15 martie
inclusiv, al anului următor celui pentru care se datorează contribuția. (Termenul de plată a
CAS aferent anului 2019 a fost la 30 iunie 2020, prin excepție).
Persoanele fizice care obțin venituri din activități independente pot efectua plăți
reprezentând contribuția de asigurări socială datorată, oricând până la termenul de plată.
Contribuabilul poate beneficia de anumite bonificații la plata contribuțiilor de asigurări sociale
– pensie, în anumite condiții.

CAS cu reținere la sursă, de către plătitorul de venit

Persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din
contracte de activitate sportivă, pentru care impozitul și contribuțiile se rețin de către
plătitorul de venit, nu depun Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice.
Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, precum și plătitorii de
venituri în baza contractelor de activitate sportivă, stabilesc contribuția de asigurări sociale
datorata de către beneficiarul venitului. Plătitorii de venit care au obligația calculării, reținerii,
plații și declarării contribuției de asigurări sociale sunt persoane juridice sau alte entități care
au obligația de a conduce evidenta contabilă.
Pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturile de proprietate
intelectuală, încadrarea în categoria persoanelor obligate la plata CAS se determină prin
raportarea venitului net obținut la plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe
țară. În acest caz venitul net se determină de către plătitorii venitului, prin deducerea din
venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra
venitului brut.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate
sportivă încadrarea în categoria persoanelor obligate la plata CAS se determină prin
raportarea venitului brut din contract la plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime
brute pe țară.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală
sau venituri în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reține la sursă,
obținute de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net sau brut, după caz, estimat al acestor
venituri, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în
anul pentru care se datorează contribuția, plătitorul de venit are obligația sa calculeze, să retina,
sa plătească contribuția de asigurări sociale.
În situația în care veniturile sunt realizate din mai multe surse, iar veniturile nete
estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a
12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția,
contribuabilul desemnează prin contractul încheiat între părți plătitorul de venit de la
care venitul realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară și care are obligația

5
să calculeze, să rețină și să plătească contribuția și stabilește venitul ales pentru care datorează
contribuția, în anul în curs.
În ambele cazuri nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către
plătitorul de venit este cel stabilit de părți prin contract, până la concurenta contribuției aferente
venitului ales precizat în contract.
În cazul în care nivelul venitului net din drepturi de proprietate intelectuală sau nivelul
venitului brut în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reține la sursă,
estimat a se realiza pe fiecare sursă de venit, este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe
țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, iar nivelul venitului net sau brut,
după caz, cumulat realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară, contribuabilul
are obligația depunerii Declarației unice și plata CAS.
Dacă persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau
obțin venituri în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care plătitorii de venit au
obligația calculării, reținerii, plății si declarării contribuției de asigurări sociale, realizează și
venituri din activități independente, pentru aceste venituri nu se depune Declarația unică
(pentru înregistrarea ca plătitor de CAS).

Nu sunt obligate la plata CAS:

- Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația
asigurării in sistemul public de pensii potrivit legii (avocați, personal clerical și alții);
- Persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuția de asigurări
sociale pentru veniturile realizate din activități independente și din drepturi de
proprietate intelectuală;
- Contribuabilii impuși în sistem real, care estimează și realizează un venit net anual
sub pragul de 12 salarii minime pe economie, (26.760 lei în 2020);
- Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor nu datorează
contribuția de asigurări sociale pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală;
- Persoanele fizice care obțin venituri din agricultură, silvicultură și piscicultură, venituri
din investiții, din jocuri de noroc și premii, venituri din cedarea folosinței bunurilor;
- Contribuabilii impuși la norma de venit, pentru care valoarea normei de venit corectată
este sub pragul de 12 salarii minime pe economie, (26.760 lei în 2020).

Important! Norma de venit poate fi redusă sau majorată în funcție de mai multe
criterii. În cazul în care un contribuabil cumulează mai multe criterii de corecții, se aplică o
singură reducere, în procentul cel mai mare.

Dacă prin aplicarea corecțiilor, norma de venit (sau normele de venit însumate, dacă
sunt mai multe activități desfășurate de contribuabil) este redusă sub pragul de 12 salarii
minime brute pe economie, contribuabilii nu sunt obligați la înregistrarea în sistemul public de
pensii.

Atenție! Regulă generală

Pentru determinarea obligației de a plăti contribuții sociale, veniturile obținute de
persoanele fizice se cumulează, fără a lua în calcul veniturile din salarii și din pensii. Astfel:
 dacă veniturile nete cu reținere la sursă depășesc plafonul de 12 salarii minime pe
economie în cazul unui singur plătitor de venit, acesta este obligat să rețină contribuții
sociale;
 dacă fiecare venit net, inclusiv din cele cu reținere la sursă, este sub plafonul de 12
salarii minime pe economie, dar cumulat depășesc plafonul, contribuabilul este obligat
să depună declarația unică și să plătească contribuții;

6
  un contribuabil este obligat să plătească contribuții sociale (CAS și/sau CASS) o
singură data pentru veniturile realizate (fără a lua în calcul venitele din salarii și din
pensii).

Persoanele fizice care datorează contribuția și care în cursul anului fiscal se încadrează
în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției, cele care intră în suspendare
temporară a activității sau își încetează activitatea potrivit legislației în materie depun la
organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit evenimentul,
Declarația unică și își recalculează contribuția datorată și declarata pentru anul în curs.

O parte din situațiile pentru care se suspendă sau se fac excepții de la plata CAS:
- Contribuabilul intră în categoria pensionarilor;
- Devine membru a unor sisteme proprii de asigurări sociale;
- Intră în suspendare temporară a activității;
- Își încetează activitatea potrivit legislației în materie.

Declarația va fi însoțită de documente justificative care atesta faptul că persoana se

încadrează in una din situațiile prevăzute de lege, cum ar fi:
- copie a certificatului de radiere de la registrul comerțului/copie de pe certificatul
constatator de suspendare;
- copie după decizia de pensionare;
- alte documente prevăzute de lege.

Recalcularea contribuției se efectuează, după cum urmează:

a) modificarea plafonului anual prevăzut (26.760 lei, în 2020), corespunzător numărului
de luni de activitate;
b) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul de 26.760 lei,
recalculat pentru lunile de activitate;
c) rectificarea venitului ales care nu poate fi mai mic decât plafonul prevăzut la lit. a);
d) determinarea contribuției datorate recalculate prin aplicarea cotei prevăzute – 25%
asupra venitului ales prevăzut la lit. c).
În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic
decât plafonul determinat la lit. a) nu se datorează contribuția de asigurări sociale.

Exemplu:
O persoană fizică încheie un contract de drepturi de autor pentru realizarea unor
articole jurnalistice. Contractul este încheiat începând cu data de 1 ianuarie 2020 pentru o
perioadă de 1 an si 6 luni. Valoarea contractului este de 90.000 lei.
Plata se efectuează, lunar, pe parcursul derulării contractului, în transe egale de 5.000
lei, astfel încât venitul brut estimat pentru anul 2020 este de 60.000 lei.

Venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de cheltuieli de 40%. Astfel
venitul estimat pentru anul 2020 este de 36.000 lei (3.000 lei lunar).
Întrucât venitul net estimat este mai mare decât plafonul de 26.760 lei, persoana fizică
datorează CAS (și CASS).
Prin contract, persoana fizică stabilește cu beneficiarul lucrării ca acesta să calculeze,
să rețină, să declare și să plătească contribuția datorată, la un venit ales de 26.760 lei. CAS
datorat în 2020 este de 26.760 * 25% = 6.690 lei.
Având în vedere că plata se efectuează lunar, plătitorul de venit are obligația ca lunar
să rețină la sursă contribuția datorată în sumă de 558 lei (6.690/12 luni).

7
 Pe data de 20 iunie 2020 contractul încetează.
Venitul net realizat aferent perioadei în care contractul s-a aflat în derulare este de
18.000 lei (6 luni * 3.000 lei). Până la această dată contribuția achitată a fost de 3.348 lei.
Plătitorul de venit procedează după cum urmează:
a) recalculează plafonul anual corespunzător numărului de luni de activitate, astfel:

26.760 lei / 12 luni x 6 luni de activitate = 13.380 lei.

b) se constată că venitul net realizat aferent perioadei de activitate, de 18.000 lei, este
mai mare decât plafonul recalculat de 13.380 lei, prin urmare persoana fizică
datorează contribuția;

c) persoana fizică are posibilitatea să păstreze valoarea venitului ales sau o poate
modifica, dar nu sub nivelul plafonului stabilit la lit. a) de 13.380 lei.
– persoana fizică alege valoarea venitului baza de calcul CAS = 13.380 lei.

d) determinarea contribuției datorate, recalculate:

13.380 lei x 25% = 3.345 lei, (cei 3 lei diferență fiind rezultatul rotunjirilor la plata
lunară)

Rezultă că persoana fizică nu mai are nimic în plus de plată către bugetul asigurărilor
sociale.

Opțiunea de a plăti contribuție socială CAS

Persoanele fizice care desfășoară activități independente și care nu estimează că vor
realiza un venit net anual mai mare de 12 salarii minime brute pe economie pot opta pentru
plata contribuției de asigurări sociale pentru anul curent, în condițiile prevăzute pentru
persoanele care estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute
pe țară, depun Declarația unică până la 30 iunie 2020.
Și în acest caz baza anuală de calcul a contribuției de asigurări sociale, în cazul
persoanelor care realizează venituri din activitățile independente o reprezintă venitul ales de
contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii de baza minime brute pe țară,
în vigoare la termenul de depunere al declarației unice, respectiv 26.760 lei în 2020. CAS de
plată este 6.690 lei până la data de 15 martie 2021.
Contribuțiile de asigurări sociale plătite în anul fiscal în care contribuabilii au realizat
venituri determinate în sistem real sub nivelul plafonului minim nu se restituie, acestea fiind
luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare si la stabilirea punctajului pentru pensionare.

Contribuția pentru asigurări de sănătate – CASS - 10%

Contribuabilii datorează, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru
veniturile din Romania și din afara României, realizate din următoarele categorii de venituri:
- venituri din activități independente;
- venituri din contracte de activitate sportivă;
- venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
- venituri din asocierea cu o persoană juridică;
- venituri din cedarea folosinței bunurilor,
- venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
- venituri din investiții,

8
 - venituri din alte surse;
- venituri din salarii și asimilate salariilor.

Observație! Veniturile din salarii și asimilate salariilor nu intră în calculul plafonului

de 12 salarii minime brute pe economie pentru stabilirea obligației de a plăti CASS.

Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai
multe surse și/sau alte categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale de
sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel
puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țara, în vigoare la termenul de depunere al Declarației
unice.
Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la
termenul de depunere al Declarației unice, se efectuează prin cumularea veniturilor obținute
din:
- venitul net sau norma de venit din activități independente;
- venitul brut din contractele de activități sportive;
- venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei de
cheltuieli forfetare precum si venitul net din drepturi de proprietate intelectuala
determinat in sistem real;
- venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice;
- venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței
bunurilor;
- venitul și/sau câștigul din investiții (dividende, dobânzi, etc). În cazul veniturilor din
dividende si din dobânzi se iau în calcul sumele încasate;
- venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole,
silvicultura si piscicultura;
- venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse.

Important! – Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor
sau venituri din pensii, nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru
veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.

Observație! Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt obligate la plata
CASS pentru categoriile de venituri descrise mai sus, realizate în mod individual și/sau într-o
forma de asociere.

Contribuabilii care estimează un venit cumulat mai mare de 12 salarii brute și

sunt obligați la plata CASS
Baza anuală de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă
echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației
unice.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează de către contribuabilii sau de
către plătitorul de venit, prin aplicarea cotei de contribuție asupra bazei anuale de calcul.
Pentru 2020 baza de calcul este 26.760 lei iar contribuția de plată este 10%*26.760 lei
= 2.676 lei.
Pentru anul 2020 termenul de plată a contribuției este de 15 martie 2021. Plata se poate
realiza oricând până la acea dată, în una sau mai multe tranșe. În acest termen nu se calculează
dobânzi și penalități.

Exemplu:

9
 O persoană fizică care desfășoară activitate de traducător ca profesie liberală
estimează un venit net de 30.000 lei pentru anul 2020 (venit încasat minus cheltuieli
deductibile, exclusiv contribuții sociale). Întrucât valoarea de 30.000 lei este mai mare decât
plafonul de 12 salarii minime pe economie (26.760 lei în 2020) contribuabilul este obligat la
plata CASS.
Până la data de 30 iunie 2020 depune la organul fiscal competent Declarația unică
privind impozitul pe venit si contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și își stabilește
contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată pentru anul 2019 după cum urmează:
CASS datorat = 26.760 * 10% = 2.676 lei

Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din
asocieri cu persoane juridice, din contracte de activitate sportivă stabilesc contribuția de
asigurări sociale de sănătate datorată de către beneficiarul venitului, prin aplicarea cotei de 10%
asupra bazei de calcul și rețin contribuția la sursă.

Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente pentru care nu
există obligativitatea reținerii la sursă a CASS, depun Declarația unică, până la data de 15
martie inclusiv, a anului următor celui de realizare a veniturilor.
Pentru anul 2020, Declarația unică s-a depus până la data de 30 iulie 2020.

Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală,
din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, pentru care impozitul se reține la sursă, iar
nivelul net estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 12 salarii
minime brute pe țară, de la un singur plătitor de venit, acesta are obligația sa calculeze, să rețină
și să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Contribuabilii persoane fizice nu depun Declarația unică, dar plătitorul de venit are
obligația să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se
plătesc veniturile, Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe
venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.

În situația în care, veniturile cu reținere la sursă sunt realizate din mai multe surse și/sau
categorii de venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit
sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru
care se datorează contribuția, contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între
părți, plătitorul de venit care are obligația calculării, reținerii, plății si declarării contribuției și
de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară. Nici în această
situație contribuabilul persoană fizică nu depune Declarația unică.

Important! Persoanele fizice pentru care plătitorii de venit au obligația calculării,

reținerii, plății și declarării contribuției de asigurări sociale de sănătate, care realizează și alte
venituri de natura celor descrise mai sus, pentru aceste venituri, nu depun Declarația unică
(pentru înregistrarea ca plătitor de CASS).

Ca exemplu: dacă un contribuabil obține venituri din activități independente însă

acesta are și un contract din drepturi de proprietate intelectuală pentru care plătitorul de
venit (clientul contribuabilului) declară, reține și plătește contribuția, contribuabilul nu mai
trebuie să depună Declarația unică pentru plata CASS chiar daca venitul net estimat din
activități independente este mai mare decât baza minimă de calcul.

10
 Observație! În situația de mai sus rămâne doar obligația de a raporta venitul realizat și
de a plăti impozitul pentru venitul net din activități independente.

Contribuabilul are obligația depunerii Declarației unice dacă nivelul venitului net
din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, pentru
care impozitul se reține la sursă, estimat a se realiza pe fiecare sursă și/sau categorie de venit,
este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează
contribuția, dar venitul net cumulat din mai multe surse este cel puțin egal cu 12 salarii
minime brute pe țară.

Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal să desfășoare activitate și/sau să
realizeze venituri, iar venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de
venituri, (cu excepția veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din
asocieri cu persoane juridice, pentru care impozitul se reține la sursă), estimat a se realiza
pentru anul curent este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară,
recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârșitul anului fiscal, sunt obligate
sa depună Declarația unică, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
Contribuabilii care încep o activitate în luna decembrie depun Declarația unică privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Pentru 2020 termenul a fost la data
de 30 iunie.

Contribuabilii al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se realizează

veniturile și nu se mai încadrează peste baza minimă de calcul își pot recalcula contribuția
datorată pe anul în curs, prin depunerea Declarației unice, oricând până la data termenului legal
de depunere a acesteia.

Important! Norma de venit poate fi redusă sau majorată în funcție de mai multe
criterii. În cazul în care un contribuabil cumulează mai multe criterii de corecție, se aplică o
singură reducere (cea care are procentul cel mai mare).

Persoanele fizice care în cursul anului fiscal intră în suspendare temporară a activității
potrivit legislației în materie, precum și cele care își încetează activitatea depun la organul
fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit evenimentul, Declarația
unică și își recalculează contribuția datorată și declarată pentru anul în curs.

Recalcularea contribuției de sănătate se efectuează, astfel:

a) modificarea plafonului anual prevăzut (26.760 lei, pentru 2020) corespunzător
numărului de luni de activitate;
b) rectificarea bazei anuale de calcul raportată la numărul lunilor de activitate;
c) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul prevăzut pentru
2020 recalculat potrivit lit. a);
d) determinarea contribuției datorate, recalculată prin aplicarea cotei de 10% asupra
bazei de calcul determinate la lit. b).

În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic
decât plafonul determinat la punctul a) de mai sus nu se datorează contribuția de asigurări
sociale de sănătate (CASS).

Exemplu

11
 O persoană fizică începe în data de 1 august 2020 să desfășoare o activitate
corespunzătoare unei profesii liberale (traducător) și estimează un venit net de 30.000 lei.
Până la data de 1 septembrie depune la organul fiscal competent Declarația unică
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și își stabilește
contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată pentru anul 2019 după cum urmează:
a) stabilirea plafonului anual corespunzător numărului de luni de activitate:
26.760 lei : 12 luni x 5 luni de activitate = 11.150 lei
b) încadrarea venitului net estimat pentru lunile de activitate până la sfârșitul anului
în plafonul stabilit la lit. a):
Întrucât suma de 30.000 lei este mai mare decât plafonul recalculat de 11.150 lei
persoana fizică datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.
c) determinarea contribuției datorate: 11.150 lei x 10% = 1.150 lei

Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se realizează
veniturile și nu se mai încadrează în plafonul de 26.760 lei își pot modifica contribuția datorată
prin rectificarea venitului estimat, prin depunerea Declarației unice oricând până la împlinirea
termenului legal de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile
sociale datorate de persoanele fizice.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se evidențiază în Declarația
unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

În situația în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual
cumulat din una sau mai multe surse/categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat, precum și cel declarat de plătitorii
de venituri cu reținere la sursă, este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime pe țară, în
vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, acestea datorează contribuția de asigurări
sociale de sănătate la nivelul a 12 salarii minime pe țară.

Important! În cazul în care persoanele fizice realizează un venit net anual cumulat sub
nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar în anul fiscal precedent nu au avut calitatea de
salariat și nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de
asigurări sociale de sănătate, acestea datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate
la o baza de calcul echivalentă cu 6 salarii minime brute pe țară și depun Declarația unică,
până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea
definitivării contribuției de asigurări sociale de sănătate. Pentru 2020 termenul a fost la
data de 30 iunie.

Baza de calcul redusă pentru 2020 = 6 * 2.230 = 13.380 lei

Contribuția minimă de plată = 10% * 13.380 lei= 1.338 lei.
Termenul de plata a contribuției de asigurări sociale de sănătate este până la data de 15
martie inclusiv, al anului următor celui pentru care se datorează contribuția.

Atenție! Începând cu anul fiscal 2018 contribuția obligatorie pentru asigurări sociale
de sănătate (CASS) nu mai este deductibilă la calculul venitului net.

Regula generală! Pentru determinarea obligației de a plăti contribuții sociale,

veniturile obținute de persoanele fizice se cumulează, fără a lua în calcul veniturile din salarii
și din pensii. Astfel:

12
  Dacă veniturile nete cu reținere la sursă depășesc plafonul de 12 salarii minime pe
economie în cazul unui singur plătitor de venit, acesta este obligat să rețină contribuții
sociale;
 Dacă fiecare venit net, inclusiv din cele cu reținere la sursă, este sub plafonul de 12
salarii minime pe economie, dar cumulat depășesc plafonul, contribuabilul este obligat
să depună Declarația unică și să plătească contribuții;
 Un contribuabil este obligat sa plătească contribuții sociale (CAS și/sau CASS) o
singura dată pentru veniturile realizate (fără a lua în calcul veniturile din salarii și din
pensii)

Opțiunea de a plăti contribuția socială de sănătate

Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care
estimează venituri anuale cumulate sub plafonul de 12 salarii minime brute, precum și de
către persoanele fizice care nu realizează venituri: Se poate opta pentru plata contribuției astfel:
a) contribuabilii care au estimat pentru anul curent venituri anuale cumulate sub nivelul
plafonului minim, adică sub 26.760 lei, dacă depun Declarația unică și se înregistrează în
sistemul de asigurări sociale de sănătate până la termenul legal de depunere, se pot asigura
la o baza de calcul reprezentând valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la
data depunerii acesteia;
sau dacă depun Declarația unică și se înregistrează în sistemul de asigurări sociale de
sănătate după termenul legal de depunere, se asigură la o bază de calcul echivalentă cu
valoarea salariului de bază minim brut pe țară în vigoare la data depunerii Declarației,
înmulțita cu numărul de luni rămase până la termenul legal de depunere a Declarației
unice (15 martie anul viitor), inclusiv luna în care se depune Declarația.

Exemplu:
O persoană fizică estimează ca realizează venituri sub plafonul a 12 salarii minime
brute pe țară și depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice la data de 1 august. Optează pentru plata CASS.
Stabilirea contribuției de asigurări de sănătate:
a) valoarea salariului de baza minim brut pe tara este de 2.230 lei;
b) luna în care se depune declarația – august;
c) numărul de luni rămase până la termenul legal de depunere a Declarației unice – 8
luni (august – martie a anului următor);
d) stabilirea bazei de calcul a contribuției
2.230 lei x 8 luni = 17.840 lei;
e) determinarea contribuției de asigurări sociale de sănătate
17.840 lei x 10% = 1.784 lei.

b) persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor prevăzute în lista de

mai sus, nu sunt salariate și nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la
plata contribuției de asigurări sociale de sănătate datorează contribuția de asigurări sociale de
sănătate la o baza de calcul egala cu 6 salarii minime brute pe țara indiferent de data depunerii
Declarației unice.

Persoanele care se regăsesc în categoria de la punctul b) de mai sus, deci care NU obțin
venituri și care NU sunt exceptate de la plata CASS (vezi mai jos) se pot asigura opțional,
oricând în cursul anului, pentru o perioada de 12 luni, începând cu luna în care depun Declarația
unică.

