25.05.

2017

Rezonanta Magnetica Nucleara

RMN

Cuprins
• Notiuni introductive de fizica
• Istoric
• Principiul fizic de formare al imaginii RMN

1
 25.05.2017

Introducere
• Definitie
• RMN-ul este una dintre cele mai moderne tehnici
imagistice folosite în prezent în spitale.
• Este o tehnică neinvazivă şi neiradiantă, cu ajutorul
căreia se pot obţine imagini de rezoluţie şi claritate
superioare ale interiorului organismului uman

• In 1946: the discovery first came about when it

was noticed that magnetic nuclei, such as 1H and
31P (read: proton and Phosphorus 31) were able
to absorb radio frequency energy when placed in
a magnetic field of a strength that was specific to
the nucleus.
• Upon absorption, the nuclei begin to resonate
and different atoms within a molecule resonated
at different frequencies.

2
 25.05.2017

GENERALITĂŢI
• Rezonanţa magnetică nucleară, titulatură
înlocuită în ultimii ani cu cea de imagistică
prin rezonanţă magnetică, din cauza
conotaţiei negative a cuvântului "nuclear"
(procedura nu implică folosirea de substanţe
radioactive), este o procedură de a obţine
imagini ale diferitelor părţi ale organismului
fără utilizarea razelor X, aşa cum se întâmplă
în cazul radiografiei tradiţionale şi a
tomografiei computerizate.

MOMENTE IMPORTANTE
1924 - Wolfgang Pauli fundamenteaza teoretic existenta momentului
nuclear de spin, cheia fenomenului RMN
1945 – Premiul Nobel pentru Fizica
1946 - Felix Bloch (Stanford) evidentiaza experimental
& fenomenul RMN deschizand
Edward Purcell (Harvard) calea primei aplicatii practice -
Spectroscopia RMN
1952 - Premiul Nobel pentru Fizica

1973 - Paul Lauterbur Prima imagine RMN a unui pahar cu apã

2003 - Premiul Nobel pentru Medicina împreunã cu Peter Mansfield
Aproape 50 de ani au fost necesari pentru ca tehnologia sa prinda
din urma conceptele teoretice.

3
 25.05.2017

Generalitati: Scaner RMN

• Un scaner RMN constă, în mare, dintr-
un magnet de mari dimensiuni în
interiorul căruia este aşezat pacientul.

• O antenă radio este folosită pentru a

transmite semnale spre organism, dar
şi pentru a recepţiona ceea ce se
întoarce dinspre corpul pacientului.

• Aceste semnale recepţionate sunt

transformate în imagini de către un
calculator ataşat scanerului.

• Pot fi obţinute imagini din aproape

orice zonă a organismului, sub orice
unghi.

• Semnalele radio folosite sunt, în fapt,

câmpuri magnetice variabile mult mai
slabe decât câmpul static foarte
puternic generat de magnetul
scanerului.

Principii de functionare
• CUM FUNCŢIONEAZĂ REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ

• Imagistica prin rezonanţă magnetică (mai cunoscută sub numele

de RMN - rezonanţa magnetică nucleară) este una dintre cele
mai noi tehnologii imagistice disponibile în spitale pentru
diagnoză.

• RMN-ul reprezintă o tehnică tomografică (în sensul că sunt

analizate secţiuni ale corpului uman) care are la bază fenomenul
rezonanţei magnetice nucleare.

• Din punct de vedere tehnic = o tehnică destul de complexă.

• Nu sunt folosite raze X, aşa cum este cazul cu radiografia

tradiţională ori cu tomografia computerizată, în acest caz
pacientul fiind plasat în interiorul unui câmp magnetic foarte
puternic (în jur de 30000 de ori mai puternic decât câmpul
magnetic al Pământului).

4
 25.05.2017

Principii de functionare

Protoni orientaţi aleatoriu Alinierea protonilor în prezenţa câmpului magnetic

Nucleele atomilor de hidrogen (protoni) sunt caracterizate de o proprietate specială
cunoscută sub numele de spin. Asta înseamnă că anumite proprietăţi ale protonilor
sunt similare celor ale unor minusculi magneţi bară, care într-un câmp magnetic
static au doar două orientări posibile; fie aliniate, fie opuse câmpului magnetic (a se
vedea figurile de mai jos).
Sunt mai numeroşi protonii care se aliniază cu câmpul magnetic, deoarece pentru
acest lucru este nevoie de o cantitate mai mică de energie. Astfel că, în interiorul
corpului pacientului, magnetizarea netă la nivelul ţesuturilor este caracterizată de o
aliniere paralelă cu câmpul magnetic aplicat.

