Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A365
A365
I storie
Manual pentru clasa a XI-a
Ioan Ciupercã
Elena Cozma
C ORINT
EDUCAŢIONAL
2Cyan 2Magenta 2Yellow 2 Black
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului educa]iei [i cercet\rii nr. 4446 din
19.06.2006, `n urma evalu\rii calitative organizate de c\tre Consiliul Na]ional pentru
Evaluarea [i Difuzarea Manualelor, [i este realizat `n conformitate cu programa ana-
litic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului educa]iei [i cercet\rii nr. 3252 din 13.02.2006.
2
De[teapt\-te, române!
Versuri: Andrei Mure[anu
Muzica: Anton Pann
3
CUPRINS
Capitolul 1
Europa [i lumea în secolul al XX-lea .......................................................................................................................... 6
Domina]ia Europei asupra lumii................................................................................................................................. 6
Erodarea domina]iei Europei ................................................................................................................................... 10
Europa începutului de mileniu................................................................................................................................. 16
Studiu de caz: Cultura român\ — cultur\ european\............................................................................................... 18
Capitolul 2
Uniunea European\ de la utopie la necesitate ........................................................................................................ 20
Ideea de Europ\ în secolele XIX-XX......................................................................................................................... 20
De la Pia]a Comun\ la Uniunea European\............................................................................................................. 22
Extinderea integr\rii europene dup\ pr\bu[irea comunismului................................................................................ 24
Europa contemporan\: unitate, diversitate, integrare .............................................................................................. 28
Studiu de caz: *Grigore Gafencu [i unitatea european\ ......................................................................................... 30
Evaluare .................................................................................................................................................................. 32
Capitolul 3
România în Europa secolului al XX-lea..................................................................................................................... 34
România între cele dou\ r\zboaie mondiale............................................................................................................ 34
De la democra]ie la regimurile autoritare [i totalitare.............................................................................................. 38
România în spatele Cortinei de fier ......................................................................................................................... 42
Studiu de caz: *Sistemul electoral din România interbelic\ [i dinamica partidelor politice....................................... 44
Studiu de caz: Teme [i dezbateri politice în Parlamentul României la 1900 ............................................................. 46
Capitolul 4
Economie [i societate în lumea postbelic\............................................................................................................... 48
Economia în refacere .............................................................................................................................................. 48
Cre[terea economic\............................................................................................................................................... 50
*Curente [i idei economice: economii dirijate [i economii liberale........................................................................... 54
Economia la sfâr[itul secolului al XX-lea .................................................................................................................. 56
Popula]ie [i societate............................................................................................................................................... 60
Ocupa]ii [i statute profesionale ............................................................................................................................... 65
4 Cuprins
Studiu de caz: Economie rural\ — economie urban\ în România ........................................................................... 68
Evaluare ................................................................................................................................................................. 70
Capitolul 5
Religia [i via]a religioas\ ......................................................................................................................................... 72
Marile religii [i problemele contemporane .............................................................................................................. 72
*Pelerinajul în secolul al XX-lea ............................................................................................................................... 76
Islamul între integrism [i fundamentalism ............................................................................................................... 78
Arhitectura religioas\ .............................................................................................................................................. 80
Studiu de caz: Diversitatea religioas\ în România.................................................................................................... 83
Capitolul 6
{tiin]a [i societatea în secolul al XX-lea ................................................................................................................... 84
Cercetare [tiin]ific\ [i tehnologie în secolul al XX-lea............................................................................................... 84
Impactul tehnologiei asupra vie]ii cotidiene [i a mediului ........................................................................................ 86
{tiin]a [i tehnica în slujba r\zboiului........................................................................................................................ 90
Studiu de caz: Contribu]ii române[ti la dezvoltarea [tiin]ei [i tehnicii ...................................................................... 92
Evaluare ................................................................................................................................................................. 94
Capitolul 7
Statele [i politica lor în perioada contemporan\ ..................................................................................................... 96
Forme de organizare politic\................................................................................................................................... 96
Idei [i regimuri politice ............................................................................................................................................ 98
Statele democratice în perioada postbelic\ ........................................................................................................... 100
Statele totalitare în perioada postbelic\ ................................................................................................................ 103
România de la statul totalitar la statul de drept .................................................................................................... 106
Studiu de caz: *Diaspora [i exilul românesc ...........................................................................................................108
Capitolul 8
Cooperare [i conflict în secolul al XX-lea ............................................................................................................... 110
Sistemul Versailles-Washington [i noua ordine interna]ional\ ................................................................................ 110
Rezolvarea conflictelor în lumea contemporan\ .................................................................................................... 112
Rela]iile interna]ionale în perioada interbelic\ ....................................................................................................... 114
R\zboiul Rece între tensiuni [i destindere.............................................................................................................. 116
Pr\bu[irea sistemului comunist [i impactul asupra rela]iilor interna]ionale ............................................................ 118
Studiu de caz: România [i conflictele regionale în secolul al XX-lea....................................................................... 120
Studiu de caz: *România în Tratatul de la Var[ovia ............................................................................................... 122
Studiu de caz: *Imaginea României în presa interna]ional\ dup\ anul 1989......................................................... 124
Bibliografie............................................................................................................................................................ 128
Cuprins 5
Capitolul 1
EUROPA {I LUMEA
ÎN SECOLUL AL XX-LEA
„revan[a Germaniei”. S-a constituit mai mult din ra]iuni de prestigiu decât din
ra]iuni economice [i „pentru a ocupa armata [i a picta harta în tricolor”.
În preajma Primului R\zboi Mondial, imperiul colonial francez ajunsese la o
suprafa]\ de 10 milioane km2 [i o popula]ie de 48 de milioane de locuitori; Impe-
riul Britanic ocupa un sfert din suprafa]a Terrei. Atitudinea celor dou\ ]\ri fa]\ de
imperiilor lor coloniale a fost diferit\. Marea Britanie a creat Commonwealthul
(comunitatea na]iunilor) [i s-a angajat, din 1931, la emanciparea progresiv\ a
celor mai semnificative componente ale imperiului. Fran]a nu a luat nicio
m\sur\ în aceast\ privin]\, în ciuda faptului c\ a fost nevoit\ s\ fac\ fa]\ unor
revolte în Siria [i Indochina. Autorit\]ile franceze s-au abandonat iluziilor de rol
civilizator al omului alb create de Expozi]ia colonial\ din 1931.
Comportamentul Marii Britanii fa]\ de colonii a fost descris de lordul
Shelbourne (1737–1805): „Anglia prefer\ s\ fac\ comer] f\r\ s\ domine, atun-
ci când este posibil, [i accept\ s\ fac\ comer] [i s\ domine când este necesar”.
Revenind la imperiile coloniale ca surse de putere pentru metropole, s\
men]ion\m faptul c\ exemplul cel mai bun în privin]a eficien]ei economice este al
coloniei Congo, stat suveran sub Leopold al II-lea al Belgiei [i colonie belgian\
între 1908 [i 1940. Dorin]a metropolelor de a face rentabil\ exploatarea coloni-
ilor este evident\, dar forma institu]ional\ a acestei dorin]e (ministere ale Funcþionar francez din Indochina
coloniilor, legisla]ie adecvat\ [i investi]ii aferente) întârzie s\ apar\. La 1900, o înconjurat de slujba[i
lege francez\ stipula c\ fiecare colonie trebuie s\ tr\iasc\ din propriile venituri. ºi de copii cambodgieni (1921)
Eficien]a economic\ a federa]iilor Africa Occidental\ (creat\ în 1904) [i Africa
Ecuatorial\ (creat\ în 1910) depindea de legarea lor, cu ajutorul c\ii ferate, de
teritoriile franceze din Africa de Nord. Lipsa fondurilor a n\ruit proiectul
cap
e
tate [i suple]e. De-a lungul primei jum\t\]i a secolului al XX-lea stârne[te admi-
r
ma
gic
ab
ital u
prosperitate
se f
terii
ra]ie [i invidie. S-a afirmat c\ Hitler a luat ca model Imperiul Britanic în
pro du
ri
urm\rirea viselor sale imperiale; ar fi vrut s\ fac\ din Ucraina o colonie de va-
puncte st
p
rime
loarea Indiei pentru Imperiul Britanic.
Pe scara eficien]ei, ultimul loc îl ocup\ coloniile germane din Africa, pierdute
de Germania ca urmare a înfrângerii în Primul R\zboi Mondial.
C O L O N I I Hegemonia Europei
Hegemonia Europei, vizibil\ la începutul secolului al XX-lea, nu înseamn\
numai superioritate militar\. Aceast\ hegemonie se baza pe avantajele soci-
et\]ii europene dup\ toate criteriile de apreciere a progresului în era industri-
„Istoria va evoca într-o zi cu surprin- al\. Europa avea mine [i uzine, o re]ea feroviar\ f\r\ egal în lume [i, de aseme-
dere aceast\ perioad\ fabuloas\ a se- nea, o remarcabil\ dotare pentru transportul naval. Toate acestea indic\
colului al XIX-lea, în care, dup\ vechea resursele unei societ\]i industriale ajuns\ la parametri remarcabili.
formul\ faraonic\, Europa î[i fixa fron- Ca urmare, dimensiunea consumului deosebe[te Europa de alte spa]ii ale
tierele acolo unde îi pl\cea. Omul alb, lumii. Principalele surse de energie au fost c\rbunele, la începutul revolu]iei
ajungând la ]\rmurile asiatice, ap\rea industriale [i apoi, mai ales dup\ Marele R\zboi, petrolul. Faptul c\ în Marea
acolo ca un semizeu coborât dintr-un Britanie consumul de c\rbune pe cap de locuitor era de 100 de ori mai mare
alt univers (…) Fenomen extins la toat\ decât în China, spre exemplu, este revelator.
suprafa]a planetei, dar nic\ieri mai fra-
În Europa, mai ales `n cea occidental\, marea majoritate a popula]iei adulte
pant decât în China, din cauza civiliza-
era [tiutoare de carte, pe când în colonii [tiutorii de carte nu dep\[eau 10%
]iei atât de vechi a acestei ]\ri, c\zut\
din popula]ie. Speran]a de via]\ în Europa era de dou\ ori mai mare decât în
deodat\, în raport cu tehnica occiden-
tal\, într-o inferioritate puternic\.” Asia [i Africa.
În esen]\, superioritatea productivit\]ii muncii [i a nivelului de trai constitu-
René Grousset, Bilan]ul istoriei
ie baza superiorit\]ii civiliza]iei europene, impulsul pentru dominarea altor
spa]ii, pentru asigurarea hegemoniei Europei în lume. Aceast\ hegemonie are
„Dincolo de imperativele de ordin
politic [i de ambi]iile na]ionaliste, colo-
nizarea european\ [i imperialismul ame-
rican [i japonez sunt produsele unui
capitalism în c\utare de debu[ee pe noi
pie]e pentru a putea realiza profituri
maxime. Nu doar coloniile, dar [i state
teoretic independente, cum ar fi China
sau cele mai multe din ]\rile Americii
Latine ori din Orientul Mijlociu, se afl\
sub controlul strict al Occidentului, inte-
grate în diviziunea interna]ional\ a
muncii [i obligate s\ furnizeze produse
de baz\ (...). Aceste ]\ri beneficiaz\
totu[i de dezvoltarea infrastructurilor lor
de transport, de o agricultur\ intensiv\
[i chiar de o industrie embrionar\.”
Béatrice Compagnon, Anne Thévenin,
O cronologie a secolului XX
Afi[ care pream\re[te imperiul colonial britanic
Dic]ionar
decolonizare — proces istoric complex, spe-
cific secolului al XX-lea care are ca rezultat
independen]a coloniilor. Semnarea armisti]iului cu Germania (11 noiembrie 1918) a însemnat
hegemonie — suprema]ie politic\ a unui nu doar sfâr[itul r\zboiului, ci [i punctul de plecare al unor noi probleme
stat asupra altui stat. pentru puterile europene.
Coloniile [i-au ob]inut independen]a fie prin tratative, cum este cazul celor
britanice (India, Birmania, Ceylon) sau olandeze (Indonezia in 1949), fie în
urma unor r\zboaie de eliberare, cum au fost cele din Indochina (1945–1954),
Algeria (1954–1962), Angola [i Mozambic (1964–1975). Altele [i-au declarat
unilateral independen]a, obligând, ulterior, comunitatea interna]ional\ s-o
recunoasc\. În anii 1950 [i 1960, Africa a fost principala scen\ a luptei pentru
înl\turarea colonialismului, faptul înt\rind solidaritatea între popoarele
africane. Fenomenul complex al decoloniz\rii are efecte multiple. Decoloni-
zarea n-a dus la pr\bu[irea economic\ a Europei. Dimpotriv\, prosperitatea
Europei Occidentale atinge parametri f\r\ precedent în paralel cu decolo-
nizarea [i dup\ aceea. Aceast\ realitate a n\scut afirma]ia c\ puterile coloniale
au pierdut o lume [i au câ[tigat Europa.
Conferin]a de la Bandung
Conferin]a de la Bandung, Indonezia (18–25 aprilie 1955), reune[te 29 de
na]iuni afro-asiatice, reprezentând peste jum\tate din popula]ia globului, dar Jawaharlal Nehru [i Gamal Abdel
care de]ineau numai 8% din bog\]iile lumii. Nasser, ini]iatorii mi[cãrii de nealiniere.
Rezolu]ia final\ afirm\ dreptul popoarelor de a dispune de propria soart\.
Dou\ r\zboaie mondiale contribuiser\ la universalizarea acestui principiu.
Aceea[i rezolu]ie afirm\ o valoare european\: egalitatea în suveranitate a tutur-
or na]iunilor. Tot aici se afirm\ refuzul ingerin]ei în treburile interne ale altor
state — principiu frumos [i ineficient într-o lume în care na]iunile sunt împ\r]ite
în puteri [i mari puteri. Aceea[i rezolu]ie formuleaz\ dezideratul reglement\rii
pe cale pa[nic\ a conflictelor; se pronun]\ pentru dezarmare, pentru nimicirea
Bandung, campusul universitar
armelor de distrugere în mas\; condamn\ colonialismul ca fenomen care
neag\ drepturile fundamentale ale omului, este contrar Cartei Na]iunilor Unite
[i împiedic\ realizarea p\cii [i cooper\rii mondiale. „Ceea ce i-a distrus totalmente pe
Conferin]a de la Bandung a consolidat ideea c\ na]iunile emergente con- vechii coloniali[ti a fost dovada c\
stituie Lumea a treia, s\rac\, subdezvoltat\ [i suprapopulat\; situat\ între oamenii albi [i statele lor ar putea fi
înfrân]i ru[inos [i dezonorant, iar
Lumea `ntâi, a ]\rilor democratice, având ca vârf de lance Statele Unite, [i
vechile puteri coloniale erau în mod evi-
Lumea a doua, a ]\rilor comuniste, în frunte cu Uniunea Sovietic\.
dent prea slabe pentru a-[i restaura
1960 — Anul Africii vechile lor pozi]ii, chiar [i dup\ un
Cel mai important moment în apari]ia noilor state a fost adoptarea de c\tre r\zboi victorios.”
ONU a Rezolu]iei 1514, prin care se recuno[tea popoarelor din colonii dreptul Eric Hobsbawm, Istoria secolului XX.
de a-[i hot\rî singure soarta. Anul adopt\rii acestui important document Era extremelor, 1914–1991
(1960) a fost numit Anul Africii, deoarece 18 state de pe acest continent [i-au
proclamat independen]a. Conferin]a de la Addis-Abeba, din mai 1963, a putut „Conferin]a este de acord: 1. s\
astfel hot\rî înfiin]area Organiza]iei Unit\]ii Africane (OUA) [i adoptarea unei declare c\, în toate manifest\rile lui,
colonialismul reprezint\ un r\u c\ruia
Carte a unit\]ii africane, semnat\ de 30 de state, care [i-au afirmat pozi]ia de
trebuie s\ i se pun\ cap\t cât mai
neutralitate. Pân\ în 1970, au ap\rut 64 de state independente, iar marile
repede. 2. S\ declare c\ problema
imperii coloniale au disp\rut. Au fost introduse concepte noi, cum ar fi cel de
popoarelor supuse st\pânirii str\ine,
africanism, o mi[care capabil\ s\ canalizeze eforturile comune pentru lichi- domina]iei [i exploat\rii constituie o
darea subdezvolt\rii [i a altor urm\ri ale colonialismului, sau cel de negritudine negare a drepturilor fundamentale ale
pentru a desemna tradi]ia [i cultura comun\ a Africii negre. OUA a elaborat o omului, este contrar\ Cartei Na]iunilor
Cart\ african\ a drepturilor omului [i ale popoarelor, adoptat\ la 28 iunie Unite [i împiedic\ pacea [i cooperarea
1981, instituind o comisie în domeniu, compus\ din 11 membri ale[i de mondial\.”
Conferin]a [efilor de state, iar în anul 1991 a stabilit principiul necesit\]ii unei Declara]ia Conferin]ei de la Bandung
pie]e africane comune, realizabil\, conform documentului, abia în 2025.
Aminti]i-v\!
z Care era situa]ia Africii la începutul
Primului R\zboi Mondial.
z Cum [i-au delimitat Statele Unite ale
Bidonvil `n Lumea a treia Americii interesele în America Latin\.
Identitatea european\
Edificarea identit\]ii europene — element-cheie al construc]iei europene, în
desf\[urare – trebuie s\ se adauge într-o manier\ cât mai pu]in conflictual\
identit\]ilor na]ionale. Aici va fi testul de baz\ pentru fiecare na]iune compo-
„Uniunea European\ (...) va repre-
nent\, dovedirea capacit\]ii de analiz\ realist\ a intereselor în contextul multi-
zenta Europa într-o lume din ce în ce
plic\rii problemelor a c\ror rezolvare dep\[e[te puterea unui stat na]ional
mai globalizat\. Ceea ce r\mâne sigur
este c\ Uniunea European\ va continua (problema energiei, a deterior\rii mediului, a ap\r\rii etc.); capacitatea de a
s\ fie o «idee de sintez\» ce r\spunde percepe corect un proces ap\rut ca necesitate dup\ realizarea Europei na]ionali-
unei concep]ii comune, globale [i coe- t\]ilor ca urmare a Primului R\zboi Mondial, acela al spiritualiz\rii frontierelor.
rente asupra procesului de integrare Ast\zi, acest proces este, de asemenea, în derulare [i arat\ o semnificativ\
progresiv\, de la economic la politic [i deplasare a accentelor de pe confruntarea cu celelalte state na]ionale pe coo-
de la na]ional la federal, a popoarelor [i perarea cu acestea; pe armonizarea intereselor. Din perspectiva construc]iei
statelor europene. (...) Uniunea Euro- europene, lumea statelor na]ionale, bine constituite [i suverane, se vede ca una
pean\ ar trebui s\ tind\ s\ devin\ un care a dus la r\zboaiele mondiale totale ale secolului al XX-lea, în urma c\rora
factor de stabilitate, un model de rela]ii civiliza]ia european\ a ajuns în pragul pr\bu[irii. O ac]iune inteligent\, siste-
în societatea interna]ional\ globalizat\; matic\ [i de durat\, pornit\ în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, trebuie
un r\spuns regional la fenomenul de continuat\ în secolul al XXI-lea, în vederea schimb\rii mentalit\]ilor, a deschi-
globalizare.” derii gândirii de la orizontul na]ional la cel european, printr-un efort care,
Iordan Gheorghe B\rbulescu,
p\strând propor]iile [i aten]i la schimbarea de context, seam\n\ cu acela nece-
Uniunea European\.
De la economic la politic.
sar pe timpul construc]iei na]ionale, atunci cerându-se oamenilor saltul de la
local la na]ional.
Aminti]i-v\!
z În ce scop a fost creat\ Organiza]ia Na-
]iunilor Unite.
z Care dintre marile puteri ale secolului
Sediul Parlamentului Germaniei, simbol al reunific\rii. al XX-lea a avut statut de colonie.
Exerci]ii
1. Citi]i cu aten]ie textul de mai jos:
„Geometria lui Brâncu[i nu este o abstractizare a naturii, ci o redescoperire a
for]elor sale interioare care dau arm\tura ra]ional\ a obiectelor, `n fapt, `n
aceast\ sculptur\ totul este natur\” (D. Grigorescu, Brâncu[i).
Explica]i ce leg\tur\ exist\ între puterea de abstractizare a lui Brâncu[i [i moderni-
tatea operei sale. S\rutul
UNIUNEA EUROPEAN|
DE LA UTOPIE LA NECESITATE
Na]ionalism [i eurocentrism
În a doua jum\tate a secolului al XIX-lea, na]ionalismul devine credin]\ de
mas\ odat\ cu l\rgirea democra]iei, mai ales în structurile statale dominate de
personalit\]i precum Bismarck (`n Germania) [i Cavour (în Italia). A fost u[or, în
Camillo Cavour (1810–1861), aceste condi]ii, s\ se cristalizeze convingerea c\ na]ionalismul este ideologia
om politic italian, cea mai potrivit\ aspira]iilor timpului. Exista convingerea c\ dac\ na]iunile î[i
personalitate marcant\ vor dobândi frontierele în concordan]\ cu dreptul la autodeterminare, se vor eli-
a „secolului na]ionalit\]ilor” mina toate cauzele de conflict; c\ o armonie natural\ se va instala între na]iuni.