13
 Baza de calcul redusă: pentru 2020 = 6 x 2.230 = 13.380 lei
Contribuția minimă de plată = 10% x 13.380 lei= 1.338 lei.
Termenul de plată a CASS opțional 2020 este 15 martie 2021.

Important! Dacă în perioada în care un contribuabil care este asigurat opțional la

CASS se vor obține venituri care obligă la plata CASS sau intră în categoria persoanelor
exceptate, apare obligația depunerii Declarației unice în termen de 30 de zile de la data
evenimentului și cea a recalculării contribuției de plată.
De exemplu:
 dacă între timp se schimbă statutul - din persoană fără venituri se trece la persoană
salariată – nu mai trebuie plătit CASS opțional sau
 dacă veniturile sunt mai mari decât cele estimate în condițiile în care se ajunge să se
depășească plafonul pentru CASS obligatoriu;
 sau se intră în categoria persoanelor exceptate de la plata CASS: concediu medical,
concediu creștere copil, persoană cu ajutor social, etc.

Persoane exceptate de la plata contribuției de sănătate – CASS

Conform art. 154 din Codul fiscal, următoarele categorii de persoane sunt exceptate de la plata CASS.
a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv
absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor,
ucenici sau studenți, studenții-doctoranzi care desfășoară activități didactice, potrivit contractului de studii de
doctorat, in limita a 4 – 6 ore convenționale didactice pe săptămâna, precum și persoanele care urmează
modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Dacă
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri lunare cumulate din activități independente,
activități agricole, silvicultura si piscicultura peste valoarea salariului de baza minim brut pe țară, pentru
aceste venituri datorează contribuție;
b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului. Dacă realizează
venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri lunare cumulate din activități independente, activități
agricole, silvicultura si piscicultura peste valoarea salariului de baza minim brut pe tara, pentru aceste venituri
datorează contribuție;
c) soțul, soția si părinții fără venituri proprii, aflați in întreținerea unei persoane asigurate;
d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum si
celor deportate in străinătate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare,
prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistratilor care au fost inlaturati din justitie pentru
considerente politice in perioada anilor 1945 – 1989, cu modificarile ulterioare, prin Ordonanta Guvernului
nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in
Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobata cu modificari
si completari prin Legea nr. 189/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 44/1994
privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor
drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii in
perioada 1950 – 1961, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si persoanele prevazute la art. 3 alin.
(1) lit. b) pct. 1 din Legea recunostintei pentru victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989 si pentru
revolta muncitoreasca anticomunista de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare, pentru drepturile banesti acordate de aceste legi;
e) persoanele cu handicap, pentru veniturile obtinute in baza Legii nr. 448/2006, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare;
f) bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii, până la
vindecarea respectivei afectiuni;
g) femeile insarcinate si lauzele;
h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, precum si pentru veniturile
realizate din drepturi de proprietate intelectuala;
h1) persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor, pentru veniturile din drepturi
de proprietate intelectuala;

14
 i) persoanele fizice care se afla in concedii medicale pentru incapacitate temporara de munca, acordate in
urma unor accidente de munca sau a unor boli profesionale, precum si cele care se afla in concedii medicale
acordate potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru indemnizatiile aferente certificatelor
medicale;
j) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj sau, dupa caz, de alte drepturi de protectie sociala
care se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile banesti;
k) persoanele care se afla in concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adoptiei,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in concediu pentru cresterea copilului potrivit
prevederilor art. 2 si art. 31 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si
indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile
si completarile ulterioare, pentru drepturile banesti acordate de aceste legi;
l) persoanele fizice care beneficiaza de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat,
cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aceste drepturi banesti;
m) persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv in unitatile
penitenciare, persoanele retinute, arestate sau detinute care se afla in centrele de retinere si arestare
preventiva organizate in subordinea Ministerului Afacerilor Interne, precum si persoanele care se afla in
executarea unei masuri educative ori de siguranta privative de libertate, respectiv persoanele care se afla in
perioada de amanare sau de intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate;
n) strainii aflati in centrele de cazare in vederea returnarii ori expulzarii, precum si pentru cei care sunt victime
ale traficului de persoane, care se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii si sunt cazati in
centrele special amenajate potrivit legii;
o) personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat in evidenta Secretariatului de Stat pentru Culte;
p) persoanele cetateni romani, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioada de cel mult 12
luni;
q) voluntarii care isi desfasoara activitatea in cadrul serviciilor de urgenta voluntare, in baza contractului de
voluntariat, pe perioada participarii la interventii de urgenta sau a pregatirii in vederea participarii la acestea,
conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea
serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
363/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
r) persoanele fizice pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor in baza contractelor individuale de
munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati in sectorul constructii si care se incadreaza in
conditiile prevazute la art. 60 pct. 5, in perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028 inclusiv.
(2) Persoanele fizice aflate in situatiile prevazute la alin. (1) lit. d) – p) daca realizeaza veniturile prevazute la
art. 155, pentru acestea datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate, conform regulilor specifice
fiecarei categorii de venituri.
(3) In vederea incadrarii in conditiile privind realizarea de venituri prevazute la alin. (1), Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate transmite A.N.A.F. lista persoanelor fizice inregistrate in Registrul unic de evidenta al
asiguratilor din Platforma informatica din asigurarile de sanatate, potrivit prevederilor art. 224 alin. (1) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata. Structura informatiilor si periodicitatea
transmiterii acestora se stabilesc prin ordin comun al presedintelui A.N.A.F. si al presedintelui Casei
Nationale de Asigurari de Sanatate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.

Contribuția asiguratorie pentru muncă – CAM - 2,25%

Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018, angajatorii datorează statului o

singură contribuție socială obligatorie, cea asiguratorie pentru muncă (CAM), potrivit
modificărilor operate la Codul fiscal. Pe lângă contribuția la pensii și contribuția la sănătate,
aceasta este a treia contribuție obligatorie existentă în legislație.
Contribuția asiguratorie pentru muncă se mai datorează și de către contribuabilii,
(PFA, PFI 2, II, IF), care au salariați.

2
Chiar dacă noțiunea de PFI (persoana fizică independentă) ne este clar ancorată într-un act normativ, aceasta
face referire la profesiile liberale (activități medicale, de notariat, avocatură, arhitectură, activități de
contabilitate, consultanță fiscală, consiliere psihologică etc. – a se vedea Lista orientativă – Anexa1)

15
 CAM are o cotă de 2,25%.
Baza de calcul a contribuției este reprezentată de suma câștigurilor brute realizate din
salarii, care include, printre altele, veniturile din salarii (în bani și/sau în natură) și sumele
reprezentând participarea salariaților la profit.

Contribuția asiguratorie pentru muncă nu se datorează pentru prestațiile suportate din

bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și din Fondul
național unic de asigurări sociale de sănătate.

Contribuția asiguratorie pentru muncă a devenit singura contribuție socială datorată

exclusiv de angajatori, însă aceasta înglobează patru dintre fostele contribuții sociale. Mai
precis, este vorba de contribuția la șomaj, contribuția pentru concedii medicale, contribuția
pentru riscuri profesionale și contribuția pentru creanțe salariale.
Banii colectați din noua contribuție socială sunt împărțiți după cum urmează:
 15% la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
 20% la Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
 5% la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
 40% la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor
medicale;
 20% la bugetul de stat, într-un cont distinct.

Contribuția asiguratorie pentru muncă este declarată lunar sau trimestrial3, până la data
de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, respectiv a lunii următoare
trimestrului pentru care se plătesc veniturile.
Prin excepție, persoanele fizice care își desfășoară activitatea în România și obțin
venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau
reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor,
potrivit instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, au obligația de a
calcula contribuția asiguratorie pentru muncă, precum și de a o plăti lunar, până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord
încheiat în acest sens cu angajatorul.

Spre deosebire de PFA-uri (persoane fizice autorizate), PFI-urile se înregistrează la organul fiscal, gratuit, care le
identifică printr-un CIF (Cod de Identificare Fiscală), şi nu prin CNP.
Pe de altă parte, PFA-urile, se înregistrează la Registrul Comerţului, nu sunt limitate la doar câteva activităţi,
înfiinţarea lor implică nişte costuri, iar procedura este mai greoaie decât la înregistrarea unei PFI.
Persoana fizică autorizată (PFA-ul) este cea mai simplă formă sub care o persoană fizică poate desfășura
individual şi independent activităţi economice, folosind în principal forța sa de muncă.
Desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau cele
familiale este reglementată în legislaţia românească prin Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008, în vigoare de la 25
aprilie 2008.
3
CAM, se plătește, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către
următorii plătitori de venituri din salarii și venituri asimilate salariilor:
a) asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice;
b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până
la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;
c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un
număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;
d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii
liberale și asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, persoanele fizice care dețin
capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal
angajat pe bază de contract individual de muncă.

16
 Concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate – 1%

Persoanele fizice care desfășoară activități independente au opțiunea de a se asigura

pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Procentul de asigurare este
de 1% iar baza de calcul lunară nu poate fi mai mică decât valoarea salariului de bază minim
brut pe țară, stabilit potrivit legii, și nici mai mare decât valoarea a de 12 ori a acestuia.
Pentru a beneficia de indemnizație de concediu se semnează contractul de asigurare
cu Casa de Asigurări de Sănătate. Stagiul minim de asigurare pentru acordarea indemnizației
este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul
medical.

Pentru 2020 salariul minim brut pe economie a fost stabilit la valoarea de 2.230 lei
pe lună, respectiv 26.760 lei anual.
La aceasta valoare se aplică procentul de contribuție de 1% și se obține contribuția
anuală de plată în valoare de:
26.760 lei x 1% = 268 lei pe an

Pentru a beneficia de asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru

concedii și indemnizații, începând cu data de 1 ianuarie 2018, persoanele fizice au fost obligate
să încheie contractul de asigurare cu Casa de asigurări de sănătate.

Veniturile impozitate în sistem real

(pe baza datelor din contabilitate)
Venitul net în sistem real se calculează pe baza datelor din contabilitate, ca diferență
între venitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul obținerii de venituri.
În această categorie sunt incluse veniturile obținute de persoanele fizice care desfășoară
activități economice independente, precum și cele care desfășoară profesii liberale.

În România, activitatea independentă, conform Codului fiscal, este definită ca fiind

orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care
îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii: 4
1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a
activității, precum și a programului de lucru;
2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;5
3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară
activitatea;
4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau
a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare,
reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale
care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;

4
art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
5
Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea chiar și pentru un singur client, dacă nu există
o clauză de exclusivitate în desfășurarea activității.

17
 7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal
angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii.
La încadrarea unei activități ca activitate independentă, părțile care sunt implicate în
actul comercial sau tranzacțional, trebuie să aibă în vedere ca raportul juridic încheiat cu
această ocazie să reflecte conținutul economic real al tranzacției/activității. Raportul juridic
încheiat între părți trebuie să conțină, în mod obligatoriu, clauze contractuale clare privind
obiectul contractului, drepturile și obligațiile părților, astfel încât să nu rezulte existența unei
relații de subordonare, ci libertatea persoanei fizice de a dispune în ceea ce privește
desfășurarea activității.
Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfășurare a activității,
precum și programul de lucru este îndeplinit atunci când cele trei componente ale sale sunt
îndeplinite cumulativ. În raportul juridic părțile pot conveni asupra datei, locului și programului
de lucru în funcție de specificul activității și de celelalte activități pe care prestatorul le
desfășoară.
Dacă ne referim la riscurile asumate de prestator, acestea pot fi de natură profesională
dar și economică. În rândul acestor riscuri putem să includem: incapacitatea de adaptare la timp
și cu cele mai mici costuri la variațiile mediului economico-social; variabilitatea rezultatului
economic și deteriorarea situației financiare, în funcție de specificul activității etc.
Trebuie menționat și faptul că, în desfășurarea activității, persoana fizică trebuie să
utilizeze predominant bunurile din patrimoniul afacerii.
Gama veniturilor din activități independente este diversă. În această categorie sunt
cuprinse veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii, veniturile din profesii
liberale, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități
adiacente.
În grupa veniturilor din profesii liberale (libere sau reglementate), sunt incluse,
conform cadrului legal românesc actual, veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter
profesional6, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea
profesiei respective.
Prin urmare, profesiile liberale sunt considerate a fi ocupații care reclamă o pregătire
specială în domeniul artelor și științei, cum sunt avocații, inginerii, arhitecții, dentiștii, doctorii,
consilierii fiscali și contabilii etc. Lista orientativă de activități care constituie o profesie
liberală este prezentată în Anexa 1.
Având în vedere că la nivelul Uniunii Europene nu există, din punct de vedere legal, o
definiție obligatorie, este important să definim corect ce înseamnă conceptul de profesie
liberală7.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a referit la conceptul de profesii liberale ca ” …
activități care, între altele, au un profund caracter intelectual, reclamă o calificare de un înalt
nivel și sunt de obicei subiectul unei stricte reglementări profesionale. În exercitarea unei
astfel de activități, elementul personal este de o importanță specială și un astfel de exercițiu

6
În domeniile: științific, literar, artistic, educativ și altele, de către: medici, avocați, notari publici, executori
judecătorești, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, consultanți de plasament în valori mobiliare,
auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, arbitri sportivi, farmaciști, psihologi cu drept
de liberă practică, practicieni în reorganizare și lichidare, persoane autorizate sa realizeze si sa verifice lucrările
de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei si cartografiei, urbaniști, restauratori, asistenți medicali,
tehnicieni dentari, consilieri juridici, consilieri de probațiune, experți tehnici judiciari, experți criminaliști,
brokeri, evaluatori, mediatori, precum și alte persoane fizice cu profesii reglementate desfășurate în mod
independent, în condițiile legii.
7
Profesii liberale - acele ocupații exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit actelor normative
speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective (definiție din Codul fiscal)

18
presupune întotdeauna un cadru larg de independență în realizarea activităților
profesionale…“.
Potrivit Curții Europene de Justiție, caracteristica definitorie a profesiilor liberale
rezidă în asimetria informației dintre furnizorul se servicii și clienții săi, având în vedere că
beneficiarul acestor servicii specifice nu dispune de informații suficiente, de cunoștințe de
specialitate și nici de experiența necesară pentru a aprecia calitatea serviciului.
Beneficiarii serviciului trebuie să fie capabili să creadă că furnizorii nu exploatează
lipsa informației în propriul lor interes ci că, mai degrabă, furnizează cel mai bun serviciu
adaptat nevoilor clientului. Prin urmare, standardele profesionale potrivite și conformarea cu
codurile etice profesionale sunt considerate a fi cele mai bune argumente de a proteja încrederea
beneficiarilor de servicii profesionale.
În acest sens, autoreglementarea și încrederea consumatorilor pot fi identificate ca fiind
caracteristicile principale ale profesiilor liberale în Uniunea Europeană.
În lumina interesului public, multe dintre profesiile liberale care reclamă o pregătire
formală adeseori academică, sunt reglementate în majoritatea statelor membre ale Uniunii
Europene printre altele, prin intermediul calității obligatorii a sistemelor de asigurare, cerințele
de educație continuă și reguli speciale pentru cooperarea profesioniștilor liberali în cadrul
parteneriatelor și companiilor încorporate.
Cadrul legislativ european care se referă la profesiile liberale include Directiva
Calificărilor Profesionale, care stabilește un sistem de recunoaștere a calificărilor profesionale
pentru a face piața muncii mai flexibilă și a liberaliza în continuare furnizarea de servicii în
contextul unei încrederi reciproce. Profesiile liberale se încadrează în dispozițiile Directivei
Calificărilor Profesionale doar atunci când accesul sau exercitarea unei profesii sunt
condiționate de posedarea unei calificări profesionale specifice, impusă de lege.
În acest sens, Directiva nr. 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului
privind recunoașterea calificărilor profesionale, definește profesiile liberale ca fiind acele
profesii ”care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal,
având propria lor responsabilitate și de o manieră profesională independentă, de persoanele
care oferă servicii intelectuale și conceptuale în interesul clientului și al publicului.
Exercitarea profesiei poate, în statele membre, în conformitate cu tratatul, face obiectul unor
obligații juridice specifice, bazate pe legislația națională și reglementările stabilite, în mod
autonom, în acest cadru, de către organismul profesional reprezentativ competent, care
garantează și îmbunătățesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor și confidențialitatea
relațiilor cu clientul.”
Această directivă a suferit relativ recent o revizuire substanțială prin Directiva nr.
2013/55/UE din 20 noiembrie 2013.
Modernizarea cadrului legal include introducerea unui Card Profesional European care
oferă profesioniștilor liberali interesați posibilitatea de a beneficia de o recunoaștere mai facilă
și mai rapidă a calificărilor lor. Ea introduce, de asemenea, posibilitatea de a înființa ”Cadre
Comune de Formare“ și “Teste comune de pregătire“ bazate pe un set comun de cunoștințe,
calificări și competențe necesare exercitării profesiei. În plus, statele membre împreună cu
Comisia Europeană desfășoară, în mod curent, o evaluare transparentă și reciprocă a exercitării
profesiei bazată pe noul articol 59 din Directiva Calificărilor Profesionale revizuită.
Scopul evaluării reciproce este acela de a depista restricțiile și de a elimina barierele de
intrare inutile și de a simplifica și îmbunătăți accesul profesioniștilor liberali în diferitele state
membre.
De asemenea, Comisia Europeană încurajează o strânsă cooperare între autoritățile
naționale competente și asociațiile profesionale.
Un alt instrument cheie este Directiva 2006/123/CE privind serviciile pe Piața Internă
(Directiva Servicii), care guvernează condițiile de stabilire într-un alt stat membru în scopul

19
furnizării de servicii profesionale, precum și condițiile pentru activitățile transfrontaliere într-
un alt stat membru, altul decât cel în care furnizorul de servicii este stabilit.
Cadrul legal român tratează global profesiile liberale în cadrul profesiilor reglementate
și a activităților independente, prin O.U.G. nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a
prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România 8, coroborată cu Legea nr.
200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile
reglementate din România 9 și cu legislația fiscală.
Orice activitate economică (inclusiv cea independentă) desfășurată permanent,
ocazional sau temporar în Romania de către persoanele fizice trebuie să fie înregistrată și
autorizată.
Astfel, desfășurarea unei activități presupune mai întâi declararea și autorizarea ei la
Registrul Comerțului în cazul activităților independente, iar în situația profesiilor liberale
înființarea se realizează la organismul care reglementează organizarea și exercitarea profesiei
respective.
Conform legislației10 din România, persoanele fizice care desfășoară activități
independente se pot autoriza la Registrul Comerțului ca Persoană Fizică Autorizată (PFA),
Întreprindere Familială (ÎF) și Întreprindere Individuală (ÎI).
Pentru organizarea unei activități economice, persoanele fizice trebuie să
îndeplinească anumite condiții:
- să aibă capacitate deplină de exercițiu (minim 18 ani), cu excepția membrilor
întreprinderii familiale ce nu au calitatea de reprezentant, care trebuie să aibă vârsta de
cel puțin 16 ani;
- să nu fi săvârșit fapte sancționate de legile fiscale, contabile, vamale și de cele care
privesc disciplina financiar-fiscală;
- sa aibă un sediu profesional declarat;
- sa declare pe propria răspundere că îndeplinesc condițiile de funcționare prevăzute de
legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și al
protecției muncii.
- în cazul în care, potrivit unor prevederi legale speciale, pentru anumite activități
economice, este necesară îndeplinirea unor condiții de pregătire profesională, persoana
fizică trebuie să facă dovada îndeplinirii acestora.

Persoana fizică autorizată (PFA) este întreprinderea economică, fără personalitate

juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă.
Întreprinderea Familială (IF) este o forma de organizare economică fără personalitate
juridică, organizată de membrii unei familii. Activitățile economice desfășurate de o
întreprindere familială pot fi în agricultură, industrie, turism, construcții, IT și comerț.
Întreprinderea Familială se constituie printr-un acord încheiat de membrii familiei,
obligatoriu în formă scrisă. Acordul de constituire al întreprinderii familiale se încheie în formă
scrisă și cuprinde: numele și prenumele membrilor; reprezentantul IF; data întocmirii;
participarea fiecărui membru la întreprindere; condițiile participării; cotele procentuale în care
vor împarți veniturile nete ale întreprinderii; raporturile dintre membrii întreprinderii
individuale și condițiile de retragere.

8
M.Of. nr. 366/1 iunie 2009
9
M.Of. nr. 500/3 iun. 2004
10
OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, M.Of. nr. 328/25 aprilie 2008, cu modificările și
completările ulterioare.

20
 IF trebuie sa aibă un sediu profesional declarat, și reprezentanții săi să declare pe
propria răspundere că îndeplinesc condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în
domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și al protecției muncii.
I.F. poate angaja numai persoane din cadrul aceleiași familii, indiferent de numărul
acestora, nu și terțe persoane. Numărul minim de membri este doi, iar familia este considerată
a fi reprezentată de soț, soție, copiii care au împlinit vârsta de 16 ani, rudele și afinii până la
gradul al patrulea inclusiv.
Întreprinderea Individuală (ÎI) este definită ca fiind întreprinderea economică, fără
personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoana fizică.
Persoana fizică care desfășoară activități independente poate pune la dispoziția
activității economice un patrimoniu de afectațiune. Acesta este definit ca fiind „o masa
patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor
și obligațiilor afectate, prin declarație scrisă ori, după caz, prin acordul de constituire sau
printr-un un act adițional la acesta, exercitării unei activități economice”. Patrimoniul de
afectațiune se constituie prin declarație dată în formă autentică la înființarea activității sau
ulterior înființării.
De asemenea, persoanele fizice care desfășoară activități independente trebuie să
respecte și alte prevederi legale specifice, astfel:
- PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activități prevăzute de codul
CAEN și poate angaja cel mult trei persoane cu contract individual de muncă.
- Întreprinderea individuală (ÎI) poate avea in obiectul de activitate cel mult 10 clase de
activități prevăzute de codul CAEN și poate angaja cel mult 8 salariați, terțe persoane,
cu contract individual de muncă.
- Întreprinzătorul persoana fizică titular al unei ÎI sau PFA nu va fi considerat un angajat
al unor terțe persoane cu care colaborează chiar dacă colaborarea este exclusivă.
- Întreprinzătorul persoană fizica titular al unei ÎI sau PFA poate cumula și calitatea de
salariat al unei terțe persoane care funcționează atât în același domeniu, cat și într-un
alt domeniu de activitate economică.
- Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei ÎI sau PFA este asigurat în sistemul public
de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și are dreptul de a fi asigurat în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate și al asigurărilor pentru șomaj;
- Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei ÎI sau PFA răspunde pentru obligațiile
asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de
afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi
urmărite și celelalte bunuri ale debitorului.
Conform legislației autohtone, contribuabilii care obțin venituri din activități
independente sunt obligați să organizeze și să conducă evidență contabilă. Ca atare, regula
generală pentru impunerea veniturilor din activități independente este sistemul real.
De regulă, persoanele fizice care realizează venituri supuse impozitării în sistem real
(din: activități independente; cedarea folosinței bunurilor, când este cazul; activități agricole,
silvicultură și piscicultură etc.) conduc evidență contabilă în partidă simplă11, însă acestea au
și posibilitatea de a opta, încă de la înființare, pentru conducerea contabilității în partidă dublă.