Principii de functionare
• Depăşirea acestei stări a protonilor poate fi realizată prin
aplicarea unui câmp electromagnetic în spectrul radio, în mod
obişnuit în regiunea 20 la 100 de MHz în cazul celor mai multe
scanere RMN.
• Frecvenţa necesară, cunoscută sub numele de frecvenţă de
rezonanţă ori frecvenţă Larmor, variază liniar cu intensitatea
câmpului magnetic static aplicat.
• Câmpul electromagnetic este aplicat sub forma unui foarte scurt
puls radio, cu o durată de câteva microsecunde. Semnalul
detectat de scaner reprezintă componenta vectorului câmpului
magnetic net rezultat la nivelul diferitelor ţesuturi perpendiculară
pe câmpul magnetic aplicat.
• Semnalele sunt detectate folosind dispozitive speciale (un soi de
bobine, ori antene), de anumite forme, de pildă pentru cap,
genunchi, etc.
• Faptul că aceste dispozitive pot fi montate în imediata vecinătate
a zonei investigate contribuie la calitatea imaginilor obţinute. În
cadrul clipului următor este folosit un asemenea dispozitiv pentru
cap.
https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=IqRCNl1jTPM

5
 25.05.2017

Principii de functionare
• Principalele diferenţe dintre tomografia computerizată şi RMN sunt
următoarele:

• RMN-ul poate fi folosit pentru a obţine imagini prin secţiuni ale organismului
orientate în orice direcţie, spre deosebire de tomografia computerizată, în
cazul căreia secţiunile erau doar transversale.

• Cu RMN-ul se pot produce şi secţiuni sagitale (plan vertical de simetrie), ori

secţiuni orientate în orice plan.
• Contrastul imaginilor obţinute cu un scaner RMN poate fi modificat,
obţinându-se aşa-numitele imagini ponderate în funcţie de timpii de relaxare
T1 (timp de relaxare spin-spin) şi T2 (timp de relaxare spin-reţea) sau în
funcţie de densitatea protonilor.

• În cazul tomografiei computerizate contrastul este fix, depinzând de

coeficientul de atenuare al ţesuturilor.
• Câteva detalii despre aceşti coeficienţi de ponderare a contrastului.
• Odată pulsul de radiofrecvenţă aplicat şi magnetizarea netă definitivă, este
nevoie de anumiţi timpi până când protonii revin la poziţiile originale, timpi
guvernaţi de constantele T1 şi T2, care diferă de la un tip de ţesut la altul.

Principii de functionare
• Imaginile obţinute prin rezonanţă magnetică iau naştere folosind o serie
de pulsuri de radiofrecvenţă atent calibrate.

• Prin modificarea acestor secvenţe la care sunt emise pulsurile se pot

evidenţia diferenţele în funcţie de T1 ori T2.

• Este de asemeni posibilă setarea intervalului între pulsuri astfel încât

contrastul să nu depindă de T1 şi T2 ci doar de densitatea de protoni a
zonei investigate.

• Imaginile ponderate în funcţie de T1 înfăţişează ţesuturile caracterizate

de o valoare mai mare a lui T1 (de pildă apa) cu nuanţe întunecate.

• În cazul imaginilor ponderate în funcţie de T2, ţesuturile caracterizate de

o valoare mare a lui T2 apar mai strălucitoare.

• Această caracteristică poate fi folosită pentru a depista ţesuturi afectate

de anumite maladii

6
 25.05.2017

Principii de functionare

RMN - secţiune sagitală ponderată T1 a

RMN - secţiune axială ponderată T2 la
capului unui copil
nivelul creierului
Iată mai jos două secţiuni la nivelul capului obţinute cu tehnologie RMN, una axială -
ponderată T2, care prezintă un creier normal, şi una sagitală, ponderată T1, a unui cap
de copil.

• AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
• RMN-ul nu este o procedură 100% sigură desi nu implică utilizarea de radiaţie ionizantă.
• Aşa cum s-a specificat şi în filmul de mai sus, câmpurile magnetice puternice şi pulsurile de
radiofrecvenţă pot afecta buna funcţionare a pacemaker-elor sau pot încălzi anumite
implanturi metalice.
• Un alt pericol major care nu a fost prezentat în film constă în aşa-numitul "efect proiectil".
Materialele feromagnetice sunt supuse unor forţe puternice în interiorul câmpului magnetic
static, astfel că obiecte precum legăturile de chei pot deveni arme mortale. Puterea
câmpului magnetic şi a radiaţiei electromagnetice sunt mult sub nivelurile dăunătoare.
• Totuşi, ca o precauţie, în mod normal nu se efectuează scanări RMN pe perioada sarcinii.

• Avantajele imagisticii prin rezonanţă magnetică sunt:

• o rezoluţie spaţială excelentă a imaginilor,
• o diferenţiere excelentă între diferitele tipuri de ţesuturi (de pildă, materia cenuşie poate fi
deosebită de materia albă la nivelul creierului),
• absenţa radiaţiei ionizante,
• posibilitatea de a obţine imagini de-a lungul unor secţiuni orientate în orice plan.