Al doilea factor care a împins preocuparea pentru ideea de unitate a Euro-
pei (spiritul european) pe plan secund ]ine de imperialismul secolului al XIX-lea;
Cronologie
manifestat cu amplitudine maxim\ mai ales în ultimele decenii ale veacului
al XIX-lea [i pân\ la Primul R\zboi Mondial. Aceasta este perioada definitiv\rii
imperiilor coloniale. De altfel, secolul al XIX-lea nu este numai „secolul na]iona-
z 1945, 4-11 februarie: Conferin]a de la lit\]ilor”, ci [i „secolul imperialismului”. Europa, prin marile ei puteri devenite
Ialta coloniale, transformase lumea în una eurocentric\. Puterile europene proiec-
z 1949: Tratatul de la Londra; `nfiin]area taser\ în exterior un mod de a gândi [i de a ac]iona. În acest proces, centrul
Consiliului Europei de greutate tinde s\ se mute în afara Europei. Pentru fiecare mare putere cu
z 1950: Conven]ia european\ pentru imperiu colonial (Anglia, Fran]a [i chiar Rusia, cu imperiul ei asiatic, format re-
ap\rarea drepturilor omului [i a libert\- lativ târziu), se profila întrebarea dac\ interesele preponderente erau în Europa
]ilor fundamentale sau în afara ei. Pentru c\ num\rul puterilor interesate de unitatea Europei scade
z 1951: Tratatul de la Paris; este înfiin- (doar Germania, Austro-Ungaria [i câteva state mici), se amplific\ impresia c\
]at\ Comisia European\ a C\rbunelui [i Europa este pe punctul de a se destr\ma.
O]elului (CECO)
z 1957, 23 martie: sunt semnate la Roma Marile puteri [i unitatea Europei
Tratatul pentru înfiin]area Comunit\]ii în preajma Primului R\zboi Mondial
Economice Europene (CEE) [i Tratatul
pentru crearea Comunit\]ii Europene Interesele marilor puteri intr\ în coliziune în zone diferite ale lumii: în
pentru Energie Atomic\ (Euratom) Europa, pentru controlarea unit\]ii acesteia [i pentru dominarea continentului,
z 1970: Planul Werner propune o mone- `n afara Europei, pentru colonii. Din perspectiva Marii Britanii, a Fran]ei [i a
d\ unic\ european\ Rusiei, era de neacceptat ca Germania s\ intre ca mare putere în rela]iile inter-
z 1972, 18 ianuarie: preludiul la „Od\ na]ionale; aceasta cu atât mai mult cu cât începutul secolului al XX-lea adusese
bucuriei” de Ludwig van Beethoven în rândul marilor puteri [i Statele Unite ale Americii [i Japonia.
este imnul adoptat de Consiliul Europei Dintre ]\rile aflate în competi]ie, mai ales Germania avea nevoie de hege-
z 1986, mai: Comunitatea European\ monia asupra Europei pentru victoria în cursa pentru statutul de putere mondi-
adopt\ steagul albastru cu 12 stelu]e al\. Înc\ de la sfâr[itul secolului al XIX-lea, Germania aspir\ la statutul de pu-
tere mondial\; conduc\torii germani în]eleser\ corect corela]ia dintre calitatea
z 1990, mai: înfiin]area Consiliului Balticii
de putere naval\ [i aceea de putere mondial\.
Competi]ia între marile puteri explic\ în esen]\ cele dou\ r\zboaie ale se-
colului al XX-lea, pornite [i pierdute de Germania. Mai mult decât atât, puterile
europene angrenate în aceste r\zboaie au ie[it epuizate; au ajuns puteri de
mâna a doua într-o Europ\ în ruine. Aceasta în condi]iile ridic\rii la statutul de
superputere a Statelor Unite [i a Rusiei, devenit\ Uniunea Sovietic\.
În imperiile coloniale p\trunseser\ idei care au dus la decolonizare. R\mâ-
nea puterilor europene posibilitatea recentr\rii intereselor lor în Europa [i
urm\rirea sistematic\ a realiz\rii unit\]ii acesteia. Doar astfel se poate rea[eza
Europa în lume ca spa]iu performant pe mai multe planuri, începând cu cel eco-
nomic. Acesta ar putea fi planul clar, paneuropean, apt s\ devin\ atr\g\tor
pentru cei mai mul]i dintre europenii care respinseser\ hot\rât ideea unirii
Europei sub hegemonia uneia dintre puteri [i mai ales a Germaniei. Acesta este
sensul afirma]iei c\, prin decolonizare, puterile europene au pierdut o lume [i
au câ[tigat Europa. Spiritul european va reveni pe un plan principal, rec\p\tând
vigoare, [i va n\zui spre unitatea Europei. Churchill, Roosevelt [i Stalin,
reprezentan]ii celor trei mari puteri care
Divizarea politic\ a Europei la sfâr[itul au negociat divizarea Europei la Ialta.
celui de-Al Doilea R\zboi Mondial „(...) Cele trei guverne î[i vor uni efor-
Între 1945 [i 1949 are loc divizarea politic\ a Europei. Înfrângerea militar\ a turile ca s\-i ajute pe oamenii din orice
Germaniei creeaz\ un vid de putere; statele Europei devin o miz\ a rivalit\]ilor stat european eliberat sau fost satelit al
dintre înving\tori: Statele Unite ale Americii [i Uniunea Sovietic\. Aceast\ victo- Axei din Europa unde, dup\ p\rerea lor,
rie se constituie în premis\ pentru accesul celor dou\ puteri înving\toare la situa]ia reclam\: a) stabilirea condi]iilor
statutul de superputere. necesare p\cii pe plan intern; b) luarea
Rela]iile dintre „cei trei mari” (Stalin, Roosevelt [i Churchill) au reu[it s\ respecte de m\suri urgente în vederea u[ur\rii
situa]iei popoarelor grav afectate; c) insta-
un timp regula de a nu înlocui hegemonia lui Hitler cu aceea a unuia dintre ei
larea unor autorit\]i guvernamentale in-
asupra Europei. ~ns\, pe m\sura profil\rii înfrângerii Germaniei, diferen]ele de
terimare care s\ reprezinte absolut toate
interese [i de ideologie sunt luate în considerare din ce în ce mai atent.
elementele democrate ale popula]iei [i
Teama [i suspiciunea în cre[tere între fo[tii alia]i (Uniunea Sovietic\ [i demo- asigurarea cât mai curând posibil a venirii
cra]iile anglo-saxone) explic\ acumularea de percep]ii [i evalu\ri gre[ite, de ambele la putere prin alegeri libere a unor guver-
p\r]i, erori care se concretizeaz\ în tensionarea rela]iilor pân\ aproape de confrun- ne care s\ corespund\ voin]ei popula]iei.”
tarea militar\, dar f\r\ a se ajunge aici. Aceast\ stare în rela]iile interna]ionale a
Declara]ie asupra Europei eliberate,
c\p\tat denumirea de R\zboi Rece (1947–1991). Trebuie subliniat faptul c\ diviza-
adoptat\ la Conferin]a de la Ialta,
rea politic\ a Europei se face pe fondul acestor rela]ii tensionate [i le concretizeaz\. 4-11 februarie 1945
~n Europa Occidental\, teama de comunism [i impulsurile venite din Statele
Unite îl fac pe Jean Monnet (1888–1979) s\ pun\ bazele unific\rii viitoare a
puterilor occidentale, Europa Mic\, nucleul actualei Uniuni Europene. Divizarea
Dic]ionar
politic\ a Europei era o realitate. na]ionalism — doctrin\ politic\ bazat\ pe
ap\rarea, uneori exagerat\, a drepturilor [i
aspira]iilor na]ionale.
Exerci]ii paneuropean — care se refer\ la toate ]\-
1. Alege]i dintre cuvintele urm\toare pe cel care considera]i c\ exprim\ cel mai rile Europei.
bine evolu]ia Europei în secolul al XX-lea: concuren]\, eurocentrism, imperialism,
na]ionalism, conflicte militare, confruntare ideologic\, integrare. Argumenta]i-v\ Aminti]i-v\!
alegerea, scriind un scurt eseu. z De ce na]ionalismul devine doctrin\ de
2. Care au fost cele dou\ cauze ale trecerii spiritului european pe un plan secund mas\ în Europa din cea de-a doua jum\-
în a doua jum\tate a secolului al XIX-lea? tate a secolului al XIX-lea.
3. Care crede]i c\ este argumentul conving\tor c\ Germania aspira la rangul de z Care erau ]\rile europene care aspirau la
putere mondial\ la sfâr[itul secolului al XIX-lea [i începutul celui urm\tor? statutul de mare putere.
ISLANDA
Aminti]i-v\!
z Când s-a produs divizarea Europei.
z Care au fost ra]iunile pentru care Europa
a trebuit s\-[i reconstruiasc\ unitatea de
mai multe ori în decursul istoriei ei.
SUEDIA
FINLANDA
NORVEGIA
Oslo
Helsinki
Stockholm Tallinn
Marea ESTONIA FEDERA}IA
REGATUL RUS|
Belfast UNIT Nordului LETONIA
\
tic Riga
IRLANDA AL MARII DANEMARCA
B al Moscova }\rile Uniunii Europene: Germania, Belgia, Fran]a,
BRITANII a LITUANIA
Dublin
Copenhaga ar
e Italia, Luxemburg, Olanda (1958); Marea Britanie,
{I M Vilnius
Minsk
IRLANDEI OLANDA Hamburg
Elb
Danemarca, Irlanda (1973); Grecia (1981); Spania,
DE NORD BELARUS Portugalia (1986); Austria, Finlanda, Suedia (1995);
a
Kiev
na
LUXEMBURG
Paris Praga
(1951) UCRAINA }\ri aflate `n diferite stadii de aderare.
Loara
Strasbourg Dun\rea
CEHIA SLOVACIA
Viena
FRAN}A Berna
8 Bratislava MOLDOVA }\ri din Asocia]ia Economic\ a Liberului Schimb care
AUSTRIA Budapesta Chi[in\u
ELVE}IA
UNGARIA nu apar]in UE
Ga
on Milano Ljubljana 5
ROMÂNIA
r
n
Ro
Pad
Atena Ora[ul [i anul semn\rii unor documente funda-
ne
Zagreb
PORTUGALIA Duero Torino 6
Marsilia 10 Marea
Ma
7
Nisa
11 1 Belgrad Dun\rea
Bucure[ti (2003) mentale ale construc]iei europene
rea
Lisabona Neagr\
Tajo Madrid (2000) ITALIA 2 BULGARIA
Sarajevo 3 Pe hart\ au fost reprezentate cu cifre urm\toarele ]\ri:
Ad
9 Sofia
ria
I. CORSICA c\ Skopje
t
Bosnia-Her]egovina
i
SPANIA Roma
(1957)
Tirana 4 Ankara
1 7
Andorra
ALBANIA
I. BALEARE I. SARDINIA
2
Serbia 8
Liechtenstein
Ma
Marea Mediteran\
Eg
I. SICILIA (2003)
5
Slovenia 11 San Marino
I. CIPRU
I. MALTA I. CRETA 6
Croa]ia
Uniunea European\
Europa contemporan\:
unitate, diversitate, integrare
Totalitarismul comunist s-a pr\bu[it prin implozie între 1989 [i 1991. În
Europa de azi, respectarea drepturilor omului [i multiculturalismul se prezint\
drept solu]ii [i pârghii pentru a face din spa]iul european unul care se distinge
prin calitatea vie]ii oamenilor.
Multiculturalism
Deviza Uniunii Europene este „unitate în diversitate” [i exprim\ o realitate preg-
nant\ a Europei. N\zuin]a recuper\rii [i amplific\rii diversit\]ii ca bog\]ie, opus\
diviz\rii Europei ca rezultat al coliziunii intereselor puterilor, începând cu cele mari,
explic\ receptivitatea spa]iului european la ideea de multiculturalitate. Este suficient
s\ enumer\m valorile pentru ap\rarea c\rora Europa [i europenii sunt chema]i la
unitate: egalitatea, incluzând oportunit\]i egale pentru persoanele cu handicap; Sediul Parlamentului European
de la Bruxelles
justi]ia social\; solidaritatea; toleran]a, nondiscriminarea; diversitatea cultural\.
Aceast\ enumerare a valorilor explic\ acceptarea multiculturalismului, feno-
men care î[i face loc în actele de politic\ intern\ [i în rela]iile interna]ionale rela-
tiv târziu. Denumirea a fost folosit\ pentru prima dat\ în 1957, pentru a descrie
realit\]ile din Elve]ia. Realit\]ile Canadei introduc cu adev\rat conceptul în circuit
la sfâr[itul anilor 1960 [i este reperabil în Statele Unite, Regatul Unit [i Australia.
Este corect c\ spunem c\ ideea ia na[tere ca o solu]ie impus\ de probleme reale,
]inând de st\pânirea diversit\]ii culturale într-o societate multietnic\; de asigu-
rarea respectului reciproc [i a toleran]ei fa]\ de diferen]ele culturale în\untrul
frontierelor aceleia[i ]\ri. Proiectul Europei Unite odat\ adoptat, probleme de
talia celor cu care se confrunt\ autorit\]ile elve]iene, americane, australiene, bri-
tanice etc. devin probleme ale construc]iei europene; n\zuin]a este realizarea
unit\]ii în diversitate.
Multiculturalismul apare, a[adar, ca solu]ie opus\ na]ionalismului cu tendin]a Sala `n care se reune[te `n plen
aferent\ de asimilare a minorit\]ilor de tot felul, sau, în cazul na]ionalismului exa- Parlamentul European de la Bruxelles
cerbat (a fascismului, în accep]ia lui Henri Michel), a lichid\rii acestor minorit\]i.
Problema fundamental\ a Uniunii Europene este cum s\ convie]uim, în Europa, cu
to]ii, a[a cum suntem, [i cum s\ asigur\m convergen]a energiilor spre îmbun\t\]i- „Europa se constituie (ca unitate),
rea calit\]ii vie]ii? {i mai sunt [i probleme aferente: cum s\ d\m un r\spuns regio- întrucât ceea ce este ast\zi comun
tuturor europenilor câ[tig\ importan]\
nal tendin]ei de neevitat a globaliz\rii? Cum s\ d\m r\spunsuri europene diferite
fa]\ de ceea ce-i desparte. Europa este,
de cele americane, cu tendin]a fireasc\ a unei superputeri de a americaniza o rea-
mai degrab\, o unitate de stil. Pentru
litate între scepticii care vorbesc de „genocid cultural” [i optimi[tii care apreciaz\
mine, Europa este de la bun început o
americanizarea o iluzie? Cum s\ evit\m, în Europa, analfabetismul în cre[tere în unitate, constituit\ din componente
anumite ]\ri [i în anumite medii, asociat cu sc\derea interesului pentru scris [i mai determinate, care-i apar]in în mod firesc
ales pentru citit [i cu cre[terea interesului pentru televiziune [i radio? În ultim\ [i care se completeaz\ reciproc.”
instan]\, este vorba de confruntarea între puterea imaginii [i puterea cuvântului.
Hermann Keyserling,
Politicile multiculturaliste, opuse politicii de asimilare, ar putea fi o impor-
Analiza spectral\ a Europei
tant\ pârghie pentru schimbarea accentelor de pe confruntare pe cooperare,
pentru ap\rarea vie]ii [i ameliorarea calit\]ii ei.
Aminti]i-v\!
Exerci]ii z Principiile fundamentale con]inute în
Declara]ia universal\ a drepturilor omu-
1. G\si]i trei argumente în sus]inerea necesit\]ii cunoa[terii culturii, tradi]iilor [i lui, adoptat\ de ONU în 1948.
chiar a limbii celorlalte popoare europene. z Care a fost situa]ia minorit\]ilor în sta-
2. Scrie]i un eseu pornind de la deviza Uniunii Europene: „Unitate în diversitate”. tele totalitare.
Exerci]ii
1. Citi]i cu aten]ie fragmentul din Scrisoarea de r\spuns adresat\ de Grigore
Gafencu ministrului de externe al României. Care este punctul de vedere al lui
Grigore Gafencu `n leg\tur\ cu pozi]ia pe care trebuia s\ o adopte România în Calea Victoriei în 1940,
condi]iile profil\rii victoriei Na]iunilor Unite? simbol al ora[ului Bucure[ti, de care
2. Enumera]i câteva activit\]i ale lui Grigore Gafencu `n exil. Grigore Gafencu era profund ata[at.
32 Evaluare
EVALUARE
2. Când a putut avea loc discu]ia relatat\?
3. Cum considerau cei doi problema ]\rilor est-europene?
4. Cum a]i caracteriza atitudinea celor doi având în vedere
c\ nu se refereau la propriile state ci la alte ]\ri indepen-
dente?
X. Citi]i cu aten]ie textul de mai jos, care relateaz\ în]e- XIII. Defini]i urm\toarele no]iuni istorice:
z balan]a puterilor;
legerile dintre Uniunea Sovietic\ [i Anglia [i abandonarea
Europei de Est de c\tre britanici: z putere mondial\;
„Momentul era propice pentru încheierea afacerii, a[a c\ z regim totalitar de dreapta;
am spus: «Hai s\ ne rezolv\m problemele din Balcani. Arma- z regim totalitar de stânga.
tele dumneavoastr\ se afl\ în România [i Bulgaria. Noi avem
aici interese, misiuni [i agen]i. Propun s\ nu ne împotmolim XIV. Realiza]i un scurt eseu cu titlul „România pe drumul
în obiective contradictorii pe scar\ mic\. Pân\ acum, în ceea integr\rii europene”.
ce prive[te influen]a Marii Britanii [i a Rusiei, ce ar fi ca XV. Realiza]i un eseu pe tema: Europa de la divizare la
dumneavoastr\ s\ primi]i nou\zeci la sut\ în România, noi unitatea în diversitate. Folosi]i urm\toarele idei:
nou\zeci la sut\ în Grecia, iar în privin]a Iugoslaviei s\ împ\r- z na]ionalism [i imperialism;
]im pe din dou\? Am notat pe o hârtie, ad\ugând [aptezeci z multiculturalism — drepturile omului;
[i cinci la sut\ ca parte a Uniunii Sovietice în Bulgaria [i
z spa]iu care asigur\ libera circula]ie a capitalurilor,
Polonia (...). Am împins-o spre Stalin, care ascultase între
timp traducerea. A urmat o mic\ pauz\, dup\ care el a pus m\rfurilor, serviciilor, ideilor [i a persoanelor;
mâna pe creionul lui albastru [i a bifat-o. Totul a fost stabilit z politic\ extern\ comun\ a statelor componente ale Uniu-
într-un interval nu mai mare decât timpul necesar not\rii nii Europene;
cifrelor pe ea»” (W. Churchill, Al Doilea R\zboi Mondial). z simbolurile identit\]ii Uniunii Europene;
R\spunde]i la urm\toarele întreb\ri: z Uniunea European\ — model de r\spuns regional la feno-
1. Cine a fost Winston Churchill? Dar I.V. Stalin? menul globaliz\rii.
Evaluare 33
Capitolul 3
ROMÂNIA ~N EUROPA
SECOLULUI AL XX-LEA
înc\p\toare pentru to]i cet\]enii ei, egali în drepturi, peste deosebirile dintre ei,
[i liberi s\-[i exprime opiniile.
Construc]ia statelor na]ionale din Europa Central\ [i de Sud-Est se des\-
vâr[e[te dup\ Marele R\zboi [i ca urmare a schimb\rii contextului geopolitic,
determinat\ de victoria Antantei asupra Puterilor Centrale. Principiul na]iona-
lit\]ilor se generalizeaz\, extinzându-se asupra acestei p\r]i a Europei, în care
se n\ruiesc imperii (Imperiul Austro-Ungar, Imperiul German, Imperiul Otoman,
Imperiul Rus î[i schimb\ forma [i ideologia, mai târziu constatându-se preluarea
unora dintre obiectivele Rusiei ]ariste de c\tre conducerea Uniunii Sovietice).
România Mare devine o realitate istoric\ în Europa na]ionalit\]ilor a[ezat\
în frontierele recunoscute prin tratatele încheiate la Conferin]a de pace din
1919–1920, a[a-numitul Sistem de la Versailles. Românii s-au dovedit activi în
folosirea acestui prilej favorabil. Pledoaria în capitalele marilor puteri ale
Antantei f\cut\ de reprezentan]ii popoarelor doritoare s\ se desprind\ de
Austro-Ungaria s-a dovedit eficient\. Pentru români, pledoaria s-a f\cut prin
Consiliul Na]ional al Unit\]ii Române[ti (Fran]a), Liga Na]ional\ (Statele Unite
ale Americii), Comitetul de Ac]iune al Românilor (Italia). Hot\rârea de a ac]iona
în aceast\ manier\ fusese luat\ la Roma, la Congresul na]ionalit\]ilor.
Re[edin]e de jude]
STOROJINE}
R\d\u]i
Dorohoi
SOROCA
lips\ de voin]\ de a bloca agresiunea, o
R|D|U}I
Satu Mare Sighet
SATU MARE MARAMURE{
Câmpulung
Suceava Boto[ani B\l]i lips\ de energie pentru a folosi securi-
BOTO{ANI B|L}I
UNGARIA
S|LAJ N|S|UD
MoldovenescSUCEAVA
F\lticeni IA{I
ORHEI URSS tatea colectiv\ împotriva cre[terii pu-
SOME{ CÂMPULUNG Orhei
Oradea
Zal\u
Dej Bistri]a
F|LTICENI
Ia[i L|PU{NA
terii nelegitime [i a folosirii violen]ei.”
NEAM}
Roman
BIHOR CLUJ
Cluj MURE{ Piatra Neam] ROMAN VASLUI
Chi[in\u
Tighina
Paul Johnson,
CIUC Vaslu
N
BUCURE{TI
IALOMI}A
Aminti]i-v\!
IUGOSLAVIA Craiova VLA{CA ILFOV C\l\ra[i
Constan]a
Marea Neagr\ z Când a fost promulgat\ prima constitu-
DOLJ
Dun\rea
Caracal TELEORMAN
Giurgiu Silistra
DUROSTOR
CONSTAN}A
]ie a României.
