Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Maltratarea Copilului Intre Cunoastere Si Interventie - Madalina Constantin
Maltratarea Copilului Intre Cunoastere Si Interventie - Madalina Constantin
Maltratarea copilului -
`ntre cunoa[tere
[i interven]ie
1
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
EXPERT
e
PROJECTS
p
harta precede teritoriul
Www.expertprojects.ro
www.asistentasociala.ro
Www.asociatialumen.ro
Maltratarea copilului -
`ntre cunoa[tere
[i interven]ie
3
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
4
Cuprins
Argument ..................................................................................... 9
5
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
7
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
8
Argument
9
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
10
ARGUMENT
11
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
12
Cap. I – Cadru teoretic general cu privire la
abuzul asupra copilului
14
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
15
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
16
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
17
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
18
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
19
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
20
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
21
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
22
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
23
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
24
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
sub coordonarea dr. Traian Rotariu. Se mai pot ad\uga la acestea o serie
de dezbateri, seminarii, conferin]e na]ionale [i interna]ionale cu privire la
problematica abuzului împotriva copilului, stabilindu-se definirea con-
ceptului de abuz/neglijare, amploarea, cauzele, inciden]a, tipologia, pre-
cum [i o serie de strategii de prevenire, diminuare, combatere sau stopare
a acestui flagel.
Tabelul 1.1.2.1.
Prevalen]a cazurilor de abuz/neglijare a copilului în România, pe
total ]ar\ [i medii reziden]iale
25
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Graficul 1.1.2.1.
Indici sintetici ai abuzului/neglij\rii copilului în familie
73,4
Total tara
80
67,8 65,6 Mediu urban
70 63,1 64,3 63,8
62,3
55,7 58,9
57,1
60 54,8 Mediu
53,3rural
48,6 45,5
50 39,1
40
25,6 28,4
30 23,2 23,2
18,4
20 14,6
10,1
6,84,1
10 0,1 0,1
0
Abuz sexual
Abuz fizic
Abuz psihologic
Agresiune verbala
Neglijare fizica
Neglijare psihologica
Neglijare educationala
Copii in familii sarace
Exploatarea copiilor de
catre familie
26
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
27
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
28
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
29
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
30
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
Dac\ avem în vedere aceste lucruri putem spune c\, folosind cuvântul
maltratare ne referim la p\rin]i sau persoane care îngrijesc copilul într-un
asemenea grad încât starea s\n\t\]ii sale fizice [i/sau emo]ionale precum
[i dezvoltarea sa sunt în pericol (Kempe, 1979).
Luând în considerare cele afirmate mai sus, rezult\ c\ maltratarea
copilului cuprinde deopotriv\ actele deliberate comise împotriva copi-
lului, care fac obiectul abuzului, dar [i lipsa sau omiterea satisfacerii unor
31
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
32
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
33
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Copiii victime ale matrat\rii: cei care sunt victimile violen]ei fizice,
mentale, a abuzului sexual, a neglij\rii severe cu consecin]e grave asupra
dezvolt\rii fizice [i psihice.
În general se evalueaz\ locul, forma, asocierea leziunilor, în rela]ii cu
vârsta copilului [i cu m\rturiile copilului (implicite sau explicite în com-
portamentul copilului). Adesea prin îndep\rtarea copilului de rela]ia mal-
tratant\ semnele dispar, ceea ce constituie o dovad\ în plus a maltrat\rii.
„Copiii expu[i maltrat\rii formeaz\ un grup foarte eterogen. În li-
teratura de specialitate exist\ o diferen]\ uzual\ între patru tipuri de mal-
tratare:
copii expu[i abuzului fizic;
copii neglija]i:
copii expu[i abuzului emo]ional;
copii expu[i abuzului sexual (Killén, 1998: 26).
Termenul de abuz asupra copilului folosit pentru prima dat\ de H.
Kempe pentru a descrie copilul b\tut este ast\zi folosit pentru toate
formele de maltratare, nu doar pentru abuzul fizic, dar [i pentru formele
de neglijare [i abuz emo]ional [i sexual.
„Varia]iile abuzului se înscriu pe o gam\ larg\ de intensit\]i, de la
maltratarea lejer\, simpla neglijare (indiferen]\ fa]\ de nevoile funda-
mentale ale copilului [i fa]\ de îngrijire) ori diferitele forme de abuz
emo]ional (injurii, ironie, umilire, depreciere, exigen]e sau constrângeri
nerealiste, violen]\ verbal\), pân\ la formele de abuz fizic (b\taie, schin-
giuire, explotare prin supunere la munci nepotrivite cu vârsta) [i abuz
sexual (inclusiv expunerea la situa]ii imorale). Abuzul grav, repetat, mai
34
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
ales asupra unui copil mic, poate conduce la moarte – accidental sau prin
infanticid sadic” (IXth ISPCAN, European Conference on Child Abuse
and Neglect, 2003).
Abuzul fizic
„Abuzul fizic este probabil cea mai frecvent\ form\ de abuz.
A fost prima form\ de abuz recunoscut\ de speciali[ti, [i definit\ de H.
Kempe, ini]iatorul domeniului prevenirii abuzului [i neglij\rii copilului,
ca fiind: «atacuri neaccidentale sau injurii fizice, mergând de la forme
minime pân\ la injurii fatale, provocate copilului de c\tre persoana care îl
îngrije[te»” (apud, Lynch, 1985) (Muntean, 2001: 48).
Abuzul fizic asupra copilului „reprezint\ ac]iunea sau lipsa de ac]iune
(singular\ sau repetat\) din partea unui p\rinte sau a unei persoane aflat\
în pozi]ie de r\spundere, putere sau încredere care are drept consecin]\
v\t\marea fizic\ actual\ sau poten]ial\.
El presupune pedepse ca: a[ezarea în genunchi a copilului, legarea lui,
lovirea, r\nirea, otr\virea, intoxicarea etc.” (Salva]i Copiii/Alternative
Sociale, 2002: 11).
În general abuzul fizic asupra copilului presupune folosirea for]ei
fizice de c\tre cel care îngrije[te copilul (p\rintele, tutorele, p\rintele de
plasament, baby-sitter) având ca rezultat v\t\marea copilului. Categoria
copiilor abuza]i fizic îi include pe cei care au fost r\ni]i în mod deliberat,
precum [i pe cei r\ni]i datorit\ insuficientei supravegheri.
„Gelles [i Straus prev\d dou\ stadii de dezvoltare a paternurilor a-
buzive [i de facilitare sau inhibare a factorilor compensatori sau des-
tabilizatori al abuzului: expresivitatea violen]ei în abuzul fizic, v\zut\ ca
modalitate de reducere a tensiunilor acumulate, dar [i ca reac]ie de r\spuns
la ac]iunea violent\ a altei persoane asupra abuzatorului [i legitimitatea
actului violent explicat prin folosirea for]ei în situa]ii sociale specia-
le”(Miftode, 2002: 165).
Violen]a fizic\ se exprim\ prin diferite gesturi aplicate copilului, în
mod inten]ionat, de c\tre o alt\ persoan\, gesturi care pot merge de la
pedepse corporale excesive pân\ la comportamente extreme, care pot
pune în pericol via]a copilului. Printre consecin]ele comportamentelor
extreme care pot fi reg\site în semnal\rile referitoare la copiii abuza]i
35
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
36
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
Abuzul sexual
Abuzul sexual asupra copilului este – de[i con]ine certe elemente de
abuz fizic [i psihologic – o categorie aparte de rele tratamente aplicate
minorului. Abuzul sexual cuprinde: atragerea, convingerea, folosirea, co-
ruperea, for]area [i obligarea minorului s\ participe la activit\]i de natur\
sexual\ sau asistarea unei alte persoane în timpul unor activit\]i care
servesc ob]inerea de c\tre adul]i a pl\cerii.
37
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Mai pe scurt, prin defini]ia sa, abuzul sexual împotriva copilului este
obligarea sau îndemânarea acestuia, de c\tre o persoan\ adult\, s\ par-
ticipe la activit\]i sexuale care servesc pl\cerii adultului.
Abuzul sexual asupra copiilor este un fenomen nou cu care se con-
frunt\ speciali[tii [i opinia public\ în general. Este greu de estimat in-
ciden]a acestui fenomen, mai ales din cauza faptului c\ acesta nu este
raportat de obicei datorit\ mentalit\]ii p\rin]ilor sau persoanelor care
îngrijesc copiii, conform c\reia trebuie p\strat secretul presiunilor ex-
ercitate de abuzator [i, nu în ultimul rând, datorit\ faptului c\ opinia
public\ nu este înc\ preg\tit\ pentru a reac]iona în astfel de cazuri.
„Abuzul sexual este implicarea unui copil într-o activitate sexual\ pe
care el nu o în]elege, pentru care nu are capacitatea de a-[i da încuviin]area
informat\, pentru care nu este preg\tit din punct de vedere al dezvolt\rii
sau care încalc\ legile sau tabuurile sociale” (apud, Raport of the Con-
sultation on Child Abuse Prevention - WHO, Organiza]ia Salva]i Copiii/
Alternative Sociale, 2002, p. 12).
Copiii sunt dependen]i de cei care îi îngrijesc pentru satisfacerea ne-
voilor fizice [i emo]ionale. Din aceast\ cauz\ abuzul sexual asupra co-
piilor poate fi s\vâr[it de p\rin]i, bunici (Margoliu 1992, a) [i alte rude
apropiate (Margoliu 1994), precum [i de c\tre al]i adul]i de „încredere”
(de exemplu, prietenul mamei) (Margoliu 1992, b), profesorul, vecinul
sau persoana care îngrije[te copilul (Margoliu 1992, c).
„Abuzul sexual s\vâr[it de c\tre cei ce îngrijesc copilul cuprinde un
larg spectru de activit\]i, de la urm\rirea împreun\ cu copilul a filmelor
sau revistelor porno pân\ la privirea adultului în timpul masturb\rii sau
practicarea unor jocuri cu tent\ sexual\, ca pip\irea [i apoi masturbarea
sau intromisiunea oral\, anal\ sau genital\. Adultul folose[te astfel copilul
pentru satisfacerea propriilor sale nevoi (Finkelhor, 1986)” (Killén, 1998,
pp. 39-40).
Copilul este supus unei rela]ii de dependen]\ culpabilizatoare, în care
el trebuie s\ respecte t\cerea în ceea ce prive[te abuzurile sexuale, sub
amenin]area c\ va crea necazuri abuzatorului. Impactul abuzului sexual
depinde de identitatea abuzatorului (un abuz intra-familial - incestul în
special - este mult mai d\un\tor decât un abuz extrafamilial), de vârsta
38
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
Neglijarea
„Considerat\ de unii autori ca o form\ specific\ de abuz, neglijarea
este incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul,
de a-i asigura nevoile biologice, emo]ionale, de dezvoltare fizic\ [i psi-
hic\, precum [i limitarea accesului la educa]ie” (Organiza]ia Salva]i Copii/
Alternative Sociale, 2002: 13).
„Neglijarea copilului presupune privarea minorului de satisfacerea
nevoilor sale biologice, emo]ionale [i de dezvoltare psihic\. Astfel, ne-
glijarea fizic\ se refer\ la privarea de alimenta]ie, de îmbr\c\minte, de
medicamente sau de domiciliu; neglijarea educa]ional\ implic\ tot ceea
ce ]ine de frecventarea unei forme de înv\]\mânt, prin obligarea copilului
la alte activit\]i decât cele [colare sau la vagabondaj, iar neglijarea emo-
]ional\ presupune ignorarea evenimentelor importante din via]a copilului,
omiterea încuraj\rilor a[teptate de copil, modalit\]ile neadecvate de r\s-
puns la nevoile sale emo]ionale” (IXth ISPCAN European Conference on
Child Abuse and Neglect, 2003).
Neglijarea mai este definit\ ca reprezentând condi]iile în care persoana
responsabil\ de îngrijirea copilului, fie inten]ionat, fie din neaten]ie, per-
mite copilului s\ experimenteze suferin]e care pot fi evitate [i/sau nu
reu[e[te s\ asigure una sau mai multe condi]ii care sunt esen]iale pentru
dezvoltarea capacit\]ilor fizice, intelectuale [i emo]ionale ale unei per-
soane,
Neglijarea pune în pericol dezvoltarea normal\ a copilului - dez-
voltarea bio-psihi-socio-cultural\ - [i, prin efecte grave pe care le produce,
necesit\ interven]ie prompt\ [i adecvat\.
Cele mai grave forme de neglijare sunt:
neasigurarea unei alimenta]ii adecvate nevoilor de dezvoltare
ale copilului;
neasigurarea unei îmbr\c\min]i adecvate;
dezinteres fa]\ de starea de s\n\tate a copilului;
locuin]\ cu spa]iu [i igien\ necorespunz\toare;
insuficienta supraveghere;
39
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Chiar dac\ exist\ o diferen]\ uzual\ între tipurile de abuz asupra co-
pilului, ele se întrep\trund, astfel încât fiecare form\ de abuz prezint\
componente din celelalte forme.
Clasificarea abuzurilor în abuz fizic, psihic, sexual este artificial\
pentru c\, de fapt, exist\ o împletire a diferitelor forme de abuz. Abuzul
fizic are [i consecin]e psihice, abuzul sexual este înso]it de efecte fizice [i
psihice asupra copilului, abuzul economic poate deveni abuz fizic (dac\
munca dep\[e[te capacitatea fizic\ a copilului), emo]ional (mai ales dac\
munca este umilitoare) sau sexual (prostitu]ia, pornografia).
„Evantaiul formelor de rele tratamente este larg, cuprinzând toate
aspectele personalit\]ii: cel fizic, cel psihic (emo]ional), cel moral [i cel
sexual. De obicei relele tratamente cuprind [i laturile fizice ale perso-
nalit\]ii, iar abuzurile sexuale sunt înso]ite cel mai adesea de v\t\m\ri
fizice [i întotdeauna de v\t\m\ri emo]ionale. De asemenea, abuzurile
fizice au adesea repercursiuni psihice [i uneori au motiva]ii sexuale sau
sunt înso]ite în mod expres de un comportament sexual” (Roth-Szamos-
közi, 1999: 45). Dac\ formele de rele tratamente se întrep\trund, cu atât
mai mult coexist\ consecin]ele lor, care se manifest\ simultan sau con-
secutiv asupra tuturor laturilor personalit\]ii copilului, putând induce
tulbur\ri în dezvoltarea personalit\]ii pe plan cognitiv, emo]ional, moral
[i sexual. Astfel, abuzul fizic, cel psihic sau sexual poate conduce la
retard în dezvoltarea intelectual\, la tulbur\ri de echilibru emo]ional [i la
consecin]e fizice pe plan psiho-somatic.
Abuzul de orice form\ înseamn\ profitarea de pe urma diferen]ei de
putere dintre un adult [i un copil, desconsiderarea personalit\]ii celui de-
al doilea. El poate fi reg\sit oriunde [i oricând în istoria [i în prezentul
societ\]ii omene[ti, în art\ [i literatur\, în legendele omenirii [i în pove[tile
pentru copii. „Abuzul înseamn\ violen]a adultului împotriva copilului,
fenomen care este prezent în realitatea noastr\ ast\zi, mai aproape sau
mai departe de c\minul nostru, în func]ie nu numai de valorile noastre,
40
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
41
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
42
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
43
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
44
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
45
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Raporturile
p\rin]i - copii
Curaj
Independen]\ de
mi[care
Diminuarea
maxim\ a st\rilor
anxioase
Fig. 1
Teoria ata[amentului
Raporturi inter-variabile
46
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
47
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
48
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
49
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
nivel de adaptare
mediul familial la un nou mediu
Fig. 2
Diagrama unei teorii unificatoare a abuzului
(Aber et al., 1989)
50
CADRU TEORETIC GENERAL CU PRIVIRE LA ABUZUL ASUPRA COPILULUI
51
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Pedepsele fizice grave sunt aplicate de peste trei ori mai frecvent în
familiile cu patru [i mai mul]i copii fa]\ de cele cu un singur copil [i de
dou\ ori mai frecvent decât în familiile cu doi copii (Rotariu et al., 1996).
{i din aceast\ cercetare se confirm\, deci, c\ num\rul de copii din familie
este un factor important de cre[tere a stresului familial.
Al\turi de starea material\ [i num\rul de membri, un alt factor social
relevant pentru expunerea copiilor la riscul maltrat\rii este gradul de
izolare social\ a familiei, respectiv m\sura în care familia poate mobiliza
un suport social adecvat în favoarea ei, în cazul în care singur\ nu face
fa]\ presiunilor sociale.
De aici decurge ideea c\ riscul de rele tratamente cre[te în familiile
nucleare fa]\ de cele tradi]ionale, în care convie]uiesc simultan mai multe
genera]ii.
„Un alt factor social important este apartenen]a la un grup minoritar.
Din studiul de la Cluj amintit deja (Rotariu et al., 1996) a rezultat c\
num\rul copiilor c\rora li se aplic\ pedepse fizice (în general), pedepse
fizice grave etc. este mai mare în popula]ia de rromi cuprins\ în lot.
Indicatorii dintr-un asemenea grup etnic, religios etc. nu ac]ioneaz\ se-
parat, ci sunt cu ceilal]i factori de natur\ comunitar\, ca rata delincven]ei,
condi]iile de locuit, gradul de [colarizare, accesibilitatea la servicii so-
ciale”. (Roth-Szamosközi, 1999: 163).
52
Cap. II – Abuzul fizic asupra copilului la
nivel familial
53
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
54
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
55
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
56
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
57
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
58
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
„Orice adult crede c\-[i poate exercita liber dreptul de a-l pedepsi pe
copil, mai ales când este vorba despre propriul copil. Pedeapsa fizic\ este
folosit\ pentru a provoca durere. Pedeapsa minor\, cea care nu pericliteaz\
fizic copilul, prin repetare sau folosit\ impropriu, în concordan]\ cu
59
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
60
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
61
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
În unele ]\ri (de exemplu Norvegia) disciplinarea fizic\ este deja in-
terzis\ prin lege, ceea ce nu este cazul României, din nefericire. Pe-
depsirea fizic\ a copilului constituie înc\, în societatea româneasc\, un
mijloc de educare considerat mai sigur decât alte alternative [i chiar unul
„firesc”, dat\ fiind diferen]a de putere [i pozi]ia copilului în cadrul fa-
miliei, cu atât mai mult cu cât disciplinarea fizic\ a fost folosit\ genera]ii
de-a rândul, [i chiar p\rin]ii nu au beneficiat de un alt tratament în
copil\ria lor, care ar fi putut s\-i ajute s\ identifice alte mentalit\]i de a-[i
educa propriul copil f\r\ a-i afecta acestuia s\n\tatea [i dezvoltarea fizic\
[i psihic\.