• Printre dezavantaje se numără:

• costul ridicat al echipamentelor şi cel aferent întreţinerii acestora,
• viteza mică de desfăşurare a procedurilor de scanare,
• dar şi faptul că anumite categorii de pacienţi (de exemplu cei care au montat un
pacemaker) nu sunt eligibili pentru acest tip de investigaţie.

7
 25.05.2017

• Magnetic resonance imaging (MRI) is becoming an increasingly important medical

diagnostic technique.
• It should be named nuclear magnetic resonance imaging, NMRI, because the
physical basis for MRI is actually the same as for the 1H NMR spectra taken in the
organic chemistry lab. Doctor’s felt that having the word “nuclear” would frighten
patients, so the “N” was dropped.
• In MRI, a patient is placed in a very strong magnetic field. The magnet is the large
cylinder the patient is moved into.
• The large magnet aligns the nuclear spins inside the patient, usually protons, in
their +1/2 and –1/2 spin states.
•
Radio frequency electromagnetic radiation is used to flip the aligned proton
nuclear spins.
• Humans are about 60% water, and water obviously has a large percentage of
protons per unit volume. Fat, containing largely –CH2- groups, also contains a large
percentage of protons per unit volume. Thus, water and fat give relatively strong
signals in 1H MRI images.
• Different tissues, including tumors, have different quantities of water/fat, so they
show up differently in an MRI image. More protons per unit volume give a larger
signal in an image, and vice versa.
•

• The three-dimensional image of a patient’s body is reconstructed from slices,

stacked up like a stack of CD’s.
• Scans are taken in a circle by irradiating with a highly focussed radio frequency
source aimed at the center of the body. The net result is the irradiation of nuclear
spins in a line through the center of the body.
• The irradiaated nuclear spins are monitored as they relax back to the +1/2 spin
state giving information about relative amounts of water/fat. This process is
repeated at many angles around 360° in the same plane.
• Each individual point inside the person in the chosen plane is therefore measured
from multiple angles.
• A mathematical process referred to as tomography is used to reconstruct the
points of different relative hydrogen amounts inside the patient in that plane.
• This image represents one slice of a patient revealing patterns of high and low
percentages of hydrogen atoms in different regions, i.e. relative amounts of
water/fat.
• Boundaries between different soft tissues, such as organs, tumors, cartilage, etc.
are easily observed with this method.
• The patient is moved a centimeter or so normal to the magenetic field and another
slice is taken. This is repeated until the entire region of interest has been scanned.
• Many slices are taken and stacked together to give a 3-D map of the interior of a
body.
•

8
 25.05.2017

Fenomenul REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE (RMN)

r r r r r
m B0 r i j k
dm r r
= γ (m × B0 ) = γ mx m y m z
1H dt
B0 x B0 y B0 z
γ = Constanta GIROMAGNETICÃ ( γH ≈ 42 MHz/T )

 dmx dt   0 B0 0  mx   d 2 mx
 2 = −(γB0 ) mx
2

r dm dt  = γ − B 0 0 m y   dt

 y   0 m (t ) = const.
B0 z  dz z / dt   0 0 0  mz   z
r Solutia ec. dif. liniare si omogene de gr. II
dm
mz
ω0 r dt mx(t) = C1⋅sin(γB0t) + C2⋅cos(γB0t)
m
my(t) = C1⋅cos(γB0t) - C2⋅sin(γB0t)
my y
mx O mx2 + my2 = const. mişcare de PRECESIE
x NOT
γB0 ω0 Frecvenţa LARMOR

Fenomenul REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE (RMN)

r
M = ∑ mi Momentul magnetic rezultant al întregului corp
i

r
dV B0 dV

r
M0

r dM
M0 = Marime ce caracterizeazã punctual comportamentul
dV corpului studiat numita “magnetizatie”

DEF
MAGNETIZAŢIA densitatea de moment magnetic pe unitatea de volum

9
 25.05.2017

Fenomenul REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE (RMN)

r r r
B1 z B0 z B0
r ωr = ω0 r
Mz Mz
y y'
s(t) r
o r s(t)
M xy
M xyx O x'
ω0
r r r
B1 = i B1 cos(ω r t ) − j B1 sin(ω r t ) Câmpul de radiofrecvenţã (RF)
r r r r
dm r r
Pentru campul magnetic B = B0 + B1 ecuatia = γ (m × B) conduce la
dt
 dM x dt   0 B0 B1 sin ω r t   M x 
dM dt  = γ  − B  
 y   0 0 B 1 cosω r t   M y 

dM z / dt  − B1 sin ω r t − B1 cosω r t 0   M z 

In conditii de rezonanta (ωr  M x' (t )  1 0 0   M x ( 0) 

'

= ω0) solutia in sistemul de  '    ' 

coordonate  M y (t ) = 0 cos(γB1t ) sin(γB1t )   M y (0)
rotitor [x’Oy’z] este  M z (t )  0 − sin(γB1t ) cos(γB1t )  M z (0) 
   

Fenomenul REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE (RMN)

Concluzii:

1. Starea de excitaţie echivaleazã cu “culcarea” magnetizaţiei

în plan transversal (matricea de rotaţie).