ROMANA}I Turnu
M\gurele
CALIACRA z Cine a fost fondatorul dinastiei aflate pe
BULGARIA Balcic
tronul României în primele decenii ale
secolului al XX-lea.
România interbelic\ — harta administrativ\
De la democra]ie
la regimurile autoritare [i totalitare
Experimentul românesc
De-a lungul secolului al XX-lea, România a trecut prin mai multe faze ale
dezvolt\rii politice: o perioad\ de n\zuin]\ spre alinierea lâng\ puterile demo-
cratice înving\toare în Primul R\zboi Mondial, a[a-numitul experiment demo-
cratic, pân\ în 1930. Dup\ 1930, în România, democra]ia intr\ în declin, pen-
tru ca între 1938 [i 1940 s\ se instaleze regimul de autoritate monarhic\ al lui
Carol al II-lea. Cu venirea lui Ion Antonescu la putere (6 septembrie 1940),
România trece printr-un regim de dictatur\, militar-legionar\ pân\ în ianuarie
1941 [i militar\ pân\ în 1944. Dup\ lovitura de stat de la 23 august 1944,
încerc\rile revenirii la regimul democratic e[ueaz\ [i ca urmare a lipsei de
omogenitate ideologic\ a Coali]iei Na]iunilor Unite; România ar fi vrut s\ ias\
din Al Doilea R\zboi Mondial al\turi de puterile anglo-saxone, dar hot\rârea
era luat\: statele foste satelite ale Germaniei vor purta negocieri cu Uniunea
Sovietic\. România [i celelalte ]\ri ale Europei Centrale [i de Sud-Est intr\ în
Carol al II-lea, regele României zona sovietic\ de influen]\. Ca urmare, `n România se instaureaz\ dictatura
(1930-1940) comunist\, care va dura pân\ în 1989. Acest regim dictatorial comunist este,
deopotriv\, expresia condi]iilor interne [i o proiec]ie a modelului sovietic în
zon\. A[adar, timp de 70 de ani (1919–1989), via]a românilor a însemnat un
experiment continuu.
Cronologie
Bilan]ul acestor 70 de ani nu poate s\ omit\ e[ecul încerc\rilor de moder-
nizare a României, de reducere a decalajelor acumulate în timp fa]\ de
Occident. E[ecul este cauzat de oameni [i de împrejur\ri [i se concretizeaz\, pe
z februarie 1938–septembrie 1940: regi- plan economic, în productivitatea muncii sc\zut\, în lipsa de prosperitate [i, în
mul autoritar al lui Carol al-II-lea ultim\ instan]\, într-o calitate sc\zut\ a vie]ii, într-o vulnerabilitate a ]\rii în fa]a
z 1940, 26, 28 iunie: pierderea Basarabiei riscurilor, de la cele naturale la cele politice, sociale [i militare. Dup\ 1990,
în favoarea Uniunii Sovietice experiment\m în continuare: întoarcerea la capitalism dup\ jum\tate de secol
z 1940, 30 august: Dictatul de la Viena [i de economie socialist\, rigid planificat\; întoarcerea la democra]ie dup\ dicta-
pierderea par]ial\ a Transilvaniei în turi prelungite [i umilitoare; întoarcerea la normalitate — a rela]iilor dintre
favoarea Ungariei; oameni [i a rela]iilor noastre cu lumea.
z 1940, 7 septembrie: Craiova, pierderea
sudului Dobrogei în favoarea Bulgariei Caracteristicile democra]iei române[ti
z septembrie 1940–ianuarie 1941: dicta- Via]a politic\ interbelic\ în România a fost marcat\ de confruntarea
tura militar-legionar\ democra]iei cu autoritarismul. Ne referim la gospod\rirea ineficient\ a
z 1941, 22 iunie: intrarea României `n Al resurselor, atunci când nu lipsesc; la nevoia consolid\rii unit\]ii na]ionale dup\
Doilea R\zboi Mondial 1918; la nevoia aloc\rii, uneori potrivnic ra]iunilor economice s\n\toase, a
z 1944, 23 august: ie[irea României din resurselor pentru ap\rare. Ar fi convenit României [i celorlalte ]\ri mici [i mijlocii
r\zboiul antisovietic din zon\, spre exemplu, cheltuieli minime pentru ap\rare, dar contextul
z 1945, 6 martie: instaurarea guvernului geopolitic, marcat de revizionismul tot mai activ, dicteaz\ altfel. Apoi, practi-
Petru Groza carea democra]iei se lovea, uneori, de o mas\ rural\ aproape compact\, 80%
z 1947, 30 decembrie: abdicarea regelui din popula]ie, în mare parte analfabet\, apatic\ [i f\r\ experien]\ politic\.
Mihai Votul universal [i reforma agrar\ introduse dup\ Marele R\zboi au urm\rit
trezirea satului românesc, smulgerea omului de rând din inactivitatea politic\
38 Statul [i politica
ROMÂNIA ~N EUROPA SECOLULUI AL XX-LEA
Statul [i politica 39
Capitolul 3
diminueze capacitatea partidelor politice de a se constitui în obstacole în fa]a
voin]ei regale; ac]iunea lui, care i-a adus inclusiv caracterizarea de cel mai abil
om politic al României deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, gr\be[te pro-
cesul erod\rii eficien]ei partidelor ca urmare a uzurii guvernamentale, a
inabilit\]ii [i l\comiei membrilor acestora.
Uzura partidelor, ajutat\ de Carol, se produce în condi]iile îndoielii în
cre[tere `n eficien]a democra]iei parlamentare, în condi]iile incompatibilit\]ii
reale [i exagerate propagandistic între Germania [i Uniunea Sovietic\, ambele
cu regimuri totalitare. Neutralitatea se dovede[te, treptat, imposibil\. România,
ca mai toate ]\rile din zon\, începând cu Polonia, înclin\ s\ vad\ în Germania
na]ional-socialist\ „r\ul cel mai mic”.
Eliminarea lui Nicolae Titulescu de la conducerea Ministerului Român de
Externe reflect\ ambiguitatea [i complexitatea contextului geopolitic în care
Nicolae Iorga [i Gheorghe T\t\rescu România [i ]\rile din zon\ se g\sesc drept urmare a modific\rilor raporturilor
`n uniforma Frontului Rena[terii Na]ionale, între marile puteri.
al\turi de regele Carol al II-lea. Schimbarea lui Titulescu n\zuie[te deopotriv\ la o acomodare mai flexibil\ a
României cu prezen]a Germaniei ca mare putere [i la p\strarea ]\rii în sfera demo-
cra]iilor occidentale, prin luarea în considerare a orient\rii preponderente spre
„Cei doi oameni politici (Carol al II-lea Marea Britanie, alunecarea Fran]ei în rândul puterilor de mâna a doua fiind vizibil\.
[i Gh. T\t\rescu) erau sensibili la
schimb\rile din situa]ia interna]ional\. Regimul autoritar al lui Carol al II-lea
Ei observau cu nelini[te ridicarea sta- Carol instituie un regim de autoritate personal\ la 10–11 februarie 1938; în
telor cu regimuri autoritare în defavoa- Europa [i în ]ar\, democra]ia este „sub asediu”. Patriarhul Miron Cristea preia con-
rea Marii Britanii [i a Fran]ei. Nu sc\pau ducerea guvernului, având pe generalul Ion Antonescu la Ministerul de R\zboi.
din vedere nici cre[terea influen]ei eco- Este abrogat\ Constitu]ia din 1923 [i înlocuit\ cu una nou\, elaborat\ cu
nomice a Germaniei în România, cre[- contribu]ia semnificativ\ a juristului Istrate Micescu (20 februarie 1938). Noua
tere care încuraja îndr\zneala extremei constitu]ie avea dou\ principii de baz\: principiul corporatist [i acela al concen-
drepte. (...) Alegerile din 1937 au
tr\rii puterii în mâna regelui.
însemnat un test de confruntare între
„Noua ordine” era incompatibil\ cu prezen]a partidelor, eliminate din via]a
democra]ie [i autoritarism.”
politic\ la 30 martie 1938, iar prin legea „men]inerii ordinii” din 15 aprilie 1938,
Keith Hitchins,
regimul contureaz\ un profil mai clar. Nu reu[e[te ini]iativa alc\tuirii unei struc-
România, 1866–1947
turi politice folositoare implement\rii ideilor regale (Frontul Rena[terii Na]ionale,
16 decembrie 1938, [i Partidul Na]iunii, 1940). Regimul lui Carol al II-lea a vrut
Hitler (1889-1945): consolidarea ]\rii pentru a face fa]\ presiunilor revizioniste în cre[tere [i pentru a
„Eu nu am nevoie de fanatici, am
men]ine cooperarea României cu democra]iile occidentale. Dou\ sunt eveni-
nevoie de o armat\ român\ s\n\toas\.”
mentele semnificative ale perioadei: Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939)
A. Simion, Regimul politic [i pr\bu[irea Fran]ei (20 iunie 1940). Din cauza lor, a devenit imposibil\ evitarea
din România în perioada
catastrofei na]ionale (pierderea a 99 790 km2, cu 6 161 317 de locuitori). Europa
sept. 1940–ian. 1941
era în r\zboi [i intra progresiv sub domina]ie german\. Victoriile puterilor Axei
p\reau a confirma prorocirea potrivit c\reia secolul va fi unul al dictaturilor. O
„Nu de revizuirea Tratatului are „nou\ ordine” se contura la nivel european; prin Pactul Tripartit (27 septembrie
nevoie umanitatea, ci de revizuirea pro-
1940), mai târziu caracterizat drept „cart\ a noii ordini”, se stabileau zonele de
priilor prejudec\]i (...) Ceea ce trebuie
influen]\ între Germania [i Italia, în Europa, [i Japonia, în Asia.
f\cut pentru asigurarea p\cii este ca
popoarele, în deplin\ sinceritate [i f\r\ În aceste condi]ii, era exclus\ posibilitatea revenirii la regimul democratic;
gânduri ascunse, s\ lucreze împreun\ mesajele unei rezisten]e posibile [i speran]a într-o victorie a ]\rilor democrate
pentru spiritualizarea frontierelor.” vor veni dup\ oprirea ofensivei armatei germane lâng\ Moscova (decembrie
1941) [i mai ales dup\ preluarea ini]iativei strategice de c\tre Coali]ia Na]iunilor
Nicolae Titulescu, Discursuri
Unite, dup\ 1942.
40 Statul [i politica
ROMÂNIA ~N EUROPA SECOLULUI AL XX-LEA
Regimul antonescian
Ca urmare, România trece de la regimul de autoritate monarhic\ la regimul
de dictatur\, cel condus de Ion Antonescu. Generalul a venit în fruntea guver-
nului la 6 septembrie 1940, fiind învestit de rege cu puteri depline. Pr\bu[irea
frontierelor României Mari, în urma ced\rilor teritoriale c\tre URSS, Ungaria [i
Bulgaria din vara anului 1940, a creat condi]ii favorabile instaur\rii dictaturii
personale [i suspend\rii constitu]iei. De[i regimul a fost unul dictatorial,
Antonescu a men]inut institu]ia monarhiei. Carol al II-lea a fost îns\ obligat s\
abdice, tronul revenind fiului s\u, Mihai I. Dependen]a României de evolu]ia
contextului european este tot mai mare. Obiectivele supravie]uirii statului
român reîntregit r\mân constante. Dictaturile dintre 1940 [i 1944 apar [i ca
forme de adaptare ale României în Europa dominat\ de puterile Axei. Acela[i
obiectiv persist\ [i în perspectiva victoriei Coali]iei Na]iunilor Unite. Aceasta cu
atât mai mult cu cât prezen]a Uniunii Sovietice imprim\, din nou, o dimensiune
tragic\ op]iunii României: cu democra]iile occidentale sau cu Uniunea Sovietic\. Generalul Ion Antonescu
Disocierea punctelor de vedere între alia]i, dup\ înfrângerea statelor Axei, pe Frontul de Est
era previzibil\; puterea militar\ a Uniunii Sovietice devenise cea mai semnifica-
tiv\ în zon\. Din nou, la suprafa]\, pacea apare, pentru unii conduc\tori ai Exerci]ii
Marii Alian]e mai important\ decât libertatea ]\rilor din Europa Central\ [i de 1. De ce România [i celelalte ]\ri din Euro-
Sud-Est, concretizat\ în exercitarea dreptului lor la autodeterminare, a dreptu- pa Central\ [i de Sud-Est au intrat, dup\
lui de a-[i alege forma de guvern\mânt. Al Doilea R\zboi Mondial, în zona sovie-
Contextul este complex, dar câteva observa]ii asupra regimului antonescian tic\ de influen]\?
se impun. Nota dominant\ a acestui regim o inspir\ Ion Antonescu. El r\mâne 2. În ce se concretizeaz\ e[ecul pe plan
cu sentimente de pre]uire a puterilor democratice, în special a Marii Britanii, dar economic al moderniz\rii României?
este complet în dezacord cu democra]ia parlamentar\ practicat\ în România 3. Care sunt obstacolele cele mai impor-
interbelic\. Dezacordul porne[te de la opinia lui c\ „libertatea” de care s-au tante pe care un regim democratic le
bucurat românii înainte de dictatur\ a degenerat, favorizând a[ezarea interesu- poate opune tendin]elor dictatoriale?
lui individual deasupra celui colectiv, mai presus de stat. 4. Constitui]i dou\ grupe de studiu [i ana-
A[adar, nu era de a[teptat de la Antonescu zel în reîntoarcerea la liza]i contextul european [i mondial din
anii 1940–1944. Prima grup\ trebuie s\
democra]ia parlamentar\. Pe plan intern, generalul a încercat sa fac\ ordine în
g\seasc\ argumente care s\ sus]in\ c\
administra]ie [i a interzis activitatea partidelor politice, p\strând îns\ leg\tura
politica lui Ion Antonescu de a participa
cu liderii acestora. În primele luni (pân\ în februarie 1941), a colaborat cu la r\zboiul antisovietic a fost corect\, în
mi[carea legionar\, dup\ aceast\ dat\ preferând un guvern de militari [i timp ce a doua grup\ le va descoperi pe
tehnocra]i. Conlucrarea cu [efii partidelor mari (în special Iuliu Maniu [i C.I.C. cele care sus]in c\ a fost o decizie gre[it\.
Br\tianu) se explic\ prin convingerea lui c\ astfel serve[te mai bine interesele Scrie]i argumentele pe tabla împ\r]it\ în
României, interesul supravie]uirii statului român. Antonescu n\zuia la un rol tot dou\ coloane [i enun]a]i concluziile care
mai onorabil pentru România reîntregit\ în Europa de Sud-Est dominat\ de rezult\.
Germania. Al\turi de aceasta, Antonescu a angajat ]ara în r\zboiul antisovietic 5. Defini]i cel mai important obiectiv de po-
(22 iunie 1941). Dup\ eliberarea Basarabiei [i Bucovinei de nord (iunie-iulie litic\ extern\ al fiec\ruia dintre regimurile
1941), a antrenat armata în r\zboiul purtat pe teritoriul Uniunii Sovietice, dictatoriale avute în vedere în aceast\
con[tient c\ doar o victorie decisiv\ împotriva acesteia garanta p\strarea celor lec]ie.
dou\ provincii române[ti. De altfel, complexitatea situa]iei este reflectat\ în Aminti]i-v\!
spusele lui (12 decembrie 1942): „Eu sunt aliatul Reichului împotriva Rusiei;
z Care sunt tr\s\turile fundamentale ale
sunt neutru între Marea Britanie [i Germania; sunt cu americanii împotriva regimului democratic.
japonezilor”. z Când a renun]at viitorul Carol al II-lea
Cu eliminarea lui Antonescu începe tranzi]ia României spre un alt tip de dic- la calitatea de mo[tenitor al tronului
tatur\ – dictatura totalitar\ de tip comunist. României.
Statul [i politica 41
Capitolul 3
42 Statul [i politica
ROMÂNIA ~N EUROPA SECOLULUI AL XX-LEA
România [i destalinizarea
Încetarea din via]\ a lui Stalin (5 martie 1953) pune blocului socialist pro-
blema schimb\rii metodelor în interiorul Uniunii Sovietice [i în rela]iile acesteia
cu „]\rile surori”. Destalinizarea reactiveaz\ divergen]e pân\ acum ]inute sub
control, cu China, spre exemplu. Pe de alt\ parte, impulsioneaz\ dep\rtarea
]\rilor din zona ei de influen]\ de Moscova (desatelitizarea). Acesta este fondul Gheorghe Gheorghiu-Dej (aici cu
pe care în România se ajunge de la reu[ita negocierii plec\rii unit\]ilor Armatei N. Hru[ciov), ini]iatorul comunismului
Ro[ii de pe teritoriul na]ional (1958) la Declara]ia din aprilie 1964, perceput\ în na]ionalist
]ar\ [i în exterior drept o declara]ie de independen]\. Era vorba de o
autonomie pronun]at\ în direc]ia dobândirii unei suveranit\]i limitate. România
se opune în CAER încerc\rii de constituire a autorit\]ii suprana]ionale, care ar „În]elegeau cu to]ii c\ soarta lor de
fi condamnat-o la permanentizarea subdezvolt\rii în calitate de ]ar\ lideri depinde exclusiv de voin]a — [i,
produc\toare de materii prime. Toate gesturile componente ale liniei române[ti vai, de capriciile — lui Stalin. Pentru a
de construire a socialismului, inclusiv politica de industrializare, nu convin beneficia de avantajele puterii, în chip
Moscovei, dar le tolereaz\, de vreme ce nu erau semne de erezie ideologic\. real, adic\ f\r\ incertitudinile de fiecare
Pre]ul pl\tit pentru aceast\ rostire a unui punct de vedere românesc, a legi- zi, generate de dependen]a de Mosco-
tim\rii na]ionaliste a puterii (na]ional-comunism), a fost rigidizarea regimului ca va, era nevoie ca, într-un context inter-
regim totalitar, despotic; trebuia demonstrat Moscovei c\ nu exist\ riscul na]ional favorabil, s\ fie t\iat cordonul
defec]iunii României, modalitatea unic\ a men]inerii puterii. ombilical care unea puterea comunist\
de la Bucure[ti de cea de la Moscova.”
Pe de alt\ parte, conduc\torii români semnaleaz\ la un moment dat inuti-
litatea Pactului de la Var[ovia — baza juridic\ a interven]iei în for]\ în caz de Florin Constantiniu,
nesupunere a unei ]\ri; nu l-au p\r\sit, dar România n-a mai participat la De la r\zboiul fierbinte la r\zboiul rece
manevrele anuale menite s\-i sublinieze prezen]a [i autoritatea. Mai mult:
România n-a participat la interven]ia din august 1968 împotriva Cehoslovaciei,
]ar\ în care procesul de liberalizare a fost apreciat la Moscova drept periculos Exerci]ii
pentru sistem [i chiar pentru Uniunea Sovietic\.
Despotismul a îndep\rtat partidul de societate, de opinia public\, de 1. Scrie]i un eseu cu tema „România în spa-
tele Cortinei de fier”.
Occident [i aceasta explic\ pr\bu[irea din decembrie 1989. Este adev\rat c\ au
2. De ce crede]i c\ Uniunea Sovietic\ a
existat momente de particularizare accentuat\ a regimului comunist în
solicitat ]\ri „prietene” [i „democratice”
România situat\ în spatele Cortinei de fier. Sovietologul Adam B. Ulam remar-
limitrofe pe grani]a vestic\?
ca: „În 1964–1965, România era singurul stat din lume care se putea l\uda cu 3. Care erau tipurile de integrare avute în
urm\toarea combina]ie de realiz\ri: era aliat\ a Uniunii Sovietice, era prieten\ vedere în privin]a ]\rilor situate în
cu China [i era statul comunist ale c\rui rela]ii diplomatice [i comerciale cu spatele Cortinei de fier?
Occidentul se îmbun\t\]iser\ [i erau în expansiune”. 4. Comenta]i, pe grupe, afirma]ia lui Adam
B. Ulam [i nota]i-v\ concluziile.
„N-am putea avea socialism f\r\ proprietatea colectiv\ asupra mijloacelor de
produc]ie; f\r\ participarea cea mai deplin\ a maselor populare la gestiunea
societ\]ii [i a statului; f\r\ ca Partidul Comunist, înarmat cu ideile marxism-leni- Aminti]i-v\!
nismului [i ale interna]ionalismului proletar, s\ aib\ un rol conduc\tor (...)” z Ce înseamn\ Cortina de fier [i cine a
Leonid Brejnev, Discurs, Moscova, 3 iulie 1968 folosit aceast\ expresie prima dat\.
z Care sunt tr\s\turile regimului sovietic.
Statul [i politica 43
STUDIU DE CAZ
*Sistemul electoral din România
interbelic\ [i dinamica partidelor politice
Via]a politic\ în România interbelic\ este influen]at\ de cele dou\ reforme
fundamentale introduse dup\ Marele R\zboi: reforma electoral\ [i reforma
agrar\. Se introduce votul universal, exercitat începând cu alegerile din noiem-
brie 1919. Trebuie remarcat faptul c\ for]a politic\ cea mai important\ în
România interbelic\ era Partidul Na]ional Liberal, condus de Ion I.C. Br\tianu,
pân\ la s\vâr[irea lui din via]\ (1927). Introducerea dreptului de vot universal
pune probleme pentru toate partidele, inclusiv pentru PNL. Aleg\torii au fost
chema]i la urne de zece ori, dup\ cum urmeaz\: noiembrie 1919, mai-iunie
1920, martie 1922, mai 1926, iulie 1927, noiembrie 1928, iunie 1931, iulie
1932, decembrie 1933, decembrie 1937.