„B\taia afecteaz\ ceea ce este mai important – sensibilitatea copilului.
Chiar dac\ a fost s\ zicem, vinovat, copilul b\tut are impresia c\ este
neîn]eles, [i nu este numai o impresie, b\taia r\ne[te profund demnitatea,
îl poate face s\ piard\ încrederea în sine [i în ceilal]i, diminueaz\ co-
municabilitatea [i sociabilitatea [i na[te timiditatea” (Irimescu, 2002).
Sub aspectul psihologic, mecanismul producerii maltrat\rii copilului
precum [i consecin]ele nu difer\ fundamental de la o societate la alta.
Ceea ce difer\ sunt formele [i frecven]a de manifestare a maltrat\rii
copilului. Aceste elemente circumstan]iale ale maltrat\rii sunt în rela]ie
62
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
63
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Tabelul 2.2.1.1.
Factorii compensatori [i cei de risc care influen]eaz\ maltratarea
copilului
N iv e lu l
Factori
N iv e lu l N iv e lu l e xo sistem u lu i N iv e lu l
o n to ge n etic , m icro so c ial (re laţiile şi m ac ro sistem u lu i
in d iv id u al (al fam ilie i) c o m p o n e n te le (al so c ie tăţii)
c o m u n ităţii)
• In te lig e n ţa • F am ilia are • S u p o rt so cial • U n tip d e
p ărin ţilo r; c o p ii săn ăto şi; ad e cv at în c u ltu ră care
• T alen te le lo r • C e l p u ţin u n reţeau a so c ia lă; p ro m o v ează
sp e ciale; p ărin te p o ate • P u ţin e răsp u n d e re a faţă
• N iv elu l lo r o fe ri su p o rt e v en im en te d e co p ii;
COMPENSATORI
64
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
65
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
66
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
Factori de risc
Factori de risc
Factori de risc
Observ\m c\, în cea mai mare parte a studiilor, copiii maltrata]i apar]in
unor familii dezorganizate, cu nivel socio-economic defavorizat. Astfel
de caracteristici care influen]eaz\ func]ionarea microsistemului familial
constituie, de la bun început, factori de risc de maltratare. Într-adev\r,
copilul poate tr\i într-un context în care coexist\ diverse riscuri de mediu
(de exemplu: s\r\cia, o re]ea social\ compus\ numai din adul]i în care
copilul nu poate s\ aib\ încredere), diverse riscuri familiale (de exemplu:
67
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
num\r crescut de copii în familii, mam\ foarte tân\r\, tat\ alcoolic sau
toxicoman) [i chiar unele riscuri legate de propriile caracteristici (s\n\tate
fragil\, stim\ de sine redus\, tulbur\ri de limbaj, de exemplu). Printre
caracteristicile individuale ale copilului putem sublinia [i prezen]a unui
handicap sau a unei boli cronice. Un copil care a fost descoperit la na[tere
ca purt\tor de trisomie 21 (sindrom Down) sau care este atins de o a-
fec]iune, provoac\ la p\rin]i un [oc ce poate duce la dorin]a de abandon
sau la rela]ii de cuplu marcate de violen]\ legat\ de g\sirea unui vinovat.
Mergând în sensul cauzelor multiple care interac]ioneaz\ în maltratare,
Marceline Gabel (1999) enumer\ fenomenele urm\toare (Ionescu, 2001:
26):
factorii socio-economici;
factorii psihologici (psihoz\, abuz de droguri, alcoolism, defici-
en]\);
factori de mediu (izolare, lipsa sprijinului social);
factori lega]i de istoria familiei (separare, doliu, [omaj);
factori educativi (pedepse corporale);
factori lega]i de dezvoltarea normal\ a unui copil mic (exersarea
controlului sfincterian, tulbur\ri de somn, refuz alimentar etc.);
factori lega]i de existen]a unui copil sau de caracteristicile a-
cestuia (nu corespunde copilului imaginar sau reparator în ceea ce
prive[te sexul, o tr\s\tur\ fizic\ etc.);
factori de ordin interactiv.
Ace[ti factori pot fi regrupa]i dup\ modelul ecosistemic în trei grupuri:
cei care provin din caracteristicile copilului, cei în leg\tur\ cu carac-
tersticile p\rin]ilor, cei care provin din mediul familial [i din mediul
înconjur\tor.
Exist\ indicatori ai riscului de maltratare a copilului care apar adesea
înc\ înainte de na[terea copilului, în comportamentul parental [i pe care
specialistul trebuie s\ fie capabil s\-l descifreze. Pe de alt\ parte, ace[tia
nu trebuie lua]i izolat, ci doar prin cumularea mai multor semne.
„Ansamblul de elemente de mai jos creaz\ pentru personalul medico-
social [ansa unei evalu\ri iar pentru familii schi]eaz\ tipul de sprijin sau
de ajutor necesar.
68
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
69
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
70
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
71
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
COPILUL PARINŢII
• Probleme de sănătate fizică; •
Nivel redus de şcolarizare
• Naştere prematură/greutate mică la •
Probleme de sănătate mintală
naştere; •
Probleme legate de consumul de
• Probleme perinatale; alcool/drog
• • Vârsta mică a mamei la naşterea
Probleme de dezvoltare a copilului
• de vârstă mică primului copil
• Probleme de comportament • Nivel intelectual scăzut al mamei
• de vârstă mică • Maltratări în copilărie
CARACTERISTICI • Încarcerarea unuia dintre părinţi
ALE FACTORILOR • Handicap important sau boală
DE RISC cronică a unuia din familie
• S\r\cie
• Instabilitatea structurii familiale
• Frecven]a ridicat\ a mut\rilor
• Num\r mare al copiilor
în familie
• Violen]\ conjugal\
73
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
74
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
75
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
76
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
77
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
78
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
79
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
80
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
81
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Este foarte greu de evaluat dac\ v\t\marea produs\ este urmarea unui
act deliberat sau este urmarea pasivit\]ii [i neprotej\rii copilului.
S-a propus ca modalitate de limitare a conceptului de abuz asupra
copilului s\ se considere doar v\t\m\rile produse în mod deliberat. Acest
lucru este dificil de evaluat, gradul de inten]ie este adesea neclar chiar
p\rin]ilor.
pedepsele crude sau inumane (acte ce cauzeaz\ suferin]\ fizic\ [i/sau
psihic\ extrem\): refuzul de a da copilului mâncare sau ap\ pe perioade
îndelungate; constrângerea copilului de a sta în cad\ cu ap\ rece, de-
privarea de somn, încuierea copilului afar\ pe vreme rece [i f\r\ haine
potrivite, încuierea copilului în locuri întunecoase pentru perioade lungi
de timp, constrângerea copilului s\ m\nânce materiale necomestibile (ex-
emplu: s\pun, ]ig\ri, trabuc), imobilizarea copilului în c\tu[e sau frânghii,
folosirea unor [ocuri electrice de tensiune joas\.
minori exploata]i prin munc\ - folosirea copilului la activit\]i care
dep\[esc capacit\]ile [i rezisten]a sa fizic\. Aceste tipuri de activit\]i pot
afecta echilibrul psihic al copilului, dac\ sunt contrare preocup\rilor spe-
cifice vârstei sale, sunt înjositoare (exemplu: cer[itul) [i împiedic\ re-
alizarea sa [colar\ sau profesional\.
82
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
vârsta copilului victim\, de tabloul clinic ini]ial care poate pune sub
semnul întreb\rii prognosticul vital [i de severitatea sechelelor neuro-
logice.
R\mâne principala cauz\ a decesului consecutiv relelor tratamente:
aproximativ 15% dintre acestea.
În 1972, un pediatru radiolog, John Caffey introduce termenul devenit
clasic de sindrom al copilului scuturat, „whiplash shaken infant syn-
drome” prin care descrie un tablou clinic cuprinzând hemoragii retiniene,
hematom subdural sau subacehnoidian [i absen]a oric\ror leziuni externe
ale traumatismului.
Diagnosticarea relelor tratamente la un sugar de câteva luni este un
proces complex [i dificil în absen]a unor semne exterioare ale trauma-
tismului [i a identific\rii factorilor de risc.
Scuturatul copilului se poate petrece într-un context de violen]\ in-
ten]ionat\ dar [i de comportamente inadecvate, inconsecvente, ale p\-
rin]ilor sau ale celor care îngrijesc sugarul, mai ales datorit\ ignor\rii
gravit\]ii poten]iale a unor astfel de manevre. Scuturatul copilului poate
ap\rea la un moment dat ca fiind mai acceptabil [i mai pu]in periculos
decât lovirea lui, ca r\spuns la tensiunea pe care o creaz\ prin scâncetul
neîncetat, iritant. Adeseori consecin]ele scutur\rii sunt prezentate de c\tre
p\rin]i sau îngrijitori în cadrul unei boli a copilului. În aceast\ situa]ie
diagnosticul este înc\ [i mai dificil de stabilit. Este boala autentic\? Sem-
nele scutur\rii sunt oare anterioare sau posterioare bolii? Toate acestea
sunt probleme greu de rezolvat în practic\.
Echipele care lucreaz\ cu astfel de cazuri sunt foarte preocupate [i
solicitate emo]ional [i de aceea se impune func]ionarea în pluridisci-
plinaritate pentru a se proteja de proiec]iile agresive sau de minimaliz\ri
sau dramatiz\ri excesive atunci când se iau m\surile necesare în astfel de
situa]ii”.
Categoriile de copii care se pot diferen]ia dup\ gravitatea efectelor
abuzului sunt (Roth-Szamosközi, 1999: 48):
copiii supu[i abuzului fizic minor (suprafe]e de piele înro[ite, leziuni
u[oare);
copiii supu[i abuzului fizic major (cap spart, mâini, coaste rupte,
arsuri etc.);
83
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
84
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
85
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Lovirea copiilor poate cauza sânger\ri, leziuni ale organelor interne, pro-
bleme de vedere.
În unele ]\ri au fost raportate modalit\]i de pedeaps\ corporal\ ca:
for]area copilului s\ stea ore întregi în soare, s\ fumeze ardei iute, ceea ce
poate cauza tuse [i vom\, s\ î[i contorsioneze trupul [i s\ stea ore întregi
în acea pozi]ie, ceea ce poate cauza r\ni sau sânger\ri; trasul de p\r [i de
urechi etc.
Cercet\rile au demonstrat c\ exist\ o corela]ie direct\ între pedeapsa
corporal\ [i depresie, stima de sine sc\zut\, inadaptare social\ [i rela]ii
s\race cu p\rin]ii [i cu autorit\]ile.
Pedeapsa corporal\ (sau fizic\) devine abuz fizic atunci când atrage
dup\ sine consecin]e care pun în pericol s\n\tatea fizic\ [i psihic\ a
copilului [i are efecte negative asupra dezvolt\rii acestuia.
Pedepsele minore aplicate în mod obi[nuit nu d\uneaz\ s\n\t\]ii [i
integrit\]ii corporale a copilului. Nici ele nu sunt îns\ total lipsite de
pericol pentru s\n\tatea sa mental\.
Folosite în mod repetat, impropriu sau în neconcordan]\ cu faptele
comise, ele pot s\ conduc\ la traume psihice, deoarece transmit copilului
mesajul violen]ei fizice. Ele pot fi considerate abuzive [i în cazurile când,
f\r\ s\ fie ie[ite din comun, sunt aplicate foarte des copiilor, dar [i atunci
când pedepsele nu corespund gre[elilor comise de copil sau când ele sunt
menite s\ aduc\ satisfac]ii adultului, nu s\ corecteze comportamentul
copilului.
Abuzive sunt considerate în primul rând pedepsele din categoria celor
grave, pe care le definim ca cele care comport\ un risc substan]ial pentru
s\n\tatea [i integritatea corporal\ a minorului, chiar la o singur\ aplicare
(arsuri cauzate copilului, înfometarea acestuia, folosirea unor instrumente
periculoase – a unui furtun sau cablu, a unui cu]it etc. – folosirea cu-
rentului electric [i altele provocatoare de urme adânci [i r\ni.
De la pedeapsa corporal\ la abuzul fizic asupra copilului
„La nivelul familiei sanc]iunea poate lua diferite forme:
moral\ (dezaprobare, avertizare, critic\, admonestare);
în plan matrimonial economic (anularea surselor de bani, a jo-
curilor, obiecte vestimentare promise etc.);
86
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
87
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
88
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
Tabel 2.3.4.1.
Diferen]a între disciplinare [i abuz (Muntean, 2001: 65) (prelucrat
dup\ Mitchell [i Withman, 1994)
Nr.
Disciplină A b u z
crt.
Măsurile luate de adult sunt Măsurile sunt lipsite de logică:
relaţionate în mod logic cu legătura între faptă şi pedeapsă este
1
comportamentul “indisciplinat” al abstractă
copilului
Nu se face un proces copilului; Copilul şi comportamentul lui sunt
2 copilul nu este “judecat” judecate şi etichetate: “eşti un copil
rău, prost…” etc.
Pedeapsa se referă doar la situaţia Se referă la greşelile din trecut şi la
3
prezentă alte greşeli care se cumulează
Are ca şi consecinţă dezvoltarea Dezvoltă motivaţia extrinsecă a
motivaţiei intrinseci a copilului copilului (a face cum trebuie pentru
(copilul face lucrurile cum trebuie a scăpa de pedeapsă)
4
din proprie iniţiativă şi nu impuse
de control dinafară) şi a sensului
autodisciplinei
Copilul nu este umilit şi supus Copilul este umilit de adult şi supus
5
cu forţă
Există o oarecare libertate (între Nu permite alternative şi nici nu
6 anumite limite ştiute de copil) de implică gândirea copilului asupra
alegere a pedepsei situaţiei
Copilul învaţă să-şi asume Adultul are responsabilitatea
7 responsabilitatea pentru faptele sale reacţiilor şi a comportamentelor
copilului
Are la bază conceptul de respect şi Se bazează pe o relaţie
8 egalitate între copil şi adult inferior/superior, dominantă şi
control al adultului asupra copilului
Dezvoltă capacitatea copilului de a Dezvoltă în copil sentimentul că
9 rezolva probleme doar adulţii pot rezolva problemele
copiilor
Demonstrează copilului dragostea Demonstrează copilului ostilitatea
10
şi afecţiunea adultului adultului faţă de el
89
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
90
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
91
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
92
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
Graficul 2.3.5.
Forme de abuz/neglijare a copiilor în func]ie de faptul dac\ p\rin]ii
se ceart\ sau nu (Revista de asisten]\ social\ nr. 1/2003: 46)
350,00%
300,00%
7 5,0 0%
67 ,00 %
250,00%
4 6,4 0% 41 ,30 %
45 ,30 %
4 7,1 0%
200,00%
31 ,70 %
6 4,3 0%
2 7,0 0%
66 ,00 % 4 1,5 0%
51 ,40 %
150,00% 62 ,40 %
1 0,7 0% 1 3,9 0%
11 ,90 %
100,00% 5 3,6 0%
7,20% 48 ,60 %
9 2,9 0%
84 ,00 % 3,20%
77 ,50 % 2 ,70 %
6 9,7 0%
50,00%
5 9,0 0%
56 ,20 %
3 9,3 0%
32 ,10 % 28 ,00 %
1 9,6 0%
1 2,6 0% 10 ,80 %
0,00 %
93
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Concluzii
În România, abuzul [i neglijarea copilului reprezint\ ast\zi o problem\
acut\, întrucât copilul nu este ferit de pericole [i de v\t\mare nici m\car în
sânul familiei.
„Dimensiunile cantitative privind amploarea fenomenului, varietatea
de tipuri sau forme de abuz [i neglijare a copilului în familie ne arat\ c\
avem de-a face cu situa]ii nedorite, uneori dramatice, care afecteaz\, într-
un fel sau altul, majoritatea familiilor au copii minori din România. Chiar
dac\ anumite forme de abuz sau neglijare nu sunt grave în sine sau se
produc cu frecven]\ redus\, ele pot avea efecte nedorite în ceea ce prive[te
comportamentul acestor copii în viitoarea lor calitate de p\rin]i” („Abuzul
[i neglijarea copilului în familie”, în Revista de Asisten]\ Social\ nr.1/
2003, pp. 49-50).
Din p\cate, pedeapsa fizic\ aplicat\ copiilor de c\tre p\rin]i, b\taia,
continu\ s\ fie un fenomen destul de r\spândit în România [i în societ\]ile
contemporane [i este una dintre formele cele mai „uzuale” folosite de
p\rin]i în „educarea „ sau disciplinarea copilului.
În România, potrivit datelor de sondaj, b\taia este practicat\ în aproape
jum\tate din num\rul gospod\riilor cu copii în între]inere (47,2%). Dintre
acestea, 79% din cazuri, copiii sunt b\tu]i numai cu mâna, în 16% cu
mâna [i diverse obiecte [i în 5% din cazuri numai cu obiecte. ]inând
seama de specificul unor modele culturale pe care le are pedepsirea fizic\
a copilului, se poate realiza o distinc]ie între pedeapsa fizic\ tradi]ional\
sau conven]ional\, abuzul fizic [i pedeapsa fizic\ sever\.
„Chiar dac\ pedeapsa fizic\ tradi]ional\ (b\taia cu mâna în urma c\ruia
nu r\mâne urme) de]ine ponderea cea mai important\ în structura pedepsei
fizice aplicate copilului (37,7%) trebuie s\ semnal\m propor]iile relativ
însemnate ale gospod\riilor în care sunt aplicate forme mai grave de
pedeaps\ fizic\, cum sunt b\taia cu diferite obiecte (10%), lovirea co-
pilului oriunde se nimere[te atunci când p\rintele este sup\rat (21%) sau
acea form\ sever\ de b\taie în urma c\reia copilului îi r\mân urme (5,5%)”
(„Abuzul [i neglijarea copilului în familie”, în Revista de Asisten]\ Social\
nr.1/2003, pp. 49-50). Aceast\ din urm\ propor]ie, chiar dac\ se reduce la
0,5%, pentru cazurile cu frecven]\ ridicat\ (se întâmpl\ des [i foarte des),
94
ABUZUL FIZIC ASUPRA COPILULUI LA NIVEL FAMILIAL
95
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
96
CONSECIN}E PSIHO-SOCIALE ALE ABUZULUI FIZIC ASUPRA COPILULUI
Consecin]e directe
„Putem s\ ne d\m seama c\ un copil a fost supus unei forme de abuz
(sau neglijare) observând [i analizând modific\rile produse în compor-
tamentul s\u în compara]ie cu cel cunoscut pân\ în acel moment” (Or-
ganiza]ia Salva]i Copiii/Alternative sociale, 2002: 19).