M’x(t) = M0 = constant ∆
M’T M’x+jM’y - magnetizatie transversala
M’y(t) = M0 sin(γB1t)
M’z(t) = M0 cos(γB1t) M’Z - magnetizatie longitudinala

Unghiul de excitaţie (“Flip Angle”) α = γB1τ

proporţional cu integrala în timp a semnalului de excitaţie B1

2. Rezultat valabil pentru α ∈ [0,1800].Teoria depaseste limitele intuitive.

3. Pentru cazul α = 900 “PULS DE SATURAŢIE” (M0 observabila direct)

α = 1800 “PULS DE INVERSIE” (M0 NU mai este
observabila direct desi ansamblul este in stare de maxima energie)

10
 25.05.2017

Fenomene de RELAXARE in RMN

Neuniformitatea “relaxãrii” ţesuturilor reprezintã esenţa procesului de apariţie a

contrastului în imagine

Relaxarea longitudinalã (spin-latice)

• Datorata disiparii energiei de excitatie in mediul inconjurator (latice)
dM z M (t ) − M 0
• Descrisa de ecuatia diferentiala =− z
dt T1
t
• Solutia ecuatiei este M z (t ) = M 0 + [ M z (0) − M 0 ] ⋅ exp( − )
T1
• T1 ~ 1s si depinde de B0 , Temperatura, Compozitia chimica a laticei

Relaxarea transversalã (spin-spin)

• Datorata pierderii coerentei de faza a atomilor aflati in plan transversal
dM T M (t )
• Descrisa de ecuatia diferentiala =− T
dt T2 t
• Solutia ecuatiei este M T (t ) = M T (0) ⋅ exp( − )
T2
• T2 ~ 10-1s si variaza de la tesut la tesut

TR = 440 ms ; TE = 15 ms TR = 4000 ms ; TE = 120 ms

Contrast T1 Contrast T2

11
 25.05.2017

TR = 3500 ms ; TE = 120 ms TR = 580 ms ; TE = 15 ms

Contrast T2 Contrast T1

Fenomenul REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE (RMN)

Semnalul “FID” (Free Induction Decay) - semnalul receptionat de antena dupa incetarea
excitatiei cand se deruleaza simultan si independent doua fenomeme:

• evolutia sistemului (precesia) sub actiunea campului B0 si descrisa de

M x 
r dMx dt   0 γB0 0 0  
r r     My  dM 
dM
= γ ( M × B0 ) ⇒ dMy dt = − γB0 0 0 0 ⋅    dt  = [Ε][M ]
NOT

dt M
dMz / dt  0 0 0 0  z 
 M0 
matricea evolutiei
• relaxarea sistemului descrisa de
− 1 0 0 0  M x 
dMx dt   T2   
dM dt =  0 M  dM 
0 ⋅ y  dt  = [ℜ][M ]
NOT
 y   −1 0
T2  M z   
dMz / dt  0 0 −1 1   
 T1 T1  M0 

matricea relaxarii

12
 25.05.2017

Fenomenul REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE (RMN)

Independenta si simultaneitatea celor doua procese permite aplicarea principiului
superpozitiei ceea ce conduce la
− 1 γB0 0 0  M x 
 dM x dt   T2   
 dM  M
 dt  = {[Ε] + [ℜ]}⋅ [M ] ⇒  dM y dt  =  − γB0 − 1 0 0  ⋅  y 
T2 M z 
dM z / dt   0 0 − 1 1   
 T1 T1   M 0 
Solutia sistemului este
t  t 
M T (t ) = M 0 exp( − ) ⋅ exp( − jω0 t) M z (t ) = M 0 1 − exp(- )
T2  T1 
Mz(t)
MT(t)
M0

0 t

Fenomenul REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE (RMN)

Rezonanţa Magneticã Nuclearã

s(t)
Puls RF
ω0 = γB0 t

Faza de
Faza de
Relaxare
Excitatie
B0
M0

Observabilitatea fenomenului RMN se datoreazã apariţiei

magnetizaţiei transversale (MT) ca rezultat al rotirii
parţiale sau totale a magnetizaţiei longitudinale (M0)
de pe direcţia lui B0 într-un plan perpendicular pe aceasta.

13