Terapia fi ntegrariu Trecutului Demontarea mecanismelor defensive dobdandite de-a lungul vietit INGEBORG BOSCH Creatoarea metoc OQ 9% aTERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI DEMONTAREA MECANISMELOR DEFENSIVE DOBANDITE DE-A LUNGUL VIETII INGEBORG BOSCH Creatoarea metodei PRI° Traducere din limba engleza de GEORGETA HUZUM CURTEA @VECHENascuta in Iran in 1960, intr-o familie olandeza, dz. Ingeborg N. Bosch gi-a luat diploma Doctoraal (echivalentul unei diplome intermediare, intre mas- terat si doctorat) in psihologie la Universitatea din Amsterdam (1986). fa timpul studiiler, a urmat o specializare secundarii in filosofie oriental, cu accent pe budismul zen, budismul hua-yen gi tacism. in teza de licenta, a> studiat schimbarile comportamentale, cercetarile fiind desfagurate in mediul scolilor primare. Rezultatele au atras atentia presei nationale. Ingeborg Bosch a Iucrat mai intai ca freelancer, find consultant in mana- gement gi consilier in probleme de carierd, iar in 1989 a prezentat o serie de emisiuni radio si TV despre gasirea unni loc de munca, emisiuni pentru care ing si ajuta oamenii si functioneze intr-un mod mai sinitos si mai satisfedtor, a aflat a seris gi textele. Pe misura ce se implica tot mai mult in coach de activitatea lui Alice Miller, exact ednd lucra la procesarea propriilor sufe- rinte din copilirie. A fost atat de prinsa de ideile din cirfile hai Miller, ineat a inceput si Iucreze pe baza acestora, concentrindu-se tot mai mult pe terapie. Ulterior a mers mai departe, descoperind activitatea lui Jean Jenson, care i-a devenit o colaboratoare apropiata gi a invatat-o tehnicile ce aveau sd formeze haza terapiei primare adaptate si practicate de ea. Lucrand in stransé cola- horare cu Jensen, Ingehorg a cipitat perspective noi gia putut dezvolta noi concepte, care au generat apoi o forma fundamental diferita de terapie, PRI. in present, Ingeborg traieste in sudul Frantei gi practicd exclusiv terapia PRI, cu toate aspectele pe care le implica. Pe linga terapie i carti, se oonpa de formarea altor psihoterapeuti, cu scopul de a face metoda tot mai accesi- bila publicului larg. www:PastReality Integration.comDeseriecea CEP a Bibliotecti Nagionale a Romine! BOSCH, INGEBORG Terapia Integrieii Treeutului: demontarea mecanismelor devensive obindite de-a lungul viet / Ingeborg Bosch ; trad, de Georgeta Huzusn. Hucuresti: Curtea Veche Publishing, 2015 Index ISBN 978-606.588-705.3 I, Huzum, Georgeta (trad.) 159.9 Bditor: Crigore Arsene Redactor: Carmen-Isabela Vasile ‘Tehnoredactor: Chieachita Dogar CURTEA VECHE PUBLISHING ‘str Aurel Vinieu nr. 35, Bucuresti, 02000) tol: 021 260 22 87, 0744 55.47 63, fax: 021 223 16 88 Aistribagie: 021 222 25 36 ‘comaik: redactie@eurteaveche.ro internet: ww.eurteaveche.r0 INGEBORG BoscH Past Reality Integration: 8 Steps to Mastering the Art of Conscious Living Copyright © 2012 by Ingeborg Bosch All sights reserved, ‘Originally pablished in 2012 by Hay House (UK) Ltd. ‘Tune into Hay House broadcasting at: ‘eww hayhonseradio.com © CURTRA VECHE PUBLISHING, 2012 pentru prezente versiune in fimba ron ISBN 978-606-568-705-3 wilt, CORESI Tame oneAceasta carte este dedicata Scénteii divine din inimile noastreSoarele nu este numai sursa luminii, cdldurii $i vietii; de-a lungul istoriei a fost dintotdeauna si un simbol al adevarului. In toate culturile timpurii, soarele este venerat ca un zeu, adorat de barbat si femeie drept esenta vietii si Cel care aruncé lumina adevarului pentru a risipi ignoranta si intunericul interior.Apa vietii eascunsd, ca un dar divin, induntrul acestui trup $i de aceea n-o vezi. Sinele a plecat si a pus lacat pe inima ascunzénd iubirea pe veci. Sparge lacdtul mantuieste iubirea, de ce fi-e atat de frica? Ascunse sunt cardrile inimii Mergi si gaseste-I pe cel drag. RUMI, POET SUFIT PERSAN DIN SECOLUL AL XIII-LEACUPRINS Cuvant inainte..... Prefata Introducere... Fundamente teoretice ........ ETAPA 1 AUTOANALIZA Cand ma gasesc sub influenta creierului emotional? ... 51 ETAPA 2 RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR Ce declanseaza reactia creierului meu emotional? .......65 ETAPA 3 DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE Cum sa-ti reprogramezi creierul emotional si sd traiesti constient ACUMStudii de caz... 119 Arta de a trai constient 147 Anexa 1 ‘Test pentru identificarea profilului defensiv... + 167 Anexa 2 Explicatii suplimentare i exemplificiri ale celor cinci apai 173 Anexa 3 Test de recunoastere a mecanismelor de aparare Anexa 4 Tehnici de respiratie: Cum sa-ti asculti trupul, sa-ti calmezi frica gi stresul ..... 