Imediat dup\ comiterea abuzului, simptomatologia dezvoltat\ de vic-
tim\ este preponderent de tip somatic [i emo]ional.
”În ceea ce prive[te consecin]ele directe ale maltrat\rii, putem men]ine
consecin]ele fizice ale abuzului [i violen]ei fizice ca, de exemplu, arsuri,
pl\gi, contuzii, fracturi repetitive [i multiple, fragilitate somatic\” (Io-
nescu, 1999: 28). Pe lâng\ consecin]ele fizice, maltratarea d\ na[tere [i la
diferite tulbur\ri psihopatologice la copil: tulbur\ri psihosomatice, tul-
bur\ri ale sferei sfincteriene (enurezis, de exemplu), tulbur\ri alimentare
(grea]\, anorexie, bulimie), tulbur\ri ale somnului (insomnii, vise an-
xioase), tulbur\ri de comportament (agresivitate sau retragere, automu-
tilare), depresie, tulbur\ri nevrotice (fobii, ca de exemplu teama de în-
tuneric) sau psihotice (disociere, percep]ie gre[it\ a pericolului, gânduri
cople[itoare).
S\ subliniem c\ tulbur\rile psihopatologice prezentate de copiii mal-
trata]i nu au nimic specific. Acestea pot fi [i semnul unei st\ri de dis-
confort psihologic a copilului, f\r\ nici o leg\tur\ cu maltratarea.
„În general, semnele maltrat\rii fizice pot fi constatate la urm\toarele
niveluri:
Starea general\: confruntarea cu situa]iile de abuz consum\ e-
nergetic, ceea ce conduce la întârzierea dezvolt\rii staturo-ponderale [i
mentale, deficit al limbajului, caren]e alimentare, tulbur\ri de somn;
Tulbur\ri cu exprimare somatic\: rahitism, insomnii precoce,
enurez\, encoprez\, dermatoze, nanism, psihosocial, anorexie mental\;
Aspect clinic: diverse leziuni consecutive traumatismelor directe
(echimoze, escoria]ii, hematoame în locuri neobi[nuite, zgârieturi, p\r
smuls), fracturi osoase, deform\ri ale membrelor, leziuni la nivelul sis-
temului nervos central (dizabilit\]i motorii, deficite senzoriale, paralizii
oculare, convulsii, com\), hemoragii cerebrale sau retiniene, leziuni ale
organelor interne;
97
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
98
CONSECIN}E PSIHO-SOCIALE ALE ABUZULUI FIZIC ASUPRA COPILULUI
99
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
100
CONSECIN}E PSIHO-SOCIALE ALE ABUZULUI FIZIC ASUPRA COPILULUI
101
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
102
CONSECIN}E PSIHO-SOCIALE ALE ABUZULUI FIZIC ASUPRA COPILULUI
103
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
104
CONSECIN}E PSIHO-SOCIALE ALE ABUZULUI FIZIC ASUPRA COPILULUI
105
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
106
CONSECIN}E PSIHO-SOCIALE ALE ABUZULUI FIZIC ASUPRA COPILULUI
107
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
108
CONSECIN}E PSIHO-SOCIALE ALE ABUZULUI FIZIC ASUPRA COPILULUI
109
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
110
CONSECIN}E PSIHO-SOCIALE ALE ABUZULUI FIZIC ASUPRA COPILULUI
111
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
112
CONSECIN}E PSIHO-SOCIALE ALE ABUZULUI FIZIC ASUPRA COPILULUI
113
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
114
CONSECIN}E PSIHO-SOCIALE ALE ABUZULUI FIZIC ASUPRA COPILULUI
Concluzii
Pentru profesionistul implicat în investigarea situa]iilor de rele tra-
tamente împotriva copilului [i în acordarea de suport copilului [i familiei
sale sau celor care-l îngrijesc este foarte important ca simptomele descrise
anterior s\ fie recunoscute. „De[i aceste simptome se reg\sesc [i în alte
sindroame clinice decât al celor ce deriv\ din maltratare, ele r\mân totu[i
indicatori care trebuie s\-l fac\ pe profesionist s\ ridice problema po-
sibilit\]ii maltrat\rii copilului [i s\ analizeze cu grij\ aceast\ posbilitate”
(Roth-Szamosközi, 1999: 126).
Un prim scop al analizei simptomelor este acela de a stabili diag-
nosticul corect privind cauzele care se ascund înd\r\tul unor schimb\ri în
comportamentul unui copil. Scopul final este îns\ acela de a ajuta copilul
s\ dep\[easc\ situa]ia dificil\ în care se afl\ ca urmare a supunerii sale la
diverse forme de rele tratamente, iar interven]ia care urmeaz\ s\ o pla-
nific\m în interesul copilului nu poate s\ nu porneasc\ de la semnele sale
de suferin]\.
115
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
116
NEGLIJAREA - FORM| SPECIFIC| DE MALTRATARE A COPILULUI
117
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
118
NEGLIJAREA - FORM| SPECIFIC| DE MALTRATARE A COPILULUI
La tipurile de neglijare descrise mai sus se mai adaug\ [i altele, cum ar fi:
Alte tipuri de neglijare emo]ional\ - „alte neglij\ri ale nevoilor e-
mo]ionale ale copilului (cum ar fi de exemplu restric]ii exagerate evidente,
a[tept\ri nepotrivite fa]\ de vârst\/sexul copilului sau nivelul de dezvoltare
etc.)” (Miftode., 2003: 179).
119
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
120
NEGLIJAREA - FORM| SPECIFIC| DE MALTRATARE A COPILULUI
121
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
122
NEGLIJAREA - FORM| SPECIFIC| DE MALTRATARE A COPILULUI
123
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Graficul 4.3.1.
Neglijare fizic\
0 2 4 6 8 10
3. Lipsa sau insuficienta supreveghere
124
NEGLIJAREA - FORM| SPECIFIC| DE MALTRATARE A COPILULUI
125
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
1
P\rin]ii nu interzic copiilor vizionarea
anumitor tipuri de filme 32,2%
0 10 20 30 40
Procentele se refer\ la gospod\riile cu cel pu]in un copil la [coal\
Neglijarea educa]ional\
Dup\ cum reiese din studiul realizat în 2000, în România rata neglij\rii
copilului este îngrijor\toare, pentru majoritatea tipurilor de neglijare.
Ponderile înregistrate pe diferitele tipuri de neglijare ar trebui considerate
un semnal de alarm\ pentru societate [i autorit\]i dac\ avem în vedere c\
126
NEGLIJAREA - FORM| SPECIFIC| DE MALTRATARE A COPILULUI
127
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Consecin]ele neglij\rii
Dezvoltarea copilului supus neglij\rii este serios afectat\. Lipsa r\s-
punsurilor sau stimul\rii poate duce la dezvolt\ri întârziate psihomotorii
[i de limbaj, precum [i la o slab\ concentrare. Un copil la 12 luni poate
ar\ta ca unul de [ase luni. „Pe m\sur\ ce trece timpul ace[ti copii vor
înceta s\ mai plâng\ [i s\-[i comunice propriile nevoi. Gânguritul lor
natural nu se va dezvolta într-un limbaj normal. Ei nu au [ansa s\ ex-
ploreze [i s\ înve]e ceva legat de mediul înconjur\tor aflat dincolo de
locul în care dorm. Oricum, unii dintre ace[ti copii pot recupera sur-
prinz\tor de repede, atât pe plan fizic cât [i pe plan emo]ional, dac\,
atunci când sunt înc\ bebelu[i vor fi admi[i într-un spital sau institu]ie
pentru copii sau în „foster home” (Killén, 1997: 30). Ei m\nânc\ cu
„l\comie” [i r\spund prompt la grija adul]ilor [i câ[tig\ în greutate, î[i
dezvolt\ limbajul [i prosper\. Dac\ îngrijirea lor se îmbun\t\]e[te doar
atunci când sunt mai mari ei vor recupera din punct de vedere fizic, dar nu
128
NEGLIJAREA - FORM| SPECIFIC| DE MALTRATARE A COPILULUI
129
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
130
FAMILIA {I NEGLIJAREA COPILULUI
131
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
132
FAMILIA {I NEGLIJAREA COPILULUI
133
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
mult de cele care conduc la abuzul asupra copilului [i, în general, ele ]in
de caracteristicile copilului, ale p\rin]ilor, de contextul familial [i social
în care tr\ie[te copilul.
Este foarte adev\rat c\, de multe ori, conflictele intrafamiliale con-
stituie factorul favorizant apari]iei neglij\rii copilului de c\tre p\rin]i.
Astfel, func]iile [i rolurile parentale sunt distorsionate, preocuparea pentru
copil trece în plan secundar, iar efectele caracteristice violen]ei intra-
familiale sunt resim]ite puternic de copii, atât pe plan afectiv cât [i în
planul dezvolt\rii fizice [i sociale.
134
FAMILIA {I NEGLIJAREA COPILULUI
copii neglija]i scot la iveal\ violen]a din c\minele lor, care nu mai las\
copilului locul de care acesta are nevoie pentru a se dezvolta normal. Într-
un c\min marcat de violen]\, nici mama [i nici tat\l nu se mai pot preocupa
în mod eficient de stimularea copilului pe planul cunoa[terii [i al ex-
perien]elor sociale. Ei î[i pierd din ochii copilului autoritatea de care ar
trebui s\ se bucure ca p\rin]i. În locul autorit\]ii p\rinte[ti se instaleaz\
teroarea, care nu educ\, nu formeaz\, ci poate doar frâna dezvoltarea
mental\ [i afectiv\ a copilului. Copilul va înv\]a o singur\ regul\: s\ se
fereasc\ cu orice pre] de agresiuni. Mama, odat\ ce este direct afectat\ de
violen]a partenerului de via]\, nu-[i va mai dezvolta la întreaga capacitate
abilit\]ile sale materne (empatia, acceptarea copilului cu imaturitatea
specific\ vârstei, dragostea [i capacitatea de a-l r\spl\ti pentru ceea ce
face, de a-l face s\ se simt\ important, valoros).
„Consecin]ele neîndeplinirii func]iilor parentale afecteaz\ modul în
care se structureaz\ personalitata copilului. Imaginea de sine, încrederea
în ceilal]i [i în propriile for]e, devine nesigur\, fragil\, tulburat\ de cele
mai mici disfunc]ii care apar, copilul fiind incapabil s\ fac\ fa]\ unor
situa]ii dificile, care ar cere rezolvarea unor probleme prin propriile for]e
[i prin implicarea celorlal]i. Cu o imagine de sine slab\, neîncrez\tor în
for]ele sale, copilul este sortit e[ecului, un e[ec care nu înseamn\ doar
neîmplinirea, nerealizarea, nefericirea unui individ, dar în acela[i timp
înseamn\ o pierdere la nivelul întregii societ\]i” (Popescu, Muntean,
1998: 40).
Reac]ia [i structurarea personalit\]ii copilului, care cre[te într-o at-
mosfer\ violent\ nu este uniform\ pentru to]i indivizii. Intervine aici
fenomenul de rezilien]\ al copilului, care-i va face pe unii dintre ei, câ]iva
mai puternici, mai noroco[i, s\ fac\ fa]\ for]ei distructive a violen]ei
domestice [i s\ scape mai pu]in marca]i. Este îns\ o [ans\ pe care o au
doar unii copii [i în virtutea c\reia nu poate fi neglijat efectul nociv al
violen]ei domestice asupra dezvolt\rii noilor genera]ii.
Într-un studiu amplu condus de Hetherington et. al. s-a alc\tuit o ie-
rarhie a gradului de suferin]\ [i consecin]e nefaste a calit\]ii vie]ii familiei
asupra dezvolt\rii copilului. „S-a constatat c\:
suferin]a cea mai intens\ [i cu repercursiunile cele mai severe o
provoac\ familia monoparental\ matern\ în care continu\ conflictele, dup\
separare;
135
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
136
FAMILIA {I NEGLIJAREA COPILULUI
137
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
138
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
139
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
140
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
141
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
142
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
143
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
144
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
145
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
146
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
147
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
148
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
149
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
150
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
151
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
152
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
153
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
154
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
s-ar întâmpla dac\ acest copil nu ar primi servicii [i care este efectul pe
care accesarea serviciilor l-ar avea asupra copilului.
155
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
156
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
157
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
„Atâta timp cât copilul nu este în pericol acut, este important s\ în-
cerc\m s\ stabilim [i s\ men]inem o rela]ie în care p\rin]ii s\ se simt\
suficient de siguri, încât s\ poat\ vorbi despre copil, despre ei în[i[i [i
despre situa]ia lor. Aceasta înseamn\ ca ei s\ se simt\ în siguran]\ ... în
perioada în care sunt investiga]i” (Killén, 1997, apud Roth-Szamosközi
Maria: 179).
Pentru a putea interveni, cu scopul de a preveni situa]ia de maltratare
creat\ de p\rin]i „destul de buni”, este necesar ca p\rin]ii s\ fie capabili s\
recunoasc\ situa]ia de maltratare. O premis\ favorabil\ este, de asemenea,
dorin]a lor de a schimba situa]ia [i schimbarea se poate realiza printr-o
cooperare activ\. Motiva]ia cooper\rii este unul din factorii decisivi pen-
tru îmbun\t\]irea îngrijirii copilului.
Investiga]ia cere, înc\ de la primii pa[i, încercarea de a coopera cu
familia, pentru ca rela]ia astfel constituit\ cu ocazia primelor întâlniri s\
poat\ reprezenta o baz\ pentru interven]ia ulterioar\.
„Evaluarea ini]ial\ se refer\ la faza post-sesizare [i are la baz\ dou\
linii directoare:
informa]iile raportate s\ se înscrie în defini]ia abuzului;
cât de urgent\ este interven]ia” (Organiza]ia Salva]i Copiii/
Alternative Sociale, 2002: 118).
158
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
159
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
160
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
161
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Intervievarea fra]ilor
Scopul acestor interviuri este de a evalua nivelul de vulnerabilitate al
fra]ilor, de a culege informa]ii despre natura [i gravitatea abuzului [i de a
ob]ine informa]ii suplimentare cu privire la familie – informa]ii utile în
evaluarea riscului de abuz asupra copilului identificat [i a fra]ilor s\i.
„Exemple de informa]ii pe care un manager de caz trebuie s\ le ob]in\
de la fra]i: caracteristicile, comportamentele [i sentimentele fra]ilor; in-
forma]ii despre presupusul abuz; dac\ au fost [i ei abuza]i [i dac\ da, cum,
unde, când, pentru cât timp; alte informa]ii despre p\rin]i (comportamente
frecvente, m\suri disciplinare, probleme) informa]ii care nu au putut fi
ob]inute de la copilul identificat sau confirmarea acestora” (Miftode,
2002: 195).
162
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
163
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
164
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
165
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
166
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
6.3.6. Interven]ia
Interven]ia în cazul abuzului asupra copilului este una sistemic\, co-
pilul fiind parte a sistemului familial, accentul punându-se pe modificarea
rela]iilor copilului cu ceilal]i membri ai sistemului.
„Interven]ia se centreaz\ pe urm\toarele dou\ direc]ii: juridic (sta-
bilirea unei m\suri de protec]ie a copilului [i stabilirea unei m\suri co-
rective pentru abuzator) [i recuperator (centrat\ pe copil, pe abuzator, pe
familie)” (Miftode, 2002: 198). Rezultatul optim în cazul copiilor supu[i
relelor tratamente de c\tre proprii p\rin]i ar fi ca, dup\ interven]ia în
familie, aceasta s\ r\mân\ intact\ [i copilul s\ poat\ tr\i în siguran]\, cu
un bun suport emo]ional, în cadrul propriei familii. Aceasta depinde îns\
de o serie de factori care privesc:
167
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
168
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
169
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Caracteristici Caracteristici
Caracteristici ale Context Context
ale ale celui care Rezultantă
copilului social situaţional
făptuitorului nu comite abuz
Risc crescut: Risc crescut: Risc crescut: sunt Risc Risc Abuz
sunt prezenţi sunt prezenţi prezenţi crescut: se crescut:
numeroşi numeroşi numeroşi factori constată nivel ridicat
factori de factori de de personalitate prezenţa a de stres
personalitate personalitate predispozanţi la multor situaţional
predispozanţi predispozanţi abuz, alături de factori de
la abuz, la abuz, alături lipsa unor risc serios
alături de de lipsa unor persoane de
lipsa unor persoane de susţinere
persoane de susţinere
susţinere
Risc minor: Risc minor: Risc minor: sunt Risc Condiţii de
sunt prezenţi sunt prezenţi prezenţi minor: se stres
numeroşi numeroşi numeroşi factori constată situaţional
factori de factori de de personalitate prezenţa a moderat
personalitate personalitate predispozanţi la multor
predispozanţi predispozanţi abuz factori de
la abuz la abuz risc
Risc scăzut: Risc scăzut: Risc scăzut: Risc Condiţii de Lipsa
personalitate personalitate personalitate scăzut: se stres abuzului
adaptată, fără adaptată, fără adaptată, fără constată situaţional
factori factori factori prezenţa scăzut
predispozanţi predispozanţi predispozanţi la unor
la abuz la abuz abuz factori de
risc
170
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
Tipul 1
În cazul ob]inerii unor informa]ii pozitive privind atât cel care a comis
abuzuri, cât [i membrul familiei care ofer\ suport, se vor aplica etapele
terapiei de familie, în scopul reunific\rii ei. Se vor fixa urm\toarele o-
biective:
reducerea la minimum a riscului repet\rii abuzului de c\tre f\ptuitor,
prin îndep\rtarea acestuia de copil [i acordarea unei terapii individuale;
terapie individual\ pentru copilul abuzat;
terapie individual\ pentru p\rintele care ofer\ suport copilului;
terapia cuplului persoana f\ptuitoare-persoana care ofer\ suport;
reunirea familiei [i continuarea terapiei familiale.