11
OMFP nr. 170/2015 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind contabilitatea in partida simpla a fost
publicat in M. Of. nr. 139 din 24 februarie 2015.

21
 Aceste persoane au posibilitatea de a conduce contabilitate în partidă dublă, prin
opțiunea acestora, dacă nu există vreun act normativ care să interzică această posibilitate sau
care să impună conducerea contabilității în partidă simplă.
Când este permisă opțiunea, iar persoana fizică este interesată de ținerea evidenței
contabile în partidă dublă, aceasta poate conduce contabilitatea în acest mod de la începutul
exercițiului financiar ulterior celui în care s-a decis schimbarea conducerii contabilității.
Dacă se optează pentru contabilitate în partidă dublă, aceasta se va conduce aplicând
reglementările valabile operatorilor economici, până la nivel de balanță inclusiv și fără a se
întocmi situații financiare anuale.
Trecerea de la contabilitatea în partidă simplă la contabilitatea în partidă dublă, se
realizează având ca document justificativ un inventar din care să rezulte activele și datoriile
persoanei fizice. 12
Pentru evidențierea în contabilitatea în partida simplă a operațiunilor efectuate este
obligatoriu să se utilizeze următoarele registre contabile: Registrul-jurnal de încasări și plăți si
Registrul-inventar.
De asemenea, contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectuează în
sistem real au obligația să completeze Registrul de evidență fiscală13, în vederea stabilirii
venitului net anual.
În acest registru se vor completa sumele în baza cărora se calculează și determină
impozitul pe venit datorat de persoana fizică aflată în sfera de utilizare a acestui document.
Termenul de completare al registrului este termenul de depunere a declarației unice de
venit.
În cazul unei asocieri fără personalitate juridică, registrul va fi completat de către
asociatul ce are obligația îndeplinirii atribuțiilor de ținere a evidenței fiscale.
Registrul de evidență fiscală se completează anual cu totalul veniturilor și totalul
cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor (cheltuieli deductibile), astfel încât să se

12
Se vor prelua, pe baza inventarului și a informațiilor privind creanțele și datoriile, ca solduri inițiale, la începutul
exercițiului financiar pentru care au optat să treacă la conducerea contabilității în partidă dublă, sumele din
documentele întocmite pentru ținerea contabilității în partidă simplă, respectiv din Registrul-inventar, Registrul-
jurnal de încasări și plăți, fișa mijlocului fix, extras de cont și alte documente.
Prevederile în vigoare stabilesc că deschiderea conturilor de imobilizări, stocuri, creanțe, disponibilități bănești
și datorii, în vederea preluării în contabilitatea în partidă dublă a acestor elemente, se efectuează cu ajutorul
contului 455 "Sume datorate acționarilor/asociaților". Prin excepție de la funcțiunea contului 455 "Sume
datorate acționarilor/asociaților" prezentată în reglementările contabile în vigoare, aplicabile operatorilor
economici, la trecerea de la contabilitatea în partidă simplă la contabilitatea în partidă dublă se efectuează
următoarele înregistrări: în creditul contului 455 "Sume datorate acționarilor/asociaților" se înregistrează
soldurile conturilor de natura activelor (imobilizări, stocuri, creanțe, disponibilități bănești); în debitul contului
455 "Sume datorate acționarilor/asociaților" se înregistrează soldurile conturilor de natura datoriilor.
Diferența dintre valoarea activelor și valoarea datoriilor din contul 455 "Sume datorate acționarilor/asociaților"
se va reflecta în soldul acestuia, astfel: sold creditor - când valoarea activelor este mai mare decât valoarea
datoriilor; sold debitor - când valoarea activelor este mai mică decât valoarea datoriilor.
13
Registrul de evidență fiscală pentru persoanele ce desfășoară activități independente/profesii libere a fost
reglementat pentru prima data în anul 2014, prin OG nr. 80/2014 ce modifică Codul fiscal, cu aplicare de la 1
ianuarie 2015. Astfel, timp de 3 ani, acest registru a fost menținut ca obligație de completare, dar ordinul de
aplicare a fost publicat abia în Monitorul oficial din 5.01.2018 (Ordinul nr. 3254/2017 privind Registrul de
evidență fiscală pentru persoanele fizice, contribuabili potrivit titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal).

22
permită identificarea și controlul operațiunilor ce au condus la stabilirea venitului net, pierderii
nete declarate la autoritatea fiscală prin declarația anuală de venit.
Dacă un contribuabil are mai multe surse de venit, evidența se ține pe fiecare sursă de
venit în cadrul aceluiași Registru de evidență fiscală. Detalierea elementelor de calcul
evidențiate în Registrul de evidență fiscală se efectuează în funcție de specificul activității.

Figura Modelul și conținutul Registrului de evidență fiscală

În sistem real, pe baza datelor din contabilitate, venitul net anual din activități
independente se determină ca diferență între venitul brut încasat și cheltuielile
deductibile efectuate în scopul realizării de venituri.

Declarația unică aduce o simplificare a raportării veniturilor obținute de persoanele fizice din
activități independente (și nu numai), dar mecanismul de autoimpunere este, cel puțin pentru o persoană
fără studii în domeniul economic, complicat.
Venitul net este indicatorul folosit:
a. ca bază de comparație cu plafonul de 12 salarii minime brute pe economie 14. În condițiile în
care venitul net (estimat/obținut) este mai mare decât acest plafon, contribuabilul se încadrează la plata
CAS și la plata CASS.
b. ca bază de calcul pentru impozitul pe venit (procentul de 10% se aplica la venitul net).

Venit net anual = venituri încasate (venitul brut) – cheltuieli deductibile

Venitul brut cuprinde:

a) sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfășurarea activității;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în
legătură cu o activitate independentă;
c) câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate
independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfășura o activitate independentă sau de a nu concura
cu o altă persoană;

14
Salariul minim brut în anul 2018 a fost stabilit la valoarea de 1.900 lei pe luna, iar plafonul pentru 2018 este
de 12 x 1.900 lei = 22.800 lei. În anul 2019, plafonul este de 24.960 de lei (2.080 x 12 = 24.960). Pentru anul 2020,
salariul minim brut pe economie a fost stabilit la 2.230 lei, respectiv la 12 x 2.230 = 26.760 lei pe an.
CAS – contribuție de asigurări sociale = 25% din cel puțin 12 salarii minime pe economie = 6.690 de lei minim de
plata pe an, în 2020;
CASS – contribuție de asigurări de sănătate = 10% din 6 sau 12 salarii pe economie = 1.338 lei sau 2.676 lei de
plata pe an.

23
 e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independentă;
f) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe
autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.
Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei
activități sau în cursul desfășurării acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau
juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donații.
Condițiile generale pentru ca o cheltuială să fie deductibilă:
a) să fie efectuate în cadrul activităților independente, justificate prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exercițiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c) să reprezinte cheltuieli cu salariile și cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit
cap. III - Venituri din salarii și asimilate salariilor, cu excepțiile prevăzute de prezentul capitol;
d) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;
e) să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiții în mijloace fixe
pentru cabinetele medicale;
f) să reprezinte cheltuieli cu prime de asigurare efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității
pentru care este autorizat contribuabilul;
3. bunurile utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor
contractuale;
4. asigurarea de risc profesional;
g) să fie efectuate pentru salariați pe perioada delegării/detașării în altă localitate, în țară și în
străinătate, în interesul serviciului, reprezentând indemnizațiile plătite acestora, precum și cheltuielile
de transport și cazare;
h) să fie efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care își desfășoară activitatea
individual și/sau într-o formă de asociere, în țară și în străinătate, în scopul desfășurării activității,
reprezentând cheltuieli de cazare și transport;
i) să reprezinte contribuții de asigurări sociale plătite la sistemele proprii de asigurări sociale
și/sau contribuții profesionale obligatorii plătite, potrivit legii, organizațiilor profesionale din care fac
parte contribuabilii;
j) să fie efectuate în scopul desfășurării activității și reglementate prin acte normative în vigoare;
k) În cazul activelor neamortizabile, cheltuielile sunt deductibile la momentul înstrăinării și
reprezintă prețul de cumpărare sau valoarea stabilită prin expertiză tehnică la data dobândirii, după caz.
De asemenea, sunt cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate pentru organizarea și
desfășurarea învățământului profesional și tehnic, în conformitate cu reglementările legale din domeniul
educației naționale.
Cheltuieli cu deductibilitate limitată (plafonată):
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum și pentru acordarea de burse private, efectuate
conform legii, în limita unei cote de 5% aplicată diferenței între venitul brut și cheltuielile deductibile,
altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de
protocol;
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% aplicată diferenței între venitul brut și
cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse
private, cheltuielile de protocol;
c) cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra
valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului;
d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit
legislației în materie, inclusiv cheltuielile cu bunuri cu termen depășit de valabilitate potrivit legii;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f) cheltuielile reprezentând voucherele de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii;

24
 g) contribuțiile la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile
facultative, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la schemele de
pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către
Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entități autorizate, stabilite în state membre ale
Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, plătite în scopul personal al
contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în
limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
h) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă
de abonament, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară
individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare
persoană;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât și în scopul personal al
contribuabilului sau asociaților sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă
activității independente;
j) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de
contribuabil sau membru asociat sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei
persoane;
k) cheltuielile reprezentând contribuții sociale obligatorii datorate în calitate de angajatori;
l) cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, potrivit legii;
m) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice, altele decât instituțiile care
desfășoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfășurarea activității, pe baza
contractului încheiat între părți, în limita nivelului dobânzii de referință a Băncii Naționale a României,
pentru împrumuturile în lei, în vigoare la data restituirii împrumutului și, respectiv, nivelul ratei
dobânzii pentru împrumuturile în valută;
n) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor
de leasing operațional, respectiv cheltuielile cu amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing
financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operațiunile de leasing și societățile de leasing;
o) cotizații plătite la asociațiile profesionale în limita a 4.000 euro anual;
p) cheltuielile reprezentând contribuțiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii,
organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.
Cheltuieli nedeductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul
României sau în străinătate;
c) impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, precum și cu serviciile medicale furnizate sub formă de
abonament, altele decât cele aferente bunurilor alocate activității economice sau pentru salariați, în
condițiile considerării acestora ca venituri salariale;
f) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca
urmare a încălcării dispozițiilor legale în vigoare și penalitățile, datorate autorităților române/străine,
potrivit prevederilor legale, cu excepția celor plătite, conform clauzelor din contractele comerciale
încheiate cu aceste autorități;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) cheltuielile de achiziționare sau de fabricare a bunurilor și a drepturilor amortizabile din
Registrul-inventar;
i) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă
inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare;
j) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
k) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în
scopul desfășurării activității și a căror masă totală maximă autorizată nu depășește 3.500 kg și nu au
mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietate sau în folosință.
Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în
oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii
de curierat;

25
 2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte
persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

a. Determinarea și plata impozitului pe venitul anual estimat

Contribuabilii care desfășoară activități independente au obligația estimării venitului net anual
pentru anul fiscal curent, în vederea stabilirii impozitului anual estimat, prin depunerea declarației
unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale pana la data de 15 martie a anului de realizare
a venitului.
Impozitul se determină de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10 % asupra venitului net
anual estimat considerat venit impozabil, iar plata se efectuează la bugetul de stat, pana la data de 15
martie a anului următor celui de realizare a venitului.
În această etapă de calcul a venitului net nu se include în cheltuielile deductibile contribuția
socială plătită sau datorată.
De dorit este ca un contribuabil să estimeze cat mai precis venitul net pe care preconizează să
îl realizeze. Dacă activitatea abia începe este recomandabil să se estimeze cel mai mic venit posibil de
obținut. Se poate oricând în cursul anului, sa fie corectat venitul estimat prin depunerea unei noi
declarații.

b. Regularizarea și plata impozitului anual efectiv datorat

Contribuabilii au obligația de a determina venitul net anual impozabil/pierderea netă anuale,
de a face calculul și de a plăti impozitului anual datorat, pentru veniturile realizate din România si din
străinătate, pe fiecare sursă de venit.
Pentru veniturile obținute din activități independente la determinarea venitului net anual
impozabil, contribuabilul stabilește:
a) venitul net anual recalculat/pierderea neta recalculata pe fiecare sursă de venit, prin
deducerea din venitul net anual, determinat in sistem real, a pierderilor fiscale din aceeași sursă admise
la report pentru anul fiscal de impunere;
Venit net recalculat = venit net anual – pierderi fiscal reportate
b) venitul net anual impozabil care se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale
recalculate (pe fiecare sursă) din care se deduce contribuția de asigurări sociale datorată. (CASS
nu este deductibilă începând cu anul fiscal 2018).15
Venitul net anual impozabil este venitul la care se aplică impozitul pe venit in procent de
10%. Diferența dintre impozitul pe venitul realizat și impozitul pe venitul estimat poate fi:
- Pozitivă, impozit de plată care se stinge până la 30 iunie 2020 (pentru veniturile aferente
anului 2019),
- Negativă, impozit plătit in plus care se poate recupera sau distribui către alte datorii fiscale.
Veniturile din activități independente, care se realizează într-o fracțiune de an sau în perioade
diferite ce reprezintă fracțiuni ale aceluiași an, se consideră venit anual.
Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activități independente, determinată în
sistem real, se reportează și se compensează de către contribuabil cu venituri obținute din aceeași sursă
de venit din următorii 7 ani fiscali consecutivi.
Pierderile din categoriile de venituri provenind din străinătate se reportează și se compensează
cu veniturile de aceeași natură și sursă, realizate în străinătate, pe fiecare țară, înregistrate în următorii
7 ani fiscali consecutivi.
Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
- reportul se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 7 ani
consecutivi;

15
Se ia în calcul contribuția anuală datorată, nu cea plătită. Chiar dacă nu s-a plătit contribuția la venitul estimat,
contribuabilul are dreptul să deducă din venitul recalculat valoarea CAS, așa cum s-a angajat în Declarația unică
cu venitul estimat.

26
 - dreptul la report este personal și netransmisibil;
- pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei de 7 ani, reprezintă pierdere
definitiva a contribuabilului.

Din anul 2018 a apărut Declarația unică și prin mecanismul de autoimpunere, revine în sarcina
contribuabilului raportarea și compensarea pierderilor fiscale. Declarația unică din anul 2020, la
capitolul 1, prezintă rubrica pentru raportarea pierderilor necompensate din anii anteriori.

Dacă pierderile fiscale reportate aferente unei surse sunt mai mari decât venitul net anual al
sursei respective, rezultatul reprezintă pierdere de reportat.
Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru
fiecare sursă de venit din categoriile de venituri, reprezintă pierdere fiscală pentru acea sursă de venit.
Din punct de vedere practic, din totalul sumelor încasate (venit brut), evidențiate în col. 4,
respectiv 5, din Registrul-jurnal de încasări și plăți,
– se scad totalul sumelor plătite, (evidențiate în col. 6, respectiv 7, din Registrul-jurnal de
încasări și plăți)16,
– se scad cheltuielile cu amortizarea fiscală a bunurilor achiziționate, (evidențiate în fișa pentru
operațiuni diverse),
+ se adună sumele plătite pentru cumpărarea bunurilor amortizabile,
+ se adună totalul cheltuielilor nedeductibile (si partea nedeductibilă a cheltuielilor deductibile
plafonat), care se preia din centralizatorul cheltuielilor nedeductibile,
– se scade pierderea fiscală din anii anteriori pentru sursa de venit (dacă este cazul și se iau in
calcul pierderile înregistrate începând cu anul 2016).
Valoarea obținută reprezintă venitul net estimat sau realizat (recalculat) în cursul anului fiscal.
Această metodă de calcul se utilizează atât la stabilirea venitului net estimat (pentru care se
depune Declarația unică până la data de 15 martie a anului în curs – sau altă dată stabilită de legiuitor)
și obligatoriu la stabilirea venitului net realizat după încheierea anului fiscal în curs și depunerea
Declarației unice cu venitul realizat pana la data de 15 martie a anului următor.
Valoarea venitului net obținut conform calcului de mai sus se raportează la plafonul de 12 salarii
minime pe economie pentru determinarea obligației de a plăti CAS și CASS. Daca venitul net este mai
mare decât acest prag, contribuabilul trebuie să plătească CAS și CASS.
Din venitul net recalculat se scade contribuția sociale datorată i se obține venitul net impozabil:
- rezultat pozitiv, se impozitează cu 10%;
- sau pierdere fiscală de reportat pentru anii următori (maxim 7 ani).

Figura Model Registrul-jurnal de încasări și plăți

Exemplul 1: Calculul venitului net în sistem real în situația înregistrării de pierderi în anii
anteriori
O persoană fizică realizează venituri din activități independente impuse în sistem real, astfel:
*Din fabricarea de furnire și panouri din lemn în anul 2017 înregistrează o pierdere fiscală de 45.000
lei, iar în anul 2018 realizează un venit net anual de 60.000 lei;
*Din dulgherie, tâmplărie înregistrează în anul 2018 o pierdere de 12.000 lei;
*Din lăcătușărie realizează in anul 2018 un venit net anual de 30.000 lei.
Venitul ales pentru care datorează contribuția de asigurări sociale în anul 2018 este de 25.000 lei
(peste plafonul de 12 salarii minime brute pe economie – 12 x 1.900 lei = 22.800 lei)
Contribuția de asigurări sociale (CAS) datorată este de 6.250 lei (25.000 lei x 25%).
Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorată este de 2.280 lei (22.800 lei x 10%) nu
este cheltuiala deductibila la calculul venitului net in sistem real.

16
Sunt incluse aici și cheltuielile nedeductibile și partea nedeductibilă a cheltuielilor deductibile plafonat

27
Venitul net anual impozabil pentru anul 2018 se calculează după cum urmează:
a) stabilirea venitului net anual recalculat:
- din fabricarea de furnire și panouri din lemn: 60.000 lei - 45.000 lei = 15.000 lei
- din lăcătușărie: 30.000 lei
b) stabilirea venitului net impozabil:
15.000 lei + 30.000 lei - 6.250 lei = 38.750 lei
c) impozitul anual pe veniturile realizate datorat:
38.750 lei x 10% = 3.875 lei
Pierderea înregistrată din activitatea de dulgherie, tâmplărie în sumă de 12.000 lei urmează a fi
recuperată în anii următori.
Impozitul anual datorat se stabilește de contribuabili în Declarația unică privind impozitul
pe venit și contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, pentru veniturile realizate în
anul fiscal anterior, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil.
Declarația se depune după încheierea anului fiscal până la data de 15 martie a anului următor
(pentru anul 2020, ca excepție, termenul de depunere este 31 iunie 2020). Termenul de plată a
impozitului datorat este până la aceeași dată.

În anumite situații, se pot acorda bonificații (facilități) fiscale. Astfel, în anul 2020, s-au aprobat
următoarele bonificații:
 5% pentru plata integrală a obligațiilor pentru 2019 până la data de 30.06.2020;
 5% pentru depunerea online a Declarației unice, dacă obligațiile fiscale la 2019 se sting până
la 30.06.2020;

Bonificația s-a determinat de către contribuabil și s-a evidențiat în mod distinct în Declarația
unică, sub rezerva verificării ulterioare. Obligațiile fiscale de plată s-au determinat prin diminuarea
obligațiilor fiscale datorate cu valoarea bonificației.

Conform legislației17, începând cu anul 2021, se poate acorda bonificație de până la 10% din
impozitul pe venitul anual; de până la 10% din contribuția de asigurări sociale și de până la 10% din
contribuția de asigurări sociale de sănătate. Nivelul bonificațiilor, termenele de plată și condițiile de
acordare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat. De asemenea, procedura de acordare se
stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Exemplul 2: Contabilitate în sistem real pentru veniturile obținute în anul 2019. Model DU
cu bonificații calculate pentru 2019

Calculul venitului net și a contribuțiilor datorate în sistem real pentru anul 2019
Popescu V. Ioan – Întreprindere individuală, înființată în 2013, CUI 234589,
F40/2462/10.03.2013
Cod CAEN: 6201 Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client)

- Contabilitate in partida simpla, neplătitor de TVA, fără salariați

- Adresa de domiciliu este aceeași cu a sediului profesional.
- Imobilul este proprietatea personală a titularului.
- Pentru a evita creșterea impozitului pe clădire (impozite locale) unde se desfășoară activități
economice, titularul a decis sa nu se înregistreze cu activității economice desfășurate la sediul
profesional și să nu deducă cheltuieli cu acesta (întreținere, energie electrică, alte utilități). De
asemenea, fără un spațiu de desfășurare a activității, nici cheltuielile cu mobilierul sau alte
echipamente specifice unui birou, nu sunt deductibile.
- Contribuabilul folosește automobilul propriu in interesul afacerii, pentru a ajunge la clienți.
Ca urmare s-a încheiat contract de comodat între titular, proprietarul autoturismului și

17
OUG nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru
instituirea unor măsuri fiscale, M. Of. nr. 393/14 mai 2020

28
 Întreprinderea individuală (Îi). Conform codului fiscal, cheltuielile cu reparațiile, întreținerea
și combustibilul sunt deductibile în proporție de 50% (inclusiv asigurarea RCA, CASCO,
rovinieta).
- Contribuabilul are contract de abonament telefonic mobil cu Vodafone, cheltuială care este
integral deductibilă chiar dacă factura este emisă în continuare pe numele persoanei fizice.
- Pentru începutul de an, contribuabilul creditează activitatea printr-un aport în numerar în
valoare de 2.500 lei. Aportul în numerar se înregistrează în Registrul Jurnal de Încasări și
Plăți (RJIP) în baza dispoziției de încasare. Ulterior, după primele încasări, aportul se restituie
prin bancă.