195 Anexa 5 Arta de a trai holistic. +» 200 Anexa 6 Cum gasesti un terapeut PRI 209 Anexa 7 Pentru terapeuti care vor sa afle mai multe despre PRI... +212 Note explicative ... Index... 2225CUVANT INAINTE CARTEA PE CARE O AVETI IN FATA este exceptionala. Ea ne deschide 0 noua cale pentru a pune capat celor mai ascunse suferinte. intr-adevar, este o carte de psihologie, dar nu urmeaza linia clasicd cu care am fost obisnuiti. Ca autor care a scris si reflectat multi ani la transformarile ce se petrec in societatea noastra, consider aceasta carte — si abordarea lui Ingeborg asupra terapiei — mai mult decat o terapie. O vad ca pe un mod de a indilta constiinta umana. Abordarea ei este, dupa parerea mea, noua si originala. S-ar putea spune despre PRI* (Terapia Integrarii Trecu- tului) c& este 0 abordare post-patriarhala si cu tendinte feminine. intr-adevar, majoritatea abordarilor psihologice functioneaza in cadrul unei relatii de dependent a paci- entului fata de terapeut. In schimb, abordarea lui Ingeborg nu presupune o asemenea dependenti, pentru ca ea pro- pune un set de instrumente pe care le poti folosi de unul singur, ca sa te vindeci de multe feluri de suferinta, fie ea * PRI sau Past Reality Integration este o metoda de terapie creat de Ingeborg Bosch, constand in identificarea mecanismelor defensive create in copilirie, care se reflecté in comportamentul cotidian din viata de adult, si in dezactivarea lor. (n. trad.)10 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL emotionalé, fizica sau de ordin spiritual. Ea propune un program in trei etape ce poate fi aplicat independent, in absenta oricarui ajutor din afara. In unele cazuri, ajutorul unui terapeut se poate dovedi indispensabil, de exemplu daca vrei sa lucrezi asupra unor mecanisme defensive greu de descoperit de unul singur, precum Negarea Nevoilor, sau cand incerci s4 ajungi la nigte sentimente adanc reprimate si foarte dureroase. [n asemenea cazuri, terapeutul este mai degraba un ghid care face posibila transformarea vietii tale. Dar nu e intotdean- na nevoie de el, iar Ingeborg vorbeste clar de cazurile unor oameni care au reusit s4 se vindece singuri, doar aplicand metoda PRI. De asemenea, aceasta metoda este ,,postmo- dern&, pentru ci te invita s4-ti asculti trupul si senzatiile, in egala masura cu intelectul, Majoritatea metodelor tera- peutice ,moderne“ s-au concentrat asupra mintii noastre rationale. Abordarea moderna a supraevaluat intelectul si modul rational de-a vedea lucrurile si n-a acordat mare importanta trupului, senzatiilor sau intuitiei. Abordarea de fata este mai degraba holistica, pentru ca foloseste inte- lectul in combinatie cu intuitia si mai ales cu senzatiile trupului. Dar PRI merge si mai departe, pentru ca ne invita s iden- tificam ce senzatii percepe trupul si care sunt mecanisme- le de aparare asociate lor. Aplicand PRI, mintea noastra invafé s& comunice cu trupul. Invata s4-i puna trupului intrebarile corecte. Raspunsurile pe care trupul le da minfii vor arata limpede calea de iesire din suferinta pre- zenta, care isi are adesea radacinile in trecut. Despre asta e vorba in aceasta carte.CUVANT INAINTE i Pentru mine, aceasta este o abordare diferita a terapiei cAci, fiind un intelectual modern, nu eram obisnuit s4-mi ascult trupul si in niciun caz sa-| folosesc pentru a gasi solutii problemelor mele. La sfargitul cartii, autoarea propune o metafora foarte sugestiva, descriind PRI ca pe o scar4 spre lumina, care porneste din pivnita, unde e intuneric si poate chiar nis- caiva schelete ascunse intr-un dulap. Ca doctor in teologie si preot catolic de 12 ani, am strabatut cararea spirituala cregtina. Dar nimeni nu mi-a spus despre ,,pivnita in care trebuia sa fac curatenie mai intai, Nimeni nu mi-a spus cd intai de toate ar fi trebuit s4-mi vindec ranile trecutului. in consecinta, pdream spiritualizat, dar eram tare departe de Dragostea divina. Acum, spre sfarsitul vietii mele, am descoperit un mod de-a lucra eficient si destul de rapid asupra mecanismelor de aparare care ascund suferinta din trecut. Am descoperit ci nu exist niciun alt drum spre Dragostea divind dinauntrul nostru... Si ca pot s& simt Dragostea divina din