Tipul 2
În cazul ob]inerii unor informa]ii negative privind abuzatorul [i de
informa]ii pozitive privind membrul de familie care ofer\ suport, se vor
ini]ia m\suri care s\ conduc\ la îndep\rtarea f\ptuitorului de familie,
urmat\ de:
terapie individual\ pentru copil;
terapie individual\ cu p\rintele care ofer\ copilului suport;
terapie individual\ cu p\rintele f\ptuitor.
Tipul 3
În cazul ob]inerii unor informa]ii negative privind membrul de familie
care ar trebui s\ ofere suport (o stare acut\ de depresie) [i informa]ii
171
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Tipul 4
În cazul ob]inerii unor informa]ii negative din partea ambilor p\rin]i,
se recomand\ plasarea pe termen lung, sau chiar permanent\ a copilului
în îngrijire (într-o familie/institu]ie). Se vor lua urm\toarele m\suri:
dec\derea din drepturi p\rinte[ti;
terapia individual\ a copilului;
terapie pentru p\rin]i-substitut.
172
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
173
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
reu[ite, drumul parcurs, par]ial sau total, eventualele reajust\ri ale de-
mersului [i scopului” (Organiza]ia Salva]i Copiii/Alternative Sociale,
2002: 122).
Se urm\re[te siguran]a copilului, reducerea riscurilor de abuz, par-
ticiparea beneficiarilor, atingerea obiectivelor intermediare [i finale.
Aceast\ etap\ trebuie s\ implice familia în con[tientizarea [i deter-
minarea comportamentelor observabile modificate în urma interven]iei.
Ea se face prin întâlniri periodice de grup, atât cu echipa, cât [i cu familia.
Evaluarea este un proces complex, menit s\ contribuie la îmbun\t\]irea
practicii. „Pentru ca evaluarea s\ poat\ fi considerat\ eficient\, ea trebuie
planificat\ de la începutul interven]iei. deci, proiectul unei interven]ii va
trebui s\ cuprind\ indicatorii evalu\rii, indicatori m\surabili care s\ indice
schimbarea” (Miftode, 2002: 204).
De exemplu, în evaluarea eficien]ei plasamentului unui copil abuzat
]inem seama de urm\toarele: s-a respectat durata stabilit\ ini]ial, în familia
natural\, s-au eliminat/minimalizat cauzele care au condus la m\surarea
plas\rii copilului în afara familiei, s-au atins obiectivele de interven]ie în
favoarea copilului – evaluate la niveluri diferite: s\n\tate, educa]ie, rela]ii
interpersonale, dezvoltare emo]ional\, cre[terea stimei de sine, reducerea
nivelului de stres etc.
Hill et al. (1996) [i al]ii consider\ c\, în general, în procesul de evaluare
a rezultatelor muncii sociale, dar în special atunci când interven]ia vizeaz\
copiii, trebuie luat\ în considerare [i opinia persoanei pe care s-a cercetat
interven]ia (a clientului).
„De asemenea, se vor lua în considerare evalu\rile din partea par-
ticipan]ilor implica]i în procesul asist\rii, ca de exemplu cele ale cadrelor
didactice, bunicilor, ale celorlalte rude, ale medicilor etc.” (Roth-Sza-
mosközi, 1999: 215).
Evaluarea rezultatelor nu înseamn\ întotdeauna sfâr[itul interven]iei
ci o faz\ pentru o posibil\ reconsiderare a activit\]ii, pentru un nou
început, mai ales dac\ problema nu a fost definitiv rezolvat\.
174
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
175
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
176
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
177
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Activităţi de
Activităţi de
prevenire
prevenire în Acţiuni în Acţiuni în Acţiuni în
Desfăşurate de
domeniul comunitate şcoală familie
servicii publice şi
medical
O.N.G.-uri
Educaţie
Vizite la Grupuri de pentru copii Suport pentru
domiciliul noilor ajutorare şi care să-i Educaţia părinţilor familii aflate
născuţi autoajutorare înveţe cum să în criză
se protejeze
Programe Politici care Monitorizare
Programe de
de suport pentru să elimine Programe de pentru
prevenire a
copiii cu nevoi pedepsele ajutorare a părinţilor familiile cu
sărăciei
speciale fizice risc crescut
Programe de
Programe educaţie şi
Consiliere pre şi Campanii pentru copii Servicii de ajutorare
post natală media cu nevoi intervenţie în criză pentru
speciale familiile cu
risc crescut
Susţinerea
Educaţie
reţelelor Tratament pentru
pentru viaţa Consiliere
naturale de copilul abuzat
de familie
sprijin
Programe
integrate în
Educaţie curriculum Acţiuni de prevenţie
pentru părinţi şcolar cu multidisciplinare
privire la
abuz
178
SPECIFICUL INTERVEN}IEI ~N CAZUL COPILULUI ABUZAT
179
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Prezentarea problemei
Copilul M.T., n\scut la 30.04.1993 în Ia[i, locuie[te împreun\ cu tat\l
[i cu bunicii paterni într-o cas\ dintr-un cartier ie[ean. P\rin]ii b\ie]elului
au divor]at în 1997, iar copilul a fost încredin]at prin hot\râre judec\-
toreasc\ tat\lui (deoarece, la acea dat\, mama minorului nu avea o locuin]\
proprie).
Tat\l are un comportament abuziv fa]\ de copil [i de cele mai multe ori
îl trateaz\ ca pe un mic „anim\lu]”, desconsiderându-l [i interzicându-i o
mul]ime de lucruri (de altfel normale pentru vârsta copilului), de multe
ori amenin]ându-l cu b\taia sau încuindu-l în cas\.
Tat\l minorului are aceast\ conduit\ fa]\ de copil de când este adeptul
cultului religios „Oastea Domnului”. Bunicii paterni ai copilului au putere
limitat\ în ceea ce prive[te reglarea comportamentului tat\lui fa]\ de
copilul lui; p\rerile lor nu sunt luate în considerare de c\tre tat\, acesta
spunând c\ el este cel care [tie cel mai bine cum s\ î[i creasc\ [i s\-[i
educe copilul.
Minorului M.,T. nu i s-a permis s\ p\streze rela]ia cu mama sa dup\
divor], tat\l interzicându-i cu des\vâr[ire s\ o vad\. Cu toate acestea,
mama copilului îl viziteaz\ pe acesta în casa bunicilor când tat\l este la
serviciu, dar f\r\ a intra în cas\ (la geam sau în spatele u[ii: minorul este
180
STUDII DE CAZ
de multe ori încuiat în cas\, pân\ vine tat\ de la serviciu). Mama copilului
(în prezent rec\s\torit\) dore[te s\-l ia pe copil, dar tat\l se împotrive[te,
neconsiderând-o „în stare s\ creasc\ un copil”.
Bunicii paterni dezaprob\ regimul abuziv [i teroarea psihic\ în care
este nevoit s\ tr\iasc\ nepo]elul lor, care de altfel este un copil cuminte [i
bun la înv\]\tur\, dar nu se pot împotrivi voin]ei tat\lui, care este în
general agresiv, recalcitrant [i nu suport\ s\ fie contrazis sau s\ primeasc\
sfaturi.
Nemaiputând s\ suporte regimul abuziv al tat\lui, copilul M., T. a
fugit de la domiciliu în luna mai a anului 2002, fiind g\sit pe strad\,
plângând la por]ile oamenilor, de doamna V.,A., care a sesizat Direc]ia de
Asisten]\ Social\ Ia[i pentru a g\si o form\ de ocrotire pentru minorul în
cauz\.
Sesizarea cazului
1. Date de identificare ale persoanei care a sesizat abuzul: V.,A.
asistent maternal;
2. Date de identificare ale copilului: M.,T. (9 ani), jude]ul Ia[i;
3. Date de identificare ale presupusului abuzator: M.,G. (49 ani), tat\l
copilului;
4. Tipul de abuz reclamat: abuz fizic [i neglijare;
5. Institu]ia la care a fost sesizat cazul: Direc]ia de Asisten]\ Social\ Ia[i.
181
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Înregistrarea cazului
Cazul copilului M.,T. a fost preluat de Direc]ia de Asisten]\ Social\
Ia[i, Biroul Protec]ia Copilului Abuzat, urmând a fi investigat, evaluat\
situa]ia copilului [i a familiei [i în final adoptarea unei m\suri care s\
garanteze siguran]a [i protec]ia copilului minor.
Evaluarea ini]ial\
Intervievarea membrilor familiei minorului abuzat
Evaluarea ini]ial\ a situa]iei copilului M.,T. a vizat strângerea cât mai
multor informa]ii cu privire la starea actual\ a copilului, ce s-a întâmplat
în cadrul familiei, tipul, gravitatea [i cronicitatea abuzului suferit, per-
soanele care locuiesc cu familia [i rolul lor, resurse disponibile, rela]ia
copilului cu p\rin]ii, persoana abuzatorului, riscul repet\rii abuzului etc.
Pentru ob]inerea acestor informa]ii aistentul social a intervievat to]i
membrii familiei copilului M.,T., primul cu care s-a discutat despre si-
tua]ia respectiv\ fiind copilul.
Din discu]iile purtate cu copilul [i din cele declarate de acesta, s-au
constatat urm\toarele lucruri:
tat\l îl pedepse[te de câte ori dore[te s\ se joace cu al]i copii (vecini,
colegi); îl love[te, îl amenin]\, îl ceart\;
îi este interzis s\ se joace cu ceilal]i copii de seama lui întrucât tat\l
îi afirm\ c\ ace[tia îi doresc r\ul [i c\ provin din medii sociale cu abateri
comportamentale;
182
STUDII DE CAZ
183
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
184
STUDII DE CAZ
Cu toate c\ este fiul lor, bunicii copilului M.,T. consider\ c\, dat\ fiind
aceast\ situa]ie, copilul este în pericol lâng\ tat\l s\u [i totodat\ consider\
c\ ar fi mult mai bine ca M.,T. s\ locuiasc\ cu mama lui biologic\, care
]ine la el [i pe care copilul o iube[te, [i unde ar fi în siguran]\ [i ar putea
cre[te la fel ca ceilal]i copii de vârsta lui.
Bunicii copilului nu au apelat niciodat\ la autorit\]ile specializate
pentru a le informa despre situa]ia copilului, deoarece s-au temut c\ acest
lucru îl va sup\ra mult pe tat\, iar repercursiunile vor fi grave [i îl vor
afecta direct pe copil. Din aceast\ cauz\, au p\strat t\cerea asupra acestei
situa]ii.
Asistentul social a purtat discu]ii despre starea actual\ a copilului [i
despre efectele regimului la care este supus [i cu tat\l minorului, domnul
M.,G.
Tat\l copilului nu s-a ar\tat foarte dispus s\ coopereze cu asistentul
social, manifestând un comportament ostil [i de respingere. Cu toate
acestea, el nu a negat cele afirmate de copil, îns\ a sus]inut c\ aceste
restric]ii [i pedepsele sunt pentru ca acesta s\ beneficieze de o educa]ie
corespunz\toare, s\ înve]e „s\ deosebeasc\ binele de r\u” etc.
Domnul M.,G. nu consider\ comportamentul s\u ca fiind unul abuziv,
ci comportamentul unui p\rinte „responsabil”, care dore[te s\-[i înve]e
copilul de mic respectarea regulilor [i cum s\ duc\ o via]\ ordonat\. În
ceea ce prive[te pedepsele fizice, tat\l sus]ine c\ au un rol pur educativ, [i
nu le consider\ d\un\toare pentru s\n\tatea [i dezvoltarea fizic\ [i psihic\
a copilului, afirmând c\ pedepsele [i/sau restric]iile la care este supus
copilul nu sunt chiar atât de intense [i de frecvente pe cât a declarat
minorul.
De asemenea, tat\l copilului a considerat inoportun\ [i inutil\ inten]ia
asistentului social, afirmând c\ nu accept\ s\-i spun\ nimei cum s\-[i
creasc\/educe copilul [i c\ nu va renun]a la pedepse atâta timp cât el
consider\ c\ sunt binevenite [i c\ astfel copilul nu-i va ie[i din cuvânt [i
va fi un „copil-model”. Tat\l a refuzat orice sprijin din partea asistentului
social sau al altui membru al echipei multidisciplinare de interven]ie,
sus]inând c\ el [tie ce este cel mai bine pentru copilul s\u.
Asistentul social a luat leg\tura [i cu mama copilului, doamna L.,B.
(30 ani), în prezent rec\s\torit\, care, în urma insisten]ei asistentului social
185
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
186
STUDII DE CAZ
Evaluarea familiei
Semnifica]ia mediului ambiant, trecut [i actual
P\rin]ii minorului M.,T., respectiv doamna L.,B. [i domnul M.,G. s-au
c\s\torit în 1992, M.,T. n\scându-se în 1993. Tat\l copilului lucra ca
brancardier la un spital din Ia[i (unde lucreaz\ [i în prezent), iar mama
copilului nu lucra (se ocupa de gospod\rie).
În 1997 cei doi so]i au divor]at. Cel care a cerut divor]ul a fost tat\l
copilului, motivul invocat fiind infidelitatea so]iei, precum [i faptul c\
aceasta „nu este în stare s\ creasc\ un copil”. Orice încercare a so]iei de
a-i explica c\ aceste lucruri sunt doar închipuiri de-ale so]ului a fost
zadarnic\.
Cu toate c\ acuza]ia de infidelitate pe care o aducea so]ul mamei lui
M.,T. era fals\ [i f\r\ nici o dovad\ real\, [i cu toate c\ bunicii paterni ai
copilului au încercat s\-l conving\ pe M.,G. s\ renun]e la ideea divor]ului,
acesta nu s-a r\zgândit.
În urma pronun]\rii divor]ului, copilul a fost încredin]at prin hot\râre
judec\toreasc\ tat\lui, datorit\ faptului c\, la acea dat\, mama nu avea
locuin]\ proprie [i nici un loc de munc\ care s\-i asigure un venit stabil.
Tot în aceast\ perioad\, tat\l copilului a devenit adeptul cultului re-
ligios „Oastea Domnului”, care se pare c\ a schimbat foarte mult rela]iile
acestuia cu to]i membrii familiei. Tat\l minorului era [i înainte de a deveni
adeptul acestei religii precum [i înainte de divor] agresiv, atât verbal cât
[i fizic [i destul de sever cu M.,T., îns\, din cele relatate de membrii
familiei minorului, aceste comportamente s-au agravat dup\ ce tat\l a
devenit adeptul acestui cult.
Copilul M.,T. este supus în mod repetat de c\tre tat\ la anumite res-
tric]ii, are interdic]ii de la ce alimente s\ consume pân\ la interdic]ia de a-
[i vedea mama, este supus repetat pedepselor fizice [i amenin]\rilor, f\r\
187
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
188
STUDII DE CAZ
70 66 70 64
37 30
Genograma familiei M.
Biserica
Locul
Asistent
de munc\ social
(servicii
sociale)
37 30
Vecini, { coal\
prieteni
Familia
l\rgit\
(bunicii)
LEGENDA
l Rela]ie puternic\
l Rela]ie tranzitorie
l Rela]ie tensionat\
l Persoana care se implic\ mai mult
Ecomapa familiei M.
189
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Dezvoltarea copilului
În urma evalu\rii copilului M.,T. de c\tre membrii echipei interdis-
ciplinare, s-a constatat faptul c\ minorul nu este dezvoltat corespunz\tor
vârstei pe care o are; copilul era foarte slab [i mic de în\l]ime în propor]ie
cu vârsta lui. Medicii care au examinat copilul au constatat pe corpul
acestuia urme de lovituri în diferite stadii de vindecare. De asemenea, s-
a constatat c\ M.,T. are anumite probleme organice legate în mod direct
de alimenta]ie (caren]e de vitamine, calciu, fier etc.).
Din punct de vedere psiho-social, copilul are un comportament normal,
de]ine achizi]ii sociale corespunz\toare vârstei sale, nu are tendin]e
190
STUDII DE CAZ
191
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Planificarea interven]iei
Principalul obiectiv al interven]iei în cazul copilului M.,T. îl constituie
crearea/asigurarea unui mediu propice cre[terii [i dezvolt\rii fizice, psi-
hice [i sociale a acestuia prin îndep\rtarea/diminuarea factorilor care au
condus la abuz - schimbarea mediului de via]\ maltratant în unul favorabil
cre[terii [i educ\rii copilului.
În cadrul interven]iei se va avea în vedere con[tientizarea abuzului de
c\tre membrii familiei (inclusiv abuzatorul) [i motivarea existent\ pentru
schimbare a acestora, precum [i responsabilizarea persoanelor implicate.
De asemenea vor fi exploatate de c\tre membrii echipei de interven]ie
resursele familiale [i extrafamiliale, precum [i nevoile copilului (acestea
fiind considerate priorit\]i) [i a celorlal]i membri ai familiei.
În ceea ce prive[te institu]iile /profesioni[tii implica]i, echipa de in-
terven]ie va fi format\ din: asistent social, psiholog, medic, jurist.
192
STUDII DE CAZ
193
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Interven]ia
Membrii echipei interdisciplinare de interven]ie au încercat s\ re-
alizeze o consiliere a tat\lui privind comportamentul acestuia fa]\ de
copil, îns\ acesta din urm\ a refuzat orice form\ de colaborare cu spe-
ciali[tii.
Asistentul social a încercat chiar încheierea unei conven]ii privind
atitudinea tat\lui fa]\ de copil, îns\ [i de aceast\ dat\ el a considerat
interven]ia asistentului social ca fiind dep\[it\ [i cu caracter distructiv
fa]\ de educa]ia copilului. Tat\l minorului chiar a precizat în scris c\ „nu
declar c\ nu voi mai pedepsi copilul”.
Mama copilului, în prezent rec\s\torit\ [i cu o situa]ie material\ bun\,
s-a ar\tat dispus\ s\ colaboreze cu asistentul social [i [i-a ar\tat dorin]a de
a-l lua în îngrijirea ei pe M.,T., mama având o rela]ie pozitiv\ cu acesta.
De men]ionat c\ mama este sus]inut\ în acest sens de bunicii paterni ai
copilului, care de asemenea consider\ c\ minorul este în pericol dac\ mai
locuie[te cu tat\l s\u în aceste condi]ii.
Întrucât nu exist\ o baz\ legal\, nu s-a putut realiza integrarea copilului
în familia mamei (copilul a fost încredin]at tat\lui dup\ divor] prin ho-
t\râre judec\toreasc\). Astfel, mama a fost sf\tuit\ s\ se prezinte la Tri-
bunalul Ia[i pentru a cere reîncredin]area minorului, deoarece motivul
pentru care copilul a fost încredin]at tat\lui a disp\rut, iar acesta din urm\
se face vinovat de rele tratamente aplicate minorului, periclitându-i dez-
voltarea [i integritatea fizic\ [i psihic\ copilului M.,T.