- Pentru luna iunie 2019 contribuabilul estimează prestarea de servicii externe către o țară din
UE. Înainte de a presta aceste servicii depune la ANAF formularul 091 pentru înregistrarea în
scopuri de TVA și obține codul de TVA pentru operațiuni intracomunitare.

29
30
- In luna iunie se prestează servicii de programare către un beneficiar din Franța. Factura se
emite pe CIF intracomunitar în limba engleză pentru beneficiar și în limba română pentru

31
arhivare. Până la data de 25 iulie 2019 se depune declarația 390 pentru livrările
intracomunitare de servicii.

32
- Pentru depunerea online a declarațiilor 390 si 301 contribuabilul obține certificatul digital
calificat pentru semnarea electronica a declarațiilor. Certificatul digital se înregistrează la
ANAF pe codul de TVA intracomunitar.
- Contribuabilul întocmește decizia de numerotare facturi pentru 2019 pentru operațiuni interne
și din iunie pentru operațiuni externe.

33
Conform cadrului legal fiscal actual o Persoană fizică autorizată (sau o Întreprindere individuală) este
obligată să estimeze un venit net pentru anul în desfășurare în funcție de care se stabilește obligația de
a plăti contribuții sociale pentru pensie și sănătate.
În urma evaluării potențialului de afaceri pe 2019, (dar și ca urmare a faptului că și în condițiile în
care estimează un venit mai mic decât plafonul de calcul pentru contribuții – 12 salarii minime pe
economie, dar realizează mai mult decât acest plafon tot va plăti contribuții sociale) dl. Popescu Ioan
estimează pentru 2019 un venin net estimat egal cu 35.000 lei.
- Venituri brute estimate: 50.000 lei
- Cheltuieli deductibile estimate: 15.000 lei
- Venit net estimat: 35.000 lei (50.000 lei – 15.000 lei)
Ca urmare, a depus online, la începutul anului 2019, Declarația unică privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Aplicând prevederile codului fiscal s-au calculat următoarele obligații (contribuții, impozit) aferente
veniturilor obținute în anul 2019:
A. Contribuție la asigurările sociale - CAS
Persoana fizică ce desfășoară activitate independentă este obligată la plata CAS deoarece venitul net
estimat depășește plafonul minim de 12 salarii minime brute pe economie (12 * 2.080 = 24.960 lei – în
2019). Titularul alege să se asigure la plafonul minim de 24.960 lei, ca urmare va avea de plata
24.960*25%=6.240 lei

B. Contribuția socială pentru asigurările de sănătate - CASS

Persoana fizică ce desfășoară activitate independentă este obligată la plata CASS deoarece venitul net
estimat depășește plafonul minim de 12 salarii minime brute pe economie (24.960 lei în 2019).
Contribuția de plată este de 24.960*10%=2.496 lei
C. Titularul stabilește prin calcul propriu impozitul pe venitul net estimat:
35.000 venit net estimat * 10% = 3.500 lei
Contribuabilul decide să NU plătească anticipat obligațiile fiscale până la sfârșitul anului 2019 și să
aștepte încheierea anului și definitivarea rezultatului fiscal.
Termenul de plată, conform cadrului legal, este 30 iunie 2020.

34
35
După închiderea anului fiscal (adică în anul 2020), titularul procedează la determinarea venitului
net realizat în cursul anului 2019:

Conform Registrului de încasări si plăti, in cursul anului 2019 contribuabilul a făcut cheltuieli (plăți)
de 52.208,28 lei (6.599,83 lei numerar + 45.608,45 lei bancă) din care dacă eliminam aportul în
numerar în valoare de 2.500 lei, rezulta plăți (cheltuieli) de 49.708, lei, astfel:
 Achiziție de imobilizări necorporale în luna mai (puse în funcțiune în aceeași lună) - licență
Windows 10 - în valoare de 899,99 lei, care se va amortiza18 în 36 de luni. Cheltuiala cu

18
Amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în
funcțiune.

36
 achiziția este deductibilă integral și se va repartiza pe cheltuieli pe parcursul a 4 ani conform
planului de amortizare. Amortizarea deductibilă în 2019 este de 175 lei (interval iunie –
decembrie).

 Cheltuielile cu autoturismul sunt deductibile în proporție de 50%: 6383 lei, din care sunt
deductibile 50% = 3.191,50 lei;

37
 Plățile reprezentând contribuții efectuate în cursul anului 2019, pentru perioada 2016-2018,
NU sunt deductibile, ANAF a luat deja in calcul aceste contribuții când a calculat impozitul pe
venit;;
 Plățile de contribuții sociale pentru perioada 2012-2015 sunt integral deductibile;
contribuabilul plătește regularizarea CASS pentru anul 2015, în valoare de 965 lei, care este
integral deductibilă la calculul venitului impozabil;
 Cheltuielile de deplasare, conform ordin de deplasare, incluzând transportul și cazarea, sunt
integral deductibile; În cazul deplasării, nu sunt deductibile cheltuielile cu masa, care pot fi
contabilizate, eventual, la cheltuielile de pe protocol.
(mai jos este prezentat Ordinul de deplasare, cu titlu de exemplu):

38
 Cheltuielile cu obiectele de inventar sunt deductibile integral în anul în care s-a făcut plata
pentru achiziția lor:

 Contribuabilul achiziționează un modul software de pe un site din UE, respectiv din Olanda;
fiind neplătitor de TVA în țară, dar cu cod de TVA pentru operațiuni intracomunitare, depune
declarația 390 și declarația 301 prin care se calculează TVA de plata la achiziția
intracomunitară, în valoare de 87 lei. La fel ca și pentru TVA-ul plătit pentru achizițiile
naționale, acest TVA intră în costul de achiziție al produsului cumpărat și este integral
deductibilă la calcul venitului impozabil.

39
40
41
  Contribuabilul încheie un contract de pensie facultativă prin care plătește anual suma de 1.800
lei. Conform codului fiscal sunt deductibile contribuții în limita a 400 de euro anual. Ca atare,
valoarea de 1.800 lei este integral deductibilă, (la cursul mediu BNR din 2019);
 Taxa pe valoarea adăugată plătită.
Contribuabilii neînregistrați în scopuri de TVA introduc taxa plătită în costul de achiziție al
produselor și serviciilor plătite, ceea ce înseamnă că TVA este deductibil la calculul impozitului
pe venitul net, în funcție de categoria de cheltuieli din care face parte achiziția.
 Contribuabilul încheie un contract tip abonament pentru servicii de sănătate prin care plătește
anual suma de 1.800 lei. Conform codului fiscal sunt deductibile abonamente medicale în limita
a 400 de euro anual (la cursul mediu BNR din 2019);
 În calculul venitului net se include și cheltuiala cu amortizarea aferentă unui laptop acționat
în 2018 și amortizat conform planului de amortizare. Pentru 2019 valoarea amortizării
deductibile este de 2.399,50 lei.
 Cheltuielile de protocol sunt deductibile limitat. Procentul de 2% se aplică asupra diferenței
dintre venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat,
pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol.
 În orice perioadă/situație, plățile de impozit pe venit NU sunt deductibile;

Calculul cheltuielilor de protocol deductibile se face astfel:

Calculul cheltuielilor de protocol deductibile

Venit brut încasat 76.209,00

Se scad cheltuielile integral deductibile -16.188,00

Se scade cheltuiala cu amortizarea inclusiv (2.399,50 + 175) -2.574,50

Se scad cheltuielile deductibile parțial – auto -3.191,50

Baza de calcul a cheltuielilor de protocol 2% 54.255,00

42
Ch de protocol deductibile (2% x 54.255) 1.085,00

Ch de protocol nedeductibile (2.546,21 – 1.085) 1.461,21

Cheltuielile integral nedeductibile pe anul 2019:

Nota: Deși cheltuiala cu CAS 2018 este deductibilă, aceasta a fost introdusă în tabel deoarece a fost
dedusă deja din veniturile anului 2018 (după închiderea anului fiscal la stabilirea – definitivarea -
venitului realizat în cursul anului 2018)

Cheltuielile deductibile integral pe anul 2019:

43
 Determinarea venitului net anual pentru 2019:
Categorii de cheltuieli lei

Cheltuieli integral deductibile (exclusiv contribuții sociale totale pt. 2016, 2017 și CASS
1 2018) 16.188,00

2 Amortizare deductibila pe anul curent 2.574,50

3 Se adauga ch. cu auto partial deductibile – 50% 3.191,50

4 Ch de protocol deductibile, 2% din baza de calcul 1.085,00

5 Total cheltuieli deductibile in 2019 (rd1 + 2 + 3 +4) 23.038,00

6 Venitul net anual obținut in 2019 (76.209 – 23.038) 53.170,00

Venitul brut, cheltuielile deductibile si venitul net (sau pierderea neta) calculat in Registrul de Evidenta
Fiscala se completeaza la sectiunea I.1.1.B.DATE PRIVIND IMPOZITUL ANUAL DATORAT din
Declaratia unica, pentru acele activitati care determina venitul net in sistem real:

Se observă că venitul net de 53.170lei, este mai mare decât plafonul de 12 salarii minime pe economie
(24.960 lei în 2019) si se confirma decizia contribuabilului de a plati contributii sociale pentru 2019.

Recapitulare: Pe parcursul anului 2019 s-au făcut mai multe plăți reprezentând impozite și contribuții
sociale. Deductibilitatea acestora și modul de calcul a venitului net depinde de perioada pentru
care s-au calculat. Astfel:

 în orice perioada/situație, plățile de impozit pe venit NU sunt deductibile;

 plățile reprezentând contribuții efectuate în cursul anului 2019, pentru perioada 2013-2015, se
includ direct în cheltuielile integral deductibile ale anului 2019;
 plățile reprezentând contribuții efectuate în cursul anului 2019, pentru perioada 2016-2018, NU
sunt deductibile, ANAF a luat deja in calcul aceste contribuții când a calculat impozitul pe
venit;
 Dacă plătim CAS și CASS în 2019 pentru anul fiscal 2019, înregistrăm în RJIP, dar aceste plăți
nu trebuie incluse în cheltuieli deductibile ale anului 2019. CASS nu mai este deductibil iar în
ceea ce privește CAS, se introduce in secțiunea 4 din Declarația unică la nivelul contribuției
datorate,

44
  Prin urmare vom lua în calcul CAS ca fiind deductibilă la nivelul contribuției datorate (nu
contează dacă s-a plătit parțial sau total), atunci când vom stabili venitul net impozabil pentru
anul 2019 la secțiunea 4 din Declarația unică.

Definitivarea impozitului și contribuțiilor pentru venitul realizat în 2019

După închiderea anului fiscal contribuabilul procedează la stabilirea venitului net realizat în cursul
anului 2019 și stabilește :
Calcul venitului net impozabil 2019

1 Venit net anual 53.171,00

2 Contributia sociala datorata – pensie 6.240,00

3 Venit net impozabil (rd1 – rd2) 46.931,00

4 Impozitul pe venit (rd3 x 10% ) 4.693,00

Trebuie observat că venitul net la care se aplică procentul de impozit pe venit este diferit de venitul net
bază de raportare la plafonul de 12 salarii, pentru stabilirea obligației de a plătii CAS și CASS. Din
această cauză modul de calcul a impozitului pe venitul estimat nu este corect în Declarația unica.

La acest exemplu se adaugă și următoarele registre și jurnale pe care contribuabilul trebuie să le

completeze, conform obligațiilor legale:
 Jurnal de cumpărări (achiziții pe bază de facturi);
 Jurnal de vânzări;
 Situație clienți;
 Registrul de evidentă fiscală;
 Registrul Imobilizărilor;
 Procese verbale de dare în folosință a obiectelor de inventar.

Toate bunurile, drepturile și obligațiile aferente desfășurării activității se înscriu în Registrul-inventar

și constituie patrimoniul afacerii.

45
46
Informațiile prezentate mai sus stau la baza întocmirii Registrului de evidență fiscală (REF), care este
cel mai important document fiscal la ținerea contabilității în partida simplă. Pentru completarea lui
este necesara împărțirea cheltuielilor pe categorii, după natura lor. REF se întocmește înainte de
depunerea Declarației unice și se arhivează cu celelalte documente care au stat la baza întocmirii lui.

Dacă reducem venitul net impozabil cu impozitul pe venit de 4.693 lei și cu CASS datorat obținem
rezultatul net fiscal. Se numește fiscal pentru că am luat în calcul numai deducerile fiscale, permise de
codul fiscal.
În realitate rezultatul real obținut este mai mic dacă luam în calcul toate cheltuielile efectuate pe
parcursul anului fiscal. Pentru contribuabil este important rezultatul real obținut și nu cel fiscal.

A se vedea (analiza)!
Anexa 2 – Declarația unică completată pe exemplul de mi sus

Calcul bonificații 2019; Completarea Declarației unice

Conform OUG 69/14 Mai 2020 se acorda bonificații pentru obligațiile fiscale calculate pentru
veniturile din 2019, astfel:
 Se acordă bonificație de 5% pentru plata integrală a obligațiilor pentru 2019 până la data de
30.06.2020;
 Se acorda bonificație de 5% pentru depunere online a Declarației unice, dacă obligațiile fiscale
la 2019 se sting până la 30.06.2020;
 Persoanele care au depus Declarația unică (înainte de data apariției actului normativ
menționat mai sus) trebuie să depună Declarație rectificativă pentru a calcula și solicita
bonificațiile;

Calcularea bonificațiilor pentru acest studiu de caz:

Pentru acest studiu de caz trebuie să calculam bonificațiile și să depunem Declarația unică completată
corespunzător.
Pentru venitul net realizat în 2019 contribuabilul datorează:
 Impozitul pe venitul realizat = 53.171 – 6.240 = 46.931 x 10% = 4.693 lei;
 Contribuția de asigurări sociale = 6.240 lei;
 Contribuția de asigurări sociale de sănătate = 2.496 lei;

47
Contribuabilul a depus Declarația unică în 2020 și, conform OANAF 139/202019, nu a mai completat
rubricile de contribuții sociale la capitolul 1 din declarație, acestea fiind calculate în Declarația de
venit estimat din 2019. A se vedea Anexa 2 completată înainte de 05.06.2020, inclusiv.

Calculul bonificațiilor pentru 2019:

a) Bonificația pentru plata obligațiilor la termenul de 30 iunie 2020:
 Bonificația pentru impozitul datorat: 4.693 x 5% = 235 lei;
 Bonificația pentru CAS: 6.240 lei x 5% = 312 lei
 Bonificația pentru CASS: 2.496 lei x 5% = 125 lei
b) Bonificația pentru depunerea online a Declarației unice:
 Bonificația pentru impozitul datorat: 4.693 x 5% = 235 lei;
 Bonificația pentru CAS: 6.240 lei x 5% = 312 lei
 Bonificația pentru CASS: 2.496 lei x 5% = 125 lei
Daca contribuabilul depune declarația pe hârtie nu se completează bonificația pentru depunere
online.

Completare Declarația unică cu bonificații:

1. În situația în care s-a depus Declarația unică înainte de publicarea formularului cu bonificații,
trebuia depusă Declarația unică rectificativă. (A se vedea Anexa 3);
2. În situația în care NU s-a depus Declarația unică înainte de anunțarea bonificațiilor, Trebuia
depusă Declarația unică fără bifa de rectificativă. (A se vedea Anexa 4).

Achitarea creanțelor fiscale datorate:

Contribuabilul depune Declarația online și stinge obligațiile datorate până la data de 30 iunie 2020,
sumele de plată fiind:
 Impozit: 4.693 – 235 – 235 = 4.223 lei
 CAS: 6.240 – 312 – 312 = 5.616 lei
 CASS: 2.496 – 125 – 125 = 2.246 lei
Total de plată până la 30 iunie 2020: 4.223 + 5.616 + 2.246= 12.085 lei.

Închiriere în scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere

Contribuabilii care obțin venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai
mare de 5 camere de închiriat, situate în locuințe proprietate personală, sunt obligați ca de la
data depășirii numărului de 5 camere de închiriat, și până la sfârșitul anului fiscal, să determine
venitul net în sistem real, potrivit regulilor de stabilire prevăzute în categoria venituri din
activități independente (a se vedea sistemul descris mai sus).
Contribuabilii sunt obligați să notifice organului fiscal competent, depășirea numărului
de 5 camere de închiriat, prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile de la data producerii
acestuia.
Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit
turistice (sub 5 camere), contribuabilul va recalcula norma de venit (se încadrează în categoria
Venituri impozitate la normă de venit – a se vedea categoria descrisă mai jos) și impozitul
anual datorat. Pentru perioada rămasa din anul fiscal (de la depășirea celor 5 camere în scop
turistic), venitul net se stabilește în sistem real.
Începând cu anul următor veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor
situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare mai mare de 5 camere de
închiriat, sunt calificate ca venituri din activități independente pentru care venitul net anual se
determină:

19
OANAF nr. 139/20 ianuarie 2020 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere şi de
gestionare a Declarației unice privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, M.
Of. nr. 47/23 ianuarie 2020

48
 - pe baza de norme de venit – cf. OMFP nr 925/201720;
- sau în sistem real pe baza datelor din contabilitate.

Atentie! În cazul in care contribuabilii încep să realizeze în cursul anului venituri din
cedarea folosinței bunurilor au obligația completării și depunerii Declarației unice privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile
de la data producerii evenimentului, pentru anul fiscal în curs.
În cazul încetării sau suspendării temporare a activității în cursul anului, contribuabilul
va notifica evenimentul organului fiscal competent în termen de 30 de zile de la data producerii
acestuia, prin depunerea Declarației unice rectificative la capitolul 2, privind impozitul pe venit
și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și își va recalcula impozitul anual datorat.

Important! Completează capitolul 1 din Declarație si contribuabilii care au realizat

venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria este exprimată în lei dar care au
început activitatea în luna decembrie 2019, indiferent de forma de impozitare a veniturilor
din cedarea folosinței bunurilor: sistem real, norma de venit sau cote forfetare de cheltuieli.

Impozitarea veniturilor agricole21 în sistem real

Următoarele categorii de venituri22 sunt impuse în sistem real:
i) Pentru veniturile din silvicultura si piscicultură 23 sunt aplicabile regulile de impunere
proprii veniturilor din activități independente pentru care venitul net anual se determina in
sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
ii) Veniturile obținute din valorificarea produselor agricole în altă modalitate decât
în stare naturală reprezintă venituri din activități independente și se supun regulilor de
impunere în sistem real.

20
privind aprobarea Nomenclatorului activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe
baza normelor anuale de venit, activități desfășurate de contribuabilii care realizează venituri din activități de
producție, comerț, prestări de servicii.
21
Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate
juridica din valorificarea in stare naturala a următoarelor:
a) produse culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasa. in cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile
numai veniturile realizate din exploatarea si valorificarea acesteia in volum de maximum 20 mc/an din pădurile
pe care contribuabilii le au in proprietate;
b) produse capturate din fauna sălbatică, cu excepția celor realizate din activitatea de pescuit comercial supuse
impunerii potrivit prevederilor cap. II – Venituri din activități independente.
c) Nu sunt venituri impozabile veniturile obținute din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale.
d) In cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante
furajere graminee si leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de
contribuabilii care sunt impozitați determina pe baza normelor de venit nu generează un venit impozabil.
22
Veniturile din activități agricole, din silvicultura si piscicultura se impozitează in baza normelor de venit sau
in sistem real.
23
Veniturile din silvicultura si piscicultura reprezintă veniturile obținute din recoltarea si valorificarea
produselor specific fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase si nelemnoase,
precum si cele obținute din exploatarea amenajărilor piscicole.

49
 iii) Veniturile din activități agricole24 pentru care nu există obligația stabilirii
normelor de venit (nu sunt incluse în tabelul normelor de venit 25) sunt impuse în sistem real,
pe baza datelor din contabilitate.
Contribuabilul este obligat să conducă evidență contabilă în partidă simplă și să
completeze Registrul de Evidenta Fiscală și Declarația unică în mod corespunzător.
Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Pentru veniturile din silvicultura calificate drept venituri din alte surse se aplica
prevederile Codului Fiscal – venituri din alte surse

Contribuabilii care desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul net se determină
în sistem real au obligația de a completa Declarația unică pentru definitivarea impozitului pe
venit și a contribuțiilor sociale (capitolul 1) pentru anul fiscal încheiat și pentru estimarea
venitului net, a impozitului și contribuțiilor sociale pentru anul curent, (capitolul 2 din
declarație). În 2020, Declarația termenul legal de depunere a fost până la data de 30 iunie 2020.

Important! Declarația unică nu se depune pentru veniturile neimpozabile (Declarația

se depune doar dacă rezultă un impozit de plată).

În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul net
se determina pe baza de norma de venit și o alta activitate agricolă pentru care nu există
obligația stabilirii normelor de venit, cheltuielile efectuate în comun, care sunt aferente
veniturilor pentru care exista regimuri fiscale diferite, vor fi alocate proporțional cu suprafețele
de teren/numărul de capete de animale/numărul de familii de albine deținute.

În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul net
se determină pe baza de normă de venit și o altă activitate independenta pentru care venitul net
anual se determina in sistem real, pe baza datelor din contabilitate se aplică regimul fiscal
specific fiecărei activități în parte.