Marele om politic liberal
Ion I.C. Br\tianu
(1864–1927) Sistemul electoral
O tr\s\tur\ distinct\ a practic\rii democra]iei în România pân\ `n 1938 este
aceea c\ guvernul care organizeaz\ alegerile reu[e[te s\ î[i asigure majorit\]i
confortabile. Acest specific al democra]iei române[ti explic\ acuza]iile de dicta-
tur\ formulate frecvent la adresa liberalilor [i mai ales a conduc\torilor acesto-
ra; o dictatur\ în forme democratice. Totu[i, liberalii nu au reu[it s\ realizeze
„Ce cerem noi ast\zi pentru via]a aceste majorit\]i confortabile nici în 1919, nici în 1937. Au reu[it s\ controleze
interna]ional\ a popoarelor? Cerem ce via]a politic\ [i din opozi]ie; în primul deceniu interbelic s-a putut spune despre
s-a dobîndit pentru via]a intern\ a Ion I.C. Br\tianu c\ vine [i pleac\ de la guvernare când vrea. Observa]ia viza
tuturor statelor civilizate, cerem demo- mai ales guvernele conduse de Al. Averescu, [eful Partidului Poporului, în
cratizarea vie]ii interna]ionale”. 1920–1921 [i 1926–1927.
Ion I.C. Br\tianu, Mai toate campaniile electorale desf\[urate între 1919 [i 1937 prilejuiesc
Dezbaterile Adun\rii Deputa]ilor confruntarea partidelor politice. Fiecare încerca s\ conving\ aleg\torii c\
din 1 ianuarie 1920 exprim\ cel mai corect interesul general na]ional. A existat posibilitatea ca
minorit\]ile s\ î[i spun\ punctul de vedere. ~n toate campaniile electorale s-au
produs abuzuri, eviden]iate de cei care pierdeau alegerile. Noua lege electoral\,
votat\ de guvernul Br\tianu la sfâr[itul unui mandat complet, de patru ani, în
1926, a fost dat\ pentru a favoriza partidele mari, pentru a elimina f\râmi]area
excesiv\ a partidelor [i pentru a imprima stabilitate regimului democratic,
având în vedere modelul britanic [i american, dar [i realit\]ile române[ti. De
Guvernul Iorga-Argetoianu (18 aprilie aceea trebuie subliniat c\, pân\ în 1938, în parlamentele alese poate nu întot-
1931–6 iunie 1932) ,,constituie replica deauna prin ,,alegeri curate”, s-au putut discuta problemele fundamentale ale
pe care regele o d\dea partidelor po- ]\rii [i s-au explorat c\i pentru solu]ionarea lor. Corup]ia, veche de când lumea,
litice care nu au în]eles s\ r\spund\ la a existat [i în perioada democratic\ a României interbelice. Ea nu a disp\rut în
apelurile ce li s-au adresat [i era în regimurile dictatoriale cu tendin]a lor de men]inere nelimitat\ a puterii.
acela[i timp o lec]ie pentru ele, ar\tân-
du-le c\ ]ara se poate conduce la nevoie Votul universal l\rge[te electoratul
[i cu un guvern în afara partidelor.”
M.I. Costian, Regele Carol II [i ~n perioada interbelic\, devine activ\ politic o mai mare parte a popula]iei
partidele politice, Bucure[ti, 1933 României. Cum 80% din popula]ie tr\ia în mediul rural, partidele se str\duiesc
s\ ]in\ seama de aceast\ realitate. Aceasta se vede în programele lor [i în
44 Statul [i politica
STUDIU DE CAZ
maniera de a face propagand\. Fiecare partid pretinde c\ exprim\ adev\ratele
interese ale ]\r\nimii. Realitatea este c\ ]\ranul, acum proprietar [i cu drept de
vot, are – teoretic – posibilitatea influen]\rii deciziei politice.
Partidele conservatoare (Partidul Conservator-Democrat, condus de Take
Ionescu, [i Partidul Conservator-Progresist, condus de Al. Marghiloman) dispar
din via]a politic\ odat\ cu s\vâr[irea din via]\ a [efilor lor.
Apar partide noi [i se adaug\ partidele aduse de provinciile unite la 1918.
Situa]ia cea mai interesant\ o reprezint\ Partidul Na]ional Român din
Transilvania. Autoritatea liderilor Iuliu Maniu [i Alexandru Vaida-Voevod [i a
PNR se întemeia pe ap\rarea drepturilor românilor transilv\neni afla]i sub
st\pânire str\in\. Dup\ unirea Transilvaniei, partidul avea mai multe op]iuni.
Dup\ p\rerea lui Octavian Goga, misiunea partidului fiiind împlinit\, ar trebui
s\ dispar\ [i s\ î[i trimit\ membrii în partidele existente în ]ar\. El însu[i intr\
în Partidul Poporului, înfiin]at de generalul Al. Averescu, viitor mare[al al Iuliu Maniu, pre[edintele Partidului PN}
României. (1873-1953), al\turi de regele
Carol al II-lea [i voievodul Mihai (1932)
Dinamica partidelor politice
Al doilea partid capabil s\ preia guvernarea s-a format în 1926, prin fuzi- „Analiza rezultatelor votului de la
unea dintre PNR [i Partidul }\r\nesc, în frunte cu Ion Mihalache. Numit Partidul 20 decembrie (1937) reliefeaz\ confuzia
Na]ional }\r\nesc, va prelua puterea în 1928. Un guvern Maniu organizeaz\ [i dezorientarea existente în rândurile
alegerile din noiembrie 1928; cu Partidul Social-Democrat [i cu Partidul aleg\torilor asupra c\ilor [i mijloacelor
German, a ob]inut 77,76% din voturi. (Partidul Na]ional Liberal 6,55%, Partidul necesare pentru a salvgarda democra-
Maghiar 6,08%, Partidul Poporului [i Partidul Na]ionalist-Democrat 2,48%, ]ia. Ei au votat masiv contra guvernului
Blocul Muncitoresc-}\r\nesc 1,35%). Ca un partid s\ poat\ trimite reprezen- (Gh. T\t\rescu), dar nu au [tiut pentru
tan]i în Parlament avea nevoie de minimum 2% din voturile pe ]ar\. Era un suc- cine s\ voteze. Expresia cea mai eloc-
ces al PN}, cu rezultate mai bune decât ale oric\rui partid politic dup\ 1918. vent\ a acestui fapt o constituie marele
Na]ional-]\r\ni[tii au avut ne[ansa de a prelua conducerea României în timpul num\r de voturi înregistrate de (par-
tidul) «Totul pentru }ar\» (Garda de
crizei din 1929–1933. Ideea lor de a valorifica mai bine poten]ialul agricol al
Fier , Partidul Na]ional-Cre[tin (Goga) [i
României, opus\ industrializ\rii for]ate, realizat\ de liberali [i considerat\ ca
altele, ob]inând laolalt\ peste 800 000
fiind mai mult în interesul lor decât al ]\rii, a suferit în urma pr\bu[irii pre]urilor de voturi, adic\ mai mult de 26%.”
materiilor prime. Au condus mai multe guverne. În 1930-1931, s-a încercat de
Al.Gh. Savu, Sistemul partidelor
c\tre suveran [i formula Iorga-Argetoianu. Na]ional-]\r\ni[tii î[i pierd din popu-
politice din România, 1919–1940
laritate ca urmare a guvernelor nevoite s\ solu]ioneze problemele crizei.
I se încredin]eaz\ formarea guvernului lui I.G. Duca, [eful PNL. La 20
decembrie 1933, organizeaz\ alegeri, dup\ ce, la 9 decembrie, dizolvase Garda
de Fier. În atmosfera politic\ tensionat\, liberalii ob]in o majoritate confortabil\ Exerci]ii
(300 de mandate din 387 la Camera Deputa]ilor), dar [eful guvernului este
asasinat în gara Sinaia (29 decembrie 1933). Procesul uz\rii partidelor politice 1. Organiza]i pe grupe de 3-4 colegi, alc\-
era în desf\[urare; Carol al II-lea se implic\ tot mai mult, ajutat de noul [ef al tui]i o fi[\ de lucru despre unul dintre
guvernului liberal, Gh. T\t\rescu. Alegerile din 20 decembrie 1937 arat\ c\ nici partidele politice din România interbe-
lic\, utilizând [i alte surse de informare
un partid nu poate ob]ine majoritatea necesar\ guvern\rii. Nici lista guverna-
(bibliografie, emisiuni TV, Internet, presa
mental\ n-a ob]inut 40% din voturi, care i-ar fi permis ob]inerea a 70% din
scris\ etc.). Sistematiza]i toate fi[ele, rea-
locurile din Parlament. Regele afirm\ c\ România nu poate fi condus\ cu partide- lizând, pe tabl\, o diagram\ a for]elor
le politice. Guvernarea Goga–Cuza, de numai 44 de zile, a adus noi argumen- politice române[ti din perioada studiat\.
te în privin]a necesit\]ii instal\rii regimului de autoritate monarhic\ — dictatura 2. Care este cel de-al doilea partid de gu-
lui Carol al II-lea. vern\mânt `n România interbelic\?
Statul [i politica 45
STUDIU DE CAZ
Teme [i dezbateri politice
în Parlamentul României la 1900
Mai întâi ar trebui s\ vedem ce înseamn\ România la 1900 [i care erau
problemele ei; aceste probleme constituie de multe ori teme de dezbatere în
Parlament. ~n 1900, România era o ]ar\ subdezvoltat\, îns\ existau semne ale
voin]ei de modernizare. Popula]ia era `n 1899 de aproximativ 6 milioane de
locuitori, din care peste 80% tr\iau la sate. A crescut tendin]a urbaniz\rii,
fenomen alimentat mai ales prin emigrarea din mediul rural. Existau aproxima-
tiv 2 000 de mari proprietari cu propriet\]i având peste 500 ha. Ei de]ineau 3
milioane ha, cca 38% din p\mântul arabil al României. }\r\nimea forma cea
Palatul Parlamentului din Bucure[ti, mai mare parte a popula]iei rurale din România [i nu era omogen\.
construit la `nceputul anilor 1900. Clasa mijlocie urban\ era format\ din comercian]i, industria[i, func]ionari,
liber-profesioni[ti (avoca]i [i profesori); constituind nucleul burgheziei româ-
ne[ti, care tindea s\ înlocuiasc\ pe aceea eterogen\, str\in\, existent\ pân\ la
jum\tatea secolului al XIX-lea. Ceea ce numim marea burghezie devenise tot
mai activ\ spre sfâr[itul secolului [i a fost favorizat\ de crearea B\ncii Na]ionale
a României (1880), de tariful protec]ionist din 1886 [i de legea încuraj\rii indus-
triei (1887). Lucr\torii salaria]i erau estima]i de Dionisie Pop Mar]ian (1860) la
28 000, pentru ca num\rul lor s\ creasc\ la 200 000 la izbucnirea Marelui
R\zboi (10% din popula]ia activ\). De remarcat faptul c\ popula]ia era
omogen\, peste 92% fiind format\ din români, iar din punct de vedere religios,
91,5% erau ortodoc[i. Minorit\]ile na]ionale erau formate din greci, bulgari,
ru[i, sârbi; evreii, `n 1912, num\rau 240 000, adic\ 3,3% din popula]ie, concen-
tra]i mai ales în ora[e (Ia[i — 42% din locuitorii ora[ului; peste 30% din
popula]ia altor 13 ora[e; Br\ila – 14%, Bucure[ti – 13%). Acordarea drepturilor
P.P. Carp (1837-1918), om politic con- minoritarilor evrei se f\cea lent [i sub presiunea marilor puteri.
servator [i prim-ministru Problema fundamental\ a României [i la 1900 [i dup\ era aceea a moder-
(iulie 1900–februarie 1901). niz\rii prin adoptarea modelului occidental. În zorii secolului al XX-lea persista
împ\r]irea Europei în zona „calului putere” [i cea a „calului de trac]iune”;
România, cu economia ei preponderent rural\, f\cea parte din ultima zon\.
„}ara noastr\ nu e legat\ de Dezbaterea în care se angajeaz\ societatea româneasc\ la trecerea dintre
Europa Central\ numai prin arhitectura secole prive[te atât planul economic, cât [i cel politic, atât planul academic, cât
p\mântului ori prin condi]iile climatice, [i cel practic, de politic\ aplicat\. În spa]iul românesc, tradi]ia, observat\ mai
ca [i prin mare parte din evolu]ia ei ales de conservatori, se confrunt\ cu înnoirea, pentru care liberalii se arat\ mai
istoric\. Se afl\ îns\ la limita extrem\ a interesa]i, adesea fiind percepu]i drept prea gr\bi]i. Acesta este fondul pe care
Europei Centrale, ca [i Polonia ori o apare discu]ia prelung\ a „formelor f\r\ fond”, a împrumuturilor neasimilate
parte din Germania. Nu poate fi deci din Occident.
lipsit\ de influen]a climei r\s\ritene,
dup\ cum nu a r\mas neatins\ de va-
lurile popoarelor mereu agitate, venite
Dezbaterile desf\[urate sub guvernarea P.P. Carp
din inima Asiei. În toate privin]ele, fi- (iulie 1900 – februarie 1901)
zice, biologice [i istorice, se afl\ la
r\scruce de drumuri.” Momentul ales `i opune pe liberalii reprezenta]i `n Parlamentul României,
`ntre al]ii, de P.S. Aurelian (1833-1909) conservatorilor, afla]i la guvernare. P.S.
{tefan Zeletin, Burghezia român\.
Aurelian era agronom, economist, autor al teoriei complexului economiei
Originea [i rolul ei istoric
na]ionale, adept al industrializ\rii României [i al ap\r\rii prin protec]ionism a
46 Statul [i politica
STUDIU DE CAZ
acesteia. Punctul de vedere protec]ionist este concretizat în lucrarea Industria
român\ fa]\ cu libertatea comer]ului de importa]iune. „~n ]\rile civilizate nu se mai poate
Temele dezb\tute în Parlamentul României vizau adaptarea modelului vorbi de munc\ neîntrerupt\ 365 de
politic occidental [i asigurarea func]ion\rii normale a regimului democratic. zile pe an [i nu cred s\ se mai g\seasc\
Una dintre cheile reu[itei ]inea de respectarea legilor. Ne referim la dezbaterea cineva care s\ nu recunoasc\ aceasta.”
provocat\ în Senatul României, în [edin]a din 11decembrie 1900, de o inter- P.S. Aurelian, în [edin]a
pelare a senatorului P.S. Aurelian, adresat\ ministrului de interne C. Ol\nescu. Senatului din 11 decembrie 1900
Interpelarea se referea la neaplicarea legii repausului duminical în mai multe
p\r]i ale ]\rii. Legea fusese dat\ pe timpul guvern\rii P.S. Aurelian (1896-1897). „În lumea civilizat\ interesul general
Acesta din urm\ constat\ c\ legea nu se aplic\, observ\ c\ „s-a ajuns la un fel a început a învinge interesele private;
de obicei al înc\lc\rii legilor”; c\ „legea trebuie respectat\, ca s\ nu se deprind\ legea repaosului este respectat\ [i este
lumea cu nesocotin]a legilor, ceea ce ar fi un izvor de nenorocire pentru ]ar\”. aplicat\ de sus pân\ jos. În Anglia [i în
Pentru a fi conving\tor, P.S. Aurelian observa c\ „în ]\rile civilizate nu se mai alte ]\ri se merge pân\ acolo încât chiar
poate vorbi de munc\ neîntrerupt\ 365 de zile pe an [i nu cred s\ se mai la c\ile ferate sunt trenuri de m\rfuri
g\seasc\ cineva care s\ nu recunoasc\ aceasta” [i ad\uga: „Nu se pot subor- care stau anumite zile [i nu circul\.”
dona interesele popula]iunii muncitoare intereselor a câtorva patroni sau a unui P.S. Aurelian, în [edin]a
num\r oarecare de comercian]i ori de fabrican]i, care, în nesa]iul de a câ[tiga Senatului din 11 decembrie 1900
cât mai mult, nu voiesc s\ se odihneasc\ [i cei care se trudesc tot anul. În lumea
civilizat\, interesul general a început a învinge interesele private. Legea repau-
sului este respectat\ [i aplicat\ de sus pân\ jos”. {i mai pilduitoare este pozi]ia
interpelatorului fa]\ de lege: „Dac\ legea nu v\ convine, este un mijloc mult
mai simplu: În loc s\ se calce legea, cere]i Parlamentului abrogarea ei sau mo-
dificarea ei conform vederilor dumneavoastr\ [i atunci vom discuta”.
C. Ol\nescu, ministrul de interne, r\spunde c\ legea „nu corespunde unui in-
teres social bine sim]it”, „este vexatorie [i de foarte grea aplicare”. Recunoa[te c\
legea este rea, dar odat\ promulgat\ se vede nevoit s\ o aplice. „Nu-mi pute]i
cere îns\ ca eu s\ aplic aceast\ lege cu mai mult\ râvn\ [i severitate decât a]i
f\cut-o domniile voastre, autorii el, care a]i condamnat-o chiar din a doua zi.”
În replic\, senatorul P.S. Aurelian subliniaz\ din nou c\ rostul întreb\rii fu-
sese semnalarea neaplic\rii legii [i nu con]inutul ei [i atrage aten]ia asupra fap-
tului c\ legea repausului duminical vizeaz\ schimbarea mentalit\]ilor, dar c\
reformele „nu se pot face dintr-o dat\ pentru c\ trebuie s\ ]ii seama [i de
moravurile ]\rii”. Este oferit exemplul Cristianiei (azi Oslo, atunci în Suedia).
A[adar, secven]e dintr-o dezbatere în Parlamentul României pe o problem\
în care se întâlne[te interesul general cu cele individuale; un exemplu de felul P.S. Aurelian (1833-1909), agronom,
`n care legea – expresie a întâlnirii acestor interese [i a felului de a le interpre- economist [i om politic liberal.
ta – î[i face loc pentru a face via]a posibil\ într-un stat civilizat. România, la
1900, n\zuia s\ se alinieze ]\rilor occidentale, civilizate.
„{i sper c\ în curând voi avea
Exerci]ii onoarea s\ v\ prezint (…) un proiect de
lege care are s\ modifice legea com-
1. ~n jurul c\rei legi se poart\ discu]ia dintre P.S. Aurelian [i ministrul de interne plet, iar dac\ nu, s\ o desfiin]eze [i
C. Ol\nescu? cred c\ aceasta va fi solu]iunea la care
2. Imagina]i-v\ c\ sunte]i deputa]i în Parlamentul României. Organiza]i pe dou\ ne vom opri.”
grupe, una a partidului aflat la guvernare [i cealalt\ în opozi]ie, alege]i-v\ un C. Ol\nescu, ministru de interne,
lider (purt\tor de cuvânt) [i participa]i la o dezbatere pe un proiect de lege în [edin]a Senatului
privind sus]inerea agriculturii prin subven]ii. Redacta]i un discurs în care s\ ar\- din 11 decembrie 1900
ta]i necesitatea acestei legi [i calea promovat\ de partidul pe care îl reprezenta]i.