Având în vedere cele men]ionate mai sus [i c\ minorul M.,T. nu se
poate reîntoarce la domiciliul tat\lui, iar demersurile privind reîncre-
din]area copilului la mam\ nu au fost finalizate, s-a propus ca acesta s\ fie
plasat în regim de urgen]\ la Centrul „Familia Nostra” pân\ la solu]ionarea
legal\ a cazului.
194
STUDII DE CAZ
Pa[ii interven]iei:
1. Plasarea copilului în regim de urgen]\ la Centrul „Familia Nostra”
pân\ la solu]ionarea situa]iei juridice a copilului M.,T.
2. Men]inerea rela]iei dintre mam\ [i copil, respectiv bunici-copil pân\
la reglementarea situa]iei.
3. Sus]inerea mamei [i consilierea acesteia în vederea cererii reîncre-
din]\rii copilului M.,T. în favoarea ei.
4. Încredin]area copilului familiei mamei biologice dup\ ob]inerea
reîncredin]\rii legale a minorului.
5. Terapie individual\ pentru copil, oferirea de suport pentru dep\[irea
traumei suferite.
6. Terapie individual\ cu persoanele care ofer\ suport (respectiv mama
[i bunicii paterni) în vederea sprijinirii recuper\rii acestuia.
7. Terapie individual\ cu p\rintele abuzator.
8. Evaluarea situa]iei copilului [i a gradului de adaptare în noul mediu
familial în mod periodic (lunar).
9. Monitorizarea cazului o perioad\ de 6 luni dup\ încheierea in-
terven]iei.
Evaluarea final\
În urma încredin]\rii copilului M.,T. familiei mamei biologice a a-
cestuia, speciali[tii care au investigat cazul au constatat c\ M.,T. s-a
reintegrat repede în mediul familial, adaptându-se u[or la noua sa situa]ie.
Minorul manifest\ un real ata[ament fa]\ de mam\, cât [i fa]\ de noul
so] al acesteia, care îl iube[te [i este preocupat de situa]ia lui, M.,T.
p\streaz\ leg\tura cu bunicii paterni, care îl viziteaz\ la domiciliul mamei.
Datorit\ asisten]ei psihologice de care a beneficiat copilul, dar [i spri-
jinului din partea noii sale familii, acesta a dep\[it efectele traumei tat\lui,
în prezent având o dezvoltare normal\ din punct de vedere fizic, psihic [i
social corepunz\toare vârstei.
În urma reevalu\rii situa]iei minorului M.,T., membrii echipei de in-
terven]ie au constatat c\ noul mediu familial al acestuia ofer\ siguran]\ [i
nu exist\ riscul de apari]ie a unor noi abuzuri asupra sa. De asemenea,
s-au identificat, atât de c\tre speciali[ti cât [i de familia copilului, mo-
195
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Închiderea cazului
Cazul copilului M.,T. a fost închis odat\ cu identificarea m\surii per-
manente de ocrotire a acestuia [i anume încredin]area copilului T. mamei
biologice, [i prin îndep\rtarea în acest mod a factorilor de risc care au
condus la abuz (îndep\rtarea copilului de p\rintele abuzator). Speciali[tii
care au instrumentat cazul minorului M.,T. au considerat, în urma re-
evalu\rii situa]iei acestuia, c\ noua familie este capabil\ s\ r\spund\
nevoilor copilului f\r\ ajutorul serviciilor sociale.
c\tre aceasta: feti]a este de multe ori trimis\ la cer[it (în bloc sau în alt\
parte), iar dac\ revine f\r\ nimic acas\ este b\tut\ de c\tre mam\ [i l\sat\
fl\mând\.
În ultimul timp, doamna E.,B. nu vrea s\-[i mai lase feti]a la [coal\,
motivând c\ nu are banii necesari [i c\ feti]a nu înva]\. Faptele îns\
demonstreaz\ contrariul, minora dorind s\ înve]e [i având rezultate sa-
tisf\c\toare la [coal\.
În anul 1997 (când starea de s\n\tate a mamei începuse s\ se de-
terioreze) mama a solicitat internarea copilului într-un centru de pla-
sament, deoarece nu are venituri pentru a o cre[te [i urmeaz\ s\ se in-
terneze la spitalul de psihiatrie pentru a urma un tratament.
Deoarece copilul era lipsit de condi]ii de cre[tere [i educare în familie,
s-a luat m\sura de ocrotire a copilului prin internarea acestuia în Centrul
la Plasament „Prim\verii”. Peste dou\ s\pt\mâni, mama a venit la in-
stitu]ia respectiv\ [i [i-a luat feti]a (f\r\ s\ cear\ permisiunea personalului),
pentru a încasa aloca]ia copilului. Când a adus-o înapoi, mama a fost
mustrat\ de personalul centrului pentru c\ a comis o ilegalitate. S\pt\mâna
urm\toare îns\, doamna E.,B. a venit din nou la centru [i a luat feti]a
acas\, f\r\ s\ o mai aduc\ înapoi, insistând c\ o iube[te [i este dreptul ei
s\ o creasc\, motivând autorit\]ilor c\ s\n\tatea i s-a ameliorat [i se simte
capabil\ s\-[i îngrijeasc\ copilul. Astfel, copilul a r\mas în grija mamei,
îns\ a r\mas în aten]ia autorit\]ilor timp de doi ani (pân\ în anul 1999).
Cu timpul, starea de s\n\tate psihic\ a mamei s-a înr\ut\]it, iar
aceasta a început s\ aib\ manifest\ri violente cu repercursiuni directe
asupra feti]ei E.,A. Copilul este agresat frecvent de mam\, pedepsit, trimis
la cer[it, neglijat, nu este l\sat s\ mearg\ la [coal\ etc.
Posibilit\]ile materiale ale familiei sunt precare: mama a lucrat ca
îngrijitoare la o asocia]ie de locatari, dar în prezent nu mai lucreaz\,
singurul venit fiind ajutorul social [i aloca]ia copilului.
Doamna E.,B. nu posed\ acte personale (le-a pierdut), nu are un loc de
munc\, iar de curând a primit ordin de evacuare din locuin]\, din cauza
datoriilor. E.,B. î[i maltrateaz\ copilul în mod repetat, lovind-o pe feti]\
cu picioarele, cu pumnii, cu diverse obiecte. Feti]a a apelat de multe ori la
vecini pentru a o ap\ra de mam\. Vecinii familiei E. se tem de doamna
197
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Sesizarea cazului
1. Date de identificare ale persoanei care a sesizat abuzul: B.,I. (42
ani) vecin\ de bloc;
2. Date de identificare ale copilului: E.,A. (11 ani), jude]ul Ia[i;
3. Date de identificare ale presupusului abuzator: E.,B. (34 ani), mama
copilului;
4. Tipul de abuz reclamat: abuz fizic, emo]ional [i neglijare;
5. Institu]ia la care a fost sesizat cazul: Direc]ia de Asisten]\ Social\
Ia[i.
198
STUDII DE CAZ
Înregistrarea cazului
Cazul copilului E.,A. a fost preluat de Direc]ia de Asisten]\ Social\
Ia[i, Biroul Protec]ia Copilului Abuzat, urmând a fi evaluat\ situa]ia
copilului în cauz\ [i identificarea unei m\suri de ocrotire care s\-i ofere
acestuia siguran]\ [i condi]ii normale de cre[tere [i educare.
Evaluarea ini]ial\
Intervievarea membrilor familiei minorei E.,A.
Scopul interviev\rii persoanelor semnificative ale familiei minorei
(inclusiv a acesteia din urm\) este ob]inerea de informa]ii importante
pentru evaluarea situa]iei copilului: ce s-a petrecut, gravitatea pericolului
în care se afl\ minora, tipul, gravitatea [i cronicitatea abuzului, rela]iile
199
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
200
STUDII DE CAZ
stat la centru aproape patru luni de zile, pân\ c\nd mama a luat-o înapoi
acas\.
Minora crede c\ mama sa are probleme de s\n\tate [i c\ acesta este
unul din motivele pentru care o bate. De asemenea, feti]a a spus asis-
tentului social c\ în ultima vreme mama sa consum\ alcool destul de
mult, a devenit foarte agresiv\ [i o bate aproape tot timpul, având mereu
o atitudine ostil\ fa]\ de ea, criticând-o [i pedepsind-o în mod repetat,
astfel încât feti]ei îi este foarte fric\ de ea. Copilul a apelat de multe ori la
ajutorul vecinilor ca s\ o apere de mam\, dar [i ace[tia se tem de ea,
deoarece are manifest\ri violente [i este recalcitrant\, neavând rela]ii
amicale cu vecinii.
Feti]a s-a decis s\ solicite sprijinul Direc]iei de Asisten]\ Social\ de-
oarece nu mai putea suporta tratamentul abuziv la care o supunea mama
[i [tia (din experien]ele avute) c\ poate fi ajutat\. E.,A. a declarat a-
sistentului social c\ ultima dat\ i-a spart capul lovind-o cu un lac\t [i a
mu[cat-o de ambele mâini din cauz\ c\ a g\sit câteva c\r]i în cas\ care nu
erau ale ei (erau împrumutate de copil). Evaluarea medical\ ulterioar\ a
confirmat spusele minorei; medicii care au consultat-o au identificat urme
de lovituri, urme de din]i pe mâinile copilului, lovituri la nivelul craniului
cu un obiect dur etc.
E.,A. este terorizat\ de comportamentul mamei sale [i a refuzat s\ se
mai întoarc\ acas\. Feti]a i-a spus asistentului social c\ ar dori s\ fie
preluat\ de o familie care s\-i ofere sprijin [i s\-[i suplineasc\ p\rin]ii,
fiindc\ ea nu mai vrea s\ stea niciodat\ cu mama ei.
Copilul a fost plasat în regim de urgen]\ la Centrul de Primire în
Regim de Urgen]\ pân\ la finalizarea cazului [i instituirea unei m\suri de
ocrotire cu caracter permanent, deoarece în familie îi este periclitat\ in-
tegritatea fizic\ [i psihic\.
201
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
înseamn\ c\ ea î[i abuzeaz\ copilul, deoarece „orice p\rinte î[i bate copilul
când acesta gre[e[te”.
Întrebat\ de asistentul social de ce nu a dus feti]a la spital dup\ ce i-a
spart capul, mama a spus c\ a fost un accident, c\ nu a inten]ionat s\ o
loveasc\ atât de tare, dar era foarte nervoas\ [i nu se sim]ea bine. Mama
a declarat c\ a îngrijit-o ea pe feti]\ [i c\ nu era atât de grav\ rana pentru
a se prezenta la medic cu minora, [i c\ oricum nu avea bani pentru aceasta.
Doamna E.,B. s-a ar\tat contrariat\ de interven]ia asistentului social,
refuzând orice sprijin din partea acestuia [i declarând c\ ea vrea s\-[i
creasc\ copilul singur\ deoarece este dreptul ei. În leg\tur\ cu tratamentul
aplicat minorei, mama sus]ine „c\ eu am f\cut-o, eu o bat” [i c\ orice
copil trebuie s\ înve]e s\-[i asculte p\rin]ii [i s\-i respecte. Doamna E.,B.
a motivat c\ în ultima vreme are probleme mari financiare, precum [i de
s\n\tate, care o afecteaz\ în mod negativ.
În urma evalu\rii psihologice a mamei, s-a constatat c\ aceasta prezint\
tulbur\ri psihice grave, devieri de comportament [i tendin]e agresive
periculoase. Doamna E.,B. a fost internat\ pentru tratament la spitalul de
psihiatrie „Socola” în anul 1997 cu diagnosticul oligofrenie gradul I cu
reac]ii discomportamentale.
Vecina de palier a familei E., respectiv doamna I.,C. a fost [i ea in-
tervievat\ de asistentul social în leg\tur\ cu situa]ia copilului E.,A., de-
oarece minora a apelat de multe ori la aceasta pentru a o ap\ra de furia
mamei [i deci aceasta cuno[tea situa]ia fetei.
Doamna I.,C. a declarat asistentului social c\ feti]a E.,A. este mal-
tratat\ de c\tre mama ei, care are probleme psihice. Copilul este b\tut
frecvent de mam\,, este trimis\ la cer[it (chiar [i în bloc), este amenin]at
cu izgonirea din cas\ [i de multe ori a venit la u[a doamnei I.C. pentru a-
i cere acesteia s\ o apere. Vecina a afirmat c\ aude frecvent prin perete
cum feti]a plânge [i se roag\ de mama ei s\ nu o mai bat\, [i a observat de
multe ori c\ feti]a are vân\t\i. De asemenea, doamna I.,C. a mai men]ionat
c\ minora i-a spus c\ mama nu vrea s\ o mai lase s\ frecventeze [coala,
dar c\ ea nu vrea s\ renun]e la [coal\. Feti]a obi[nuie[te s\ împrumute
c\r]i de citit de la dânsa, deoarece mama nu vrea s\-i cumpere nici m\car
manualele de care are nevoie la [coal\.
202
STUDII DE CAZ
203
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Evaluarea familiei
Semnifica]ia mediului ambiant trecut [i actual
Minora E.,A. este copil unic la p\rin]i [i provine dintr-o familie de-
zorganizat\, n\scându-se în urma unei rela]ii de concubinaj a mamei cu
numitul L.,G., care în prezent este decedat. Feti]a nu [i-a cunoscut ni-
ciodat\ tat\l, deoarece acesta a decedat când ea avea [ase luni.
În prezent, feti]a locuie[te împreun\ cu mama sa într-o garsonier\
dintr-un cartier ie[ean, proprietate de stat.
În anul 1997 mama copilului, doamna E.,B. a solicitat internarea co-
pilului într-un centru de plasament, motivând c\ nu are venituri suficiente
pentru a o cre[te [i c\ urmeaz\ s\ se interneze pentru tratament la un spital
de psihiatrie. La acea vreme, mama era [omer\ [i avea probleme psihice.
Deoarece copilul era lipsit de condi]ii de cre[tere [i educare în familie, s-
a luat m\sura de ocrotire a acestuia prin internarea la Centrul de Plasament
„Prim\verii” Ia[i.
E.,A. a stat în centru aproape patru luni. Într-o zi mama s-a prezentat
la centru [i a luat-o pe minor\ f\r\ s\ anun]e personalul, pentru a încasa
aloca]ia de stat. La insisten]ele autorit\]ilor, mama a adus copilul înapoi,
dar peste o s\pt\mân\ a venit din nou la centru [i a luat feti]a, f\r\ s\ o mai
aduc\ înapoi, motivând c\ este copilul ei, îl iube[te [i vrea s\-l creasc\ ea,
nu s\-l creasc\ al]ii.
204
STUDII DE CAZ
Mama copilului E.,A. a fost abandonat\ de p\rin]i când avea patru ani,
fiind crescut\ în unit\]i de ocrotire pân\ la vârsta majoratului.
În prezent starea s\n\t\]ii sale este deteriorat\, prezint\ tulbur\ri psi-
hice destul de grave, consum\ frecvent alcool [i are manifest\ri agresive,
comportament violent. A fost internat\ la spitalul de psihiatrie „Socola”
cu diagnosticul de oligofrenie gradul I cu reac]ii discomportamentale.
Conform certificatului eliberat de Laboratorul de S\n\tate Mintal\ (LSM)
doamna E.,B. are intelect de limit\, caren]e educa]ionale, tendin]e agresive
deosebit de periculoase.
În ultimii ani, s\n\tatea doamnei E.,B. s-a înr\ut\]it, aceasta devenind
deosebit de violent\ cu feti]a ei, agresând-o zilnic, atât verbal cât mai ales
fizic, spunând copilul în mod frecvent la tratamente umilitoare, trimi]ând-
o la cer[it, amenin]ând-o, l\sând-o zile întregi nemâncat\, nel\sând-o la
[coal\.
Copilul este terorizat de c\tre mam\, având de multe ori ajutorul ve-
cinilor pentru a o ap\ra de furia acesteia.
La începutul lunii aprilie 2002, o vecin\ a anun]at la Direc]ia de A-
sisten]\ Social\ Ia[i faptul c\ minora E.,A. este abuzat\ fizic [i psihic de
mama sa. La interven]ia autorit\]ilor, mama a declarat c\ regret\ cele
întâmplate [i c\ situa]ia nu se va mai repeta. La acea dat\ nu s-a luat nici
o m\sur\ de protec]ie, deoarece s-a observat o schimbare pozitiv\ în
comportamentul acesteia, cazul r\mânând în aten]ia Biroului de Protec]ie
a Copilului Abuzat.
Abuzul îns\ a continuat la scurt timp dup\ aceea, pân\ când chiar
minora în cauz\ s-a prezentat la sediul institu]iei solicitând ajutorul a-
utorit\]ilor declarând c\ este aspru b\tut\ de mam\, neglijat\, pedepsit\
aproape zilnic. (Copilul [i-a exprimat dorin]a de a fi luat din mediul
familial, deoarece îi este fric\ s\ se mai întoarc\ acas\).
205
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
35 30
11
Genograma familiei E.
Biserica
35 34
11
Asistent
social
{ coal\ (servicii
sociale)
LEGENDA
l Rela]ie puternic\
l Rela]ie tranzitorie
l Rela]ie tensionat\
l Persoana care se implic\ mai mult
Ecomapa familiei E.
206
STUDII DE CAZ
Dezvoltarea copilului
Minora E.,A. este dezvoltat\ corespunz\tor pentru vârsta ei, din punct
de vedere fizic îns\ având o greutate sub media normal\ pentru vârsta ei.
Sub aspect psihic, feti]a prezint\ o maturizare psiho-social\ timpurie
din cauza frustr\rilor afective pe care le-a suportat în mediul familial.
207
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
208
STUDII DE CAZ
Planificarea interven]iei
Principalul obiectiv urm\rit în cazul minorei E.,A. este crearea unui
mediu care s\ ofere siguran]\, protec]ie [i condi]ii adecvate de cre[tere [i
dezvoltare, prin îndep\rtarea factorilor care au condus la comiterea a-
buzului.