Venituri impozitate la normă de venit

În această categorie sunt incluse:
- veniturile obținute de activitățile independente organizate ca PFA II sau IF, al căror cod
CAEN se regăsește în OMFP nr. 975/23 iunie 2017 privind aprobarea Nomenclatorului
activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor

24
Veniturile din activitati agricole cuprind veniturile obținute individual (PF, PFA, II) sau într-o formă
de asociere, (IF), din: cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantațiilor viticole,
pomicole, arbuștilor fructiferi si altele asemenea; creșterea si exploatarea animalelor, inclusiv din
valorificarea produselor de origine animala, in stare naturala.
Veniturile din activități agricole realizate din creșterea si exploatarea exemplarelor masculine din speciile
taurine, bubaline, ovine, caprine, indiferent de vârsta, se supun impunerii potrivit prevederilor venituri din
activități independente din Codul fiscal, venitul net anual fiind determinat in sistem real, pe baza datelor din
contabilitate, numai in cazul in care acestea au fost achiziționate în scopul creșterii și valorificării lor
sub orice formă.
25
Pentru județul Dolj, normele de venit agricole pentru anul 2020 se pot accesa aici:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/NormeAgricole2020/Dolj_NA_2020.pdf, și pentru
toate județele:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/NormeAgricole2020/Norme_agricole_2020.html

50
 anuale de venit, activități desfășurate de contribuabilii care realizează venituri din
activități de producție, comerț, prestări de servicii;
- venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate
personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5 camere inclusiv;
- veniturile din activități agricole (cu excepția veniturilor din piscicultură și silvicultură)
sunt impozitate la norma de venit.

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul
net anual se stabilește pe baza normelor de venit, au obligația stabilirii impozitului anual
datorat, pe baza Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice, prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit ajustate, impozitul
fiind final.
Important! Norma de venit NU se diminuează cu alte cheltuieli realizate de
contribuabil sau cu contribuțiile sociale datorate. Procentul de impozit (10%) se aplică la norma
de venit (sau normele de venit dacă sunt mai multe activități desfășurate) și se obține impozitul
de plata către bugetul de stat.
Contribuabilii impuși la normă de venit completează Registrul de evidență fiscală pe
partea de venituri.

Pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activități

independente, în mod individual, fără angajați, activități cuprinse într-un nomenclator stabilit
periodic prin ordin al ministrului de finanțe26, venitul net se poate27 determină pe bază de norme
anuale de venit.
Norma de venit reprezintă o sumă fixă stabilită anual28, în funcție de specificul
activității și de zona în care vă desfășurați activitatea.
Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice au obligația de a stabili nivelul
normelor de venit și publicarea acestora în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care
urmează a se aplica, pentru aducerea la cunoștință a contribuabililor.
Contribuabilii pot corecta normele anuale de venit în Declarația unică privind impozitul
pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Corectarea normelor anuale de venit se realizează de către contribuabil prin aplicarea
coeficienților de corecție publicați de către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice,
asupra normelor anuale de venit.
La stabilirea coeficienților de corecție specifici fiecărei zone teritoriale cu care se
modifică normele de venit se au în vedere următoarele criterii:
- vadul comercial și clientela;

26
Conform OMFP nr. 925/2017 privind aprobarea Nomenclatorului activităților independente pentru care venitul
net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activități desfășurate de contribuabilii care realizează
venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii, M. Of. nr. 519 / 4 iulie 2017
27
Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au
înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal
următor au obligația determinării venitului net anual în sistem real. Cursul de schimb valutar utilizat pentru
determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de
Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal. Această categorie de contribuabili are obligația să
completeze corespunzător și să depună declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate
de persoanele fizice până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
28
Pentru județul Dolj, anul 2019, activitățile impuse la normă de venit și cuantumul acestor norme se pot accesa
aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Normevenit2019/Dolj2019.pdf, și pentru toate
județele:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Normevenit2019/Norme_venit_2019.htm

51
 - vârsta contribuabililor;29
- timpul afectat desfășurării activității;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- dacă activitatea se desfășoară într-un spațiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;
- dacă realizarea de lucrări, prestarea de servicii și obținerea de produse se realizează cu
material propriu sau al clientului;
- dacă folosește mașini, dispozitive și scule, acționate manual sau de forțe motrice;
- caracterul sezonier al unor activități;
- durata concediului legal de odihnă;
- desfășurarea activității cu salariați;
- contribuția fiecărui asociat în cazul activității desfășurate în cadrul unei asocieri;
- informațiile cuprinse în declarația informativă depusă în scop de TVA;
- alte criterii specifice.

De asemenea, conform prevederilor legale, norma de venit nu poate fi mai mică decât
salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (2.230 de lei în anul 2020), în vigoare la
momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12. La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de
venit determinat prin înmulțirea cu 12 a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată
reprezintă venitul net anual înainte de aplicarea criteriilor.
În plus, dacă un contribuabil desfășoară două sau mai multe activități care generează
venituri din activități independente, dintre cele de producție, comerț, prestări de servicii, venitul
net din aceste activități se stabilește prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzător
fiecărei activități.
În situația în care un contribuabil desfășoară aceeași activitate în două sau mai multe
locuri diferite pentru care venitul net se determină, de către contribuabil, pe baza normelor
anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor
de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfășurare a activității.
În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate care generează venituri din
activități independente, altele decât venituri din profesii liberale, pe perioade mai mici decât
anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activități se reduce proporțional, astfel încât
să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfășurată activitatea respectivă.
Astfel, venitul net din activități independente, determinat pe baza de norme anuale de
venit, se reduce proporțional cu:
- perioada de la începutul anului și până la momentul autorizării din anul începerii
activității;
- perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, în situația încetării sau suspendării
activității, la cererea contribuabilului.
În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate independentă, care generează
venituri din activități independente, altele decât venituri din profesii liberale și din drepturi de
proprietate intelectuala, pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă
acelei activități se corectează astfel încât sa reflecte perioada de an calendaristic în care a fost
desfășurată activitatea respectivă.

Exemplul 1: privind ajustarea normei de venit și stabilirea impozitului datorat:

O persoană fizică realizează venituri ca urmare a desfășurării unei activități
independente (6202: activități de consultanță în tehnologia informației) pentru care norma
anuală de venit este de 30.000 lei.

29
Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstă a contribuabilului se operează
începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei.

52
 Persoana fizică este salariată cu normă întreagă și urmează cursurile unui institut de
învățământ superior și are un salariat.
Coeficienții de corecție, publicați de către direcțiile generale regionale ale finanțelor
publice, sunt următorii:
i) pentru calitatea proprie de salariat se aplica un coeficient de corecție în cotă de
50%;
ii) pentru calitatea de student se aplică un coeficient de corecție în cota de 30%.

Stabilirea normei de venit anuale după aplicarea corecțiilor duce la diminuarea

normei anuale de venit (se alege un singur coeficient, în cota cea mai mare, respectiv 50%):
30.000 lei x 50% = 15.000 lei
Venitul net anual este in suma de 15.000 lei
Impozitul aferent se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual,
astfel:
Impozit datorat = 15.000 lei x 10% = 1.500 lei

Venitul real al contribuabilului (care, cu titlu de exemplu, se ridică la valoarea de

123.210 lei se notează în Registrul de Evidenta Fiscală.

Figura Model completat de Registru de evidență fiscală

Exemplul 2: privind ajustarea normei de venit și stabilirea impozitului datorat:

PFA la norma de venit, începe activitatea în 23.02.2019; Norma de venit este 50.000
lei anual;
- Norma ajustată30 = 50.000 / 365 x (365 zile - 53 zile) = 42.740 lei;
- Plafonul de 26.760 lei ajustat pe perioada de activitate este = 26.760/12*11 luni =
24.530 lei;
- Norma ajustată este 42.740 lei, mai mare decât 24.530 lei, prin urmare contribuabilul
este obligat să plătească contribuții;
- Baza de calcul a CAS nu poate fi mai mică decât 24.530 lei (contribuabilul alege baza
minimă de calcul, CAS de plată = 24.530 x 25% = 6.133 lei);
- Baza de calcul a CASS este egală cu 24.530 lei, ca atare CASS de plată este 2.453 lei
(24.530 x 10% = 2.453 lei).

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul
net anual se stabilește pe baza normelor de venit au obligația să completeze în Registrul de
30
Conform codului fiscal norma anuala de venit aferenta perioadei efectiv lucrate se recalculează de către
contribuabili, prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulțește cu numărul zilelor
de activitate.

53
evidență fiscală numai partea referitoare la venituri și nu au obligații privind evidența contabilă.
Persoanele care au realizat în anul anterior venituri din activități independente și au fost
impuse pe bază de normă de venit pot să modifice sistemul de impunere și să devină plătitoare
de impozit în sistem real31.
Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul
net anual se stabilește pe baza normelor de venit, au obligația stabilirii impozitului anual
datorat, pe baza Declarației unice privind impozitul pe venit si contribuțiile sociale datorate
de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit corectate,
impozitul fiind final.
În cazul asocierilor fără personalitate juridică (Întreprinderi Familiale), norma de venit
este stabilită pentru fiecare membru asociat.
Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 15 martie
a anului următor celui de realizare a venitului.
Important de reținut este faptul că norma de venit reprezintă venitul net impozabil
(profitul net), obținut din activitatea desfășurată de o persoana fizica autorizată, ca PFA sau ÎI.
De aceea cheltuielile efectuate nu reduc norma de venit.

Exemplul 3 privind regimul CAS și CASS:

Unui PFA, impus la normă de venit (30.000 de lei), i s-a aplicat înjumătățirea normei
de venit ajungând astfel la 15.000 de lei. În acest caz, trebuie să plătească CAS și CASS în
2020? Daca da, care este baza legala de aplicare?

Răspuns:
Conform art. 137 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, contribuabilii/plătitorii de venit la
sistemul public de pensii, prevăzuți la art. 136, datorează, după caz, contribuția de asigurări
sociale pentru următoarele categorii de venituri realizate din România și din afara României,
cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a
acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care
există obligația declarării în România:
b) venituri din activități independente, definite conform art. 67;

Art. 69 (Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit) alin. (1) din Codul
fiscal, prevede că în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente,
altele decât venituri din profesii liberale definite la art. 67, venitul net anual se determină pe
baza normelor de venit de la locul desfășurării activității.

31
Opțiunea pentru impunerea în sistem real se face în scris de către contribuabil prin completarea și depunerea
”Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice” la organul
fiscal de domiciliu. Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, este
obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă
perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a
Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea
formularului la organul fiscal competent până la data de 15 martie inclusiv a anului următor expirării perioadei de
2 ani, începând cu anul 2019. Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se
exercită prin completarea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice cu informații privind determinarea venitului net anual în sistem real și depunerea formularului
la organul fiscal competent până la data de 15 martie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate
în anul precedent, respectiv în termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep
activitatea în cursul anului fiscal.

54
 La art. 148 alin. (1) din Codul fiscal se prevede că, persoanele fizice care realizează
veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) si b1), din una sau mai multe surse și/sau
categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale (CAS), dacă estimează pentru
anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egala cu 12 salarii minime
brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120.

Astfel, dacă veniturile estimate a se realiza pe anul 2020 sunt sub 26.760 lei așa cum
este și în cazul situației expuse, întrucât norma de venit este de 15.000 lei, PFA nu datorează
contribuție la sistemul de pensii.

În ceea ce privește contribuția la sistemul de sănătate (CASS), art. 170 alin. (1) din
Codul fiscal stabilește că, persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155
alin. (1) lit. b)-h), din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează
contribuția de asigurări sociale de sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri a
căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la
termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120.

Alin. (2) al aceluiași articol (170) stabilește că, încadrarea în plafonul anual de cel
puțin 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației
prevăzute la art. 120 se efectuează prin cumularea veniturilor prevăzute la art. 155 alin. (1)
lit. b)-h), după cum urmează:
a) net/brut sau norma de din activități independente, stabilite potrivit art. 68, 681 si 69,
după caz;
b) venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei de
cheltuieli forfetare prevăzute la art. 72 și 721, precum și venitul net din drepturi de proprietate
intelectuală determinat potrivit prevederilor art. 73;
c) venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit
prevederilor titlului II, titlului III sau Legii nr. 170/2016, determinat potrivit prevederilor art.
125 alin. (8) si (9);
d) venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței
bunurilor, stabilite potrivit art. 84-87;
e) venitul și/sau câștigul din investiții, stabilit conform art. 94-97. În cazul veniturilor
din dividende și din dobânzi se iau în calcul sumele încasate;
f) venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole,
silvicultură și piscicultură, stabilite potrivit art. 104-106;
g) venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse, stabilit potrivit art. 114-116.

Astfel, în cazul contribuției la sănătate, persoana fizică va cumula toate veniturile mai
sus enumerate și dacă valoarea cumulată a acestora este cel puțin egală cu suma de 26.760
lei, datorează contribuție la sistemul de sănătate. În caz contrar, contribuția la sistemul de
sănătate nu se datorează.

Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor

situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și
5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit32.

32
Pentru județul Dolj, anul 2020, norma anuală de venit pentru închirierea de camere în scop turistic se poate
accesa aici:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/normeturistice2020/Dolj_NT_2020.pdf, și pentru
toate județele:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/normeturistice2020/Norme_turistice_2020.html

55
 Contribuabilii au obligația depunerii la organul fiscal competent, pentru fiecare an
fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului de realizare a veniturilor, a Declarației unice
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (completează
doar capitolul 2, cu venitul estimat pentru 2020). Pentru anul 2020, termenul a fost până la data
de 30 iunie.
Contribuabilii care realizează venituri din închiriere în scop turistic a camerelor situate
în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsa intre 1 si 5 camere,
completează o dată cu Declarația unică și Fișa capacitații de cazare33.
În cazul în care contribuabilii încep să realizeze în cursul anului venituri din această
categorie au obligația completării și depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – cap. II, în termen de 30 de zile de la data
producerii evenimentului, pentru anul fiscal în curs.
Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din
Declarația unica privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice
prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final.
Plata impozitului se efectuează la bugetul de stat până la data de 15 martie inclusiv a
anului fiscal următor celui de realizare a venitului.
În cazul încetării sau suspendării temporare a activității în cursul anului, contribuabilul
va notifica evenimentul organului fiscal competent în termen de 30 de zile de la data producerii
acestuia, prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice si își va recalcula impozitul anual datorat.
În cazul în care activitatea se exercită pentru o parte din anul fiscal de raportare, norma
anuală de venit se reduce proporțional astfel încât să reflecte perioada din anul calendaristic pe
parcursul căreia închirierea a fost efectuată, ținând cont de data la care au intervenit următoarele
situații:
 începerea realizării de venituri din închirierea în scop turistic;
 încetarea sau suspendarea temporara a activității în cursul anului.

Contribuabilii care obțin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au

obligații de completare a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.
Totuși, persoanele care închiriază în scop turistic mai puțin de 5 camere, au dreptul să
opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate, iar în cazul în care își exprimă această opțiune, au obligația de a completa
Registrul de evidență fiscală.
Opțiunea se exercită pentru fiecare an fiscal, prin completarea Declarației privind
venitul estimat/norma de venit pentru anul în curs și depunerea formularului la organul fiscal
competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, sau în termen de 30 de zile de la data obținerii
veniturilor dacă acest eveniment are loc în cursul anului.
În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii care realizează venituri din
închirierea camerelor în scop turistic depășesc numărul de 5 camere, sunt obligați să notifice
organului fiscal competent evenimentul, respectiv depășirea numărului de 5 camere de

Norma anuală de venit corespunzătoare unei camere de închiriat se determină de direcțiile generale regionale ale
finanțelor publice, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun al ministrului economiei, comerțului și
turismului și al ministrului finanțelor publice și a propunerilor Ministerului Economiei, Comerțului și
Turismului privind nivelul normelor anuale de venit. Propunerile privind nivelul normelor anuale de venit se
transmit anual de către Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, A.N.A.F., în cursul trimestrului IV, dar
nu mai târziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmează a se aplica normele anuale de
venit.
Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice au obligația publicării anuale a normelor anuale de venit, în
cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica.
33
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/fisa_cap_cazare.pdf

56
închiriat, prin depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile de la data producerii acestuia. Pentru
perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, contribuabilul
va recalcula norma de venit și impozitul anual datorat. Pentru perioada rămasă din anul fiscal,
venitul net se stabilește în sistem real.
Regimul CAS și CASS este similar cu cel descris în cazul activităților independente
pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit (a se vedea
Exemplul 3).

Veniturile din activități agricole (cu excepția veniturilor din piscicultură și

silvicultură) impozitate la norma de venit
În acest caz, normele de venit 34 se stabilesc pe unitatea de suprafață (ha)/cap de
animal/familie de albine pentru categoriile de produse vegetale și animale conform cu
următorul tabel:

34
Pentru județul Dolj, normele de venit agricole pentru anul 2020 se pot accesa aici:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/NormeAgricole2020/Dolj_NA_2020.pdf, și pentru
toate județele:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/NormeAgricole2020/Norme_agricole_2020.html

57
 Grupele de produse animale pentru care venitul se stabilește pe baza normelor de venit
sunt definite după cum urmează:
 vaci – femele din specia taurine care au fătat cel puțin o dată;
 bivolițe – femele din specia bubaline care au fătat cel puțin o dată;
 oi – femele din specia ovine care au fătat cel puțin o dată;
 capre – femele din specia caprine care au fătat cel puțin o dată;
 porci pentru îngrășat – porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproducție;
 albine – familii de albine;
 păsări de curte – totalitatea pasărilor din speciile găini, rate, gâște, curci, bibilici,
prepelițe.

Preparatele din lapte și din carne sunt asimilate produselor de origine animala obținute
în stare naturală.
Norma de venit stabilită include și venitul realizat din înstrăinarea produselor vegetale,
a animalelor și a produselor de origine animală, în stare naturală.
Modificarea structurii suprafețelor destinate producției agricole vegetale/numărului de
capete de animale/familiilor de albine, intervenite după data de 15 martie inclusiv, nu conduce
la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.
Nu se declară exemplarele feminine din speciile mai sus menționate care nu au fătat cel
puțin o dată.
Nu se declară exemplarele masculine deținute numai în scop de reproducție (de
exemplu: viței, tauri, bivoli, miei, berbeci, purcei).
In cazul suprafețelor destinate produselor vegetale hamei, pomi și vie, suprafețele
declarate cuprind numai grupele de produse vegetale intrate pe rod începând cu primul an de
intrare pe rod. Suprafețele din grupa pomii pe rod cuprind numai pomii plantați în livezi.

Valoarea totală a veniturilor din agricultură se calculează astfel:

- se reduce suprafața cultivată sau a numărului de capete/familii de albine cu suprafața
cultivată sau cu numărul de capete/familii de albine neimpozabile.
- rezultatul operațiunii de mai sus se înmulțește cu valoarea normei de venit specifică
culturii sau speciei exploatate.

Exemplul 4:
O persoană fizică cu reședința în Județul Dolj obține venituri agricole din exploatarea
albinelor. Din cele 200 de familii pe care le întreține fermierul plătește impozit doar pentru
125 de familii deoarece 75 nu sunt impozabile.
Norma de venit calculată = 125 x 10 lei = 1.250 lei
Impozit de plată = 1.250 x 10% = 125 lei

În cazul contribuabililor care realizează venituri din desfășurarea a două sau mai multe
activități agricole pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, contribuabilul
stabilește venitul anual prin însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei activități.
În situația în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice
nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca: îngheț, grindină, polei, ploaie
abundentă, secetă și inundații, precum și a epizootiilor ce afectează peste 30% din suprafețele
destinate producției agricole vegetale/animalele deținute, norma de venit se reduce
proporțional cu pierderea respectivă.

58
 Impozitul pe venitul din activități agricole se calculează de către contribuabil prin
aplicarea unei cote de 10% asupra venitului anual din activități agricole stabilit pe baza normei
anuale de venit, impozitul fiind final.
Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Contribuabilul care desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe

baza de normă de venit are obligația de a depune anual, pentru veniturile anului în curs,
Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice
la organul fiscal competent. Ca excepție, pentru anul 2019 declarația se depune până la data de
31 iulie.
În cazul în care activitatea se desfășoară în cadrul unei asocieri fără personalitate
juridica (IF), obligația depunerii Declarației anuale de venit pentru asocierile fără personalitate
juridică și entități supuse regimului transparentei fiscale (formularul 204) la organul fiscal
competent revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligațiilor asociației față
de autoritățile publice până la data de 15 februarie inclusiv a anului fiscal în curs.
Declarația cuprinde și cota de distribuire ce revine fiecărui membru asociat din venitul
impozabil calculat la nivelul asocierii. Asociatul desemnat are obligația transmiterii către
fiecare membru asociat a informațiilor referitoare la venitul impozabil ce îi revine
corespunzător cotei de distribuire din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii, în cadrul
aceluiași termen.
Contribuabilii care obțin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au
obligații de completare a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.

Exemplul 5:
O persoană fizică, deține in județul Dolj, o suprafață de 5 ha de teren pe care cultivă
cereale și o mică fermă cu 8 vaci de lapte.
Norma anuală de venit stabilită este de 275lei/ha pentru cereale și de 230 de lei pe cap
de animal.
Stabilirea venitului net anual se efectuează după cum urmează:
a) Stabilirea suprafețelor de teren și a numărului de animale pentru care se datorează
impozit, prin scăderea din totalul suprafeței de teren deținute/ nr. de animale a suprafeței/ nr
de animale neimpozabile prevăzută în tabelul de mai sus:
Suprafața de teren impozabilă = 5ha – 2ha = 3 ha
Nr de animale pentru care se plătește impozit 8 - 2 = 6 vaci

b) Stabilirea venitului net anual, prin înmulțirea suprafeței de teren impozabil cu norma
anuala de venit stabilita pentru 1ha/cap de animal, după cum urmează:
275 lei x 3ha = 825 lei
230 lei x 6 = 1.380 lei
c) Stabilirea impozitului datorat (825 lei + 1.380 lei)= 2.205 lei x 10% = 221 lei

Regimul CAS și CASS este similar cu cel descris în cazul activităților independente
pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit (a se vedea
Exemplul 3).

Venituri cu reținere la sursă

Sunt venituri pentru care plătitorul de venit este obligat să calculeze, să rețină și să
plătească impozitul și contribuțiile către bugetul de stat:

59
 - veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate
sportivă;
- veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care nu s-a optat pentru
impozitarea în sistem real;
- veniturile din arendă,
- venituri din investiții,
- venituri din premii și din jocuri de noroc,
- venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
- venituri din alte surse.
Contribuabilii care obțin venituri cu reținere la sursă nu au obligația de a ține
evidență contabilă și nu completează Registrul de evidență fiscală.