Statul [i politica 47
Capitolul 4
ECONOMIE {I SOCIETATE
ÎN LUMEA POSTBELIC|
Economia în refacere
Situa]ia economiei la sfâr[itul celui
de-Al Doilea R\zboi Mondial
Caracterul total al marii conflagra]ii din 1939–1945 [i-a pus amprenta
asupra economiei prin solicitarea maxim\ a resurselor [i a for]ei de munc\, dar
[i ca urmare a distrugerilor materiale [i a pierderilor umane. La sfâr[itul r\zboiu-
lui, aproape întreaga Europ\ [i zone întinse din alte continente (Asia de Sud-Est,
de exemplu) erau în ruine, mare parte a for]ei de munc\ calificate disp\ruse,
terenurile agricole nu erau în stare productiv\, industria era convertit\ pentru a
Ora[ul Dresda, asigura necesit\]ile frontului. Numai Iugoslavia pierduse 60% din poten]ialul
distrus de bombardamente (1945) agricol: marile câmpii ale URSS, fost grânar al Europei, erau devastate, lucr\rile
hidrotehnice, neîntre]inute, nu erau func]ionabile. Rezervele în aur ale statelor
erau diminuate deoarece acoperiser\ plata unor furnituri necesare purt\rii
Cronologie
z 1945–1973: „cei treizeci de ani glorio[i”
r\zboiului. ~n plus, statele înving\toare aveau imense datorii publice, interne [i
externe, contractate pe pia]a nord-american\. Unele resurse au fost exploatate
în exces, chiar epuizate. Instala]iile de exploatare erau distruse, ca [i cele de
ai economiei capitaliste transport. Fostele aliate ale Germaniei au încheiat conven]ii de armisti]iu ce
z 1947, 5 iunie: elaborarea Planului Mar- cuprindeau clauze economice foarte grele, constând din plata unor daune [i
shall compensa]ii, în special fa]\ de URSS. Statele din estul Europei [i o parte a
z 1960: constituirea OPEC Germaniei se aflau sub ocupa]ia militar\ sovietic\, necesitând alte costuri. Infla-
z 1972: prima cre[tere semnificativ\ a ]ia avea o evolu]ie galopant\, mai ales în Germania, unde se înregistra o cre[tere
pre]ului ]i]eiului aproape zilnic\ a pre]urilor. Toate acestea au provocat o sc\dere drastic\ a
nivelului de trai, concretizat\ prin foamete, lipsa unor produse elementare, pro-
z 1973: majorarea pre]ului ]i]eiului cu
70%; prima criz\ a petrolului
liferarea pie]ei negre, ra]ionaliz\ri, cre[terea pericolului izbucnirii unor epidemii.
z 1979: evenimentele din Iran produc a
doua mare criz\ a petrolului
Refacerea economic\
z 1985: Gorbaciov lanseaz\ perestroika Europa con[tientiza faptul c\ încheierea r\zboiului marca sfâr[itul
z 1989: pr\bu[irea regimurilor comunis- domina]iei ei mondiale. Refacerea economic\ se lovea de mai multe piedici,
te din Europa între care divizarea politic\ [i exodul popula]iei de o parte sau de alta a Cortinei
z 1990: popula]ia globului num\r\ 5,3 de fier, reducerea for]ei de munc\ calificate ca urmare a pierderilor umane, dis-
miliarde de locuitori trugerea [i uzura capacit\]ilor de transport [i a celor portuare, a unor cl\diri
z 2002, 1 ianuarie: euro intr\ pe pia]a publice, efectele bombardamentelor asupra marilor ora[e [i stagnarea con-
european\, înlocuind monedele na]io- struc]iilor, lipsa capitalului, infla]ia [i instabilitatea pre]urilor.
nale în 11 state ~n acest context, mobilizarea cerut\ de refacerea rapid\ a economiei p\rea
imposibil\ f\r\ ajutorul Statelor Unite. În martie 1947, H. Truman, pre[edintele
z 2006, februarie: popula]ia de pe Terra
atinge 6,5 miliarde de locuitori. SUA, cerea Congresului un ajutor de 400 milioane de dolari pentru salvarea Gre-
ciei [i Turciei amenin]ate de pericolul comunist. ~n iunie acela[i an, secretarul de
Exerci]ii
1. Având în vedere c\ Germania a fost învins\ în r\zboi, cum v\ explica]i faptul c\ Aminti]i-v\!
a beneficiat de ajutorul financiar al SUA pentru refacerea economic\? z Cehoslovacia a fost dezmembrat\ în anii
2. Pe grupe, comenta]i cuvintele ministrului de externe al Cehoslovaciei, obligat s\ 1938–1939, teritoriul ei fiind împ\r]it
refuze facilit\]ile oferite de Planul Marshall. Nota]i-v\ concluziile. între Germania lui Hitler, Ungaria [i Po-
3. Realiza]i un scurt eseu pe tema „coexisten]ei” celor dou\ tipuri de economie. lonia (ora[ul Tesin).
Cre[terea economic\
Dezvoltare [i prosperitate
Dup\ o refacere rapid\, economia mondial\ a cunoscut, pân\ în 1973, o
cre[tere spectaculoas\. ~n deceniul 1950–1960, lumea a cunoscut puterea
industrial\ a Statelor Unite în toat\ m\re]ia ei. Cu un ritm de cre[tere anual\
de 3% (inferior altor ]\ri), SUA asigurau 25% din produc]ia industriei prelu-
cr\toare la nivel mondial.
Cazul nord-american nu este îns\ singular, state din Europa Occidental\,
Japonia [i chiar Uniunea Sovietic\ au înregistrat ritmuri înalte de cre[tere eco-
nomic\. Uniunea Sovietic\ ajunge a doua mare putere industrial\ a lumii, în
vreme ce Japonia, dup\ „deceniul marii dezvolt\ri” (1960–1970), ocup\ un
nea[teptat loc trei. Se vorbe[te, de altfel, despre un „fenomen” sau un „mira-
col” nipon când se are în vedere rapiditatea refacerii economice [i transformarea
Japoniei în mare putere economic\ cu tehnologii de vârf. Dependent\ aproape
total (cu excep]ia rezervelor de calcar [i sulf) de importul de materii prime,
Japonia a dep\[it Statele Unite la produc]ia de o]el, Fran]a la cea de motociclete
[i ocup\ primul loc la aparatele de radio cu tranzistoare. În anii 1950, a purtat
un adev\rat r\zboi comercial al textilelor, iar în anii 1960 un altul, al televi-
zoarelor, cu SUA [i alte ]\ri, invadate de produsele nipone. Odat\ atins nivelul
interbelic, economia mondial\ nu [i-a încetinit cre[terea, înregistrând, pân\ în
1973, cote anuale înalte. Cre[terea continu\ a nivelului produc]iei, absen]a
oric\rei crize economice, prosperitatea [i consumul au f\cut ca anii 1945–1973
Abunden]\ de produse `ntr-un s\ fie supranumi]i „cei treizeci glorio[i”, deoarece se consider\ c\ majoritatea
supermarket american din anii 1960 popula]iei globului dep\[ise s\r\cia [i mizeria, atingând un nivel de trai greu de
imaginat în anii de r\zboi. Prosperitatea se sprijinea, în principal, pe produc]ia
industrial\. Cre[terea economic\ a anilor glorio[i a fost un fenomen cu adev\rat
mondial, toate statele, indiferent de regimul politic, au f\cut eforturi, investind
Mil. tone mare parte din profit pentru dezvoltare [i în extinderea celei de-a treia revolu]ii
500 478 industriale, cu tot ce înseamn\ aceasta: utilizarea intensiv\ a surselor de energie,
comunica]ii [i televiziune, explorarea spa]iului, inteligen]\ artificial\. Situa]ia de
400 mai sus se sprijinea pe progresele extraordinare ale industriei de baz\ în primii
ani de dup\ r\zboi.
300
250 Noile industrii
200 200 Ramuri noi, între care produc]ia de aparatur\ electrocasnic\, de televizoare,
150 mase plastice, detergen]i etc., erau destinate, aproape exclusiv, consumului
direct, provocând l\rgirea continu\ a pie]ei interne [i ameliorarea nivelului de
100
trai. Altele au ap\rut ca urmare a unor ambi]ioase proiecte guvernamentale:
aeronautica [i avia]ia, explorarea [i cucerirea spa]iului, electronica. Aeronautica
0 [i avia]ia reprezint\ un domeniu nou, care absoarbe o mare parte a energiei
1950 1960 1970 1982 Anul
creatoare [i a for]ei de munc\, în vreme ce electronica a adus un plus de secu-
Produc]ia mondial\ de grâu (exclusiv cea ritate traficului aerian [i feroviar, dar [i o îmbun\t\]ire major\ a confortului cas-
din China, deoarece lipsesc statisticile) nic. Echipamentele electronice au sus]inut progresul comunica]iilor.
(dup\ Jan Tinbergen, coord., Industria computerelor a realizat progrese extraordinare. Primul calculator,
Restructurarea ordinii interna]ionale) pus la punct la Universitatea din Pennsylvania, în 1946, cânt\rea 30 de tone.
America
Evolu]ia flotei petroliere
de Sud Australia
1950 25 milioane tone
[i Oceania
Africa de Sud
1964 64 milioane tone
Exerci]ii
1. Men]iona]i în ce mod au profitat ]\rile OPEC de cre[terea pre]ului petrolului.
Aminti]i-v\!
2. Care au fost m\surile luate de statele consumatoare de petrol în fa]a tendin]ei z ~n ce alt\ perioad\ Japonia a f\cut un
de cre[tere a pre]ului acestuia? mare efort pe linia moderniz\rii, redu-
3. Scrie]i un eseu despre modul `n care de]inerea unor importante rezerve de când decalajul fa]\ de ]\rile europene [i
petrol poate influen]a dezvoltarea economic\ a unor ]\ri, alegând un exemplu Statele Unite.
din Orientul Mijlociu. z Ce a stat la baza primei revolu]ii industriale.
Concuren]\ [i restructurare
Criza provocat\ de deciziile OPEC, chiar dac\ a survenit într-un moment de
recesiune, nu a marcat o c\dere economic\, ci doar o încetinire a ritmului de
dezvoltare.
Ritmul cre[terii economice a devenit mai lent, dar constant. ~n Europa, ]\rile
din vest, de[i aveau un decalaj în dezvoltare, au f\cut front comun în scopul im-
plic\rii accentuate pe pia]a mondial\. Pia]a Comun\, apoi Comunitatea Euro-
pean\ sprijin\ aceste eforturi. Estul european, unde economia de tip socialist
începe s\-[i arate fragilitatea, face eforturi uria[e, investind cea mai mare parte
a produsului intern `n industrializare [i modernizare.
Decalajul dintre Est [i Vest se men]ine îns\, fiind cel mai bine eviden]iat de
Noile industrii presupun precizie valoarea produsului na]ional. URSS a fost singurul stat comunist avantajat de
[i miniaturizare cre[terea general\ a pre]urilor la materii prime, inclusiv la petrol, precum [i de
cre[terea înregistrat\ de pre]ul aurului. Dizolvarea CAER (28 iunie 1991) [i eli-
minarea rublei transferabile au condus la pr\bu[irea schimburilor [i pie]ei `n
Europa de Est [i Central\, iar dificult\]ile economice ale fostelor state comuniste
„Multe na]iuni noi care [i-au cucerit s-au accentuat.
independen]a politic\ se afl\ într-o Fran]a, Marea Britanie, ]\rile scandinave [i Germania au luat m\suri de
situa]ie de dependen]\ economic\. restructurare a industriei lor. Statul francez s-a implicat în elaborarea unor poli-
Mult timp s-a considerat c\ solu]ia aces- tici de apropiere fa]\ de ]\rile din Est [i chiar de opozi]ie fa]\ de omniprezen]a
tei probleme ar fi ajutorul [i asisten]a. nord-american\ pe continent. Produc]ia industrial\ a crescut totu[i, cu 33% în
Devine îns\ tot mai clar c\, dac\ se 1997, comparativ cu 1975, dar cre[terea real\, în termeni absolu]i, este infe-
urm\re[te ca raporturile dintre na]iu- rioar\ celei din „anii glorio[i”.
nile bogate [i cele s\race s\ fie transfor- Spre deosebire de Fran]a, Italia cunoa[te în anii 1980 un adev\rat boom
mate într-o cooperare reciproc avanta- industrial, dep\[ind toate problemele cauzate de anii 1973-1978 [i intrând în
joas\, o nou\ ordine economic\ este rândul liderilor economici. La începutul anilor 1990, industria Italiei producea
esen]ial\.” mai mult decât cea britanic\.
Kurt Waldheim, La `nceputul secolului al XXI-lea, Comunitatea European\ este a doua mare
secretar general ONU, putere industrial\, devansând Comunitatea Statelor Independente (fosta URSS)
Discurs din 1975 [i Japonia. Pr\bu[irea regimurilor comuniste a deschis oportunit\]i de reunifi-
care a continentului prin l\rgirea Uniunii Europene. Candidatelor li s-a cerut s\
ating\, în vederea ader\rii, indici de performan]\ economic\, ceea ce înseamn\
mari sacrificii pentru aceste ]\ri, dar [i o garan]ie a unei integr\ri reale. În acest
Dic]ionar scop, statele candidate, precum România sau Bulgaria, ori cele care au aderat
au acces la fonduri europene.
ac]iune — titlu care materializeaz\ dreptul
de]in\torului asupra unei p\r]i din capitalul
unei întreprinderi.
„Na]iunile s\race (...) au descoperit c\ eliberarea politic\ nu atrage dup\
burs\ — institu]ie [i loc în care se vând [i se
sine, în mod necesar, eliberarea economic\ [i c\ acestea dou\ sunt inseparabile:
cump\r\ titluri [i ac]iuni.
f\r\ independen]\ politic\ este imposibil s\ se realizeze independen]a econo-
multina]ionale — firme care au activit\]i [i
mic\, iar f\r\ putere economic\ independen]a politic\ a unei na]iuni este
sedii în mai multe ]\ri.
incomplet\ [i nesigur\.”
na]ionalizare — trecerea în proprietatea
Jan Tinbergen (coord.), Restructurarea ordinii interna]ionale
statului a unei `ntreprinderi sau a unui sec-
tor privat.
Sectorul ter]iar
Computere `n anii 1960 (sus)
Denumirea generic\ de sector ter]iar, care individualiza, ini]ial, comer]ul, se
[i ast\zi (jos)
aplic\, ast\zi, sferei economice, extrem de divers\, a serviciilor, a activit\]ilor
care nu particip\ direct la produc]ia de bunuri materiale. Dezvoltarea
impetuoas\ a serviciilor, care tind s\ devin\ un sector distinct, a impus indivi-
dualizarea lor atât în cadrul economiilor na]ionale, cât [i în cea mondial\.
Sectorul ter]iar î[i are începuturile în segmentele administrative ale întreprinde-
rilor, iar r\d\cinile lui se g\sesc în bun\starea social\ [i dezvoltarea consumului
ca o consecin]\ a industrializ\rii. Altfel spus, distribuirea electricit\]ii, a gazului,
între]inerea automobilului, repararea aparaturii electrocasnice se afl\ la începu-
turile sectorului ter]iar. Gestiunea economic\, activit\]ile de burs\ [i serviciile
publice, inclusiv educa]ia, fac parte, de asemenea, din sectorul ter]iar. Gama
activit\]ilor din acest sector, în permanent\ dezvoltare, este foarte divers\:
coafor, avocat sau agent de publicitate la televiziune, `n vânz\ri imobiliare [i ser-
vicii hoteliere sau turistice, angajat al unor firme de consultan]\, expert în
diferite alte domenii. ~ntr-o societate în care ritmul schimb\rilor este rapid, pro-
ducerea [i distribuirea informa]iei tinde s\ devin\ una dintre activit\]ile vitale
ale sectorului ter]iar. Dup\ 1985, s-a f\cut sim]it\ tendin]a deplas\rii ponderii
c\tre o economie informa]ional-electronic\, vorbindu-se despre o societate
„Domeniul serviciilor este mult mai
postindustrial\, în care ramura principal\ este prelucrarea informa]iilor [i nu
independent. Este greu s\ ]ii contul
producerea de bunuri materiale. Succesul unor firme ca Microsoft sau Intel
tranzac]iilor lor, iar profiturile nu vin
Corporation, care au dezvoltat microprocesorul, circuitul integrat [i semicon- neap\rat acas\. Opera]iile din str\in\-
ductoarele, dovede[te faptul c\ resursa strategic\ nu mai este, neap\rat, capi- tate pot fi foarte u[or mai importante
talul, ci informa]ia. Dezvoltarea sectorului ter]iar a creat numai în Statele Unite pentru `ntreprindere dec`t pia]a na]io-
ale Americii 19 milioane de noi locuri de munc\ în perioada 1970-1989. Se nal\, iar descifrarea conturilor com-
vorbe[te de un export de servicii de pe urma c\ruia firmele nord- americane au paniei (...) este dificil\ [i, uneori,
câ[tigat, în 1980, 60 de miliarde de dolari. În Fran]a, sectorul ter]iar ocupa, în imposibil\.”
1946, 34% din popula]ia activ\, pentru ca, în 1981, s\ ocupe 61%, în vreme Susan Strange,
ce, în SUA, sectorul ter]iar absoarbe 2/3 din popula]ia activ\. Putem afirma c\ State [i pie]e
SUA au cedat `ntâietatea `n produc]ia manufacturier\ pentru a o avea pe cea
`n domeniul serviciilor, mult mai profitabil\.
„Spre deosebire de o]el, automobile
Întreprinderi gigant [i altele, aceast\ industrie a fost întot-
deauna o industrie cerebral-intensiv\.”
Organizarea [i conducerea marilor întreprinderi au înregistrat, în ultimii ani
Robert Noyce, întemeietorul firmei
ai secolului al XX-lea, schimb\ri majore, în sensul c\ patronul unic, c\ruia îi
Intel Corporation
apar]in deciziile cele mai importante, este tot mai frecvent înlocuit de conduceri
]\rilor est-europene, foste comuniste. Acestea din urm\ au optat pentru econo-
mia de pia]\, parcurgând o dureroas\ perioad\ de reconstruc]ie, început\ în
1989. Statele fondatoare ale Comunit\]ii Europene sus]in eforturile financiare
ale integr\rii celor din Est.
A doua tr\s\tur\ este tendin]a de creare a unei pie]e europene cu adev\rat
unitare prin semnarea, în decembrie 1991, a Tratatului de la Maastricht, care
prevedea introducerea monedei europene unice (euro). Aceasta a intrat în cir-
cula]ie în 11 ]\ri (mai pu]in Marea Britanie), la 1 ianuarie 2002, înlocuind mone-
dele na]ionale [i pia]a de capital. Inten]ia Comunit\]ii Europene este aceea de
a se desprinde de sub domina]ia dolarului [i de a crea o pia]\ a muncii [i pro-
duc]iei care s\ utilizeze toate energiile continentului prin integrarea treptat\ a
celorlalte state. Odat\ cu l\rgirea Comunit\]ii Europene, aceasta nu mai are
aceea[i omogenitate economic\.
Popula]ie [i societate
Repere demografice
La `nceputul secolului al XX-lea, popula]ia planetei noastre num\ra aproape
2 miliarde de locuitori, ajungând, în 1990, la 5,3 miliarde. Recent (în februarie
2006), popula]ia globului a atins cifra de 6,5 miliarde de locuitori. Putem folosi
termenul de explozie demografic\, în anumite perioade [i într-un num\r de ]\ri.
O astfel de perioad\ a fost cea din anii ce au urmat celui de-Al Doilea R\zboi
Mondial. În Japonia, de exemplu, rata natalit\]ii s-a situat la 34,5 la mia de
locuitori în 1947. Popula]ia ei, care se cifra la 72 milioane de locuitori în 1945,
a atins 103 milioane în 1970. Statele totalitare au promovat o politic\ natalist\,
încurajând familiile cu mul]i copii. În România comunist\, un decret din 1968
interzicea avortul [i obliga femeile s\ nasc\ minimum patru copii. Aloca]ia oferi-
t\ pentru fiecare copil reprezenta o sum\ ridicol\, iar concediul de maternitate,
pl\tit pe o perioad\ de doar patru luni, nu constituia o m\sur\ stimulatoare
real\.
Ultimul sfert al secolului al XX-lea prezint\, din punct de vedere demografic,
câteva aspecte interesante. Mai întâi, este vorba de sc\derea drastic\ a natalit\]ii
în statele puternic industrializate. (Irlanda, unde, de altfel, [i num\rul c\s\toriilor
a crescut, este o excep]ie.) În schimb, se înregistreaz\ o adev\rat\ explozie a
Dup\ r\zboi, a avut loc o adev\rat\ na[terilor în ]\rile asiatice, obligând unele state (China [i chiar India în 1976) s\
explozie a natalit\]ii (baby boom) ia m\suri legislative de limitare a lor. Cre[terea exploziv\ a popula]iei în Lumea
a treia este privit\ cu îngrijorare de ]\rile superindustrializate, care o v\d ca o
O c e a n u l A r c t i c
O c
por]iile unui r\zboi civil, amenin]ând s\
e a
devin\ cronice; primejdia cea mai mare Nord-estul Asia de Est
Americii de Nord 1,6 mld. loc.
n
pentru via]a omului o constituie îns\
O c
u
f i c
l
accidentele provocate de vehiculele
e a
P a
mecanizate cu mul]i cai-putere, care
c i
c i f i c
u
cu pietonii.”
P
Java
A
Oceanul
l
Sud-estul
Braziliei
e
Societatea contemporan\
Marile schimb\ri economice [i evenimentele politice ale secolului al XX-lea
au operat muta]ii [i în cadrul societ\]ii. Secolul a adus [i modele noi de soci-
etate, cum ar fi cea comunist\ sau chiar unele prezente în ]\rile Lumii a treia.
Economia liberal\, capitalist\ a permis men]inerea valorilor [i claselor sociale.
Acestea sunt diferen]iate nu neap\rat prin proprietate, cât prin locul ocupat în
angrenajul economic, adic\ nivelul câ[tigurilor [i standardul de via]\. Exist\,
comparativ cu primele decenii ale secolului, deosebiri fundamentale în struc-
tura social\. Este vorba despre diminuarea drastic\ a ]\r\nimii ca urmare a exo-
dului popula]iei rurale c\tre ora[e [i a mecaniz\rii agriculturii. Chiar în sate,
doar în zonele izolate putem vorbi despre o ]\r\nime în sensul tradi]ional al
cuvântului, deoarece fermierul este, a[a cum am v\zut, un întreprinz\tor.
}\r\nimea din statele comuniste î[i p\streaz\ cu greu identitatea cât\ vreme
s-a urm\rit ruperea leg\turii ei cu p\mântul, înt\rit\, în secolele precedente, nu
doar prin valorizarea lui, ci [i prin sentimentul de proprietate. Deoarece
mecanizarea nu a fost generalizat\, iar criza petrolului a afectat agricultura
Scriitoarea Simone de Beauvoir, comunist\, cei r\ma[i în sate erau obliga]i s\ munceasc\ aproape gratuit pentru
autoarea c\r]ii Al doilea sex, a anticipat realizarea planului. În ]\rile industrializate, exodul popula]iei rurale c\tre marile
emanciparea femeii. centre urbane nu a determinat o cre[tere a clasei muncitoare, ci o consolidare
a unei clase de mijloc, puternic\, definit\ de un standard de via]\ înalt. Foarte
numeroas\, aceasta devine baza societ\]ilor respective [i constituie o for]\ prin
„La polul opus mariajului tradi- exercitarea drepturilor democratice [i prin statutul de principal contribuabil.
]ional, inegalitar [i ierarhic, se substitu- Societ\]ile comuniste erau construite în jurul celor dou\ clase de lucr\tori:
ie primatul con[tiin]ei personale, ]\r\nimea [i proletariatul. Speciali[tii alc\tuiesc o categorie distinct\ nu prin
alegerea de a se c\s\tori sau nu, de a nivelul salariz\rii [i standard de via]\, cât prin studii superioare [i func]iile
se c\s\tori sau de a tr\i în concubinaj,
îndeplinite în procesul de produc]ie. Stabili]i în ora[e, unde industrializarea le
expresie a egalit\]ii [i libert\]ii care
oferea locuri de munc\, cel mai adesea dup\ parcurgerea unor cicluri de
define[te tot mai mult raporturile din-
tre cele dou\ sexe, f\r\ s\ dispar\
educa]ie profesional\ în licee tehnologice, cei proveni]i din mediul rural nu s-au
dorin]a de a conjuga eu cu noi.” integrat, cu adev\rat, în via]a urban\.