Obiectivele interven]iei pe termen scurt vor urm\ri:
scoaterea copilului din mediul familial abuziv [i stabilirea unei
m\suri de ocrotire temporar\;
acordarea îngrijirilor medicale [i psihologice minorei E.,A. în ve-
derea restabilirii echilibrului emo]ional [i dep\[irea traumei;
stabilirea unei rela]ii cu p\rintele abuzator în vederea identific\rii
[i elimin\rii factorilor care au dus la abuzul asupra copilului E.,A.;
acordarea de îngrijiri medicale de specialitate mamei feti]ei E.,A.
prin colaborarea cu institu]iile de profil (spital de psihiatrie).
Obiectivele interven]iei pe termen lung vor viza:
schimbarea mediului de via]\ maltratant în unul favorabil cre[terii [i
educ\rii copilului;
reabilitarea minorei în cauz\ din punct de vedere fizic, psihic, social.
209
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Interven]ia
În cazul copilului E.,A., abuzat fizic [i psihic de c\tre mama sa, o-
biectivul principal [i prioritar este schimbarea mediului de via]\ maltratant
în unul favorabil cre[terii [i educ\rii copilului.
Datorit\ gravit\]ii situa]iei [i pericolului în care se afl\ copilul, s-a
considerat necesar\ scoaterea copilului din mediul abuziv [i plasarea lui
în regim de urgen]\ la Centrul de Primire în Regim de Urgen]\ pe o
perioad\ limitat\, pân\ la clarificarea situa]iei familiale a acestuia.
Principalul obstacol în cadrul interven]iei a fost mama minorei E.,A.,
respectiv p\rintele abuzator, care înc\ de la sesizarea copilului a ma-
nifestat o atitudine ostil\ fa]\ de asistentul social, refuzând orice co-
laborare cu acesta [i având un comportamnet agresiv, recalcitrant la adresa
speciali[tilor. (Mama minorei a refuzat de multe ori s\ deschid\ u[a
asistentului social, folose[te un limbaj agresiv, injurios [i refuz\ s\ discute
despre feti]a E.,A.).
În urma evalu\rii ini]iale [i a evalu\rii situa]iei familiei E., speciali[tii
Direc]iei de Aisten]\ Social\ au constatat c\ mediul familial actual în care
tr\ie[te minora E.,A. îi pune acesteia într-un real pericol integritatea [i
dezvoltarea fizic\ [i psihic\, având în vedere mai ales men]inerea mai
multor factori de risc: problemele psihice ale mamei, situa]ia material\
precar\, lipsa unei re]ele sociale (de sprijin), gravitatea [i cronicitatea
comportamentului abuziv al mamei etc.
Astfel, s-a propus de c\tre speciali[tii care au investigat cazul schim-
barea deciziei de plasament în regim de urgen]\ în plasarea copilului
E.,A. la un asistent maternal profesionist, care s\ îi asigure copilului un
mediu favorabil [i o protec]ie adecvat\ cre[terii [i dezvolt\rii.
Aceast\ solu]ie îns\ a e[uat, deorece asistentul maternal c\ruia îi fusese
încredin]at copilul E.,A. a refuzat s\ mai ]in\ feti]a, declarând c\ venirea
minorei în familie a provocat un conflict între ea [i proprii ei copii, care
nu au acceptat-o pe feti]\ [i s-au împotrivit r\mânerii ei în familie.
Dat\ fiind aceast\ situa]ie, a fost identificat\ o alt\ familie de asisten]i
maternali, iar feti]a a fost preg\tit\ [i consiliat\ în vederea integr\rii în
noul mediu.
210
STUDII DE CAZ
211
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Evaluarea final\
În prezent minora E.,A. se afl\ în plasament la familia de asisten]i
maternali D. din comuna x, jude]ul Ia[i. feti]a s-a integrat foarte bine [i s-
a adaptat repede la noul mod de via]\.
Minora are rela]ii puternice, bazate pe în]elegere [i afectivitate, cu to]i
membrii familiei D. (în special cu doamna D.) [i tr\ie[te sentimentul de
securitate afectiv\ [i protec]ie în cadrul familiei de plasament.
Din cele constatate de speciali[tii care s-au ocupat de caz, cât [i de
asisten]ii maternali, minora a progresat vizibil în plan personal [i social
având un comportament normal pentru vârsta ei. Familia D. a transferat
copilul la [coala din comun\, unde s-a integrat bine în colectiv [i are
rezultate [colare din ce în ce mai bune, progresând în ceea ce prive[te
educa]ia.
Minora în cauz\ nu ridic\ nici un fel de probleme familiei D., iar
aceasta este mul]umit\ de rela]ia cu feti]a. Speciali[tii care au investigat
cazul au constatat c\ mediul actual de via]\ al minorei este unul favorabil
cre[terii [i educ\rii acesteia [i c\ prezint\ siguran]\ [i protec]ie pentru
E.,A., neexistând riscul producerii abuzului.
Astfel, se men]ine m\sura de ocrotire a copilului în familia de asisten]i
maternali pân\ la identificarea unei m\suri de ocrotire cu caracter per-
manent.
212
STUDII DE CAZ
Sesizarea cazului
1. Persoana care a sesizat cazul: angajat al poli]iei (G.,L.)
2. Date de identificare ale copilului:
C.,A. (6 ani), sex feminin
C.,E. (3 ani), sex masculin
213
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Înregistrarea cazului
Cazul copiilor C. a fost preluat de Direc]ia de Asisten]\ Social\ Ia[i,
Biroul Protec]ia Copilului Abuzat, în vederea investig\rii situa]iei copiilor
[i a familiei [i stabilirea unei m\suri de protec]ie pentru minorii agresa]i.
Evaluarea ini]ial\
Intervievarea membrilor familiei C. [i a persoanelor semnificative
În vederea stabilirii circumstan]elor în care s-a petrecut abuzul asupra
celor doi copii [i a modului în care membrii familiei C., (cât [i alte
214
STUDII DE CAZ
215
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
216
STUDII DE CAZ
217
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
218
STUDII DE CAZ
219
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Evaluarea familiei
Semnifica]ia mediului ambiant trecut [i actual
P\rin]ii copiilor, respectiv doamna C.,T. (33 ani) [i C.,L. (37 ani) s-au
c\s\torit în 1995. În anul 2000, tat\l copiilor a fost arestat pentru furt
calificat, primind o pedeaps\ de 4 ani. Copiii au r\mas astfel în grija
mamei.
Începând din 2001, mama copiilor tr\ie[te în concubinaj cu R.,C. (36
ani), care locuie[te împreun\ cu C.,T. [i cu copiii în locuin]a proprietate
personal\ a mamei.
În perioada convie]uirii cu tat\l copiilor, cât [i dup\ arestarea acestuia,
mama a refuzat s\-[i îndeplineasc\ obliga]iile p\rinte[ti privind cre[terea
[i educa]ia copiilor, în sensul c\ aceasta nu asigur\ nevoile de baz\ ale
minorilor, dar manifest\ [i un comportamnet agresiv fa]\ de ace[tia, b\-
tându-i frecvent din diferite motive.
În perioada imediat urm\toare venirii în familie a domnului R.,C.
(concubinul mamei) s-a observat o responsabilizare a mamei de c\tre
acesta, în sensul c\ mama a început s\ se ocupe mai intens de între]inerea
[i cre[terea copiilor [i de treburile gospod\re[ti, neglijate pân\ atunci.
Influen]at\ de concubin, mama [i-a asumat responsabilit\]i în ceea ce
prive[te copiii, dar nu le-a asigurat acestora un confort psihic, neavând
rela]ii afective normale cu ace[tia, ci rela]ii bazate pe control excesiv,
pedeaps\, mama având a[tept\ri exagerate fa]\ de copii, în raport cu
vârsta acestora.
În urma arest\rii so]ului, mama a trebuit s\ fac\ fa]\ unor dificult\]i
materiale [i financiare pentru cre[terea celor trei copii, fapt care a in-
fluen]at negativ rela]ia ei cu minorii, doamna C. având anumite tulbur\ri
de comportament, tendin]e agresive [i o instabilitate accentuat\, cu re-
percursiuni directe asupra copiilor.
Mama [i-a agresat copiii grav [i acest comportament are caracter re-
petitiv, îns\ aceasta nu consider\ b\taia d\un\toare, ci benefic\ pentru
220
STUDII DE CAZ
221
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Minorii sunt supu[i unui regim abuziv în mediul actual, fiind abuza]i
fizic [i psihic de p\rin]i, neglija]i, ultima b\taie primit\ de copii având
drept urmare internarea acestora de urgen]\ la spitalul de copii.
Cei doi p\rin]i s-au ar\tat dispu[i s\ coopereze cu speciali[tii serviciilor
sociale în vederea dep\[irii situa]iei de abuz asupra copiilor, ar\tându-[i
regretul pentru cele întâmplate [i motivarea pentru schimbare. Cu toate
acestea, în urma evalu\rii realizate, s-a ajuns la concluzia c\ actualul
mediu familial nu prezint\ garan]iile privind securitatea copiilor, existând
în continuare riscul abuzului asupra copiilor.
Re]eaua social\ a familiei C. este s\rac\, membrii familiei neavând
rela]ii pozitive cu vecinii [i nici prieteni apropia]i, tr\ind relativ izola]i
social. Se confrunt\ cu probleme materiale deosebite, cauzate de lipsa
unui loc de munc\, singurul care aduce bani în cas\ fiind R.,C. care
lucreaz\ uneori ca zilier, sunt cunoscu]i drept consumatori frecven]i de
alcool [i nu beneficiaz\ de o imagine pozitiv\ în comunitate.
Familia C. nu ofer\ în prezent copiilor condi]ii adecvate de cre[tere [i
educare iar climatul familial actual pune în pericol siguran]a [i dezvoltarea
celor trei minori.
60 68
35 33
6 7
Genograma familiei C.
222
STUDII DE CAZ
Vecini
Loc de 35 33
Medic
munc\ 7
6
Asistent
social
(servicii
sociale)
LEGENDA
l Rela]ie puternic\
l Rela]ie tranzitorie
l Rela]ie tensionat\
l Persoana care se implic\ mai mult
Ecomapa familiei C.
223
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
pedepsi]i din motive absurde, l\sa]i fl\mânzi etc. Lipsa banilor, a po-
sibilit\]ilor materiale constituie un factor de stres pentru p\rin]i, care le
afecteaz\ rela]iile [i comportamentul fa]\ de copii.
Abuzul asupra copiilor se datoreaz\ nivelului educa]ional redus, a
gradului de s\r\cie din familie, consumului exagerat de alcool [i tul-
bur\rilor de comportament ale mamei.
Dificult\]ile materiale, lipsa condi]iilor de cre[tere [i educare a copiilor
[i mai ales tratamentul abuziv al p\rin]ilor pun în pericol dezvoltarea
normal\ [i integritatea fizic\ [i psihic\ a minorilor.
Dezvoltarea copilului
În urma controalelor medicale la care au fost supu[i cei doi minori
agresa]i, speciali[tii au constatat c\ cei doi copii prezint\ înt\rziere în
dezvoltare, au caren]e alimentare [i manifest\ri somatice care indic\ tra-
tamentul agresiv în familie;
Din evaluarea psihologic\ a copiilor în cauz\ a reie[it c\ ace[tia
prezint\ caren]e afectiv-emo]ionale, sunt greu de abordat, manifest\ ne-
siguran]\ [i suspiciune;
Capacitatea comunica]ional\ este redus\, nivelul limbajului fiind
prea pu]in dezvoltat în conformitate cu vârsta celor doi copii;
Copiii stabilesc greu rela]ii interpersonale [i au un comportament
dominant de negativism.
Cei doi minori (C.,A. de [ase ani [i C.,E. de trei ani) nu au rela]ii
normale de ata[ament cu p\rin]ii ([i îndeosebi cu mama), sunt lipsi]i de
sentimentul de siguran]\ pe care ar trebui s\ îl asigure familia, p\rin]ii
ignorând nevoile de baz\ ale copiilor, privindu-i de condi]iile elementare
afective [i fizice de dezvoltare.
Copiii sunt teroriza]i de atmosfera din familie [i mai ales de com-
portamentul mamei lor, de care le este fric\ pentru c\ îi pedepse[te foarte des.
Riscul repet\rii abuzului asupra minorilor este foarte mare, date fiind
problemele familiei care influen]eaz\ negativ rela]iile p\rin]i-copii: di-
ficult\]i materiale, consumul de alcool, lipsa rela]iilor sociale, compor-
224
STUDII DE CAZ
Planificarea interven]iei
Obiectivul principal urm\rit în cazul copiilor C.,A. [i C.,E. este schim-
barea mediului de via]\ maltratant în unul care s\ ofere siguran]\ [i fa-
vorabil cre[terii [i dezvolt\rii copiilor. În acest sens, priorit\]ile echipei de
interven]ie sunt: îndep\rtarea factorilor de risc care au dus la apari]ia
abuzului, asistarea copiilor în vederea dep\[irii traumei pe care au suferit-
o [i identificarea unei m\suri de protec]ie care s\ ofere copiilor siguran]\
[i condi]ii adecvate de cre[tere.
225
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
226
STUDII DE CAZ
Interven]ia
Observa]ii generale
Dat fiind faptul c\ ambii p\rin]i [i-au manifestat regretul fa]\ de cele
întâmplate cu cei doi copii [i [i-au luat angajamentul c\ tratamentul abuziv
al copiilor nu va mai avea loc, minorii C.,A. [i C.,E. au revenit în familia
natural\, r\mânând îns\ sub stricta supraveghere a speciali[tilor.
La scurt timp îns\ dup\ revenirea copiilor în familie, p\rin]ii acestora
nu s-au mai ar\tat dispu[i s\ colaboreze cu speciali[tii [i s\ accepte
suportul acestora, manifestând un comportament de respingere [i în-
c\lcându-[i angajamentul pe care [i-l luaser\ ini]ial fa]\ de membrii e-
chipei de interven]ie.
Astfel, dup\ numai dou\ [edin]e de consiliere, mama minorilor a
încetat s\ se mai prezinte la întâlnirile cu psihologul, motivând c\ este „o
pierdere de timp” [i este de p\rere c\ terapia nu o ajut\.
De asemenea, asistentul social a fost împiedicat s\ se intereseze de
starea actual\ a copiilor deoarece p\rin]ii nu deschideau u[a [i nu erau de
g\sit. Vecinii au informat asistentul social c\ cei doi so]i continu\ s\-i
pedepseasc\ [i s\-i neglijeze pe copii [i c\ atitudinea [i comportamentul
lor social pare a nu se fi schimbat.
În aceste condi]ii, membrii echipei de interven]ie au considerat c\
mediul familial în care tr\iesc cei trei copii ai familiei C. nu prezint\
garan]ii privind securitatea copiilor [i c\ riscul repet\rii abuzului este
227
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
228
STUDII DE CAZ
Evaluarea final\
În prezent copiii C.,A., C.,E. [i C.,N. se afl\ în plasament la familia de
asisten]i maternali B. din Ia[i. Copiii s-au integrat bine în noul mediu
familial [i s-au ata[at de asisten]ii maternali [i de feti]a acestora.
Copiii s-au obi[nuit mai greu cu lipsa p\rin]ilor datorit\ vârstei lor
mici [i a faptului c\ pân\ acum nu au cunoscut un alt mediu de via]\, dar
grija [i afec]iunea asisten]ilor maternali i-au ajutat s\ treac\ de faza des-
p\r]irii de p\rin]i [i s\ se adapteze la noul mod de via]\.
Din cele constatate în urma evalu\rii periodice a situa]iei copiilor de
c\tre asistentul social a reie[it faptul c\ cei trei minori au progresat în ceea
ce prive[te dezvoltarea lor fizic\, capacitatea de comunicare [i rela]ionare,
copiii având achizi]ii atât pe plan personal, cât [i în plan social.
Minorul C.,N. este în clasa I [i este încântat de faptul c\ merge la
[coal\, având rezultate satisf\c\toare.
Cei trei fra]i au un comportament normal pentru vârsta lor [i nu ridic\
probleme familiei de plasament, având rela]ii pozitive cu to]i ceilal]i
membri ai familiei.
Speciali[tii în protec]ia copilului care s-au ocupat de cazul celor trei
fra]i au constatat c\ actualul mediu de via]\ al minorilor prezint\ siguran]a
afectiv\ [i protec]ia de care au nevoie copiii [i c\ familia de asisten]i
maternali ofer\ acestora condi]ii normale de cre[tere [i educare, mediul
familial asigurat de c\tre asisten]ii maternali fiind unul favorabil dez-
volt\rii copiilor.
În aceste condi]ii, se propune men]inerea m\surii de ocrotire a celor
trei copii în familia asisten]ilor maternali pân\ la identificarea unei m\suri
de ocrotire cu caracter permanent.
229
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
230
STUDII DE CAZ
Sesizarea cazului
1. Persoana care a sesizat cazul: asistentul social E.,L. de la Centrul
de zi din comuna x, Ia[i
2. Date de identificare ale copilului: D.,I. (4 ani);
3. Date de identificare ale abuzatorului: D.,C. (47 ani), tat\l minorei;
4. Tipul de abuz reclamat: abuz fizic asupra copilului, abuz emo]ional;
5. Locul unde s-a petrecut abuzul: în familie;
6. Institu]ia unde s-a semnalat abuzul: Direc]ia de Asisten]\ Social\
Ia[i, Biroul Protec]ia Copilului Abuzat.
231
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Înregistrarea cazului
Cazul copilului D.,I. a fost preluat de Direc]ia de Asisten]\ Social\
Ia[i, Biroul Protec]ia Copilului Abuzat, în vederea investig\rii [i evalu\rii
situa]iei minorei ([i a fra]ilor ei) [i stabilirii unei m\suri de protec]ie
pentru minora în cauz\ [i a necesit\]ii interven]iei imediate.
232
STUDII DE CAZ
Evaluarea ini]ial\
Intervievarea membrilor familiei D. [i a persoanelor semnificative
Scopul principal al evalu\rii este aprecierea existen]ei vreunui pericol/
risc pentru copil [i a gradului de periculozitate a factorilor care pun în
pericol dezvoltarea fizic\ sau/[i psihic\ sau chiar via]a copilului.
În acest sens, s-a realizat o investigare atent\ a factorilor care au dus la
apari]ia abuzului asupra feti]ei D.,I. [i a situa]iei familiale.
Astfel, au fost intervieva]i de c\tre asistentul social al Direc]iei de
Asisten]\ Social\ Ia[i membrii familiei D., asistentul social al Centrului
de zi din comuna x, asistentul social al Prim\riei comunei x, vecinii
familiei D.