Până la data de 30 martie 2018, persoanele fizice care realizau venituri în baza
contractelor de activitate sportivă erau impuse în sistem real și aveau obligația de a conduce
contabilitate în partidă simplă. Odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 25/201835 veniturile
obținute din contracte de activitate sportivă se impozitează la sursă, impozitul fiind final.
Plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce
evidența contabilă au și obligația de a calcula, de a reține și de a plăti impozitul corespunzător
sumelor achitate prin sistemul reținerii la sursă.
Impozitul se calculează de către plătitorii de venit, prin aplicarea cotei de 10% asupra
venitului brut și se reține la sursă, de către plătitorii de venituri, la momentul plații venitului.
Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.

Important! În cazul veniturilor din contracte de activitate sportivă pentru stabilirea

încadrării în plafonul de 12 salarii minime brute pe economie, se ia în calcul venitul brut din
contract.

Persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă se

încadrează în categoria persoanelor obligate la plata contribuției sociale (CAS) și a contribuției
sociale de sănătate (CASS), dacă valoarea venitului brut negociat în contract depășește plafonul
anual de 12 salarii minime brute pe economie (2.230 lei x 12 luni = 26.760 lei pentru 2020).
Pentru determinarea obligației de a plăti CAS și CASS, veniturile obținute de
persoanele fizice din această categorie se cumulează și cu celelalte categorii de venituri pe care
o persoana fizică le opțiune (dacă este cazul), fără a lua în calcul veniturile din salarii și din
pensii.

 Dacă veniturile nete cu reținere la sursă depășesc plafonul de 12 salarii minime pe economie in cazul unui
singur plătitor de venit, acesta este obligat să rețină contribuții sociale;
 Dacă fiecare venit net, inclusiv din cele cu reținere la sursă, este sub plafonul de 12 salarii minime pe
economie, dar cumulat depășesc plafonul, contribuabilul este obligat să depună Declarația unică și să
plătească contribuții.

35
OUG nr. 25 /29 martie 2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea
unor măsuri fiscal-bugetare, M.Of. nr. 291/30 martie 2018.

60
 Plătitorii de venituri au obligația de a raporta către ANAF impozitul și contribuțiile
reținute prin depunerea corespunzătoare a declarațiilor 10036, 11237 si 20538.
Persoanele fizice care obțin venituri din contracte de activitate sportivă, pentru care
impozitul și contribuțiile se rețin de către plătitorul de venit, nu depun Declarația unică privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Contribuabilii care obțin venituri în baza contractelor de activitate sportivă nu au nici
obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.
În cazul in care un contribuabil are venituri din mai multe surse cu reținere la sursă dar
fiecare dintre acestea este sub plafonul minim (prin urmare, plătitorii de venit nu rețin
contribuții) dar cumulat contribuabilul estimează și/sau realizează un venit net mai mare decât
plafonul de 12 salarii minime brute pe economie, acest contribuabil este obligat să depună
declarația unică.

Exemplu: O persoană fizică, sportiv de performanță, are încheiat un contract de

activitate sportivă cu un club de fotbal din Craiova. Valoarea brută a contractului este de
120.000 de lei anual, cu plata lunară.
Plătitorul de venit – clubul de fotbal, conduce evidență contabilă și este obligat să calculeze și
să rețină impozit și contribuții sociale de la persoana fizică.
Pentru 2019 venitul brut estimat de 120.000 lei, este peste plafonul de 12 salarii minime pe
economie (24.960 lei), situație în care persoana fizică este obligată la plata CAS și CASS. Prin
contract persoana fizică stabilește venitul ales pentru plata CAS la nivelul bazei de calcul
minime de 24.960 lei
De asemenea persoana fizică stabilește prin contract ca plătitorul de venit să rețină lunar
impozitul și contribuțiile. Pentru 2019, clubul de fotbal calculează:
CAS = 24.960 *25% = 6.240 lei pe an, lunar de reținut = 520 lei,
CASS = 24.960 lei * 10% = 2.496 lei pe an, lunar de reținut = 208 lei,
Impozit = 10.000 * 10% = 1.000 lei lunar de reținut,
Plătitorul de venit virează la bugetul de stat și cel de asigurări sociale, în luna următoare
reținerii, suma de 520+208+1.000 = 1.728 lei. De asemenea declară până pe data de 25, cu
declarațiile 100 și 112, impozitul și contribuțiile reținute.
Persoana fizică încasează un venit net lunar de 10.000 – 1.728 = 8.272 lei
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală,
au calitatea de contribuabil și datorează impozit pe venit, cu excepția persoanelor care sunt
scutite expres de la plata acestui impozit (e.g., persoanele fizice cu handicap grav sau
accentuat).
În înțelesul legislației fiscale, veniturile din drepturile de proprietate intelectuală sunt
sumele obținute din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală
(drepturile patrimoniale de autor, drepturile asupra unei mărci, a unui brevet, desen, model și

36
Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat.
37
Declarație privind obligațiile de plata a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a
persoanelor asigurate.
38
Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă și câștigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de
venit.

61
altele asemenea). Astfel, orice operațiune care generează un venit ce poate fi catalogat ca fiind
o „valorificare” a unui drept de proprietate intelectuală, va putea da naștere unui raport juridic
fiscal.

Cota de impozitare este de 10% și se aplică asupra venitului net, obținut din
valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Stabilirea cuantumului venitului net depinde de modalitatea în care se impozitează
veniturile. Astfel, Codul fiscal stabilește două mecanisme prin care se poate realiza
impozitarea, în funcție de modul în care se partajează obligațiile între contribuabil (i.e.,
persoana care realizează venitul respectiv și datorează impozitul și contribuțiile aferente) și
plătitorul de venit:
- impozitarea prin reținerea la sursă (se încadrează și în categoria Venituri impuse în
baza cotelor forfetare de cheltuieli – a se vedea categoria descrisă mai jos pentru
informații de ordin general) și situația în care plătitorul de venit nu are obligația de a
ține evidență contabilă;
- impozitarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală în sistem real (se
încadrează în categoria Venituri impozitate în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate – a se vedea categoria descrisă mai sus pentru informații de ordin
general).

Atenție! Pentru determinarea obligației de a plăti CAS și CASS, veniturile

obținute de persoanele fizice din această categorie se cumulează și cu celelalte categorii
de venituri pe care o persoană fizică le obține (dacă este cazul).

Important! Persoanele fizice care obțin venituri din pensii sau obțin venituri din salarii
și animalitate salariilor nu plătesc contribuții de asigurări sociale CAS și contribuții de asigurări
sociale de sănătate CASS pentru veniturile obținute din drepturi de proprietate intelectuală.

Impozitarea prin reținerea la sursă și situația în care plătitorul de venit nu are

obligația de a ține evidență contabilă
În această categorie sunt incluse practic două situații:
1. pe baza cotelor forfetare de cheltuieli, prin reținere la sursă de către plătitorii de venituri
care sunt obligați să conducă evidența contabilă;
2. pe baza cotelor forfetare de cheltuieli, prin reținere la sursă de către plătitorii de venituri
care nu sunt obligați să conducă evidența contabilă;

Situația 1
Conform dispozițiilor art.72 din Codul fiscal, în cazul în care plătitorul de venit este o
persoană juridică sau o altă entitate care are obligația de a conduce evidență contabilă,
calcularea, reținerea și virarea impozitului pe venit se fac de către plătitorul de venit (sistemul
prin reținerea la sursă). În această situație, contribuabilul nu mai are obligația de efectua alte
formalități privind impozitul pe venit, îndeplinirea acestora fiind în sarcina celui care plătește
venitul. De asemenea, în această situație contribuabilul nu are obligația de completare a
Registrului de evidență fiscală și nici de conducere a evidenței contabile.
Impozitul pe venit va fi calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra diferenței dintre
venitul brut și o cotă forfetară de 40% din venitul brut: impozitul pe venit = 10% x (venitul
brut – 40% x venitul brut).
Impozitul pe venit reprezintă impozitul final, fiind reținut și ulterior plătit până la data
de 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut de către plătitorul de venit. Menționăm că în
situația reținerii la sursă a impozitului datorat pentru venitul obținut din valorificarea

62
drepturilor de proprietate intelectuală, în principiu, contribuabilul nu are obligația de a
depunere declarația unică.

Situația 2
Prin OUG 18/2018 a fost soluționată la nivel legislativ situația în care plătitorul de
venit nu este o persoană juridică sau o altă entitate obligată să conducă o evidență contabilă.
Această situație se întâlnește adesea atunci când raportul juridic se formează între două
persoane fizice, de exemplu: o persoană fizică este titularul unei mărci și cesionează drepturile
asupra mărcii către o altă persoană fizică; o persoană fizică cesionează drepturile patrimoniale
de autor asupra unei opere către o altă persoană fizică; o persoană fizică comandă realizarea
unei lucrări de artă monumentală unei alte persoane fizice. În toate aceste situații, precum și în
multe altele asemenea, plătitorul de venit este o persoană fizică, nefiind obligat să țină o
evidență contabilă, iar la rândul său contribuabilul realizează un venit din drepturi de
proprietate intelectuală.

Anterior modificării, în lipsa unei soluții legislative exprese, autoritățile fiscale au

furnizat răspunsuri diferite: pe de o parte, s-a susținut că obligația de a vira impozitul și
contribuțiile aferente aparține celui care a încasat venitul și, pe de altă parte, au fost formulate
opinii inclusiv în sensul că impozitul și contribuții trebuie să fie reținute și virate de către
plătitorul de venit, chiar dacă acesta nu are obligația de conduce o evidență contabilă. În plus,
în astfel de situații, unele autorități fiscale s-au manifestat reticente cu privire la realitatea
operațiunii generatoare de venit. De exemplu, au existat cazuri în care autoritățile fiscale au
refuzat să califice ca venit obținut din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală
prețul cesiunii drepturilor patrimoniale de autor asupra unor desene, cesiune încheiată între
două persoane fizice și al cărei preț era stabilit prin contractul de cesiune, motivând că nu
există certitudinea că acel venit a fost plătit; astfel, contribuabilul a fost nevoit să prezinte
documente suplimentare (e.g. extras de cont, ordin de plată), pentru a-și putea îndeplini
obligațiile fiscale.

Prin OUG nr.18/2018 a fost introdus în Codul fiscal un nou articol (i.e., art.721) ce
stabilește în mod expres că, în situația în care venitul din valorificarea drepturilor de
proprietate intelectuală a fost primit de la alți plătitori decât persoanele juridice și entitățile care
au obligația de a conduce evidență contabilă, impozitul va fi calculat și plătit direct de către
contribuabil, obligațiile declarative fiind cele stabilite pentru veniturile nete anuale realizate
din activități independente în sistem real.
În concluzie, în această ipoteză, persoana care a obținut un venit din valorificarea
drepturilor de proprietate intelectuală va trebui să completeze Declarația unică privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale. De exemplu, în situația în care se realizează o
cesiune de drepturi patrimoniale de autor între două persoane fizice care nu au obligația a ține
evidență contabilă, obligația calculării, declarării și efectuării plății impozitului pe venit va fi
în sarcina cedentului (contribuabilului).

Impozitarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală în sistem real

Pe lângă sistemul de impozitare cu reținere la sursă la care ne-am referit anterior,
legiuitorul a păstrat și posibilitatea ca persoanele care obțin venituri din valorificarea
drepturilor de proprietate intelectuală să opteze pentru determinarea venitului în sistem real.
Începând cu anul 2019, opțiunea pentru acest sistem se va face prin completarea
Declarației unice.
În esență, această modalitate de impozitare a veniturilor din drepturi de proprietate
intelectuală este utilă celor care desfășoară o activitate continuă ce conduce la realizarea unor

63
astfel de venituri, impozitul pe venit și contribuțiile datorate fiind stabilite pe baza datelor din
contabilitate.
Dacă în prima variantă prezentată, venitul net anual se stabilea prin aplicarea unei cote
forfetare de 40% asupra venitului brut, alegerea sistemului real permite contribuabilului să
deducă din venitul brut cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității, în condițiile
prevăzute de art.68 din Codul fiscal.
Cota de impozitare este tot de 10% și se va aplica asupra venitului net determinat
conform precizărilor anterioare. Nu în ultimul rând, menționăm că în situația în care se optează
pentru impozitarea veniturilor obținute din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală
prin utilizarea sistemului real, contribuabilul va avea obligația calculării, declarării și plății
impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, conform regulilor aplicabile sistemului real de
impozitare.

Situația particulară a veniturilor obținute din exploatarea drepturilor de proprietate

intelectuală de către moștenitori și a veniturilor obținute ca remunerație privind dreptul de
suită și pentru copia privată:
Precizăm că legiuitorul a prevăzut un regim de impozitare special pentru veniturile
obținute din valorificarea anumitor drepturi de proprietate intelectuală. Astfel, veniturile
obținute de către moștenitori din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală, veniturile
obținute în temeiul dreptului de suită (art.21 din Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și
drepturile conexe) și veniturile obținute cu titlul de remunerație compensatorie pentru copia
privată (art.107 și următoarele din Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile
conexe) nu beneficiază de aplicarea cotei forfetare de cheltuieli de 40% din venitul brut.
În cazul acestor trei categorii de venituri, venitul net asupra căruia se va aplica cota de
impozitare de 10% se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor care revin
organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii.

Când se datorează contribuția de asigurări sociale (CAS) pentru veniturile din

drepturi de proprietate intelectuală?
În ceea ce privește contribuția de asigurări sociale, prin OUG 18/2018 s-au adus o serie
de modificări cu privire la regimul veniturilor obținute din valorificarea drepturilor de
proprietate intelectuală. Astfel, nu datorează CAS pentru veniturile din drepturi de proprietate
intelectuală următoarele categorii: persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări
sociale care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii (e.g., avocații),
persoanele care au calitatea de pensionari și persoanele care realizează venituri din salarii și
asimilate salariilor. De asemenea, nu se datorează CAS pentru veniturile obținute din
valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în următoarele modalități: exploatarea de
către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, dreptul de suită și remunerația
compensatorie pentru copia privată.
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală și care
nu se înscriu într-una dintre excepțiile de la plata CAS menționate anterior, datorează CAS
dacă estimează că din cumularea veniturilor nete obținute din activități independente și din
drepturi de proprietate intelectuală se depășește un plafon anual calculat la valoarea a 12 salarii
minime brute pe țară. Dacă din cumularea veniturilor nete obținute din activități independente
și din drepturi de proprietate intelectuală nu se depășește plafonul menționat, persoanele fizice
au totuși posibilitatea de a opta pentru plata CAS, însă baza de calcul nu va putea fi mai mică
decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară. Cu alte cuvinte, pentru a se stabili dacă o
persoană are obligația sau doar posibilitatea de a plăti CAS, se va avea în vedere raportarea la
venitul cumulat obținut din activități independente (conform prevederilor din Titlul IV,

64
Capitolul II din Codul fiscal) și cel din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală
(conform prevederilor din Titlul IV, Capitolul II1 din Codul fiscal).
Cota de contribuție este de 25% și se aplică asupra bazei anuale de calcul, bază care în
cazul persoanelor care realizează venituri din drepturile de proprietate intelectuală o reprezintă
venitul ales de contribuabil, venit care, așa cum am precizat, nu poate fi mai mic decât nivelul
a 12 salarii minime brute pe țară.

În funcție de situația particulară a fiecărei persoane care obține venituri din valorificarea
drepturilor de proprietate intelectuală, mai trebuie să se stabilească cine are obligațiile de
calculare, declarare și de plată a CAS, astfel:
a. dacă veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt obținute de la un singur
plătitor de venit care are și obligația reținerii la sursă a impozitului pe venit, estimându-
se că vor fi realizate venituri peste plafonul de 12 salarii minime brute pe țară, atunci
obligația de calculare, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale aparține
plătitorului de venit. Subliniem că părțile au obligația de a stipula în contract atât
desemnarea respectivului plătitor de venit cât și cuantumul venitului ales pentru care se
va calcula CAS (art.151 alin.(5) Cod fiscal).
b. dacă veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt obținute de la mai mulți
plătitori de venit, iar veniturile nete preconizate a se realiza de la cel puțin un plătitor
de venit sunt cel puțin egale cu valoarea a 12 salarii minime pe țară, contribuabilul îl va
desemna prin contract pe plătitorul de venit care are obligația calculării, reținerii, plății
și declarării contribuției (art.151 alin.(6) Cod fiscal).
c. dacă veniturile obținute din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală sunt
obținute de la mai mulți plătitori de venit care au obligația reținerii la sursă a impozitului
pe venit, însă venitul obținut de la fiecare în parte este mai scăzut decât nivelul a 12
salarii minime brute pe țară, obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției
aparține persoanei care obține venitul (art.151 alin.(7) Cod fiscal).
d. în cazul persoanelor care au optat pentru impozitarea în sistem real a veniturilor din
drepturi de proprietate intelectuală și a celor care obțin venitul de la un plătitor care nu
are obligația de a reține impozitul la sursă, obligația calculării, reținerii, plății și
declarării contribuției aparține persoanei care realizează venitul.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește CAS, trebuie să mai precizăm că, în situația în
care veniturile obținute în mod real de către contribuabil sunt mai mici decât valoarea a 12
salarii minime brute pe țară, deși la momentul depunerii declarației estimative se preconiza un
venit obținut din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală peste plafonul minim, nu
se datorează contribuția de asigurări sociale, însă dacă aceasta a fost plătită nu se mai restituie,
și va fi valorificată în sistemul de pensii.

Când se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)?

În primul rând (așa cum am subliniat și mai sus), este de precizat că, dacă o persoană
fizică realizează deja venituri din pensii sau venituri din salarii, respectiv venituri asimilate
salariilor, veniturile obținute de respectiva persoană din valorificarea drepturilor de proprietate
intelectuală sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.

În situația în care nu ne aflăm în ipoteza exceptării de la plata CASS, veniturile din

drepturi de proprietate intelectuală vor face obiectul contribuției de asigurări sociale de sănătate
numai în măsura în care contribuabilul estimează că prin cumularea veniturilor obținute atât
din drepturi de proprietate intelectuală, cât și din alte surse expres precizate la art. 155 alin.(1)
lit.b) – h) din Codul fiscal se atinge plafonul de 12 salarii minime brute pe țară.

65
 Astfel, plecând de la premisa că o persoană realizează venituri numai din valorificarea
drepturilor de proprietate intelectuală, estimarea va trebui să fie făcută prin raportare la venitul
net, acesta din urmă fiind egal fie cu venitul brut din care se scade cota forfetară de cheltuieli
de 40% (în cazul celor pentru care impozitarea se va cu reținere la sursă sau atunci când
plătitorul de venit nu are obligația de a ține evidență contabilă), fie cu venitul net stabilit în
baza regulilor aplicabile sistemului real (pentru cei care au optat în acest sens). Baza de calcul
a CASS este fixă, reprezentând echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară, iar cota de
contribuție este de 10%. Trebuie să mai precizăm că persoanele care estimează un venit sub
plafonul de 12 salarii minime brute pe țară obținut din cumularea veniturilor din categoriile
prevăzute la art.155 lit.b)-h) din Codul fiscal, deci inclusiv din valorificarea drepturilor de
proprietate intelectuală, au posibilitatea de a opta pentru plata CASS.

De asemenea, Codul fiscal cuprinde norme explicite cu privire la stabilirea, declararea

și plata CASS. Astfel, în funcție de cazul concret al fiecărui contribuabil care realizează venituri
din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, se pot întâlni următoarele situații:
a. dacă veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt obținute de la un singur
plătitor de venit care are obligația reținerii la sursă a impozitului, calcularea, reținerea,
plata și declararea CASS se va face de către plătitorul de venit.
b. dacă veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt obținute de la mai mulți
plătitori de venit, iar veniturile nete a se estima de la cel puțin un plătitor de venit sunt
cel puțin egale cu valoarea a 12 salarii minime pe țară, contribuabil va desemna prin
contract plătitorul de venit care are obligația calculării, reținerii, plății și declarării
contribuției.
c. dacă veniturile obținute din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală sunt
obținute de la mai mulți plătitori de venit care au obligația reținerii la sursă a impozitului
pe venit, însă venitul obținut de la fiecare în parte este mai scăzut decât nivelul a 12
salarii minime brute pe țară, obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției
aparține persoanei care obține venitul.
d. nu în ultimul rând, în cazul persoanelor care au optat pentru impozitarea în sistem real
a veniturilor din proprietate intelectuală și a celor care obțin venitul de la un plătitor
care nu are obligația de a reține impozitul la sursă, obligația calculării, reținerii, plății
și declarării contribuției aparține persoanei care realizează venitul.

Se poate observa că legiuitorul a optat pentru un sistem de stabilire, declarare și plată a

CASS asemănător cu al CAS.

Exemplu:
O persoana fizica încheie un contract de drepturi de autor pentru realizarea unor articole
jurnalistice. Contractul este încheiat începând cu data de 1 ianuarie 2019 pentru o perioadă
de 1 an si 6 luni. Valoarea contractului este de 90.000 lei. Plata se efectuează, lunar, pe
parcursul derulării contractului, în tranșe egale de 5.000 lei, astfel încât venitul brut estimat
pentru anul 2019 este de 60.000 lei.

Venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de cheltuieli de 40%. Astfel venitul
net estimat pentru anul 2019 este de 36.000 lei (3.000 lei lunar) [60.000 lei – (60.000 x 40%)lei
= 60.000 lei – 24.000 lei = 36.000 lei].

Întrucât venitul net estimat este mai mare decât plafonul de 24.960 lei (aferent anului 2019),
persoana fizică datorează CAS și CASS.

66
Prin contract, persoana fizica stabilește cu beneficiarul lucrării să calculeze, să rețină, să
declare și să plătească contribuția datorată, la un venit ales de 25.000 lei. CAS datorat în 2019
este de 25.000 * 25% = 6.250 lei

Având in vedere ca plata se efectuează lunar, plătitorul de venit are obligația ca lunar să rețină
la sursă contribuția datorată în suma de 521 lei (6.250/12 luni).

Pe data de 20 iunie 2019 contractul încetează.

Venitul net realizat aferent perioadei in care contractul s-a aflat in derulare este de 18.000 lei
(6 luni * 3.000 lei). Până la aceasta dată contribuția achitată a fost de 3.126 lei.