Ideologia comunist\ vorbea despre [tergerea diferen]elor dintre sat [i ora[
Georges Duby, Istoria Fran]ei
referindu-se nu la ocupa]ii [i clase sociale, cât la ambi]ia, nerealizat\, de a
asigura celor din sate confortul sporit al ora[ului prin aducerea electricit\]ii, a
apei curente [i canaliz\rii, a televizorului [i altor aparate electrocasnice. Unele
sate, dotate cu câteva blocuri de locuin]e [i magazine, au fost ridicate la rang
de ora[e f\r\ avea vreun element de confort urban. Pentru a-i caza pe nou-ve-
ni]i, ora[ele au proliferat cu zone întregi de blocuri, lipsite de confort [i, ade-
sea, de utilit\]i. Problema urbanit\]ii ca tip de educa]ie [i civiliza]ie nu a intrat
în preocuparea guvernan]ilor.
Societatea comunist\ a dat na[tere unei categorii sociale noi, greu de
definit. Este vorba despre grupul privilegia]ilor (nomenclatura), care, prin
func]iile lor, aveau acces la o aprovizionare mai bun\, la o locuin]\ într-o zon\
central\ sau chiar la o c\l\torie în str\in\tate.
Aminti]i-v\! Exerci]ii
z Care era statutul femeii în secolul al
XIX-lea. Compara]i cu situa]ia de ast\zi. 1. De ce crede]i c\ ]\rile superindustrializate v\d `n explozia demografic\ din cele s\-
z Ce femei care au f\cut carier\ politic\, race o amenin]are la adresa prosperit\]ii lor? Argumenta]i.
altele decât cele men]ionate în lec]ie, 2. Comenta]i aser]iunea conform c\reia calitatea vie]ii constituie o preocupare pen-
cunoa[te]i. tru ]\rile bogate, pe când cele s\race sunt preocupate de via]a în sine.
Societatea de consum
Produc]ia industrial\ este destinat\ consumului, care a fost încurajat pe
m\sura dezvolt\rii economice în conformitate cu sloganul: „Produci mult, con-
sumi mult!”. }\rile care au ocupat primele locuri în ierarhia industrial\ s-au
putut baza, în primul rând, pe o pia]\ intern\ larg\. Absorbirea de c\tre pia]\
a produc]iei aflate în permanent\ dezvoltare este corelat\, firesc, [i cu cre[terea
veniturilor celei mai mari p\r]i a societ\]ii. Ne referim la clasa de mijloc, dar [i
la muncitori, care au ob]inut, datorit\ [i mi[c\rii sindicale, salarii tot mai mari.
Banii astfel ob]inu]i nu sunt capitaliza]i, ci folosi]i pentru achizi]ionarea televi-
zoarelor, a aparatelor electrocasnice, a hainelor elegante, a unui automobil etc.
Indicele cel mai bun al acestei atitudini este cre[terea consumului casnic de
energie. Concediile pl\tite, petrecerea scurtelor vacan]e de la sfâr[itul
s\pt\mânii absorb [i ele o parte a banilor câ[tiga]i.
Consumul este stimulat prin publicitate, care multiplic\, de multe ori în mod
artificial, cerin]ele. Aceasta nu are doar o func]ie economic\, aceea de a stimu-
Supermarket Lady (sculptur\
la consumul, ci [i una cultural\, deoarece creeaz\ modele, implementeaz\ un
hiperrealist\ realizat\
anume mod de via]\ [i stimuleaz\ imagina]ia. Publicitatea folose[te mai pu]in de Duane Hanson, 1970)
presa scris\ [i din ce în ce mai mult televiziunea, care invadeaz\ c\minul,
p\trunde în fiecare cas\. S-a spus c\ automobilul reprezint\ expresia cea mai
semnificativ\ a societ\]ii de consum, deoarece a devenit un scop în sine. „Pe lâng\ atitudini rezervate sau
Cump\rarea unui automobil nou devine o necesitate datorit\ schimb\rilor chiar critice, exist\ opinii care consider\
tehnice extrem de rapide, dezvoltându-se o pia]\ secundar\ accesibil\ celor cu c\ o cultur\ a consumului, din care
venituri mici. Acest etalon al societ\]ii de consum duce la dezvoltarea unei publicitatea face parte integrant\, mai
infrastructuri: autostr\zi, [osele, parc\ri supraaglomerate, moteluri [i comer] degrab\ elibereaz\ decât oprim\, ba,
de-a lungul marilor artere. Consumul nu este stimulat doar de publicitate, ci [i mai mult, ofer\ individului ocazia de
de sistemul de cump\rare în rate, de dobânzile bancare mici, perioadele de a-[i urma, `n mod natural, interesele.
reduceri, acordarea unui bonus. Avem, a[adar, un motiv de bucurie [i
S\rb\torile tradi]ionale, cum ar fi Cr\ciunul, au rol important, deoarece unul de `ngrijorare: `n libertatea de a
printr-o publicitate abil\ sunt stimulate, în aceste ocazii, vânz\rile. Ia na[tere o alege trebuie s\ vedem esen]a faptului
de a fi om.”
furie a cump\r\turilor; oamenii le fac nu pentru c\ ar avea nevoie de ceva, ci
doar de pl\cerea de a parcurge magazinele uria[e, luminate [i decorate luxuri- Dorin Popa, Mass-media ast\zi
ant, [i de a fi integra]i în grupurile înc\rcate de pachete. A merge la
cump\r\turi, a cheltui bani a devenit, pentru anumite categorii, o ocupa]ie în
sine. Exerci]ii
În unele societ\]i, ca aceea nord-american\, de exemplu, mentalitatea con-
1. Care sunt ]\rile preferate de românii
sumist\ a atins [i domeniul locuin]elor. Cel mai adesea, un anumit standard de
emigran]i?
salarizare este concretizat [i prin achizi]ionarea unei locuin]e care s\-i cores- 2. În ce m\sur\ publicitatea te determin\
pund\. Un cuplu î[i schimb\ astfel locuin]a de câteva ori în via]\. Sociologii s\ cumperi sau nu un produs? Pe grupe,
opineaz\ c\ aceast\ atitudine de dezr\d\cinare periodic\ nu este benefic\ pen- discuta]i pe marginea acestei `ntreb\ri,
tru individ, [i a[a înstr\inat. aducând argumente pro [i contra.
R
Sighet Vi[eul R\d\u]i
B\l]i
`n urma Dictatului de la Viena Baia Mare
de Sus
Boto[ani
R
sa Suceava
Pr
(30 august 1940) Ti La Ungaria
S
ut
A
30 august 1940 Rodna
`n urma tratativelor româno–bulgare
G
Zal\u Ia[i
Bistri]a
S
B
(7 septembrie 1940) Oradea
is
tri
Dej
Si
N
]a
re
C ri [ Piatra Neam] Chi[in\u
t
Cluj Roman
U
Tighina
ro
u[
t\ cu cea de la pagina 37 [i
t
Târgu-Ocna
Odorhei Cetatea
Arad Alb\
Bârlad
identifica]i teritoriile pierdute M ur e[
Alba-Iulia
Buz\u \u Tulcea
B uz
Târgu-Jiu
Ploie[ti
G
Turnu-
z Statele în beneficiul c\rora
A Ia lo
S
Severin mi ] a Hâr[ova
rg
e[
L
Craiova C\l\ra[i M A R E A
z Tratatele care au consfin]it Constan]a
Ol t
IA
N E A G R |
J iu
La Bulgaria
pr\bu[irea frontierelor Ro- D u n \r e
a Turnu-
M\gurele
Turtucaia
7 septembrie 1940
mâniei. CADRILATER
tor teritorii.
II. Citi]i cu aten]ie textul de mai jos: z Cum a]i caracteriza sentimentele ministrului Mihail Ma-
„Am observat întâi c\ este o hart\ româneasc\. (...) noilescu?
Ochii mei c\utau t\ietura de la grani]a de vest pe care cu z Presupunând c\ era]i în locul acestuia, a]i fi semnat sau
to]ii o a[teptam. Mi-am dat seama îns\ c\ este altceva. Am nu tratatul? Aduce]i trei argumente în sprijinul op]iunii
urm\rit cu ochii grani]a care pornea de la Oradea c\tre voastre.
r\s\rit, alunecând sub linia ferat\, [i am în]eles c\ cuprindea
[i Clujul (...) Am început s\ nu mai v\d. Când mi-am dat III. În tabelul cronologic de mai jos completa]i eveni-
seama c\ grani]a coboar\ în jos ca s\ cuprind\ secuimea, mentele care au marcat istoria României, eviden]iind impor-
am mai avut, în disperarea mea, un singur gând: Bra[ovul! tan]a lor:
O mic\ u[urare: Bra[ovul r\mânea la noi. Când am privit în
toat\ groz\via împ\r]irea Transilvaniei, am în]eles c\ puterile Determin\ri Consecin]e
Data Evenimentul interne [i pentru evolu]ia
care îmi erau sl\bite m\ p\r\sesc cu totul” (Mihail Manoi-
externe (cauze) României
lescu, Memorii).
Având în vedere c\ autorul, ministru de externe al Ro- 1 Dec. 1918
mâniei în anul 1940, prezint\ cedarea nord-vestului Tran-
silvaniei, r\spunde]i urm\toarelor cerin]e: 10-11 febr. 1938
z Sublinia]i în text partea care eviden]iaz\ c\ delega]ia
30 august 1940
român\ nu a negociat, ci doar i-a fost adus la cuno[tin]\
ceea ce urma s\ fie semnat. 23 august 1944
z Unde s-a semnat tratatul despre care se vorbe[te în text?
z C\rei ]\ri vecine a cedat România nord-vestul Transilvaniei? 4-11 febr. 1944
z Preciza]i data semn\rii acestui tratat (anul, luna, ziua).
z Cum se nume[te, în limbaj diplomatic, modificarea unor IV. Alc\tui]i planul unei dezbateri pe tema: Dezvoltare
frontiere stabilite prin tratate, cum a fost cazul celor ale economic\ [i bun\stare, având în vedere ideile cuprinse în
României în 1940? capitolul 4 al manualului.
70 Evaluare
EVALUARE
VII. Crede]i c\, pentru România, anii 1945-1973 pot fi numi]i
„glorio[i”? Expune]i-v\ p\rerea în scris dup\ ce a]i consultat
membrii familiei care au tr\it, ca adul]i, aceast\ perioad\.
Evaluare 71
Capitolul 5
Moscova
EUROPA ASIA
AMERICA
Cre[tinism DE NORD Roma Varanasi
Oceanul Ierusalim
Atlantic (Benares)
catolici Mecca
protestan]i AFRICA
ortodoc[i
al]i cre[tini
Islam (musulmani) AMERICA
DE SUD
Oceanul
Iudaism
Oceanul Indian AUSTRALIA
Budism [i confucianism Pacific
{intoism
Hinduism
Animism
Principalele centre ale celor mai
r\spândite religii din lume
Religiile `n lume
Fundamentalismul cre[tin
Fundamentalismul cre[tin a început ca o reac]ie împotriva libert\]ilor asu-
mate de teologia protestant\ în secolul al XIX-lea, care se consider\ c\ au ero-
dat credin]a în cuvântul biblic. Acest curent, caracterizat de voin]a reg\sirii
credin]ei, a cunoa[terii cuvântului Evangheliilor, sus]ine c\, deoarece Sfânta
Scriptur\ relev\ cuvântul lui Dumnezeu, este adev\rat\ în toate elementele ei, Papa Pius al XII-lea, care a condamnat
inclusiv evenimentele miraculoase. Prin aceasta, fundamentali[tii refuz\ ideea oficial comunismul
Fundamentalismul islamic
Se consider\ c\ respingerea modelului occidental, dar [i dezam\girea
provocat\ de ideologia marxist\, imposibil de aplicat în spa]iul musulman, a
l\sat un gol unde renasc valorile originare ale credin]ei islamice.
La sfâr[itul secolului al XX-lea, a ap\rut o nou\ legitimitate a islamului pe
Atacul de la World Trade Center care Moamar el Khadafi, conduc\torul Libiei, o consider\ a treia cale între capi-
(11 septembrie 2001) talism [i marxism [i care este numit\, adesea, fundamentalism. Fundamentalismul
Exerci]ii
1. Ce este fundamentalismul? Aminti]i-v\!
2. Care sunt principalele idei ale integrismului islamic? z Religia islamic\ a luat na[tere în secolul
3. Explica]i sintagma potrivit c\reia islamul este un fenomen religios [i politic aflat al VII-lea d. Hr., când a tr\it întemeietorul
„între integrism [i fundamentalism”. ei, profetul Mahomed.
4. Descoperi]i motivele pentru care în ultimii ani lumea musulman\ este din ce în z Jihad-ul este r\zboiul sfânt împotriva
ce mai mult asociat\ cu terorismul. necredincio[ilor (nemusulmanilor).
Arhitectura religioas\
Arhitectura secolului al XX-lea este denumit\, cel mai adesea, modernist\,
considerându-se c\ abandoneaz\, în mod definitiv, tradi]ia pentru a r\spunde
marilor provoc\ri care au fost revolu]ia industrial\ [i urbanizarea. În atribuirea
acestui epitet s-a mai avut în vedere [i o alt\ revolu]ie: cea a utilajelor [i mate-
rialelor de construc]ie, care a debutat prin utilizarea betonului armat, a sticlei,
aluminiului, a structurilor de metal etc. Aceste materiale au f\cut posibil\ reali-
zarea unor cl\diri tot mai înalte, executate în termene tot mai scurte. Simpli-
tatea care decurge din lipsa elementelor de decor, func]ionalitatea, adaptarea
la cerin]e noi de confort, formele minimale au adus acestei arhitecturi catalo-
garea de futurist\, în sensul c\ este privit\ ca o art\ a viitorului. Aspectul fun-
damental care individualizeaz\ secolul al XX-lea îl constituie îns\ volumul foarte
mare de lucr\ri laice (uzine, fabrici, sedii de corpora]ii sau de b\nci, institu]ii
publice, ansambluri de locuin]e, spitale etc.), care dep\[esc, de sute de ori, pe
cele religioase. Proiectele sunt grandioase, de multe ori se refer\ la un ora[
întreg, la ansambluri impresionante sau la o anumit\ zon\.
Dic]ionar
Art Nouveau - curent artistic de la `ncepu-
tul secolului al XX-lea, caracterizat prin
obsesia mi[c\rii, redat\ prin folosirea liniilor
curbe, asimetriei [i printr-o apreciere sem-
nificativ\ a decorativului. Este prezent cel
mai clar în ornamenta]ie [i în artele deco-
rative, cum ar fi cea a bijuteriilor, sticl\riei,
mobilierului [i textilelor. Capela Notre-Dame-du-Haut (Ronchamp, Fran]a)
Dumnezeu (l\ca[uri ale zeilor în Extremul Orient). Cele mai cunoscute denumiri
ale acestor edificii, p\strate pân\ ast\zi, sunt cele de templu, în religiile orien-
tale, în iudaism, dar [i în unele comunit\]i cre[tine protestante, biseric\, speci-
fic lumii cre[tine, [i moschee în spa]iul islamic.
Exist\ în acest domeniu un respect pentru tradi]ie în privin]a împ\r]irii spa-
]iului sau a orient\rii edificiilor. Modernitatea st\ în noile metode [i materiale
folosite, uneori în stilul decora]iei sau într-o nou\ viziune privind func]ionali-
tatea. Bisericile [i catedralele cre[tine au men]inut planul clasic, de bazilic\, cu
o nav\ central\, terminat\ printr-o absid\, unde se afl\ altarul, intersectat\
uneori de un transept. ~n afara stilurilor arhitecturale care au l\sat, în decursul
veacurilor, impozante edificii (romanice, gotice, renascentiste, baroce etc.)
exist\ [i numeroase particularit\]i geografice. De exemplu, `n America Latin\,
catedralele au un stil remarcabil, colonial, printr-o simplificare artistic\ a goti-
cului spaniol [i preluarea unor elemente ale barocului.
Moscheea, la rândul ei, p\streaz\ acela[i plan simplu, cu cele dou\ compar-
timente destinate credincio[ilor (b\rba]i [i femei), cu o ni[\ care indic\ direc]ia
spre Mecca (mihrab) [i un amvon (minbar). Cl\direa simpl\, de form\ dreptun- Catedrala din Coventry (Anglia)
ghiular\, peste care se înal]\ un dom, este înso]it\ de 1–6 turnuri (minarete).
Tot mai multe moschei sunt ast\zi adev\rate ansambluri, care cuprind, pe lâng\
cl\direa principal\, cur]i interioare, [coli, universit\]i etc. De asemenea, în ]\rile
exportatoare de petrol, între care [i Emiratele Arabe, dar [i Arabia Saudit\, care Catedrala din Brasilia
dispun de importante resurse financiare, s-au în\l]at moschei impresionante
prin m\rimea [i rafinamentul decora]iei. Oscar Niemeyer a realizat planurile
Secolul al XX-lea debuteaz\, în spa]iul cre[tin, cu o catedral\ unic\, [i marii catedrale a ora[ului, unic\ în
anume cea din Barcelona, dedicat\ Sfintei Familii (La Sagrada Familia). lume. Cl\direa este astfel construit\,
Realizat\ de Antonio Gaudi (1852–1926), aceasta încheie, mai curând, secolul încât arat\ la fel, indiferent de unde
al XIX-lea, fiind o considerat\ o împletire a neogoticului cu stilul Art Nouveau. este privit\, [i anume ca o coroan\ for-
Punctul de plecare al lui Gaudi, care a lucrat la aceast\ catedral\ pân\ la mat\ din 16 stâlpi din beton, dispu[i în
moartea sa, este neogoticul, dar sculptura, destul de înc\rcat\, devine parte cerc, curba]i spre interior [i prin[i, în
partea superioar\, de o centur\, tot din
beton. Baza formeaz\ un cerc cu un
diametru de 70 de metri, în vreme ce
diametrul cercului superior m\soar\ doar
12 metri. Vârfurile arcuite ale stâlpilor
se îndreapt\ spre cer. L\ca[ul de cult
propriu-zis se afl\ `n subteran. Catedra-
la este considerat\ neterminat\ de unii
arhitec]i, dar fascineaz\ prin moderni-
tate [i prin simplitate; de aceea, s-a pro-
pus s\ fie deschis\ tuturor cultelor
cre[tine.
Aminti]i-v\!
z Când a fost bombardat ora[ul Coventry.
z Care sunt caracteristicile catedralelor
Catedrala din Brasilia (Brazilia) gotice.
{TIIN}A {I SOCIETATEA
ÎN SECOLUL AL XX-LEA
z 1928: A. Fleming descoper\ penicilina
mai prezent în ]\rile dezvoltate, unde cre[terea economic\ nu se limiteaz\ doar
la cele trei sectoare fundamentale (industrie, agricultur\ [i servicii), ci influen-
]eaz\ [i domeniul cercet\rii. Cercetarea este, ast\zi, o component\ a politicii de
z 1934: descoperirea radioactivit\]ii arti- stat, care aloc\ fonduri însemnate, racoleaz\ creiere din afar\ [i ofer\ cadrul
ficiale (Irène [i Frédéric Joliot-Curie) organizatoric. Un loc important revine, de pild\, marilor universit\]i Harvard sau
z 1935: inventarea radarului Princeton din SUA, care dispun de bugete uria[e, laboratoare, institute afiliate
z 1942: primul reactor nuclear construit la [i facilit\]i oferite în campusurile lor. Desigur, dac\ ne referim la acest aspect al
Chicago de c\tre E. Fermi implic\rii statului, observ\m [i aici un mare decalaj între ]\rile bogate [i cele
s\race.
z 1945: primul computer
z 1953: este descoperit\ structura ADN
Domenii ale cercet\rii
z 1960: descoperirea laserului
z 1961: primul om lansat în spa]iu: Iuri Curiozitatea uman\ [i chiar o politic\ a universit\]ilor au f\cut ca în secolul
Gagarin al XX-lea s\ fie înregistrate rezultate notabile în toate domeniile [tiin]ifice. S-a
observat, totu[i, c\ progresele nu sunt egale. Între domeniile care s-au dez-
z 1969: americanul Neil Armstrong face
voltat cu predilec]ie pot fi amintite cele ale biologiei, astronomiei, fizicii [i
primii pa[i pe Lun\
chimiei.
z 1972: primul calculator de buzunar
Biologia a fost stimulat\ de inventarea microscopului electronic, care a f\cut
z 1978: se na[te primul copil conceput în posibile descoperiri importante privind celula vie (biologia molecular\). În 1944,
eprubet\, în Anglia cercet\torii americani demonstreaz\ c\ materialul genetic al fiin]elor vii este
z 1979: primul compact-disc; sunt desco- con]inut de acidul dezoxiribonucleic (ADN), iar în 1953, James Watson desco-
perite g\urile în stratul de ozon per\ structura acestuia. Prima fotografie a unei molecule de ADN, realizat\ în
z 1980: este fabricat\ bomba cu neu- 1969, a ar\tat c\ aceasta are doar câteva componente, care prezint\ îns\ com-
troni bina]ii infinite, unice pentru fiecare fiin]\ vie, ADN fiind astfel purt\torul codu-
z 1981-1984: este identificat virusul SIDA lui genetic. Se deschidea drumul unei noi [tiin]e, genetica, cu aplica]ii practice
z 1991: lansarea re]elei World Wide importante. În anul 2000, cercet\torii britanici [i americani au ob]inut prima
Web (www) variant\ a genomului uman. Ingineria genetic\ a dus la ob]inerea de plante cu
caracteristici noi [i a unor indivizi prin metoda clon\rii, aplicat\ la animale.
z 2000: prima variant\ a genomului uman
Unele surse sus]in, ast\zi, posibilitatea clon\rii umane.