Feti]a D.,I. a fost prima cu care a stat de vorb\ asistentul social.
Datorit\ vârstei mici a minorei [i a insuficientei dezvolt\ri a voca-
bularului, aceasta nu a putut s\ ofere prea multe informa]ii despre ce s-a
întâmplat. Minora a afirmat c\ a fost b\tut\ de tat\l ei pentru c\ a fost
obraznic\ [i a pedepsit-o. De asemenea, copilul a mai spus c\ tat\l ei a
b\tut-o [i alt\ dat\ [i c\ o bate [i pe mama ei [i o ceart\ tot timpul, c\ este
mereu sup\rat pe ea [i pe fra]ii ei.
Datorit\ comportamentului agresiv al tat\lui vizavi de copii, cât [i fa]\
de mam\ (violen]\ verbal\ [i fizic\), feti]a D.,I. manifest\ anxietate fa]\
de tat\. D.,I. are un comportament anxios datorit\ faptului c\ a fost
agresat\ fizic în mod repetitiv de tat\, dar [i faptul c\ aceasta a fost
martor\ la violen]ele tat\lui asupra celorlal]i membri ai familiei.
Din discu]ia purtat\ cu mama feti]ei, doamna D.,A. (33 ani), asistentul
social a constatat c\ aceasta este de mult timp victima agresiunii verbale
[i fizice ale so]ului ei, care este pe zi ce trece mai violent. Mama copiilor
a declarat asistentului social c\ la început agresivitatea tat\lui se manifesta
doar asupra ei, dar în ultimul timp a devenit violent [i cu copiii, în special
cu D.,I. (violen]a asupra celorlal]i fra]i ai copilului este verbal\). Doamna
D.,A. a afirmat c\ tat\l feti]ei g\se[te motive pentru a o pedepsi frecvent,
neluând în considerare vârsta mic\ a feti]ei [i nivelul ei de în]elegere, [i
niciodat\ nu are alte alternative de educa]ie decât pedeapsa fizic\. De
asemenea, mama feti]ei consider\ c\ situa]ia lor material\ precar\ este o
cauz\ a violen]ei so]ului, dar [i faptul c\ acesta consum\ alcool în mod
exagerat îi accentueaz\ agresivitatea. Doamna D.,A. a men]ionat c\ so]ul
233
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
ei este aproape obsedat de ideea c\ minora D.,I. nu este fiica lui (cu toate
c\ nu are motive s\ cread\ acest lucru) [i c\ din aceast\ cauz\ feti]a este
victima violen]ei acestuia, pe ceilal]i copii pedepsindu-i foarte rar (îi
agreseaz\ verbal, îi amenin]\ etc.).
Mama copiilor are un comportament moral decent [i manifest\ un real
ata[ament fa]\ de copiii, f\cându-[i griji pentru siguran]a acestora. De[i
este victima abuzurilor repetate ale so]ului, D.,A. nu a f\cut demersurile
pentru separarea legal\ de so], datorit\ lipsei banilor (nu are un loc de
munc\) dar [i datorit\ amenin]\rilor repetate din partea so]ului, îns\ a
depus plângeri la poli]ie vizavi de comportamentul agresiv al numitului
D.,C., îns\ poli]ia nu a intervenit decât prin aplicarea unei amenzi pentru
tulburarea lini[tii publice. Înainte ca mama s\ apeleze la Direc]ia de
Asisten]\ Social\, tat\l [i-a mai agersat feti]a (D.,I.), îns\ ea nu a sesizat
atunci autorit\]ile pentru c\ so]ul a amenin]at-o cu b\taia. Ultima dat\
îns\, D.,C. a b\tut-o crunt pe minora D.,I., deoarece i-a r\spuns „nu” la o
cerere a acestuia, [i a pedepsit-o pentru c\ nu l-a ascultat. A lovit-o pe
feti]\ cu pumnii, cu picioarele, a dat-o cu capul de un dulap, pân\ s\ poat\
interveni mama copilului, provocându-i multiple leziuni la nivelul cra-
niului, membrelor superioare etc. De[i, din spusele ei, reiese c\ a fost
împiedicat\ de so] s\ intervin\ pentru a interna copilul în spital, mama
minorei nu a ]inut cont de amenin]\rile acestuia, internând copilul în
spital pe data de 13.10.2003.
Din declara]iile mamei f\cute asistentului social al Direc]iei de A-
sisten]\ Social\ Ia[i reiese faptul c\ tat\l copiilor are un comportament
agresiv fa]\ de so]ie [i copii, pe fondul consumului ridicat de alcool [i al
nervozit\]ii excesive. Când D.,C. nu este b\ut, comportamentul s\u fa]\
de familie este indiferent, restrictiv în ceea ce prive[te alimenta]ia [i
îmbr\c\mintea pentru copii, este ostil, recalcitrant.
Nu se preocup\ de cre[terea copiilor [i orice nevoie a copiilor este
respins\, propriile lui trebuin]e având prioritate. Din spusele mamei reiese
c\ so]ul o oblig\ s\ îl hr\neasc\ întâi pe el, [i apoi din resturile r\mase s\
le împart\ copiilor. Tat\l nu manifest\ ata[ament fa]\ de copii [i îi con-
sider\ o povar\ pentru familie.
Mama a spus c\ a apelat la sprijinul autorit\]ilor deoarece nu mai
poate suporta regimul abuziv [i terorizant al so]ului, [i se teme pentru
234
STUDII DE CAZ
235
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
236
STUDII DE CAZ
237
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Evaluarea familiei
Semnifica]ia mediului ambiant, trecut [i actual
P\rin]ii feti]ei D.,I., respectiv doamna D.,A. (32 ani) [i domnul D.,C.
(43) ani sunt c\s\tori]i legal de 13 ani [i au împreun\ [ase copii, cel mai
mare având 14 ani, iar cel mai mic copil 3 ani.
Din cele relatate de mama copiilor, doamna D.,A., au existat conflicte
intrafamiliale de la începutul c\sniciei (odat\ cu na[terea primului copil),
care cu timpul îns\ s-au agravat datorit\, conform spuselor mamei, con-
sumului de alcool, al gradului mare de s\r\cie [i al num\rului mare de
membri ai familiei.
Ini]ial, agresivitatea tat\lui s-a manifestat doar asupra mamei copilului,
conflictele fiind dese, dominate de agresiuni fizice [i verbale, în special
pe fondul consumului excesiv de alcool. Atmosfera familial\ tensionat\ [i
certurile cotidiene la care copiii erau martori i-au afectat foarte mult pe
ace[tia [i le-a creat un sentiment de team\ fa]\ de tat\l lor, afectându-le de
asemenea [i ata[amentul fa]\ de acesta.
Datorit\ faptului c\ domnul D.,C. nu avea un loc de munc\ stabil [i
mama copiilor nu lucra, familia D. a apelat la autorit\]ile locale pentru a-
i sprijini material. Familia a fost sprijinit\ în acest sens timp de câteva
luni, dar tat\l copiilor a vândut majoritatea bunurilor primite pentru a-[i
procura b\utur\ [i ]ig\ri.
Deoarece în familie nu aveau condi]iile necesare unei bune educa]ii,
trei dintre copii (D.,A., D.,L. [i D.,M.) au fost înscri[i la un centru de zi
din comuna în care locuiesc, iar fata cea mai mare (D.,E. în v\rst\ de 13
ani) locuie[te în Ia[i la m\tu[a matern\ [i este elev\ la [coala special\
„Constantin P\unescu”.
Domnul D.,C. a început s\ devin\ agresiv cu minora D.,I. [i s\ o bat\
mai des decât pe ceilal]i fra]i dup\ ce a început s\ îl obsedeze ideea (fals\
de altfel) c\ feti]a nu este copilul lui. Cu toate c\ doamna D.,A. i-a explicat
în nenum\rate rânduri c\ se în[eal\, tat\l nu s-a convins, abuzurile fizice
asupra feti]ei crescând ca num\r [i intensitate. Cu toate c\ [i ceilal]i copii
erau pedepsi]i de tat\l lor, agresivitatea tat\lui era îndreptat\ mai ales
asupra minorei D.,I. [i asupra mamei, pe care o credea infidel\. So]ia era
238
STUDII DE CAZ
239
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
240
STUDII DE CAZ
Genograma familiei D
69 70 61 60
40 32
13 12 10 7 4 3
Loc de
munc\ Asistent
social
(servicii
sociale)
Vecini
40 32
13 12 10 7 4 3 Autorit\]i
locale
Familia
l\rgit\
{ coala
LEGENDA
l Rela]ie puternic\
l Rela]ie tranzitorie
l Rela]ie tensionat\
l Persoana care se implic\ mai mult
Ecomapa familiei D.
241
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Dezvoltarea copilului
Minora D.,I. a fost internat\ în septembrie 2003 la Spitalul de Copii
„Sfânta Maria” Ia[i în urma abuzului fizic s\vâr[it de c\tre tat\, fiind
diagnosticat\ de medici cu „traumatism cranio-facial 1/3 medie clavicul\
dreapt\ prin agresiune” [i multiple leziuni în stadii diferite de vindecare.
Medicii care au examinat copilul au constatat [i alte echimoze pe corpul
copilului aproape vindecate, care indicau lovirea cu un obiect dur sau cu
pumnul. De asemenea, s-a constatat c\ D.,I. are anumite probleme or-
ganice, legate de alimenta]ia inadecvat\, lipsa de vitamine [i calciu, [i
este subdezvoltat\ din punct de vedere staturo-ponderal.
Din punct de vedere psiho-social, feti]a D.,I. manifest\ un compor-
tament anxios datorit\ agresiunilor fizice repetate, dar [i pentru faptul c\
a fost martor\ la violen]ele asupra celorlal]i membri ai familiei (mama).
Copilul prezint\ unele tulbur\ri de natur\ emo]ional\, cu accese de plâns,
cefalee, durere inexplicabil\ (stomac), consecin]e directe ale tratamentului
abuziv la care este supus\ de tat\l s\u. D.,I. este terorizat\ de tat\l s\u, îi
este fric\ de el, nu vrea s\ r\mân\ singur\ acas\ cu acesta etc.
Medicii [i psihologul care au examinat copilul au afirmat c\ starea
general\ de s\n\tate a copilului este grav afectat\ de comportamentul
abuziv al tat\lui [i c\ este în pericol dac\ va mai r\mâne în grija acestuia.
242
STUDII DE CAZ
243
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Planificarea interven]iei
Obiectivul principal în cazul minorei D.,I. îl constituie schimbarea
mediului de via]\ maltratant într-unul favorabil cre[terii [i dezvolt\rii
psihice, fizice [i sociale a copilului, prin îndep\rtarea/eliminarea factorilor
care au condus la apari]ia abuzului.
În cadrul interven]iei în cazul D.,I. se va avea în vedere con[tientizarea
abuzului de c\tre membrii familiei ([i în special de c\tre tat\l abuzator) [i
a consecin]elor tratamentului abuziv asupra copilului, responsabilizarea
persoanelor implicate [i semnificative pentru copil [i motivarea existent\
pentru schimbarea rela]ion\rii cu copilul a p\rintelui abuziv.
Se va urm\ri, de asemenea, exploatarea resurselor familiale [i extra-
familiale care pot constitui un sprijin pentru copilul în cauz\, satisfacerea
244
STUDII DE CAZ
245
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Interven]ia
Domnul D.,C., respectiv tat\l copiilor, a refuzat înc\ de la începutul
interven]iei orice colaborare cu speciali[tii, considerând c\ este îndrept\]it
s\-[i educe copiii [i afirmând c\ „copiii trebuie s\ [tie de fric\ [i c\ au
tat\”. De asemenea, tat\l nu con[tientizeaz\ impactul pe care îl are asupra
copiilor atmosfera violent\, scenele agresive dintre el [i so]ie [i frica pe
care o simt copiii fa]\ de el.
Orice sprijin [i orice încercare a speciali[tilor din echipa de interven]ie
nu a avut efect asupra schimb\rii comportamentului domnului D.,C.,
acesta considerând c\ nu exist\ posibilitatea de a fi sanc]ionat pentru
faptele sale, întrucât este familia lui [i poate face orice dore[te.
246
STUDII DE CAZ
247
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Evaluarea final\
Minora D.,I. a stat o perioad\ de [apte luni la asistentul maternal S.,A.
din comuna y, timp în care a beneficiat de tratamentul medical [i psi-
hologic pentru restabilirea echilibrului emo]ional. Copilul s-a integrat
relativ u[or în familia de plasament, fiind vizitat periodic de c\tre mam\
[i fra]ii ei.
Dup\ demararea procedurilor de dec\dere din drepturile parentale,
domnul D.,C. [i-a abandonat familia [i a fugit, în prezent aflându-se în alt
ora[ [i nefiind interesat de situa]ia familiei sale. Mama copiilor, doamna
D.,A. a început procesul de divor] de D.,C. [i colaboreaz\ foarte bine cu
speciali[tii Direc]iei de Asisten]\ Social\, dorind s\-[i aduc\ feti]a acas\
cât mai curând.
Datorit\ elimin\rii riscului de abuz odat\ cu plecarea tat\lui, minora
D.,I. s-a reîntors în familia natural\, unde a beneficiat de protec]ia [i
afec]iunea mamei [i a fra]ilor. În prezent aceasta manifest\ un compor-
tament normal pentru vârsta ei [i a dep\[it cu bine efectele traumei tr\ite.
În urma reevalu\rii situa]iei feti]ei D.,I., membrii echipei de interven]ie
au constatat c\ noul mediu familial al minorei ofer\ siguran]\ [i nu exist\
riscul de apari]ie a unor noi abuzuri asupra acesteia. De asemenea s-au
identificat modific\ri pozitive observabile în ceea ce prive[te dezvoltarea
feti]ei D.,I. [i o îmbun\t\]ire considerabil\ a st\rii generale a copilului,
fapt care atest\ reintegrarea corespunz\toare a copilului în mediul fa-
milial.
248
STUDII DE CAZ
249
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Sesizarea cazului
1. Persoana care a sesizat cazul: E.,B., asistent social prim\ria co-
munei A., jude]ul Ia[i
2. Date de identificare ale copilului: I.,P. (13 ani), comuna A., Ia[i;
3. Date de identificare ale persoanei abuzatoare:
A.,P., 49 ani, mama copilului I.,P., comuna A., Ia[i;
E.,P., 49 ani, tat\l copilului, I.,P.
4. Tipul de abuz reclamat: abuz fizic asupra copilului, neglijare;
5. Locul unde s-a petrecut abuzul: mediul familial;
6. Institu]ia la care s-a semnalat abuzul: Direc]ia de Asisten]\ Social\
Ia[i.
250
STUDII DE CAZ
Înregistrarea cazului
Cazul minorului I.,P. a fost preluat de Direc]ia de Asisten]\ Social\
Ia[i, Biroul Protec]ia Copilului Abuzat, în vederea investig\rii, evalu\rii
situa]iei copilului [i a familiei acestuia [i în final adoptarea unei m\suri
de protec]ie a respectivului minor, f\r\ a-i fi periclitat\ dezvoltarea.
Evaluarea ini]ial\
Intervievarea membrilor familiei copilului abuzat
Evaluarea ini]ial\ a situa]iei minorului I.,P. a vizat strângerea cât mai
multor informa]ii cu privire la starea actual\ a copilului, ce anume s-a
întâmplat în cadrul familiei, tipul, gravitatea [i cronicitatea abuzului su-
ferit, rolul membrilor familiei, rela]ia copilului cu p\rin]ii, a copilului cu
251
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
252
STUDII DE CAZ
253
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
254
STUDII DE CAZ
Evaluarea familiei
Semnifica]ia mediului ambiant, trecut [i actual
Minorul I.,P. locuie[te cu p\rin]ii [i cu cei cinci fra]i în comuna A.,
jude]ul Ia[i.
P\rin]ii, doamna A.,P. (49 ani) [i domnul E.,P. (49 ani) sunt c\s\tori]i
legal din 1976 [i au împreun\ [ase copii, dintre care cel mai mare are 25
de ani, iar cel mai mic 4 ani.
Ambii p\rin]i provin din familii dezorganizate, cu probleme sociale pe
care ace[tia le-au „mo[tenit”, cum ar fi consumul de alcool, gradul mare
de s\r\cie, lipsa de educa]ie, comportamentul agresiv.
So]ii P. sunt cunoscu]i în comun\ ca fiind consumatori cronici de
alcool [i având un comportament antisocial. În familia P. au loc frecvent
conflicte, terminate cu b\t\i între cei doi so]i sau de ale copiilor.
Minorul I.,P. este victima frecvent\ a agresiunii celor doi p\rin]i, co-
pilul fiind b\tut, neglijat, alungat de acas\, înfometat dar [i ]inta violen]ei
fra]ilor.
Deoarece nici ei la rândul lor nu au fost [colariza]i, p\rin]ii minorului
au considerat c\ nu este important\ [coala pentru acesta, [i nu l-au înscris
la [coal\, preferând s\ spun\ c\ I.,P. nu este suficient de inteligent ca s\
fac\ fa]\ la [coal\.
P\rin]ii au o atitudine fa]\ de minor care oscileaz\ între neglijarea
fizic\, educa]ional\, afectiv\ a acestuia [i abuzul fizic grav [i încercarea
îndep\rt\rii copilului de familie (amenin]\ri, izgonirea de acas\ etc.)
Fra]ii b\ie]elului I.,P., [i ei la rândul loc abuza]i emo]ional de p\rin]i,
s-au aliat cu ace[tia din urm\ [i au început s\-l victimizeze pe minorul I.
[i s\-l considere „]apul isp\[itor” pentru majoritatea problemelor familiei.
Copilul I.,P. nu are o persoan\ care s\ îl protejeze [i s\-i ofere afec]iune,
siguran]a [i dezvoltarea fizic\ [i psihic\ a minorului este periclitat\ în
mediul familial.
255
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
80 75 75 75
49 49
25 23 20 17 13 4
Genograma familiei P
256
STUDII DE CAZ
Loc de
munc\
Vecini
Asistent
49 49
social
(servicii
25 23 20 17 13 4
sociale)
Familia
l\rgit\
{ coala
LEGENDA
l Rela]ie puternic\
l Rela]ie tranzitorie
l Rela]ie tensionat\
l Persoana care se implic\ mai mult
Ecomapa familiei P.
