GEOMETRIE

Dreapta
 Ecuația carteziană a dreptei: d:axby c0 , a,b,cR, a2  b2  0
a  tg    ,   Ox,d
Panta (coeficientul unghiular al dreptei): m 
b  
c
Ordonata la origine: n b
 Ecuația explicită a dreptei: d: y mxn
 Ecuația dreptei care trece printr-un punct fix A de direcție dată:
y  y  m  x  x 
A  A
 
 
x y 1 
 
 
 Ecuația dreptei care trece prin 2 puncte fixe: AB:det xA y 1 0



A 

 
x  y 1 
B
 B 

 y  y A x x A
sau AB: 
yB  y A xB  x A
Distanța de la un punct la o dreaptă
ax  by  c
Fie d :ax  by  c  0, a,b,cR, a2  b2  0  d A, d  A

A 

a2  b2
 

2 2
Distanța dintre două puncte: AB  
 x x  y y







 A B A B







y y
Panta unei drepte: mAB  xA  x B
A B

 xA y 1
 A 

Aria unui triunghi: SABC  12 d , unde d  det  x


B
y
B
1


x y 1
 C C 
 
 xA y 1
 A 
Condiția de coliniaritate a trei puncte: A, B,C coliniare  det  x

B
y
B
1  0


x y 1
 C C 

Poziția relativă a două drepte

Fie d1: y  m1x  n1 și d2 : y  m2x  n2
 d1  d2  m1  m2 și n1  n2
 d1d2  m1  m2 și n1  n2
 d1  d2  m1m2 1
sau: Fie d1:a1x  b1y  c1  0 și d2 :a2x  b2 y  c2  0
 d1  d2  a1 / a2  b1 / b2  c1 / c2
 d1d2  a1 / a2  b1 / b2  c1 / c2
Drepte particulare
Ox : y  0 Oy : x  0
Ecuația primei bisectoare: y  x
Ecuația celei de a doua bisectoare: y  x
Ecuația dreptei care trece prin A a,0  și este paralelă cu Oy : x  a
 

B 0,b
Ecuația dreptei care trece prin   și este paralelă cu Ox : y  b




Triunghiul dreptungic (are un unghi de 90)

S  catetă catetă
2
h  catetă catetă (înălțimea corespunzătoare unghiului drept)
ipotenuză
m ipotenuză (mediana corespunzătoare unghiului drept)
2
Triunghiul echilateral (are toate laturile congruente)
 l 2 3
S h l 3
4 2
Teorema cosinusului (teorema lui Pitagora generalizată)
În orice triunghi, pătratul lungimii unei laturi este egal cu suma pătratelor
lungimii celorlalte două laturi, minus de două ori produsul lor înmulțit cu
cosinusul unghiului dintre ele.
a2  b2  c2  2bccos  A  b2  c2  a 2
cos  A  
 
2bc
Teorema sinusurilor:
În orice triunghi, raportul dintre o latură și sinusul unghiului opus este
constant și egal cu diametrul cercului circumscris triunghiului.
a  b  c  2R
sin  A  sin  B  sin  C 
Formule pentru aria unui triunghi
 bazăînăltime bcsin  A 
1) S  2) S 
2 2
a2 sin  B sin  C 
3) S  4) S  a4bRc R  a bc
2sin  A  4S

5) S  r  p r  Sp 6) S  2 R2 sin  A sin  B sin  C 

7) S  p  p  a   p b   p  c  - formula lui Heron

r - raza cercului înscris în triunghi

R - raza cercului circumscris triunghiului
p  a  b  c - semiperimetrul triunghiului
2