Plătitorul de venit procedează după cum urmează:

a) recalculează plafonul anual corespunzător numărului de luni de activitate, astfel :

24.960 lei / 12 luni x 6 luni de activitate = 12.480 lei.

b) se constată ca venitul net realizat aferent perioadei de activitate, de 18.000 lei, este mai
mare decât plafonul recalculat de 12.480 lei, persoana fizica datorează contribuții.

c) persoana fizică are posibilitatea să păstreze valoarea venitului ales sau o poate modifica,
dar nu sub nivelul plafonului stabilit la lit. a) de 12.480 lei.

– persoana fizica alege valoarea venitului baza de calcul CAS = 12.500 lei.

d) determinarea contribuției datorate, recalculate:

12.500 lei x 25% = 3.126 lei.

Rezulta că persoana fizică nu mai are nimic în plus de plată către bugetul asigurărilor sociale.
Același calcul se realizează și pentru CASS.

Nu în ultimul rând, trebuie să precizăm că există o dispoziție specială care derogă de la

regula conform căreia CASS se datorează numai dacă prin cumularea veniturilor obținute din
categoriile prevăzute la art.155 lit. b) – h) din Codul fiscal se atinge plafonul de 12 salarii
minime brute pe țară.
Astfel, dacă un contribuabil realizează un venit net cumulat din categoriile menționate
anterior sub nivelul prevăzut de lege, iar în anul fiscal precedent nu a avut calitatea de salariat
și nici nu a fost exceptat de la plata CASS în temeiul art.154 alin.(1) Cod fiscal, va fi obligat
să plătească o contribuție de asigurări sociale de sănătate calculată la o bază de calcul
reprezentând echivalentul a 6 salarii minime brute pe țară.

În cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul

personal, venitul brut se stabilește pe baza prevederilor din contractul încheiat între părți și
reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură
primite.

67
 În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza prețurilor
medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene39 si, respectiv, ale
Consiliului General al Municipiului București.
Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă (de asemenea,
se încadrează și în categoria Venituri impuse în baza cotelor forfetare de cheltuieli) de către
plătitorii de venit la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net,
impozitul fiind final.
Impozitul astfel calculat și reținut pentru veniturile din arendă se plătește la bugetul de
stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Persoanele fizice care obțin venituri din arendarea bunurilor agricole nu iau în calcul
aceste venituri la stabilirea obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale – CAS
(pensie).
În ceea ce privește CASS persoanele fizice care obțin venituri din arendă se încadrează
în categoria persoanelor obligate la plata contribuției sociale de sănătate – CASS, dacă
valoarea venitului net obținut (cumulat si cu alte venituri obținute de contribuabil), depășește
plafonul anual de 12 salarii minime brute pe țară (2.230 lei x 12 luni = 26.760 lei pentru 2020).
În acest caz plătitorii de venit sunt obligați sa calculeze, să rețină și să plătească
contribuția și impozitul pe venit reținut.
Plătitorii de venituri au obligația de a raporta către ANAF impozitul si contribuțiile
reținute prin depunerea corespunzătoare a declarațiilor 100, 112 si 205.
Persoanele fizice care obțin venituri din arendă, pentru care impozitul si contribuțiile
se rețin de către plătitorul de venit, nu depun Declarația unică privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Persoanele fizice care obțin venituri din această categorie nu au obligația de completare
a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.

Atenție! Pentru determinarea obligației de a plăti CASS, veniturile obținute de

persoanele fizice din aceasta categorie se cumulează și cu celelalte categorii de venituri pe care
o persoană fizică le obține (dacă este cazul), fără a lua în calcul veniturile din salarii si din
pensii.

Veniturile din investiții

În categoria veniturilor din investiții sunt cuprinse următoarele surse de venituri:
a) venituri din dividende;
b) venituri din dobânzi;
c) câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente
financiare, inclusiv instrumente financiare derivate;
d) câștiguri din transferul aurului financiar;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.

Reguli comune pentru categoriile a)-e) de mai sus

39
Pentru județul Dolj, prețurile medii în anul 2018 ale produselor agricole pe baza cărora se calculează
impozitul la veniturile din arendă, exprimate în natură, se pot accesa aici:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/preturi_medii/preturi_agricole_2020/Dolj_PMA
_2020.pdf și pentru toate județele:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Judete_PreturiAgricole_2020.html

68
 Persoanele fizice care obțin venituri din categoriile a)-e) de mai sus nu iau în calcul
aceste venituri la stabilirea obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale – CAS
(pensie).
În ceea ce privește CASS, persoanele fizice care obțin venituri din categoriile a)-e) de
mai sus se încadrează în categoria persoanelor obligate la plata contribuției sociale de
sănătate – CASS, dacă valoarea încasată în anul curent (cumulată și cu alte venituri extra
salariale obținute de contribuabil, ca de exemplu venituri din activități independente, chirii și
alte asemenea surse), depășește plafonul anual de 12 salarii minime brute pe țară (2.230 lei x
12 luni = 26.760 lei pentru 2020).
Astfel, dacă pentru 2020 se estimează un venit cumulat din categoriile de mai sus (și
din alte categorii enumerate pe parcursul acestui curs) mai mare decât plafonul de 12 salarii
minime brute pe economie (26.760 lei în 2020) contribuabilul a trebuit să depună Declarația
unică și plătește CASS.

a) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii

de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se
impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.
Dividendul reprezintă o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o
persoană juridică unui participant, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea
persoana juridica (art.7 pct.11 din Codul fiscal).

Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine

persoanelor juridice (prin reținere la sursă), odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând
câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare de către
acționari/asociați/investitori.
Termenul de declarare și virare a impozitului reținut este până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care se face plata (se depune Declarația 100, Declarație privind
obligațiile de plată la bugetul de stat40).
În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare,
distribuite, dar care nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile
financiare anuale, impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv
a anului următor.

Important! In cazul dividendelor venitul net care se ia in calcul pentru încadrarea in

plafonul de 12 salarii minime pe economie este:
 pentru 2018 valoarea dividendelor încasate;
 pentru 2019 și 2020 valoarea dividendelor distribuite și încasate începând cu anul 2018.

În ceea ce privește contribuția de sănătate (CASS), aceasta este datorată de persoanele

fizice care încasează într-un an venituri din dividende și din alte surse (activități independente,
chirii etc.) cel puțin egale cu 12 salarii minime brute.
Important de reținut e că, în acest caz, contribuția trebuie achitată și dacă respectivul
contribuabil este, concomitent, salariat.

Exemplu:
O persoană fizică, salariată în România încasează venituri de natura dividendelor în
suma de 24.000 lei în data de 15 mai 2019.

40
OPANAF nr.1203/ 10.05.2018, valabil începând cu 05/2018

69
 Persoana juridică, la care persoana fizică este acționar, reține impozitul pe dividende
de 5%: impozitul datorat = 24.000 lei x 5% = 1.200 lei.
Valoarea dividendului încasat de 24.000 lei este mai mică decât plafonul de 12 salarii
minime pe economie = 24.960 lei în 2019.
Ca urmare, persoana fizică nu se încadrează la plata contribuției sociale de sănătate.
Nu se depune Declarația unică.

b) Veniturile sub formă de dobânzi 41 pentru depozitele la vedere/conturi curente,

precum și cele la depozitele clienților, constituite în baza legislației privind economisirea și
creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, se impun cu o cotă de 10% din suma
acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic.
Dobânda reprezintă orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor,
indiferent dacă trebuie să fie plătită sau primită în cadrul unei datorii, în legătură cu un depozit
sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice
vânzare cu plata amânată ( art.7 pct.12 din Codul fiscal).

Impozitul se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de astfel de venituri la

momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Plata impozitului
se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont. Impozitul datorat
se plătește integral la bugetul de stat.

Atenție! Pentru veniturile din dobânzi se aplică următoarele reguli:

- cota de impunere este de 10%, impozitul fiind final;
- obligația calculării și reținerii revine persoanelor juridice odată cu efectuarea plății
dobânzilor;
- declararea (formular 100) și virarea impozitului și se face până la data de 25 a lunii
următoare efectuării plății.

Exemplu:
Persoana fizică, din exemplul anterior (venituri sub formă de dividende), salariată în
România care a încasat în data de 15 mai 2019 venituri de natura dividendelor în sumă de
24.000 lei, se hotărăște să constituie un depozit la termen de 6 luni, (între 25 mai și 24
noiembrie 2019).
Pentru acest depozit persoana fizică va primi o dobândă fixă de 1.000 lei de la instituția
financiară, în data de 25 noiembrie 2019 când depozitul ajunge le termen.

Instituția financiară, la care persoana fizică are constituit depozitul, va reține impozitul
pe venitul din dobânzi de 10%: impozitul datorat = 1.000 lei x 10% = 100 lei. Impozitul este
plătit la bugetul de stat până la data de 25 decembrie 2019.

În data de 2 iulie 2019 persoana fizică face o estimare a veniturilor încasate în cursul
anului 2019 și observă că valoarea cumulată a celor două venituri depășește pragul de 24.960
lei:
24.000 + 1.000 = 25.000 lei mai mare decât 22.800 lei.

41
Veniturile din aceasta categorie sunt dobanzile obtinute din: obligatiuni, din conturi curente, depozite la
vedere, la termen, cele aferente imprumuturilor acordate, alte venituri din detinerea de creante.

70
 În consecință, persoana fizică se încadrează la plata contribuției sociale de sănătate și
completează Declarația unică cu CASS datorat, pe care o depune online în data de 10 iulie
2019.
Atât pentru veniturile din dividende, cât și pentru cele din dobânzi, plătitorul de venit
are obligația declarării la organul fiscal a venitului brut și a impozitului reținut pe fiecare
beneficiar prin formularul 205 "Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă” cu
mențiunea că până la aprobarea OUG nr.18/201842 termenul de depunere era până în ultima zi
a lunii februarie inclusiv din anul curent pentru anul precedent, iar după aprobarea OUG
nr.18/2018 acest termen s-a redus cu o lună, respectiv termenul este data de 31 ianuarie inclusiv
a anului curent pentru anul expirat.
c) Câștigurile din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu
instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate.
Titlu de valoare reprezintă orice titlu de participare și orice instrumente financiare
calificate astfel prin legislația în materie din statul în care au fost emise. (art.7 pct.41 din Codul
fiscal).
Prin titlu de participare se înțelege orice acțiune sau parte socială într-una din tipurile
de societăți comerciale (SA, SNC, SCS, SCA, SRL) sau într-o altă persoană juridică ori la un
fond deschis de investiții (art.7 pct.40 din Codul fiscal).

Câștigul net anual/pierderea netă anuală se determină ca diferența între câștigurile și

pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din
transferul titlurilor de valoare, și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv
instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar.
La determinarea câștigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul și
costurile aferente tranzacțiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacții.
Câștigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operațiuni
cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul
aurului financiar se determină de contribuabil ca diferența între câștigul net anual și pierderile
reportate din anii fiscali anteriori rezultate din aceste operațiuni.

Câștigul/pierderea în cazul operațiunilor privind excluderea/retragerea persoanelor

fizice asociați/acționari se determină ca diferență între valoarea reprezentând drepturile
cuvenite asociatului/acționarului cu luarea în calcul a datoriilor societății și valoarea fiscala a
titlurilor de valoare transferate.

Câștigul/pierderea din operațiuni cu instrumentele financiare derivate reprezintă

diferența pozitivă/negativă dintre veniturile realizate din pozițiile închise începând din prima
zi de tranzacționare a anului fiscal și până în ultima zi de tranzacționare a acestuia (inclusiv) și
cheltuielile aferente acestor poziții, evidențiate în cont, pentru fiecare tip de contract și
scadență, indiferent dacă acesta a ajuns sau nu la scadență (art. 95 al.(1) din Codul fiscal).

Intermediarii, societățile de administrare a investițiilor sau societățile de investiții

autoadministrate, care efectuează tranzacții cu titluri de valoare și cu instrumente derivate, au
următoarele obligații:
a) calcularea câștigului/pierderii pentru fiecare tranzacție efectuată pentru contribuabil
sau anual, după caz;

42
OUG nr. 18/15 martie 2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative, M.Of. nr. 260/23 martie 2018

71
 b) transmiterea către fiecare contribuabil a informațiilor privind totalul
câștigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului fiscal,
până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior;
c) să depună anual, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent, pentru anul
anterior, la organul fiscal competent o declarație informativă privind totalul
câștigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil.

Câștigul net anual/Pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza

Declarației unice privind impozitul pe venit si contribuțiile sociale datorate de persoanele
fizice, care se depune pentru anul financiar încheiat până la data de 15 martie a anului următor.
Notă. Prevederile complete cu privire la operațiunile impozabile și neimpozabile cu
titluri de valoare și instrumente financiare derivate se găsesc în Codul fiscal la art. 93-97.

d) Câștigul/pierderea din operațiuni cu aur financiar, definit potrivit legii,

reprezintă diferența pozitivă/negativă dintre prețul de vânzare și valoarea fiscală, care include
și costurile aferente tranzacției.
Aurul financiar sau așa numitul aur de investiții (este definit la art. 313 din Codul
fiscal și) cuprinde:
- aurul sub formă de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe piețele de metale prețioase,
având puritatea minimă de 995 la mie, reprezentate sau nu prin hârtii de valoare, cu
excepția lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1g;
- monedele de aur care îndeplinesc condițiile stipulate expres in Codul fiscal cu privire
la titlu, data confecționării, folosirea ca monedă de schimb, preț de vânzare.

e) Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezintă

excedentul distribuțiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice
beneficiare (art.94 alin.(11) din Codul fiscal).
Se consideră venituri din lichidarea unei persoane juridice, din punct de vedere fiscal,
și veniturile obținute în cazul reducerii capitalului social, potrivit legii, altele decât cele primite
ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturi.
Venitul impozabil reprezintă diferența între distribuțiile în bani sau în natură efectuate
peste valoarea fiscala a titlurilor de valoare
Venitul impozabil obținut din lichidarea unei persoane juridice de către
acționari/asociați persoane fizice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii, care nu
reprezintă distribuții în bani sau în natură ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturi se impun
cu o cota de 10%, impozitul fiind final.
Obligația calculării, reținerii și plății impozitului revine persoanei juridice. Impozitul
calculat și reținut la sursă în cazul lichidării persoanei juridice se plătește până la data depunerii
situației financiare finale la Oficiul Registrului comerțului, întocmită de lichidatori, respectiv
până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost distribuit venitul reprezentând reducerea
capitalului social.
Venitul obținut și impozitul reținut sunt supuse declarării în formularul 205 "Declarație
informativă privind impozitul reținut la sursă”.

Contribuabilii care realizează câștiguri sau pierderi din transferul titlurilor de valoare și
orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate,
precum și din transferul aurului financiar au obligația stabilirii câștigului net anual/pierderii
nete anuale si au obligația de a completa și depune Declarația unică până la termenul
prevăzut de lege.

72
 Important! Veniturile din transferul titlurilor de valoare și câștigul/pierderea din
operațiuni cu aur financiar NU se completează în Declarația unică, capitolul 2, cu venitul
estimat pentru anul în curs. Aceste venituri se declară și se impozitează după încheierea
anului fiscal, (s-a declarat până la 30 iulie 2020 rezultatul obținut in 2019). Totuși aceste
venituri pot fi luate în calcul, alături de celelalte, dacă este cazul, la estimarea obligației de a
plăti CASS.

Impozitarea veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la
art. 62 din Codul fiscal, sumele primite ca urmare a participării la loteria bonurilor fiscale
(procedură suspendată pe perioada stării de alertă datorată pandemiei), precum și din
promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.
De asemenea, nu sunt venituri impozabile materialele publicitare, pliantele, mostrele,
punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor.
Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile
primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de
forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot.
Venitul net din aceasta categorie se calculează ca diferența dintre venitul din premii și
suma reprezentând venit neimpozabil.
Veniturile sub forma de premii se impun, prin reținerea la sursă, cu o cota de 10%
aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

Important! Persoanele fizice care obțin venituri din premii și jocuri de noroc nu iau în calcul
aceste venituri la stabilirea obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale: CAS
(pensie) si CASS (sănătate).

Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se
determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit
brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de

noroc la distanță sau on-line, definite potrivit OUG nr.77/2009 privind organizarea și
exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010,
cu modificările și completările ulterioare, impozitul datorat potrivit prevederilor alin. (2) se
determină și se reține la sursă la fiecare transfer din contul de pe platforma de joc în contul
bancar sau similar.

Obligația calculării, reținerii și plății impozitului revine organizatorilor/plătitorilor de

venituri.
Nu sunt impozabile următoarele venituri obținute în bani și/sau în natură:
a) premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv,
realizate de contribuabil pentru fiecare premiu;

73
 b) veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice
cazinourilor, cluburilor de poker, slotmachine și lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de
66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.

Verificarea încadrării in plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plata, indiferent

de tipul de joc din care a fost obținut venitul respectiv.
În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depășește plafonul neimpozabil de
66.750 lei, inclusiv, impozitarea se efectuează distinct față de veniturile obținute din
participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.

Impozitul calculat și reținut în momentul plății este impozit final. Impozitul pe venit
astfel calculat și reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care a fost reținut.
Plătitorii de venituri au obligația de a raporta către ANAF impozitul și contribuțiile
reținute prin depunerea corespunzătoare a declarațiilor 100, 112 si 205.
Persoanele fizice care obțin venituri din premii și jocuri de noroc pentru care impozitul
se rețin de către plătitorul de venit, nu depun Declarația unică privind impozitul pe venit
și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

Impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare

La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte
juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si
asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se
calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil.
Venitul impozabil se stabilește prin deducerea din valoarea tranzacției a sumei
neimpozabile de 450.000 lei.
Impozitul prevăzut nu se datorează în următoarele cazuri:
a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor de orice fel,
prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donație între rude și afini până la
gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți;
c) în cazul actelor de desființare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al dreptului
de proprietate asupra proprietăților imobiliare;
d) constatarea in condițiile art. 13 din Legea cadastrului si a publicității imobiliare nr.
7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) în cazul transferului dreptului de proprietate imobiliara din patrimoniul personal, în
condițiile prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea
stingerii obligațiilor asumate prin credite, pentru o singură operațiune de dare în plată.

Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembrămintelor acestuia cu titlul

de moștenire nu se datorează impozitul dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în
termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii
succesorale in termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat
la valoarea masei succesorale.
Impozitul prevăzut se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se
transfera dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. in cazul in care valoarea declarata
este inferioara valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor
publici, notarul public notifica organelor fiscale respectiva tranzacție.

74
 Impozitul prevăzut se calculează și se încasează de notarul public înainte de
autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul
calculat și încasat se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei in care a fost
încasat.
În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia,
se realizează prin hotărâre judecătorească ori prin altă procedură, impozitul se calculează și se
încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere in termen de 60 de
zile de la data comunicării deciziei instanței.
Persoanele fizice care obțin venituri din transferul proprietăților imobiliare pentru care
impozitul se rețin de către notarul public, nu depun Declarația unică privind impozitul pe
venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Persoanele fizice care obțin venituri din transferul proprietăților imobiliare nu iau in
calcul aceste venituri la stabilirea obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale –
CAS (pensie) si CASS (sănătate).

Impozitarea veniturilor din alte surse

Conform Codului fiscal, in aceasta categorie se includ, însă nu sunt limitate,
următoarele venituri:
a) prime de asigurări suportate de o persoana fizică independenta sau de orice altă
entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizica în legătură cu care suportatorul nu are
o relație generatoare de venituri din salarii și asimilate salariilor, potrivit cap. III – Venituri din
salarii și asimilate salariilor din CF;
a1) veniturile, cu excepția celor obținute ca urmare a unor contracte încheiate în baza
Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau
in baza raporturilor de serviciu încheiate in baza Legii nr. 188/1999 privind Statutul
funcționarilor publici, republicata, cu modificările si completările ulterioare, obținute de către
operatorii statistici din activitatea de colectare a datelor de la populație si de la persoanele
juridice cuprinse in cercetările statistice efectuate in vederea producerii de statistici oficiale;
a2) indemnizațiile pentru limita de vârstă acordate in condițiile Legii nr. 357/2015
pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților si al senatorilor;
a3) indemnizațiile lunare acordate persoanelor care au avut calitatea de șef al statului
roman, potrivit prevederilor Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor
care au avut calitatea de șef al statului român;
b) câștiguri primite de la societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare
încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri, sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii si alte
drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foști salariați, potrivit clauzelor contractului
de munca sau in baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj
comercial;
e) venituri obținute de persoana fizică in baza contractului de administrare încheiat
potrivit prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicata. Fac excepție veniturile
realizate din exploatarea si valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislației in materie,
din pădurile pe care contribuabilii le au in proprietate, in volum de maximum 20 mc/an, care
sunt neimpozabile;
f) veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asociative de proprietate –
persoane juridice, prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările
ulterioare, altele decât veniturile neimpozabile realizate din: exploatarea si valorificarea masei

75
lemnoase, definite potrivit legislației în materie, din pădurile pe care le au in proprietate, in
volum de maximum 20 mc/an, pentru fiecare membru asociat; exploatarea masei lemnoase,
definite potrivit legislației in materie, din pădurile pe care le au in proprietate, in volum de
maximum 20 mc/an, acordata fiecărui membru asociat;
g) veniturile din activități, altele decât cele de producție, comerț, prestări de servicii,
profesii liberale si din drepturi de proprietate intelectuala, precum si activități agricole,
silvicultura si piscicultura, pentru care sunt aplicabile prevederile Venituri din activități
independente si – Venituri din activități agricole, silvicultura si piscicultura;
h) bunurile si/sau serviciile primite de un participant la persoana juridica,
acordate/furnizate de către persoana juridica in folosul personal al acestuia;
i) suma plătită unui participant la o persoana juridica, in folosul personal al acestuia,
pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru astfel de
bunuri ori servicii;
j) distribuirea de titluri de participare, definite la art. 7, efectuata de o persoana juridica
unui participant la persoana juridica, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la
acea persoana juridica, altele decât cele prevăzute la art. 93 alin. (2) lit. f);
k) dobânda penalizatoare plătită in condițiile nerespectării termenului de plată a
dividendelor distribuite participanților, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu
modificările si completările ulterioare;
l) veniturile obținute de cedent ca urmare a cesiunii de creanță, respectiv de cesionar
din realizarea venitului din creanța respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanțe salariale
obținute în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri
judecătorești definitive și executorii, din patrimoniul personal, altele decât cele care se
încadrează în categoriile prevăzute la art. 61 lit. a) – h) și art. 62 din CF.
m) venituri din transferul de monedă virtuală.