257
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Dezvoltarea copilului
În urma evalu\rii medicale [i psihologice a copilului I.,P. de c\tre
speciali[tii care au investigat cazul s-a constatat c\ minorul prezint\ o
întârziere în dezvoltare, având dezvoltarea specific\ unui copi de 9 ani,
atât în ce prive[te în\l]imea [i greutatea, dar [i alte aspecte organice.
De asemenea, s-a constatat c\ I.,P. prezint\ o deficien]\ mintal\ mo-
derat\ (Q.I. # 46), dislalie polimorf\, tulbur\ri de comportament ca urmare
a abuz\rilor suferite, precum [i caren]e educa]ionale ca efect al lipsei
[colariz\rii, dar [i a neglij\rii educa]ionale în mediul familial. Copilul
prezint\ deprinderi de autonomie personal\ [i social\ slab conturate, ne-
gativism, neîncredere în persoanele din jur, anxietate.
Din punct de vedere psiho-afectiv, copilul prezint\ caren]e în plan
afectiv-emo]ional [i comportamental, este introvertit, rela]ioneaz\ de-
ficitar, este greu abordabil.
Copilul prezint\ interes pentru desen, activit\]i ludice [i sport.
Psihologul care a examinat copilul a recomandat pentru I.,P. un pro-
gram de recuperare individualizat, terapie logopedic\ precum [i o con-
siliere individual\ sus]inut\ [i stimulare afectiv\.
258
STUDII DE CAZ
259
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Planificarea interven]iei
Principalul obiectiv urm\rit în cadrul interven]iei în cazul copilului
I.,P. îl constituie crearea unui mediu propice de dezvoltare a minorului
prin îndep\rtarea /eliminarea factorilor care au dus la apari]ia abuzului.
În acest sens, priorit\]ile echipei interdisciplinare de interven]ie sunt:
îndep\rtarea factorilor de risc care au dus la apari]ia situa]iei de maltratare,
asistarea copilului în vederea dep\[irii traumei pe care a suferit-o [i i-
dentificarea unei m\suri de protec]ie care s\ ofere copilului siguran]\ [i
condi]ii adev\rate de cre[tere [i dezvoltare.
260
STUDII DE CAZ
Interven]ia
În cazul copilului I.,P., obiectivul principal al interven]iei este schim-
barea mediului de via]\ maltratant într-unul favorabil cre[terii, educ\rii [i
dezvolt\rii minorului.
Datorit\ gravit\]ii situa]iei [i pericolului în care se afl\ minorul I.,P. în
mediul familial actual s-a considerat necesar\ scoaterea copilului din
familie [i internarea acestuia de urgen]\ în Centrul de Primire în Regim
de Urgen]\.
Principalul obstacol în calea interven]iei l-au constituit cei doi p\rin]i
ai minorului care au refuzat s\ recunoasc\ abuzurile asupra copilului [i de
asemenea, au refuzat s\ colaboreze cu speciali[tii în protec]ia copilului,
declarând c\ nu au nevoie de alte persoane care s\ le spun\ ce trebuie s\
fac\ în propria familie [i cum s\-[i creasc\ copiii.
În urma evalu\rii ini]iale [i a situa]iei familiale a minorului I.,P. s-a
constatat c\ mediul familial actual în care tr\ie[te acesta îi pericliteaz\
s\n\tatea [i dezvoltarea fizic\, psihic\ [i social\ [i nu îndepline[te con-
di]iile minime de trai, nevoile de baz\ ale copilului fiind grav neglijate.
Astfel, se propune schimbarea deciziei de plasament în regim de ur-
gen]\ în internarea copilului într-un centru de plasament unde nevoile
speciale ale copilului vor fi respectate [i unde exist\ condi]ii adecvate de
educare [i îngrijire, pân\ la identificarea unei m\suri permanente de o-
crotire a copilului.
Etapele interven]iei în cazul minorului I.,P.:
1) Scoaterea copilului din mediul familial abuziv [i internarea a a-
cestuia de urgen]\ într-un Centrul de Primire în Regim de Urgen]\;
2) Evaluarea medical\ [i psihologic\ a copilului în vederea identific\rii
[i trat\rii traumelor suferite în urma abuzului;
3) Schimbarea deciziei de urgen]\ în decizia intern\rii copilului într-
un centru de plasament pentru copii cu nevoi speciale;
4) Includerea copilului într-un program de recuperare individualizat,
care va presupune: terapie logopedic\, consiliere individual\ sus]inut\,
alfabetizare;
261
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Evaluarea final\
În prezent, minorul I.,P. se afl\ internat la un centru de plasament din
Ia[i, unde beneficiaz\ de toate condi]iile necesare unei cre[teri [i dezvolt\ri
normale [i unde nevoile sale speciale sunt luate în considerare.
Copilulul s-a integrat repede în noul mediu de via]\, având o evolu]ie
satisf\c\toare. Starea general\ a minorului I.,P. s-a îmbun\t\]it vizibil,
acesta trecând treptat de la o atitudine de negativism la o atitudine de
acceptare a celor din jur. Rela]ioneaz\ relativ bine cu al]i copii [i per-
sonalul centrului [i prezint\ achizi]ii în plan comportamental, fizic [i
educa]ional.
I.,P. a fost inclus într-un program de recuperare individualizat [i pro-
greseaz\ vizibil. De asemenea, minorul a fost înscris în înv\]\mântul
special pentru deficien]i mintal [i urmeaz\ s\ înceap\ [coala din toamna
2004.
Speciali[tii care au evaluat starea copilului dup\ internarea acestuia în
centrul de plasament au constatat c\ acesta a dep\[it relativ bine trauma
suferit\ în urma maltrat\rii [i c\ actualul mediu de via]\ are o influen]\
favorabil\ asupra dezvolt\rii generale a minorului.
În prezent, se încearc\ identificarea unei m\suri permanente de ocrotire
a copilului I.,P., care s\-i ofere acestuia protec]ie [i respectarea nevoilor
sale specifice.
262
STUDII DE CAZ
Concluzii
Abuzul fizic assupra copilului este întâlnit frecvent în mediile familiale
din societatea româneasc\ [i de cele mai multe ori nu este con[tientizat de
p\rin]ii (abuzatori) ca fiind un act ce pericliteaz\ dezvoltarea ([i chiar
via]a) copilului, ci este considerat o metod\ educativ\, disciplinatorie
care d\ rezultate [i care este la îndemâna p\rin]ilor.
Cele mai frecvente cauze ale abuzului fizic asupra copilului în mediul
familial pe care le-am întâlnit în investigarea cazurilor prezentate au fost
în mare parte acelea[i:
nivelul educa]ional sc\zut al p\rin]ilor;
consumul exagerat de alcool de c\tre p\rintele abuzator (sau de
ambii p\rin]ii);
lipsa locului de munc\, nivelul de trai sc\zut, lipsa mijloacelor
financiare;
manifestarea unor st\ri depresive/boli pssihice ale p\rintelui a-
buzator;
manifestarea violen]ei maritale în cadrul familiei cu implicarea
copiilor [i apari]ia abuzului ;
caracteristicile copilului – victim\ care „încurajeaz\” comporta-
mentul abuziv al p\rin]ilor.
În toate cele cinci cazuri studiate, abuzul fizic asupra copilului coexist\
cu neglijarea fizic\, emo]ional\, medical\, educa]ional\ a acestuia, precum
[i cu abuzul emo]ional asupra copilului, toate aceste forme de rele tra-
tamente manifestându-se la un nivel foarte ridicat, având caracter repetitiv
[i necesitând o m\sur\ de protec]ie urgent\ a copilului abuzat.
P\rin]ii nu con[tientizeaz\ consecin]ele imediate dar [i pe termen lung
ale tratamentului abuziv asupra copilului [i r\mân „fideli” disciplin\rii
fizice/violente a copiilor [i a pedepselor fizice, neluând în considerare
existen]a unor metode alternative. Lipsa unei leg\turi de ata[ament p\rin]i-
copil are de asemenea un rol decisiv în ceea ce prive[te abuzul fizic.
În majoritatea cazurilor studiate, p\rin]ii abuzatori au refuzat cola-
borarea cu serviciile sociale [i interven]ia speciali[tilor în protec]ia co-
pilului, negând faptul c\ î[i abuzeaz\ copiii sau fiind ferm convin[i c\
atitudinea lor este eficient\.
263
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
264
Cap. VIII - Percep]ia ie[enilor asupra
cauzelor violen]ei asupra copilului
265
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
S-au analizat cauzele violen]ei domestice a[a cum sunt ele percepute
de la nivelul subiectiv.
Presupozi]iile teoretice sunt:
Intrebarea nr. 1
În cadrul acestei întreb\ri s-a urm\rit identificarea subiectului res-
pondent prin stabilirea sexului, vârstei, studiilor, ocupa]iei, num\rului de
copii pe care acesta îi are [i a vârstei lor.
Întrebarea nr. 2
Variabilele eviden]iate la punctul doi din perspectiva eco-sistemic\
asupra familiei eviden]ieaz\ percep]ia individului asupra cauzalit\]ii fe-
nomenului abuzului [i a rela]iilor dintre sistemele familiale disfunc]ionale
[i fenomenul abuzului asupra copilului.
Întrebarea nr. 3
Tendin]a de personalizare a acestei întreb\ri urm\re[te eviden]ierea
unui posibil risc de violen]\ asupra copilului în familia subiectului in-
tervievat, pe de o pate, iar pe de alt\ parte acceptarea fenomenului [i
raportarea la acesta indiferent de teoria cognitiv\ acceptat\. Întreb\rile
266
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
Întrebarea nr. 4
Din perspectiva transmiterii intergenera]ionale a abuzului în familie,
întrebarea nr. 4 vizeaz\ date cu privire la propriul istoric familial al
subiectului. Gradarea începe de la varianta „nu am luat nici m\car o
palm\”, terminând cu „am fost b\tut frecvent de p\rin]ii mei”, gradarea
fiind (a), (b), (c), (d).
Întrebarea nr. 5
Este o întrebarea deschis\, supus\ analizei calitative, urmând s\ i-
dentifice eventualele traume generate subiectului de abuzul la care a fost
supus în copil\rie.
Întrebarea nr. 6
Aceast\ întrebare urm\re[te s\ eviden]ieze corela]ia dintre nivelul
veniturilor familiei [i op]iunea sau tendin]a de manifestare a violen]ei
asupra copilului, gradarea fiind de la (a) la (c), începând cu „nu avem
suficiente resurse [i aceasta este o problem\” pân\ la „veniturile familiei
mele sunt peste medie”.
Întrebarea nr. 7
Întrebarea nr. 7 urm\re[te identificarea percep]iei unei corela]ii între
consumul de alcool [i violen]a în familie, cu gradarea (a), (b), (c), (d)
constituind non-r\spuns.
Întrebarea nr. 8
Aceast\ întrebare urm\re[te s\ sesizeze raportarea subiectului la fe-
nomenul educa]iei [i asupra rolului familiei în sistemul educa]ional. Astfel
individul poate plasa sarcina educa]iei exclusiv asupra [colii, (a), exclusiv
asupra familiei, (d), asupra [colii [i societ\]ii, (c), sau ca rezultat al unei
corela]ii armonioase între educa]ie în familie [i în [coal\, (d).
267
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Întrebarea nr. 9
Întrebarea respectiv\ vrea s\ identifice pozi]ia individului fa]\ de
pedeapsa fizic\, constituind de fapt o întrebare de control împreun\ cu
întrebarea nr. 10.
Întrebarea nr. 11
Este o întrebare deschis\, personalizat\, supus\ analizei calitative, de
con]inut, care cere subiectului continuarea unei anumite fraze. În fapt
este un test proiectiv care urm\re[te s\ foloseasc\ avantajele persona-
liz\rii: „vecinul dumneavoastr\”; „vine la dumneavoastr\”, urm\rind s\
ob]in\ o reac]ie imediat\ fa]\ de eventualele fenomene de violen]\ asupra
copilului la care a fost parte sau a auzit.
268
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
Întrebarea nr. 13
Aceast\ întrebare face trimitere la teoria transmiterii intergenera]ionale
a abuzului. Alegerea uneia dintre cele patru variante exprim\ grada]ia
opiniei fa]\ de existen]a/inexisten]a unei rela]ii cauzale între abuzul suferit
în propria copil\rie de c\tre respondent [i manifestarea abuzului ulterior.
Întrebarea nr. 14
Aceast\ întrebare vizeaz\ teoria ata[amentului ca teorie explicativ\ a
abuzului asupra copilului. Întrebarea opera]ionalizeaz\ teoria ata[amen-
tului copilului fa]\ de p\rin]i [i al p\rin]ilor fa]\ de copii.
269
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Sexul repondentilor
10,00 / 45,5%
12,00 / 54,5%
270
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
V=rsta reponden]ilor
Varsta repondentilor
30-35 ani
45-50 ani
2,00 / 9,1%
3,00 / 13,6%
40-45 ani
4,00 / 18,2%
35-40 ani
13,00 / 59,1%
271
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Studiile repondentilor
Studiile repondentilor
generale
superioare 3,00 / 13,6%
5,00 / 22,7%
sc prof
6,00 / 27,3%
medii
8,00 / 36,4%
272
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
3
6,00 / 27,3%
1
10,00 / 45,5%
2
6,00 / 27,3%
273
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
274
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
am fost batut
1,00 / 4,5%
nu am fost batut pe
9,00 / 40,9%
12,00 / 54,5%
275
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
peste medie
nu am suficiente ven
1,00 / 4,5%
3,00 / 13,6%
4,00 / 18,2%
276
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
nu este o relatie al
1,00 / 4,5%
violenta in familie
7,00 / 31,8%
277
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
a invata in familie
4,00 / 18,2%
a invata la scoala s
4,00 / 18,2%
a invata in familie
14,00 / 63,6%
278
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
injositor
7,00 / 31,8%
insuficient
4,00 / 18,2%
constrangator
5,00 / 22,7%
279
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
uraste inconstient c
1,00 / 4,5%
280
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
nu stiu
4,00 / 18,2%
da
11,00 / 50,0%
nu
7,00 / 31,8%
281
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
da
14,00 / 63,6%
282
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
da
5,00 / 22,7%
nu stiu nu
13,00 / 59,1%
4,00 / 18,2%
283
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
nu stiu
7,00 / 31,8% da
8,00 / 36,4%
nu
7,00 / 31,8%
284
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
considera pedeapsa o
2,00 / 9,1%
7,00 / 31,8%
285
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
nu stiu
1,00 / 4,5%
da
nu
11,00 / 50,0%
10,00 / 45,5%
286
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
nu stiu
2,00 / 9,1%
nu da
287
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
3,00 / 13,6%
da
3,00 / 13,6%
nu
16,00 / 72,7%
288
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
2,00 / 9,1%
da
20,00 / 90,9%
289
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
23%
44%
14%
9% 5% 5%
290
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
Intrebarea 11
12 11
10
4 3
2 2
2 1 1 1
0
1
291
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Intrebarea 2
Activit\]i 1 2 3 4 5 6 4 8
Subiec]i
22 5 5 2 2 2 2 2 16
% 22,7% 22,7% 9,09% 9,09% 9,09% 9,09% 9,09% 72,7%
16
20
15
10 5 5
2 2 2 2 2
5
0
1
a b c d e f g h
292
PERCEP}IA IE{ENILOR ASUPRA CAUZELOR VIOLEN}EI ASUPRA COPILULUI
Ipoteza 2 cea a unui risc crescut de abuz asupra copilului din partea
persoanelor de sex masculin a fost eviden]iat\ prin corela]ia 1, 5 între
num\rul de persoane de sex masculin care accept\ c\ au manifestat cel
pu]in odat\ forme de violen]\ asupra copilului fa]\ de 0,5 persoane de sex
feminin
293
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
Concluzii generale
294
CONCLUZII GENERALE
295
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
296
Bibliografie
297
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
20. Latimer, J., Les conséquences de la violence faite aux enfants. Guide de référence à
l’intention des professionnels de la santé, Ottawa, Santé Canada, 1998
21. Miftode Vasile (coord.), Popula]ii vulnerabile [i fenomene de automarginalizare,
Editura Lumen, Ia[i, 2002
22. Miftode Vassile, Fundamente ale asiten]ei sociale, Editura Eminescu, Ia[i, 1999
23. Miftode Vasile, Tratat de metodologie sociologic\, Editura Lumen, Ia[i, 2003
24. Muntean Ana, Familia [i copiii în dificultate – note de curs, Editura Mirton, Ti-
mi[oara, 2001
25. Palicari, Gina, Maltratarea copilului, Curs CRIPS – Grand Project, Editura Funda]iei
Interna]ionale pentru Copil [i Familie, iunie, 2001
26. Roth-Szamosközi Maria, Protec]ia copilului – Dileme, concep]ii [i metode, editura
Presa Universitar\ Clujean\, Cluj-Napoca, 1999
27. Rupe]i t\cerea. Identificarea [i semnalarea cazurilor de maltratare a copilului –
ghid pentru profesioni[ti, Timi[oara, 2003
28. Revista de Securitate Comunitar\, Anul II, nr. 5/2002, Redac]ia Centrului de Mediere
[i Securitate Comunitar\, Ia[i, 2002
29. Revista de Asisten]\ Social\ nr. 1/2003, editat\ de Catedra de Asisten]\ Social\ a
Universit\]ii Bucure[ti, sub egida Comisiei Interministeriale de Asisten]\ Social\ a
Comisiei Guvernamentale Anti-S\r\cie [i Promovare a Incluziunii Sociale [i a Re-
prezentan]ei UNICEF în România
30. Raport of the Consultation on Child Abuse Prevention – WHO, Geneva, 29-31
march, 1999
31. Sanicola, Lia, L’intervention du réseaux, 1994
32. Spânu Mariana, Introducere în asisten]a social\ a familiei [i protec]ia copilului,
Editura Tehnic\, Chi[in\u, 1998
33. Un deceniu de tranzi]ie, Situa]ia copiilor [i a familiei în România. Raport editat de
UNICEF, 1998
34. Violen]a în familie – Studiu având la baz\ activitatea Centrului Pilot de Asisten]\ [i
Protec]ie a Victimelor Violen]ei în Familie, Bucure[ti, 1998
35. Wiche, R.V., Working with Child Abuse and Neglect, SAGE Publications, London,
1996
36. http//www.cmsc.ro/abuz copii html, consultat pe 11.10.2001
37. httl//www.iatp md/cnpac/copiii maltrata]i/28.11.2003
298
299
MALTRATAREA COPILULUI - ~NTRE CUNOA{TERE {I INTERVEN}IE
300