Exerci]ii
1. Citi]i con]inutul lec]iei. Ordona]i ideile, no]iunile [i conceptele dup\ criteriile indi-
cate în tabelul de mai jos. Apela]i la profesori sau colegi pentru a v\ l\muri sem-
nele de întrebare. C\uta]i [i alte surse de informare, cum ar fi c\r]ile, revistele
de [tiin]\ [i tehnic\, emisiuni televizate etc.
Nu [tiam,
{tiam {tiam altfel ?
dar am înv\]at
mediului, cu efecte asupra faunei marine. Noua surs\ de energie, cea atomic\,
ap\rut\ în 1955, odat\ cu punerea în func]iune a primei centrale nucleare în
Marea Britanie, îngrijoreaz\ un anumit segment al societ\]ii. Aceasta s-a dove-
dit a fi o surs\ de poluare, datorit\ accidentelor, cel din 1986, de la Cernobîl
(Ucraina) fiind cel mai grav. În nordul Americii, s-a constatat c\ lacuri, precum
Erie, sunt pe moarte datorit\ reziduurilor industriale deversate în apele lor.
Erbicidele, fungicidele [i insecticidele folosite în agricultur\, bazate pe compu[i
chimici, polueaz\ solul [i chiar alimentele.
~n ce m\sur\ sunt d\un\toare [i, mai ales, ce impact au modific\rile gene-
tice asupra mediului – iat\ o `ntrebare care se pune tot mai des. De[i nu s-au
adus dovezi clare c\ sunt nocive, reac]ia unor organiza]ii pe linia protec]iei
mediului a pus problema revenirii la o agricultur\ ecologic\. Gunoaiele în sine
oblig\ ]\rile s\ realizeze programe de reciclare. Sunt greu de estimat efectele
asupra mediului ale unor mari lucr\ri, cum ar fi sistemul de baraje de pe Fluviul
Galben (China). De altfel, dezvoltarea impetuoas\ a industriei chineze `n ultimul
deceniu stârne[te `ngrijorarea, deoarece se presupune c\ nu se vor lua m\suri
eficiente de limitare a efectelor poluante.
Anul 1985 a adus o dovad\ în sprijinul luptei pentru o planet\ curat\, pro-
movat\ de mi[c\rile ecologiste, [i anume s-a descoperit o gaur\ în stratul de
ozon de deasupra Antarcticii.
Preocuparea pentru limitarea efectelor industrializ\rii asupra mediului este
major\. Educa]ia pentru mediu constituie, în tot mai multe ]\ri, o component\ a Poluarea industrial\ este unul dintre
instruc]iei [colare. Au luat fiin]\ diferite organiza]ii na]ionale [i mondiale, care, efectele industrializ\rii asupra mediului
împreun\, formeaz\ mi[carea ecologist\. Una dintre acestea este Greenpeace, `nconjur\tor.
înfiin]at\ în 1971. Membrii [i voluntarii mi[c\rilor ecologiste au intervenit în
accidentele cu efect poluant, au realizat crearea unor parcuri [i rezerva]ii [i s-au
„A devenit evident pentru majori-
opus unor proiecte de industrializare care ar fi putut produce noxe. tatea oamenilor, de exemplu, c\ profi-
Mini[trii mediului din CEE au luat decizia de a interzice `n ]\rile lor produc]ia tul pe termen scurt care a dus la
de compu[i chimici care afecteaz\ stratul de ozon (martie 1989). R\zboiul din poluarea aerului [i a apei nu s-a ridicat
Golf (1990) a provocat, `ntre altele, incendierea unor sonde de petrol, deterio- la valoarea pagubelor pe termen lung
rând mediul de via]\. aduse calit\]ii vie]ii [i a mediului
În anul 1992, a avut loc la Rio de Janeiro (Brazilia) Conferin]a Na]iunilor Unite ambiant.”
pe probleme de ecologie [i dezvoltare, la care au participat 117 [efi de state [i John Naisbitt, Megatendin]e.
al]i reprezentan]i ai unor na]iuni. Brazilia nu a fost aleas\ întâmpl\tor, având în Zece noi direc]ii care ne transform\ via]a
vedere c\ una dintre problemele discutate a fost cea a distrugerii p\durii tro-
picale amazoniene. O alt\ problem\ pe ordinea de zi a fost efectul de ser\, „Este nevoie de o ac]iune radical\
înc\lzirea global\ a atmosferei ca o consecin]\ a industrializ\rii [i schimb\rile urgent\. Dac\ tendin]elor actuale de
climaterice pe care le provoac\ fenomenul numit El Niño. Au fost adoptate deteriorare a mediului înconjur\tor ale
Conven]ia mondial\ pentru protejarea speciilor vegetale [i animale [i cea de omului li se permite s\ continue în
limitare a emisiilor de gaze responsabile pentru efectul de ser\. Participan]ii au urm\torul sfert de secol, putem ajunge
insistat asupra necesit\]ii de a g\si „un echilibru viabil `ntre mediu [i dez- în unele zone la o situa]ie f\r\ întoar-
voltare”. cere; la deteriorarea ireversibil\ a per-
spectivelor de dezvoltare veritabil\ [i de
Exerci]ii înl\turare efectiv\ a s\r\ciei de pe pla-
neta noastr\, dac\ nu chiar de supra-
1. {tia]i despre efectul de ser\? Care este opinia voastr\ în leg\tur\ cu responsabi- vie]uire a omenirii.”
litatea uman\ în acest caz? Ignacy Sachs,
2. Care dintre noile tehnologii v-a influen]at cel mai mult via]a? Ce explica]ii ave]i Mediul înconjur\tor al omului
pentru aceasta?
radare, acestea [i-au demonstrat eficien]a în toate zonele fierbin]i din perioada
R\zboiului Rece, în Orientul Mijlociu [i, mai nou, în r\zboiul din Irak.
94 Evaluare
EVALUARE
tomografie ecografie
computerizat\ asistat\
medicin\
chirurgie
laparoscopic\
XI. În schema de mai sus, completa]i [i alte domenii care 3. Modul în care v\ petrece]i timpul liber este urmarea
utilizeaz\ computerul. Indica]i dou\ moduri de utilizare în liberei alegeri sau a anturajului?
fiecare domeniu men]ionat.
XIV. Alc\tui]i un eseu despre domeniul tehnic sau [tiin-
XII. Citi]i textul de mai jos. Reflecta]i [i r\spunde]i urm\- ]ific în care v-ar pl\cea s\ lucra]i având în vedere:
toarelor cerin]e: 1. Ce [ti]i despre domeniul respectiv.
„Telespectatorul nu are pl\cerea de a judeca, clasifica, 2. De ce (cum) l-a]i ales.
de a reflecta sau de a ierarhiza. El absoarbe totul cu l\comie 3. Ce calit\]i crede]i c\ v\ sus]in aspira]ia.
[i aceast\ îndopare se transform\ tot mai mult într-o anarhie 4. Care dintre disciplinele studiate în [coal\ v\ vor ajuta
de necrezut. Creierul devine o debara unde spiritul se orga- cel mai mult.
nizeaz\ într-un stil de mozaic” (A. Diligent, Televiziunea, 5. Ce ar trebui s\ face]i pentru a ajunge acolo.
progres sau decaden]\). 6. A[tept\rile voastre de la viitorul loc de munc\.
z V\ recunoa[te]i în portretul descris de autor? XV. Presupunând c\ sunte]i reporter sau prezentator de
z Cât timp sta]i, zilnic, în fa]a televizorului? televiziune, enun]a]i cinci reguli pe care le ve]i respecta în
z Cum altfel a]i folosi acest timp? munca voastr\ [i în rela]iile cu ceilal]i. Observa]i în ce
z Considera]i c\ rolul televiziunii poate fi discutat doar de m\sur\ acestea coincid sau nu cu acelea stabilite de colegii
pe aceast\ pozi]ie? din clas\.
z Ce argumente pute]i aduce în favoarea televiziunii?
z Încerca]i s\ v\ imagina]i via]a f\r\ televiziune [i alc\tui]i XVI. Compara]i cele dou\ texte de la pagina 87 care ca-
un scurt scenariu (circa o pagin\) pe aceast\ tem\. racterizeaz\ televiziunea. Care v\ exprim\ cel mai bine punc-
tul de vedere?
XIII. 1. V\ petrece]i cel mai mult din timpul vostru liber:
a) practicând un sport; XVII. Se estimeaz\ c\, la 29 iulie 1981, aproape 800 de
b) navigând pe Internet; milioane de persoane au privit, în direct, la televizor, nunta
c) citind; lui Charles, prin]ul mo[tenitor al Marii Britanii, cu Diana
d) în fa]a televizorului; Spencer. Ce crede]i c\ a determinat acest fapt?
e) executând treburi gospod\re[ti; a) prea mult timp liber;
f) rezolvând temele pentru acas\. b) preferin]a pentru anecdotic;
2. Medita]i asupra op]iunii voastre [i g\si]i dou\ cauze c) simplu fapt c\ s-a transmis;
care au determinat-o. d) notorietatea cuplului.
Evaluare 95
Capitolul 7
Statul na]ional
La baza acestui tip de stat st\ ideea de na]iune ca o entitate, care, locuind
acela[i teritoriu, are o istorie, o cultur\ [i un civism comun. Originea etnic\ [i
Statuia Libert\]ii, limba vorbit\ pot fi, la rândul lor, elemente definitorii ale na]iunii; excep]ie fac,
simbol al Statelor Unite ale Americii de exemplu, na]iunea belgian\, format\ din flamanzi [i valoni, sau cea canadi-
an\, cu vorbitori de limb\ englez\ [i francez\.
Se poate vorbi de stat na]ional atunci când suveranitatea lui se exercit\
asupra unui teritoriu populat, exclusiv sau majoritar, de aceea[i na]ionalitate.
„Statul [i na]iunea par a fi cele mai Statul-na]iune este o entitate recunoscut\ ca atare de alte entit\]i [i are
mari for]e din istoria omenirii, cei mai pu- tr\s\turi distincte, cum ar fi suveranitatea exclusiv\ în interiorul propriilor
ternici catalizatori ai vie]ii sociale a omu- grani]e, pacea intern\, legi fundamentale de organizare, legitimitatea
lui.” institu]iilor, dezvoltare [i interese interese economice, reprezentare diplomatic\
Ernst Cassirer, Mitul statului interna]ional\. Acesta este o crea]ie istoric\ a Europei secolului al XIX-lea. Statul
na]ional reprezint\ ast\zi principala form\ de organizare politic\ în Europa [i
„Primul R\zboi Mondial apare ca o
America, în unele zone ale Asiei (Japonia, de exemplu) [i chiar în nordul Africii.
încoronare a principiului na]iunilor. ~n
Statele na]ionale sunt, cel mai adesea, unitare, deoarece au o administra]ie, o
interiorul statelor, r\zboiul îng\duie o
des\vâr[ire a constituirii na]iunilor, justi]ie [i o organizare financiar\ centralizat\. În anii 1990 s-a înregistrat un
înt\rind leg\turile de apartenen]\ la reviriment al na]ionalismului, mai ales în cadrul statelor multina]ionale, cum ar
comunitatea na]ional\ prin lupta împo- fi URSS sau Iugoslavia.
triva unui du[man comun. Pe plan exte-
rior, r\zboiul provoac\ o redesenare a Statul federal
frontierelor statului bazat\ pe principiul
na]ionalit\]ilor [i o înmul]ire a statelor
Statul federal este compus din entit\]i autonome (legi [i guverne proprii,
na]iuni (statele baltice, Finlanda, politic\ economic\ [i buget separat etc.), de[i, în acela[i timp, federa]ia are
Cehoslovacia, România...).” autoritate asupra lor. Modelul acestui tip de stat îl constituie Statele Unite
ale Americii, unde cet\]enii fiec\rui stat component respect\ atât legile sta-
B. Compagnon, A. Thévenin,
tale, cât [i pe cele federale. Interven]ia statului federal se face în domenii de
O cronologie a secolului XX
interes larg, cum ar fi protec]ionismul economic, subven]ionarea agriculturii,
96 Statul [i politica
STATELE ªI POLITICA LOR ÎN PERIOADA CONTEMPORANÃ
Statul [i politica 97
Capitolul 7
98 Statul [i politica
STATELE ªI POLITICA LOR ÎN PERIOADA CONTEMPORANÃ
Regimurile totalitare
Statul totalitar este o crea]ie a secolului al XX-lea, cu r\d\cini în autoritarismul
conservator european. ~n func]ie de suportul ideologic, acesta are dou\ vari-
ante: una de extrem\ dreapt\, care a disp\rut odat\ cu înfrângerea Germaniei
în 1945, [i una de extrem\ stâng\, care [i-a continuat existen]a pân\ în 1989.
Se consider\ c\ totalitarismul a atins punctul maxim în doar dou\ state:
Germania nazist\ [i Uniunea Sovietic\. Ideologia fascismului italian, axat\ pe
valorificarea mo[tenirii romane, a fost mai pu]in cuprinz\toare dec`t cea a
Stalin, afi[ de propagand\
nazismului sau marxism-leninismului, iar represiunea mai pu]in violent\.
Regimurile comuniste din Europa Central\ [i de Est erau responsabile în fa]a „Statul este institu]ia care, pe un
unui regim str\in: cel sovietic, [i reprezentau variante na]ionale ale totalitarismu- teritoriu dat, î[i atribuie monopolul con-
lui de extrem\ stâng\. Dup\ moartea lui Stalin (1953), unele au atenuat repre- strângerilor, iar cet\]eanul este cel care
siunea [i s-au deschis spre Occident. Aceste schimb\ri, percepute ca o libe- accept\ acest monopol, fie c\ puterea
ralizare, nu au schimbat fundamental regimul, r\mas, pân\ la cap\t, totalitar [i este charismatic\, religioas\ sau ra]io-
nedemocratic. nal\. Puterea statului se define[te prin
Regimul totalitar are [i tr\s\turile unei dictaturi personale sau de grup. natura rela]iei pe care o între]ine cu
Liderul (Führer în Germania, Duce în Italia) pretinde c\ î[i exercit\ puterea în societatea. Aceasta din urm\ exist\
independent de el.”
numele na]iunii sau al poporului, dar, în fapt, ac]ioneaz\ dup\ propria voin]\,
care este lege. Regimurile totalitare instituie un control total, chiar [i asupra Yves Ternon, Statul criminal.
Genocidele secolului XX
vie]ii private. Indivizii, conform ideologiilor totalitare, sunt mai pu]in valoro[i
decât statul c\ruia trebuie s\ se sacrifice. Propaganda, foarte organizat\ [i
agresiv\, urm\re[te îndoctrinarea popula]iei, utilizând ura de ras\ [i elitismul Exerci]ii
pentru a convinge. În acest scop, Adolf Hitler, conduc\torul Germaniei naziste,
1. Citi]i cu aten]ie lec]ia, g\si]i principalele
a folosit antisemitismul. Un regim totalitar, spre deosebire de dictatur\, se spri- idei despre stat [i grupa]i-le astfel:
jin\ pe o ideologie care confer\ claritate scopurilor pe care le urm\re[te [i are Ideile Ideologia Ideologia Autoritarismul
un plan de transformare a întregii societ\]i, iar deciziile acestuia nu sunt impre- liberalismului fascist\ [i marxist-leninist\ (dictatura)
nazist\
vizibile dac\ se cunoa[te aceast\ ideologie. For]a ideologiei convinge masele s\
urmeze liderul [i face din partidul unic un partid-stat care controleaz\ totul. O
alt\ diferen]\ este aceea c\ regimul dictatorial nu are nevoie de un partid ca 2. Identifica]i trei caracteristici definitorii
acela totalitar, care transform\ ideologia într-o mi[care de mas\. Dictatura ale fiec\reia care au caracter exclusiv (nu
poate fi exercitat\ de oricine; profitând de o anume conjunctur\, o persoan\ se reg\sesc la nici o alta).
sau un grup de militari pune mâna pe putere; cum a fost cazul în numeroase 3. Comenta]i textul lui Yves Ternon, r\spun-
]\ri ale Americii Latine, `n Grecia dup\ 1967, `n Portugalia în timpul lui Antonio zând la urm\toarele întreb\ri:
a) Cum a fost posibil\ acceptarea de
Salazar (1932–1974) sau `n Spania în timpul generalului Franco. Este [i cazul
c\tre cet\]eni a monopolului statului
României conduse de generalul Ion Antonescu (1940–1944). Regimul totalitar
totalitar?
aplic\, cu stricte]e, propriile legi, cel dictatorial nu respect\ nici o lege `n afara b) Care este raportul dintre stat [i so-
voin]ei celui aflat la putere. cietate conform textului?
Statul [i politica 99
Capitolul 7
COOPERARE ªI CONFLICT
~N SECOLUL AL XX-LEA
Sistemul Versailles-Washington
[i noua ordine interna]ional\
Noua ordine interna]ional\
Lumea ie[it\ din Primul R\zboi Mondial a fost a[ezat\ într-o nou\ ordine
interna]ional\, expresia schimb\rii raportului de for]e între marile puteri.
Schimbarea se contureaz\ cel mai clar în Europa. Dup\ Marele R\zboi, prin
aplicarea principiului autodetermin\rii în condi]iile victoriei Antantei asupra
Puterilor Centrale, rezult\ Europa na]ionalit\]ilor. Mai ales în Europa
Central\ [i de Est, dreptul popoarelor la o via]\ politic\ de sine-st\t\toare
poate fi mai riguros observat ca urmare a destr\m\rii Austro-Ungariei, a
Participan]i la tratativele de armisti]iu revolu]iei care cuprinde Imperiul Rus, a n\ruirii Imperiului Otoman [i a
de la Compiègne (noiembrie 1918) înfrângerii Germaniei. Reapar state pe harta Europei (Cehoslovacia, Polonia,
statele baltice, Finlanda); apar state reîntregite (România, Regatul Sârbo-
Croato-Sloven). Prin crearea Ligii Na]iunilor, se declan[eaz\ procesul înlo-
cuirii for]ei cu legea [i al democratiz\rii rela]iilor interna]ionale; statele mici
[i mijlocii au posibilitatea exprim\rii propriilor interese în numele principiu-
Dic]ionar lui egalit\]ii statelor, indiferent de m\rime, putere economic\ [i militar\
etc., în fa]a ligii interna]ionale. Aceast\ ordine nou\ o înlocuia pe cea
autodeterminare — dreptul popoarelor de veche, bazat\ pe principiul echilibrului (marilor puteri) observat în special
a dispune de ele `nsele, de a-[i alege forma dup\ Congresul de la Viena (1815) — Concertul puterilor.
de guvern\m`nt potrivit\ propriilor interese.
politica „por]ilor deschise” — politic\ ini- Sistemul de la Versailles
]iat\ de Statele Unite ale Americii în sep-
tembrie 1899. Ideea era c\ toate statele Victoria Antantei în Primul R\zboi Mondial a fost consemnat\ în
trebuie s\ beneficieze de condi]ii [i avanta- tratatele semnate cu statele învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria
je egale în rela]iile lor cu China. Acestea [i Turcia), tratate care au format Sistemul de la Versailles, numit a[a pentru
urmau s\ respecte independen]a [i uni- c\ tratatul cu Germania (28 iunie 1919) a fost semnat la Versailles.
tatea Chinei. Una dintre premisele acestei Înving\torii în Primul R\zboi Mondial au vrut s\ încheie tratate care s\ le
politici era men]inerea sl\biciunii Chinei. asigure avantajele victoriei [i consolidarea ei o vreme cât mai îndelungat\.
Aproape distrus\ de dezvoltarea sentimen- Cu Germania, principala putere învins\, s-a încheiat primul tratat, dup\ al
tului na]ional în China [i de interven]ia
c\rui model s-au elaborat [i celelalte documente. În ordine cronologic\,
Japoniei, politica „por]ilor deschise” a fost
s-au încheiat tratate cu celelalte ]\ri învinse: Austria, la Saint-Germain (10
reafirmat\ la Conferin]a de la Washington
septembrie 1919); Bulgaria, la Neuilly (27 noiembrie 1919); Turcia, la
(1921–1922).
repara]ii — pl\]i pe care statele învinse Sèvres (10 august 1919) [i Lausanne (24 iulie 1923); Ungaria, la Trianon (4
urmau s\ le fac\ înving\torilor [i care tre- iunie 1920).
buiau s\ acopere valoarea pagubelor sufe- Reapar diferen]e de interpretare [i chiar divergen]e între Fran]a, Marea
rite de acestea [i a pensiilor [i aloca]iilor Britanie [i Italia. Aceste diferen]e sunt bine puse în eviden]\ de modalitatea
pentru v\duve [i orfani. evalu\rii problemei germane. Cum trebuie tratat\ Germania? Cu fermitatea
Rezolvarea conflictelor
în lumea contemporan\
Rela]iile interna]ionale
`n perioada interbelic\
Perioada 1919-1939 poate fi surprins\ cel mai bine din perspectiva
`ndrept\rii lumii, mai ales a Europei, spre cel de-Al Doilea R\zboi Mondial.
Aceast\ perspectiv\ arat\ nevoia concentr\rii aten]iei asupra spa]iului euro-
pean, în care problema german\ nu-[i g\se[te solu]ia potrivit\. Nu întâmpl\tor
perioada 1914-1945 a fost apreciat\ drept Al Doilea R\zboi de 30 de Ani, un
veritabil r\zboi civil european.