Calculul impozitului pe venitul din alte surse

a) Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării
veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, cu
excepția veniturilor prevăzute la lit. l) de mai sus.
Impozitul astfel reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care a fost reținut.
Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final.
Contribuabilii care obțin venituri din activitățile prevăzute la lit. g), care fac dovada
înregistrării fiscale pentru activitatea respectivă, potrivit legislației în materie, prin depunerea
declarației pe propria răspundere, la plătitorii de venituri, la momentul plății veniturilor.
Persoanele fizice care obțin venituri din alte surse pentru care impozitul se reține de
către plătitorul de venit, nu depun Declarația unică privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
b) Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile,
altele decât cele pentru care se reține impozitul la sursă (descrise mai sus) au obligația de a
depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice, la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declarației unice
privind impozitul pe venit si contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea
cotei de 10% asupra:

76
 a) venitului brut, în cazul veniturilor din alte surse pentru care contribuabilii au obligația
depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la lit. l;
b) venitului impozabil determinat ca diferență între veniturile si cheltuielile aferente
tuturor operațiunilor efectuate în cursul anului fiscal, în cazul veniturilor din alte surse
prevăzute la lit. l.
Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 15 martie
inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Impozitul reprezintă impozit final.

Obligația de a plăti CAS și CASS

Persoanele fizice care obțin venituri din alte surse descrise mai sus, nu iau în calcul
aceste venituri la stabilirea obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale – CAS
(pensie).
În ceea ce privește CASS, persoanele fizice care obțin venituri din alte surse se
încadrează în categoria persoanelor obligate la plata contribuției sociale de sănătate –
CASS, dacă valoarea încasată în anul curent (cumulată și cu alte venituri obținute de
contribuabil), depășește plafonul anual de 12 salarii minime brute pe tara (2.230 lei x 12 luni =
26.760 lei pentru 2020).
Astfel, dacă pentru 2020 s-a estimat un venit cumulat din categoriile de mai sus (și din
alte categorii enumerate) mai mare decât plafonul de 12 salarii minime brute pe economie,
contribuabilul a completat în Declarația unică până la 30 iunie 2020 și secțiunea cu CASS
datorat.
Contribuabilii care obțin venituri din alte surse nu au obligații de completare a
Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.

Definirea și impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată

Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură
fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cota de 16% (!!!) aplicată asupra
bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul
impozitului și al accesoriilor (art. 117 - Definirea și impozitarea veniturilor a căror sursă nu a
fost identificată – CF)

Venituri impuse în baza cotelor forfetare de cheltuieli

În acest caz contribuabilul sau plătitorul de venit calculează venitul net prin deducerea
din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli, de regulă 40%. Venitul rezultat reprezintă
baza de calcul pentru impozitul pe venit.
În funcție de venitul net obținut se determină obligația asigurării în sistemul public de
pensii și de sănătate.
Din această categorie fac parte:
- (o parte a tipurilor de) venit (în bani și/sau în natură) din cedarea folosinței bunurilor
mobile și imobile;
- venituri din drepturi de proprietate intelectuală (conform articol 721 din Codul fiscal).

Important! Venitul net obținut prin această metodă de calcul nu se diminuează cu alte
cheltuieli realizate de contribuabil sau cu contribuțiile sociale datorate.

La venitul net obținut prin deducerea cotei forfetare de cheltuieli se aplică procentul de
impozit (10%) și se obține impozitul de plată către bugetul de stat.

77
 Veniturile impozabile (nete) din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui
număr mai mic de 5 contracte de închiriere (contribuabilul are încheiate un număr de
până la 5 contracte de închiriere), se determină:

A. prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli de 40%.
In acest caz contribuabilul depune Declarația unica completata corespunzător.
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net obținut.
În cazul veniturilor obținute din închirierea bunurilor mobile si imobile din patrimoniul
personal, venitul brut se stabilește pe baza chiriei prevăzute in contractul încheiat între părți
pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.
Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale,
în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de
cealaltă parte contractantă.
Contribuabilul nu este obligat să conducă evidenta contabila și nu completează
Registrul de evidenta fiscală.
Declarația unica în acest caz:
i) In situația in care prețul contractului este încheiat în moneda națională, contribuabilul
depune Declarația unica cu venitul estimat dar nu mai depune declarația cu venitul realizata
după încheierea anului fiscal.
In situația in care prețul contractului este încheiat in alta moneda (euro, dolar, etc),
determinarea venitului anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare,
comunicat de Banca Națională a României, din ziua precedenta celei in care se depune
Declarația unică privind impozitul pe venit estimat (capitolul 2) si contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice.
Tot in acesta situație contribuabilul este obligat sa depună Declarația unica (capitolul
1) după încheierea anului fiscal si sa recalculeze venitul încasat din chirii folosind cursul euro
venitul brut anual se determina pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pieței
valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni,
corespunzător lunilor din perioada de impunere.

Exemplu:
O persoană fizică încheie un contract de închiriere valabil începând cu data de 1
ianuarie 2019 pentru o chirie in valoare de 500 euro/lună (6.000 euro/an).
Depune Declarația unică în data de 22 ianuarie 2020. Cursul de schimb comunicat de
Banca Națională a României, valabil in ziua de 22 ianuarie 2020 este de 4,7786 lei/euro.
Venitul brut estimat pentru anul 2020 este de 28.672 lei (6.000 euro x 4,7786 lei /euro)
Venitul net estimat este de 17.203 lei (28.672 lei -28.672 lei x 40% cota forfetara de
cheltuieli = 28.672 lei – 11.469 lei)
Impozitul estimat datorat în cursul anului 2020 este în valoare de 1.720 lei. (17.203 lei
x 10%)
Termenul de plata al impozitului estimat este până la data de 15 martie, inclusiv, a
anului următor (2021). Contribuabilul poate efectua, însă, plăți pe tot parcursul anului 2020.
Acesta este singurul venit obținut de contribuabil din activități independente. Valoare
venitului net de 17.203 lei este sub plafonul de 12 salarii minime pe economie ca urmare
contribuabilul nu datorează CASS.

ii) Pentru situația în care există mai mulți proprietari a bunului cedat, venitul net din
cedarea folosinței bunurilor deținute in comun se repartizează intre coproprietari proporțional
cu cotele deținute de aceștia in coproprietate. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor

78
deținute în comun în devălmășie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni.
Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condițiile in care in
contractul de cedare a folosinței se menționează ca partea contractanta care cedează folosința
este reprezentata de coproprietari. În condițiile in care coproprietarii decid asupra unei alte
împărțiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sa rezulte voința părților.

Important! Persoanele fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din mai multe
surse, respectiv contracte de închiriere, completează câte o subsecțiune pentru fiecare sursă de
venit.
Important! Contractele de închiriere de bunuri mobile sau de bunuri imobile nu se mai
înregistrează la ANAF; acestea se păstrează în arhiva contribuabilului.

B. in sistem real prin opțiunea contribuabilului, pe baza datelor din contabilitate,

Venitul net se obține prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor deductibile realizate
in cursul anului fiscal.
Obligațiile declarative si regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete
anuale din activități independente determinate în sistem real. Astfel, contribuabilul este obligat
să conducă evidenta contabila in partida simpla, si sa completeze Registrul de Evidență Fiscală
si Declarația unică în mod corespunzător (a se vedea impozitarea in sistem real).

După încheierea anului fiscal contribuabilul depune Declarația unică completată atât
pentru capitolul 1 (venit realizat in anul anterior) cat si capitolul 2 cu venitul estimat pentru
anul în curs.

Veniturile din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare
de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal (contribuabilul are încheiate peste 5
contracte de închiriere).
Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea
unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal, începând cu anul
fiscal următor, califică aceste venituri în categoria venituri din activități independente și le
supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie.
Conform OMFP nr. 2902/10 octombrie 2016 43, la stabilirea numărului de contracte se
au în vedere contractele de închiriere/subînchiriere aflate in derulare la data de 31 decembrie a
anului precedent celui de impunere, cu excepția contractelor de arendare a bunurilor agricole.
Conform ordinului se menține in continuare obligația contribuabilului de a declara organului
fiscal noile contracte.
Veniturile si cheltuielile luate în calcul pentru stabilirea venitului net anual sunt cele
realizate la nivelul tuturor contractelor de închiriere/subînchiriere aflate in derulare in anul de
raportare, indiferent de numărul acestora.
În cazul contractelor încheiate între părți in care venitul din cedarea folosinței bunurilor
reprezintă echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se
efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a
României, din ziua precedenta celei in care se efectuează impunerea.

Obligațiile declarative si regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete
anuale din activități independente determinate in sistem real. Astfel, contribuabilul este obligat

43
OMFP Nr. 2902/10 octombrie 2016 pentru aprobarea Procedurii privind declararea veniturilor din cedarea
folosinţei bunurilor şi stabilirea impozitului datorat de către contribuabilii care califică aceste venituri în
categoria veniturilor din activităţi independente, M.Of. nr. 807/13 octombrie 2016

79
sa conducă evidenta contabila in partida simpla, sa completeze Registrul de Evidenta Fiscala
si declarația unica in mod corespunzător.

Dupa inchierea anului fiscal contribuabilul depune Declaratia unica completata atat
pentru capitolul 1 (venit realizat in anul anterior) cat si capitolul 2 cu venitul estimat pentru
anul în curs.

Definitivarea impunerii

În anul următor (2021) are loc procesul de definitivare a impunerii pentru anul fiscal
încheiat, astfel până la 15 martie trebuie să se depună Declarația unică privind impozitul pe
venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
În situația definitivării pot apărea mai multe cazuri posibile:
- venitul realizat este mai mare decât venitul estimat, care este mai mare decât 26.760
lei: nu se stabilesc diferențe de plată la CAS și CASS. De exemplu, s-a estimat un venit net de
30.000 lei (și s-a plătit CASS în 2020) dar s-a realizat 80.000 lei: nu se plătește nimic în plus
în cazul contribuțiilor, iar în cazul impozitului se va achita diferența rezultată între estimat si
efectiv realizat;
- venitul net estimat mai mic decât 26.760 lei, iar venitul realizat a fost peste 26.760 lei:
contribuabilul datorează CASS și CAS pentru anul precedent; acesta depune declarația unică
și plătește CASS până la 15 martie 2021, la baza de calcul de 26.760 lei și CAS la baza de
calcul aleasă care nu poate fi mai mică de 26.760 lei. Se va plăti în plus la impozitul pe venitul
net obținut;
- venitul net estimat este mai mare de 26.760 lei, dar venitul net realizat este mai mic
decât 26.760 lei: se plătește CASS la baza de calcul redusă de 6 salarii minime pe economie și
diferența plătită în plus se restituie sau se compensează. În ceea ce privește CAS, contribuabilul
nu datorează CAS dar contribuția plătită nu se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea
elementelor necesare determinării pensiei. Impozitul pe venit plătit în plus se restituie sau se
compensează;
- venitul net estimat este mai mic de 26.760 lei și venitul realizat este mai mic decât
26.760 lei: se plătește CASS la baza de calcul redusă de 6 salarii minime pe economie (dacă
anul anterior nu au avut calitatea de salariat și nu s-au încadrat în categoriile de persoane
exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate).

80
Anexa 1
PROFESII LIBERALE SAU CARE SE EXERCITĂ ÎN BAZA UNOR LEGI SPECIALE,
FĂRĂ ÎNREGISTRAREA ÎN REGISTRUL COMERȚULUI
Nr. Denumire profesie/ocupație
crt.
1 ARHITECT
2 ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
ASISTENT MEDICAL
3 ASISTENT SOCIAL
4 AUDITOR ENERGETIC
PENTRU CLĂDIRI
5 AUDITOR FINANCIAR
6 AVOCAT
7 BIOCHIMIST
în sistemul sanitar
- LISTĂ ORIENTATIVĂ –
Act normativ
Legea nr. 184/2001, privind organizarea și exercitarea profesiei
de arhitect, republicată, cu modificările și completările ulterioare -
art. 9-12, art. 17
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008 privind
exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a
profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical,
precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților
Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din
România, aprobată prin Legea nr. 53/2014 - art. 12 și art. 16
Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social – art.8
Legea nr. 372 din 13 decembrie 2005
privind performanța energetică a clădirilor, art. 20
Ordinul nr. 550 din 9 aprilie 2003 pentru aprobarea Reglementării
tehnice "Îndrumător pentru atestarea auditorilor energetici pentru
clădiri și instalațiile aferente", modificat prin Ordinul nr. 1083/2009
Ordin nr. 1767 din 6 octombrie 2009
privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea auditorilor
energetici și a Regulamentului pentru atestarea managerilor
energetici
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 75/1999 privind
activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările și
completările ulterioare – art. 1, art. 3, CAP. 4 - Exercitarea
independentă a profesiei de auditor financiar
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de
avocat, republicată, cu completările și modificările ulterioare - art.
1 alin. (1)
Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de
biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și
funcționarea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în
sistemul sanitar din România – art. 3, art. 4, art. 7
81
8 BIOLOG Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de
biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și
în sistemul sanitar funcționarea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în
sistemul sanitar din România – art. 3, art. 4, art. 7

9 CHIMIST Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de

biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și
în sistemul sanitar funcționarea Ordinului Biochimiștilor,Biologilor și Chimiștilor în
sistemul sanitar din România – art. 3, art. 4, art. 7

10 CONSERVATOR Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea

patrimoniului cultural național mobil, republicată, cu modificările
ulterioare, art. 28

11 CONSILIER ÎN Ordonanța Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și

PROPRIETATE exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială,
INDUSTRIALĂ republicată în temeiul Legii 331/2006-art.1 alin.(1), art. 2, art. 20

12 CONSULTANT FISCAL Ordonanță Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea și

exercitarea activității de consultanță fiscală,cu modificările
ulterioare - art.9

13 CONTABIL AUTORIZAT Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității

de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, republicată - art.3
și art. 10

14 DIRIGINTE DE ȘANTIER Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, art.
6 alin. (2) și art. 21, alin. (2) lit. b).
Ordin MD nr. 1496/2011 pentru aprobarea Procedurii de
autorizare a diriginților de șantier

15 EXECUTOR Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, cu

JUDECĂTORESC modificările și completările ulterioare - art.12 și art. 16

16 EXPERT CONTABIL Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității

de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, republicată - art.3
și art. 6

17 EXPERT CRIMINALIST Ordonanța Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experților

criminaliști, cu modificările și completările ulterioare - art. 3-5, art.
10

82
18 EXPERT TEHNIC JUDICIAR Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de
expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară - art. 29
EXPERT TEHNIC
EXTRAJUDICIAR Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor 488/2002
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și
desfășurarea examenului pentru dobândirea calității de expert
tehnic extrajudiciar în specialitatea "vânătoare” – art. 8
Ordinul Ministerului Economiei și Comerțului 905/2004 pentru
aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea
examenului în vederea atribuirii calității de expert tehnic
extrajudiciar

19 EVALUATOR AUTORIZAT O.G. nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării
bunurilor, cu modificările și completările ulterioare, art. 12 alin. (1)

20 FARMACIST Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,

republicată, Titlul XIV - Exercitarea profesiei de farmacist.
Organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România,
art. 574 și art. 586

21 FIZIOTERAPEUT / Legea nr. 229/2016 privind organizarea și exercitarea profesiei de

KINETOTERAPEUT fizioterapeut, precum și pentru înființarea, organizarea și
funcționarea Colegiului Fizioterapeuților din România - art. 14
Hotărârea CFR nr. 5/2018 privind procedura de eliberare a
FIZIOTERAPEUT /
autorizației de liberă practică pentru profesia de fizioterapeut
FIZIOKINETOTERAPEUT

FIZIOTERAPEUT /
PROFESOR DE CULTURĂ
FIZICĂ MEDICALĂ

FIZIOTERAPEUT /
BALNEOFIZIO-
KINETOTERAPEUT

22 GEODEZ Regulamentul privind autorizarea sau recunoașterea autorizării

persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al
Uniunii Europene sau ale unui stat care aparține Spațiului
Economic European în vederea realizării și verificării lucrărilor de
specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și al cartografiei
pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul M.A.I.- A.N.C.P.I. nr.
107/2010, publicat în Monitorul Oficial al României nr.
231/13.04.2010

23 INTERPRET LIMBAJ MIMICO Ordin nr. 671/1640/61/2007 pentru aprobarea Metodologiei de

- GESTUAL autorizare a interpreților limbajului mimico-gestual și a interpreților
limbajului specific persoanei cu surdocecitate, art. 1 alin. (2)

24 LOGOPED O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor

de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical

83
 organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru
servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea
598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2), art. 3
alin. (1)
ORDINUL Ministerului Sănătății nr. 979/2004 privind eliberarea
autorizației de liberă practică

25 MOAȘĂ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008 privind

exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a
profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical,
precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților
Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din
România, aprobată prin Legea nr. 53/2014 - art. 12 și art. 16
26 MEDIATOR Lege nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de
mediator –art. 7, art. 12, art. 22-24

27 MEDIC Lege nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,

republicată, TITLUL XII - Exercitarea profesiei de medic.
Organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România -
art. 383

28 MEDIC DENTIST Lege nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,

republicată, TITLUL XIII - Exercitarea profesiei de medic dentist.
Organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor Dentiști din
România - art. 476, art. 482, art. 514

29 MEDIC VETERINAR Lege nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii

de medic veterinar, republicată în temeiul art. 5 din Legea nr.
592/2003, cu modificările ulterioare – art. 1

30 NOTAR PUBLIC Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, cu

modificările ulterioare-art. 14 alin. (1) si (2)

31 OPTICIAN-OPTOMETRIST O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor

de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical
organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru
servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea
598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2), art. 3
alin. (1)
ORDINUL Ministerului Sănătății nr. 979/2004 privind eliberarea
autorizației de liberă practică

32 PRACTICIAN Ordonanța de urgență nr. 86/2006 privind organizarea activității

practicienilor în insolvență, cu modificările ulterioare - art. 3 pct.
ÎN INSOLVENȚĂ 27

33 PRACTICIAN ÎN MEDICINĂ Lege nr. 118/2007 privind organizarea și funcționarea activităților

și practicilor de medicină complementară/alternativă - art. 6
COMPLEMENTARĂ
/ALTERNATIVĂ

84
34 PSIHOLOG Lege nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu
drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea
Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare -
art. 7, art. 8

35 RESTAURATOR Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea

patrimoniului cultural național mobil, republicată, cu modificările
ulterioare, art. 28

36 SOCIOLOG O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor

de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical
organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru
servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea
598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2)
ORDINUL Ministerului Sănătății nr. 979/2004 privind eliberarea
autorizației de liberă practică

37 SPECIALIST ÎN Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și
DOMENIUL AMENAJĂRII urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, art. 38
TERITORIULUI ȘI
URBANISMULUI

38 TEHNICIAN DE PROTEZE ȘI O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor

ORTEZE de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical
organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru
servicii publice conexe actului medical modificată prin Legea
TEHNICIAN DE PROTEZE 598/2001 pentru aprobarea O.U.G. 83/2000 - art. 1 alin. (2)
AUDITIVE
ORDINUL Ministerului Sănătății nr. 979/2004 privind eliberarea
autorizației de liberă practică

TEHNICIAN DE APARATURĂ
MEDICALĂ

39 TRADUCĂTOR / INTERPRET Lege nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și

AUTORIZAT DE traducătorilor folosiți de Consiliul Superior al Magistraturii,de
MINISTERUL JUSTIȚIEI Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, Parchetul Național Anticorupție, de organele de
urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor
publici, de avocați și de executori judecătorești, cu modificările și
completările ulterioare - art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) și (3) și art. 6^¹

85
LISTA ORIENTATIVĂ A PROFESIILOR/OCUPAȚIILOR PENTRU CARE LEGEA PREVEDE INTERDICȚIA
DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII ÎN FORMELE PREVĂZUTE DE O.U.G. NR. 44/2008
Nr. Denumire profesie/ocupație
crt.
1 AGENT DE PAZĂ/GARDĂ DE
CORP
2 ASISTENT MATERNAL
3 CONSILIER DE
PROBAȚIUNE
4 CONSILIER JURIDIC
5 EXECUTOR BANCAR
6 INSTALATOR AUTORIZAT
pentru activități de
proiectare, execuție și
exploatare în domeniul
gazelor naturale
7 MECANIC DE LOCOMOTIVĂ
8 PILOT AVIAȚIA CIVILĂ
9 POMPIER CIVIL (personal de
specialitate cu atribuții în
domeniul apărării împotriva
incendiilor)
10 PROIECTANT DRUM
FORESTIER
11 ȘCOALĂ DE CONDUCĂTORI
AUTO
Act normativ
Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor , bunurilor, valorilor și
protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare, art. 37
Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 privind condițiile de obținere a
atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului maternal
profesionist - art. 8
Legea nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de
probațiune, art. 2
Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de
consilier juridic, art. 2 și 3
Ordinul MJ nr. 2628/C/1999 pentru aprobarea Statutului Corpului
executorilor bancari, art. 13 și art. 19
Regulamentul pentru autorizarea și verificarea persoanelor fizice care
desfășoară activități de proiectare, execuție și exploatare în domeniul
gazelor naturale, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 89/2009, art. 15
Normele privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc
locomotive și trenuri în sistemul feroviar din România, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1611/2009
Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil
navigant profesionist din aviația civilă din România, art. 3
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor,
art. 12 și art. 19
Ordinul MAPDR nr. 576 din 15 septembrie 2009 pentru aprobarea
Metodologiei, criteriilor de atestare și a Comisiei de atestare a
persoanelor fizice și juridice care realizează proiectarea de drumuri
forestiere, art. 27 și art. 28
Ordonanță de urgență nr. 27/211 privind transporturile rutiere, art. 62
Ordinul ministrului transporturilor nr. 75 din 3 februarie 2014
privind reglementarea activității de pregătire a persoanelor
în vederea obținerii permisului de conducere. Anexa 2 art. 5 lit.
b).
86