Dup\ un r\zboi r\v\[itor, stabilitatea lumii, [i mai ales a Europei, s-a zdrun-
cinat. Ordinea veche s-a n\ruit [i una nou\ este pe cale s\ se instaleze, dar
Conferin]a de la München (de la stânga r\gazul pentru aceast\ rea[ezare complex\ este a[a de scurt, încât perioada
la dreapta): Chamberlain, Mussolini, interbelic\ a putut fi caracterizat\ [i ca un armisti]iu de mai lung\ durat\. Au
Schmidt (interpretul lui Hitler), Hitler, existat divergen]e între înving\tori, folosite inteligent de Germania, c\reia i s-au
Daladier. al\turat foste state înving\toare nemul]umite de felul în care s-a gestionat vic-
toria (Italia [i Japonia). Astfel se explic\ deteriorarea st\rii de pace, pân\ la
declan[area celui de-Al Doilea R\zboi Mondial în Europa (1 septembrie 1939).
„În 1918, Woodrow Wilson, pre[e- În Asia, Japonia, desc\tu[at\ de prevederile tratatelor încheiate la Conferin]a
dintele Statelor Unite, a încercat s\ de la Washington (1921–1922), începe mai devreme agresiunea împotriva
ating\ acela[i ]el prin mijloace consti- Chinei (1931; 1937).
tu]ionale. Sistemul de securitate colec-
tiv\ propus de el a e[uat deoarece Destr\marea alian]ei franco-britanice
lumea nu putea fi f\cut\ s\ corespund\
unei confedera]ii de republici cu idei F\r\ prezen]a Statelor Unite [i a Uniunii Sovietice în via]a interna]ional\ [i
asem\n\toare, a[a cum sugera Kant. în special în Liga Na]iunilor, asist\m la procesul erod\rii statutului de mare pu-
Dar, de[i ideea c\ pacea era indivizibil\ tere al Marii Britanii [i al Fran]ei. Sfâr[itul Antantei Cordiale (încheiat\ în 1907)
r\mânea neplauzibil\, Wilson a f\cut ca are loc în 1923, dup\ intrarea trupelor franceze în Ruhr, pentru a for]a
inacceptabilitatea agresiunilor armate Germania s\ respecte Tratatul de la Versailles. Acesta este momentul în care, la
s\ se afle în centrul tuturor dezbaterilor Londra, Fran]a este perceput\ ca o ]ar\ cu tendin]e imperialiste [i periculoas\
ulterioare despre ordinea interna]ional\.” în ipostaza de putere dominant\ în Europa.
James Mayall, Politica mondial\: Tratatul de la Locarno (1925) creeaz\ iluzia concilierii franco-germane [i a
evolu]ia [i limitele ei durabilit\]ii p\cii, `ns\ are [i dezavantajul împ\r]irii frontierelor europene în
garantate [i negarantate — o sugestie pentru Germania de a corecta pa[nic
„Pretutindeni, avem de modificat prevederile incomode ale Tratatului de la Versailles. În realitate, tratatul din
frontiere [i de schimbat suveranit\]i na- 1925 se constituie într-un reper al declinului Fran]ei, ajutat de Marea Britanie.
]ionale. Nimic nu presupune mai multe
pericole, deoarece aceste schimb\ri pot Instalarea Partidului Na]ional-Socialist
fi potrivnice unor obi[nuin]e îndelungi,
schimbând îns\[i via]a popula]iilor.(...) la putere
Nu m\ tem, pe viitor, de r\zboaiele pre-
Exist\ o linie de continuitate în istoria Germaniei interbelice între regimul
g\tite prin comploturi secrete ale guver-
na]ional-socialist [i cele care l-au precedat. Dac\ în Republica de la Weimar
nelor, ci mai degrab\ de conflictele cre-
ate de nemul]umirea popula]iilor. Dac\
(Germania între 1919 [i 1933) rezolvarea problemei germane începea cu recu-
noi în[ine ne facem vinova]i de nedrepta- perarea situa]iei antebelice, cu [tergerea ru[inii pierderii r\zboiului, regimul
te, aceast\ nemul]umire este inevitabil\.” na]ional-socialist condus de Adolf Hitler redimensioneaz\ aceast\ problem\.
Hitler dore[te domina]ia Germaniei asupra Europei [i a lumii [i caut\ argu-
W. Wilson, Discurs la prima întrunire
mente care s\ justifice acest proiect în teoriile rasiale. Regimul na]ional-socialist
a Consiliului celor patru, 23 martie 1919
continu\ înc\lcarea Tratatului de la Versailles; reintroducerea serviciului militar
Destinderea relativ\
Cursa înarm\rilor a continuat, determinând Adunarea General\ a ONU s\ Aminti]i-v\!
proclame anii 1970–1980 drept deceniul dezarm\rii. Se urm\rea limitarea
z Ce tip de politic\ extern\ a caracterizat
experien]elor [i armelor nucleare, dar [i a celor strategice, limitate prin cele Rusia ]arist\.
dou\ acorduri SALT (1972 [i 1979). Actul final de la Helsinki (1975) institu- z Cum se nume[te doctrina prin care Sta-
]ionaliza Conferin]a asupra securit\]ii [i cooper\rii în Europa. Anii 1980 au tele Unite ale Americii delimiteaz\ Ame-
debutat cu o rena[tere a R\zboiului Rece [i reluarea tensiunilor dintre cele rica Latin\ ca fiind sfera lor de interes.
dou\ mari puteri. Invazia sovietic\ în Afghanistan (1979) [i amenin]area rache-
telor sovietice l-au obligat pe Ronald Reagan, pre[edintele SUA, s\ aprobe un
nou plan de înarmare, Ini]iativa de ap\rare strategic\. Astfel, cursa înarm\-
rilor cunoa[te o nou\ escaladare. Instalarea rachetelor Pershing 2 în Europa a Exerci]ii
determinat URSS s\ se retrag\ de la negocierile privind armele conven]ionale. 1. Ce crede]i c\ stimuleaz\ interesele Uniu-
În 1985, pentru Mihail Gorbaciov, noul lider de la Kremlin, devenise clar c\ eco- nii Sovietice pentru Afghanistan?
nomia sovietic\ ]inea foarte greu pasul în ceea ce prive[te finan]area înarm\rii. 2. Explica]i expresia „teroare atomic\”.
Golan
SIRIA
Haifa Conflicte regionale au existat mai multe în secolul al XX-lea. România s-a
implicat utilizând mijloace diplomatice sau prin participarea cu for]e militare.
Nazaret
Ilustrativ pentru utilizarea mijloacelor diplomatice este R\zboiul de {ase Zile dintre
Israel [i ]\rile arabe (iunie 1967). Implicarea cu for]e militare s-a produs în
Tel-Aviv Afghanistan, Irak, Kosovo, Angola — acolo unde calitatea [i obliga]iile de
Ierusalim membr\ NATO o cer.
Vom analiza implicarea României în R\zboiul de {ase Zile (5–10 iunie 1967),
Gaza semnificativ\ pentru rela]iile României cu blocul sovietic (Pactul de la Var[ovia),
Marea
pentru rela]iile cu Israelul [i cu lumea arab\, în plin R\zboi Rece.
Moart\
Beersheba
Marile puteri [i Orientul Mijlociu
Statul Israel a fost creat ca stat evreu în Palestina la 14 mai 1948, când expi-
IORDANIA ra mandatul britanic asupra acesteia. Statele arabe au respins ideea unui stat
EGIPT
evreu în Palestina [i l-au atacat. R\zboiul de independen]\ purtat de Israel s-a
`ncheiat în 1949. Dar conflictul dintre arabi [i evrei, [i unii, [i al]ii invocând te-
Statul evreu ritoriul pe baza dreptului istoric, abia `ncepea. R\zboiul de {ase Zile este o sec-
Sinai ven]\ a acestuia. Arabii s-au refugiat în ]\rile vecine [i lupt\ pentru recuperarea
Teritorii ocupate
teritoriului lor sub conducerea Organiza]iei pentru Eliberarea Palestinei, apoi a
}\ri arabe statului Palestina (decembrie 1988).
Teritorii ocupate În conflictul dintre Israel [i arabi sunt implicate [i marile puteri, într-o zon\ de
[i restituite `n interes strategic [i datorit\ z\c\mintelor de petrol. Administra]ia democrat\ a
1974 [i 1982
SUA sprijin\ Israelul, la început, [i din ra]iuni electorale; componenta evreiasc\
Israelul dup\ R\zboiul de {ase Zile a popula]iei Statelor Unite este semnificativ\ [i influent\. Acum, administra]ia
american\ afirm\ c\ un conflict în Orientul Mijlociu constituie o amenin]are pen-
tru securitatea Statelor Unite ale Americii [i pentru pacea lumii. Uniunea
Sovietic\ amplific\ tendin]a sprijinirii ]\rilor arabe. Celelalte puteri (Marea
„Pe un ton v\dit de nemul]umire,
Britanie, Fran]a, Italia) s-au implicat în m\sura mijloacelor de care dispuneau [i a
enervat, mi-a transmis, oficial, c\ guver-
intereselor proprii.
nul egiptean nu în]elege cum România,
o ]ar\ prieten\, pune pe acela[i plan
agresorul [i agresa]ii, a[a cum reiese R\zboiul de {ase Zile
din mesajele remise la Bucure[ti repre-
Agresivitatea statelor arabe a determinat adeseori Israelul s\ atace preven-
zentan]ilor diplomatici ai t\rilor arabe [i
tiv. A[a s-a întâmplat [i `n 1967. ONU a trimis for]e de men]inere a p\cii pe
ai Israelului.”
Mircea Nicolaescu,
frontiera dintre Egipt si Israel. Tensiunile în cre[tere determin\ ONU s\-[i
Martor în R\zboiul de {ase Zile retrag\ for]ele de men]inere a p\cii. For]ele militare din Egipt, Israel [i Siria sunt
deplasate spre frontierele statului Israel.
Ministrul ap\r\rii al Israelului, Moshe Dayan, ini]iaz\ o campanie preventiv\
Dic]ionar împotriva acestor state, mai ales c\ Egiptul blocase din nou Golful Akaba [i
aceasta însemna sufocarea Israelului prin diminuarea exporturilor. Campania a
mandat – form\ sub care fostele colonii ale
Germaniei, înfrânt\ în Primul R\zboi Mondial,
fost un real succes pentru Israel; for]ele aeriene ale Egiptului, Siriei, Irakului [i
[i p\r]ile neturce ale Imperiului Otoman au Iordaniei fiind distruse la sol, la 5 iunie 1967. Tancurile arabe (egiptene) au fost
fost preluate `n administra]ie de puterile în- distruse în Peninsula Sinai. La 7 iunie 1967, for]ele israeliene au ajuns la Canalul
ving\toare, prin hot\rârea Ligii Na]iunilor. de Suez. Israelul a cucerit teritorii arabe, mai ales în Siria, [i a luat peste
LITUANIA
*România `n Tratatul de la Var[ovia
Gdansk Minsk
În perioada 14 mai 1955–31 mai 1991, România a f\cut parte din structura
Berlin POLONIA
militar\ a blocului sovietic, instituit\ prin Tratatul de la Var[ovia [i intitulat\
Var[ovia
Organiza]ia Tratatului de la Var[ovia. Contextul semn\rii acestui tratat prezint\
RDG
1949 Od
er importan]\ pentru menirea [i eficien]a sa. Europa era în plin R\zboi Rece [i,
Kiev
1947
dup\ moartea lui Stalin (5 martie 1953), se deschideau posibilit\]i pentru con-
Praga
1947 URSS cesii `ntre cele dou\ blocuri.
CEHOSLOVACIA Nis
Cern\u]i tru
Viena Bratislava
AUSTRIA
Budapesta
Cluj
Chi[in\u
Contextul interna]ional
Ia[i
1949
ROMÂNIA
UNGARIA Din perspectiva Uniunii Sovietice, situa]ia în Europa acumula elemente îngri-
Sa
Triest Timi[oara
jor\toare. Exista Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) înc\ de la 4 aprilie 1949.
va
1947
Bucure[ti
IUGOSLAVIA
Belgrad
Dun\rea
Mai mult decât atât, Republica Federal\ Germania fusese primit\ în aceast\
1945 structur\ (octombrie 1954). Uniunea Sovietic\ era sensibil\ la riscurile refacerii
Sofia 1946
BULGARIA puterii militare a Germaniei. Din acela[i context al semn\rii Tratatului de la
Roma
ITALIA
ALBANIA Var[ovia, perceput ca o reac]ie de r\spuns a Uniunii Sovietice, face parte [i
Neapole
Salonic Tratatul de stat al Austriei, semnat la 15 mai 1955. Potrivit acestui tratat,
1944
TURCIA
GRECIA mini[trii de externe ai Uniunii Sovietice, Statelor Unite, Marii Britanii [i Fran]ei
hot\rau retragerea trupelor lor de ocupa]ie sta]ionate pe teritoriul Austriei de
Anul indic\ instaurarea regimului comunist
1945 la sfâr[itul celui de-Al Doilea R\zboi Mondial.
Cortina de fier Tratatul era un instrument de delimitare a zonelor de influen]\ în Europa.
Europa de Est Ca urmare, tratatul includea [i obliga]ia pentru Austria de a adopta, prin consti-
tu]ie, pozi]ia de neutralitate permanent\. Acceptarea semn\rii tratatului la 14
Din expunerea de motive a Trata- mai 1955 a fost perceput\ în Occident ca o modificare a politicii sovietice,
tului de la Var[ovia: mergând [i în direc]ia dezangaj\rii for]elor militare de lâng\ Cortina de fier.
„P\r]ile contractante, reafirmându-[i Semnarea Tratatului de la Var[ovia dovedea voin]a Uniunii Sovietice de a fi
n\zuin]a de a crea un sistem de securi- prezent\ militar în zon\. Modificarea pozi]iei Uniunii Sovietice se explic\ [i prin
tate colectiv\ în Europa, bazat pe par- evaluarea, la Moscova, a cre\rii Uniunii Europei Occidentale (6 mai 1955), o
ticiparea tuturor statelor europene, etap\ a integr\rii Europei Occidentale ca parte component\ a Tratatului
indiferent de orânduirea lor social\ [i
Atlanticului de Nord.
de stat, ceea ce ar permite unirea efor-
turilor în interesul asigur\rii p\cii în
Europa, luând totodat\ în considerare Semnarea tratatului
situa]ia creat\ în Europa în urma rati-
La Var[ovia s-a semnat un „tratat de prietenie, colaborare [i asisten]\ mu-
fic\rii acordurilor de la Paris (23 octom-
brie 1954), care prev\d constituirea unei tual\” între reprezentan]ii urm\toarelor state: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia,
noi grup\ri militare sub forma Uniunii RDG, Polonia, România, Ungaria [i Uniunea Sovietic\.
Europei Occidentale — cu participarea Albania s-a retras din aceast\ structur\ la 13 septembrie 1968. Au încercat,
Germaniei Occidentale în curs de remi- f\r\ succes, s\ se retrag\ Ungaria, în 1956, [i Cehoslovacia, în 1968.
litarizare [i închiderea ei în blocul nord- Tratatul a fost încheiat pe o perioad\ de 20 de ani [i urma s\ se pre-
atlantic, ceea ce agraveaz\ primejdia lungeasc\ automat pe înc\ 10 ani dac\ una dintre p\r]ile contractante nu
unui nou r\zboi [i creeaz\ o amenin]are depunea la guvernul Republicii Populare Polone o declara]ie de denun]are a
pentru securitatea na]ional\ a statelor tratatului cu un an înainte. Articolul 11 prevede pierderea valabilit\]ii tratatului
iubitoare de pace, (...) c\l\uzindu-se în cazul în care se ajungea la încheierea unui tratat general-european de securi-
dup\ obiectivele [i principiile Cartei
tate colectiv\. Documentul era redactat în patru limbi: rus\, polonez\, ceh\ [i
Organiza]iei Na]iunilor Unite (...).”
german\; guvernul polonez a trimis câte un exemplar fiec\rei ]\ri semnatare.
Exerci]ii
1. ~n ce context interna]ional s-a `ncheiat
Tratatul de la Var[ovia?
2. Discuta]i `n grupuri despre pozi]ia
României `n cadrul ]\rilor care au sem-
nat Tratatul de la Var[ovia. De ce a avut
România o pozi]ie singular\? Argumen-
Armatele Pactului de la Var[ovia intr\ `n Praga (1968) ta]i `n cadrul discu]iilor.
Exerci]ii
1. Numi]i câteva obstacole care au f\cut ca drumul României c\tre democra]ie,
dup\ 1989, s\ fie unul sinuos.
2. Redacta]i un scurt eseu (circa 20 de rânduri) pe tema „Decalajul economiei Actri]a american\ Jane Fonda îi
române[ti fa]\ de ]\rile Occidentului”. înmâneaz\ lui Cristian Mungiu Palme
3. C\uta]i fotografii [i articole referitoare la tema studiat\ `n aceste pagini [i d’or, cel mai prestigios premiu al
alc\tui]i un portofoliu intitulat „România `n presa interna]ional\ dup\ 1989”. Festivalului de la Cannes
126 Evaluare
EVALUARE
z Statul aflat în slujba cet\]eanului are grij\ s\ fie respec-
tate drepturile acestuia.
z Cet\]enii trebuie s\ fie supu[i statului ale c\rui interese
sunt mai importante.
Evaluare 127
Bibliografie selectiv\
John R. Barber, Istoria Europei moderne, Ed. Lider, Bucure[ti, 1993.
Mihai B\rbulescu, Dennis Deletant, K. Hitchins [.a., Istoria României, Ed. Enciclo-
pedic\, Bucure[ti, 1999.
Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, Institutul European, Ia[i, 1998.
Liviu Burlec (coord.), Dic]ionar enciclopedic [colar. Istorie, Ed. Ana, Ia[i, 2004.
Ernst Cassirer, Mitul statului, Institutul European, Ia[i, 2001.
B. Compagnon, A. Thévenin, O cronologie a secolului XX, Ed. All, Bucure[ti, 2000.
Florin Constantiniu, De la r\zboiul fierbinte la r\zboiul rece, Corint, Bucure[ti,1998.
Valentin Constantin (coord.), Documente de baz\ ale Comunit\]ii [i Uniunii
Europene, Polirom, Ia[i, 2002.
V. Cristian, Istoria Asiei, Ed. Corint, Bucure[ti, 2002.
Philippe M. Defarges, Organiza]iile interna]ionale contemporane, Institutul European,
Ia[i, 1996.
V. Fl. Dobrinescu, Emigra]ia român\ din lumea anglo-saxon\. 1939-1945, Institutul
European, Ia[i, 1993.
Georges Duby, Histoire de la France, Larousse, Paris, 2003.
Catherine Durandin, Istoria românilor, Institutul European, Ia[i, 1998.
J.-P. Fitoussi, P. Rosanvallon, Noua epoc\ a inegalit\]ilor, Institutul European, Ia[i, 1999.
André Fontaine, Istoria r\zboiului rece, vol. I-IV, Ed. Militar\, Bucure[ti, 1992.
Pascal Fontaine, Construc]ia european\ de la 1945 pân\ în zilele noastre, Institutul
European, Ia[i, 1996.
Dan Grigorescu, Arta de azi [i r\spântiile ei, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1994.
D.D. Hatchet, G.G. Springfield, Ialta, în]elegeri pentru 50 de ani, Excelsior-Multipress,
Bucure[ti, 1991.
Friedrich A. Hayek, Constitu]ia libert\]ii, Institutul European, Ia[i, 1998.
Paul Hirst, R\zboi [i putere în secolul 21, Ed. Antet, Bucure[ti, 2001.
Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. II, Institutul European, Ia[i, 2000.
Martin McCauley, Rusia, America [i r\zboiul rece, Polirom, Ia[i, 1999.
Paul Magnette, Europa, statul [i democra]ia, Institutul European, Ia[i, 2005.
Mihai Manea, Adrian Pascu, Atlas [colar de istorie universal\, Editura Corint,
Bucure[ti, 2005.
Costin Murgescu, Japonia în economia mondial\, Ed. {tiin]ific\ [i Enciclopedic\,
Bucure[ti, 1985.
John Naisbitt, Megatendin]e. Zece noi direc]ii care ne transform\ via]a, Ed. Politic\,
Bucure[ti, 1989.
Marc Nouschi, Mic atlas istoric al secolului XX, Polirom, Ia[i, 2002.
Jacques Paul, Biserica [i cultura în Occident, vol. I-II, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1996.
Minodora Perovici, Istorie universal\. Atlas [colar ilustrat, Editura Corint, Bucure[ti, 2006.
Pierre Rosanvallon, Noua problem\ social\, Institutul European, Ia[i, 1999.
Francois de Rose, Al treilea r\zboi mondial nu a avut loc. NATO [i pacea, Ed.
Nemira, Bucure[ti, 1998.
R. Rose, W.Mishler, C. Haerpfer, Democra]ia [i alternativele ei, Institutul European,
Ia[i, 2003.
René Sèdillot, Istoria petrolului, Editura Politic\, Bucure[ti, 1979.
Jean-François Soulet, Istoria comparat\ a statelor comuniste din 1945 pân\ `n zilele
noastre, Ed. Polirom, Ia[i, 1998.
Susan Strange, State [i pie]e, Institutul European, Ia[i, 1997.
Jan Tinbergen (coord.), Restructurarea ordinii interna]ionale, Ed. Politic\, Bucure[ti,
1978.
Arnold Toynbee, Ora[ele în mi[care, Ed. Politic\, Bucure[ti, 1979.
128