interiorul meu, dac& mai intdi imi vindec (macar partial) ranile... Ajungem si la capitolul final despre spiritualitate. Precum Sri Aurobindo si Mama’, Ingeborg nu vorbeste despre reli- gie, ci despre spiritualitate, sugerand un mod intelept de-a inainta pe calea catre cresterea spirituala si o constiinta mai inalta. Aceasta carte va interesa si generatiile mai tinere, care cauta evolutia autentica si trezirea spirituala. Gasesc in PRI si o legatura apropiata cu invitatia budista si vedica? de a privi dincolo de ego, care este o iluzie. PRI da concretete acestei viziuni budiste si vedice, aratand ca,2 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUL in majoritatea timpului, fara si ne dim seama, ludm drept actuale suferintele din trecut. Procesul de vindecare PRI const in demontarea acestei iluzii. Iar acest proces — foarte detaliat si practic — de demontare a iluziilor tale te va conduce la o constiinta mai inalta. Dr. Marc Luycxx Guisi 13 iulie 2010 Membru al International Advisory Board of Auroville (sudul Indiei) Fost membru al ,,Forward Studies Unit“ al Comisiei Europene, Bruxelles ScriitorPREFATA Nu ceea ce ni se intampla ne face sd ne simtim asa cum ne simtim, ci modul cum reactioném la ceea ce ni se intampla. ACEASTA CARTE VORBESTE despre un nou mod de a trai, un nou mod de a-ti privi gandurile, emotiile si actiunile, in aga fel incdt senindtatea, stabilitatea emofionala si independenta s& poata prinde radacini in viata ta. in trei etape si noua saptamani, vei putea face pasii care te vor ajuta sa folosesti metoda PRI (Past Reality Integration) ca si-ti schimbi viata. Odata ce vei invata acesti pasi, vei vedea cA ei sunt un mod foarte practic de a rezolva conflic- tele emotionale pe care ti le scoate in fata viata. Nu te vei mai simfi niciodata ratacit, nici nu te vei mai intreba cum sa depasesti sentimentele care iti afecteaza negativ viata si poate si pe a celor din jur, impiedicindu-te sa te deschizi catre adevaratul potential al vietii tale. Dupa cele noua saptamani ale acestui program, de tine va depinde sa te eliberezi de emotiile negative si s4-ti construiesti viata pe care ti-o doresti. In loc s& te simti frustrat sau lipsit de speranta si izolat de ceilalti, e posi- bil s{ descoperi ca e la indemana ta sa-ti construiesti, cu14 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUI dragoste si compasiune, o relatie noua cu tine insuti, cu ceilalti si cu viata, in general. Ca sa te ajut sa pui in aplicare pagii programului, am creat niste instrumente pe care le poti folosi de unul singur. E vorba de formularele pe care le poti descarca de pe site-ul PRI (www.PastRealityIntegration.com). Tot pe site, poti urma un program de pregatire PRI, care te va ajuta sa aplici singur metoda. E un program cu un pronuntat caracter practic in care sunt explicati pasii descrisi in carte, pe care ii poti exersa sub indrumarea unui specialist PRI. Etapa 1: Autoanaliza Cand sunt sub influenta creierului meu emotional? Asa cum inteleptii din Occident si Orient ne tot explica, de multe secole, autocunoasterea este inceputul orica- rei forme de intelepciune. Dacd nu ne cunoastem pe noi insine, este foarte greu sa aflam ce e de facut in legatura cu lucrurile care ne deranjeaza. Cata vreme nu ne cunoagtem, vom cauta la nesfarsit raspunsuri si implinirea dorintelor noastre in afara noastra. Insa nici raspunsuri, nici implini- re nu putem gsi altundeva decat in noi ingine. in primele cAteva siptiamani ale acestui program, destinat sa te facd sa traiesti constient, iti voi arata cum sa-ti instalezi pro- priul ,,observator intern Odata ce il vei avea, vei incepe s& remarci acele ganduri, emotii si actiuni care iti complica viata si izvorasc din ,,creierul emotional“. Este vorba de acea parte a creierului care actioneaza inainte si gandeas- cA gi care adesea genereaza reactii de supraviefuire. Vei descoperi ca atunci cand esti iritat sau furios, creierul tau emotional este cel care se manifesta, nu acela rational. La fel se intampla si cand esti speriat, stresat sau agitat, oriPREFATA 15 cand ti-e rugine, te simti vinovat sau coplesit. Vei afla ca multe sentimente pe care le-ai considerat absolut normale in circumstantele respective, arata, de fapt, cA in creierul tau emotional s-a pornit alarma, iar asta te-a facut s4 pui in aplicare o strategie de supravietuire invechita... Etapa 2: Recunoasterea simbolurilor Ce declanseaza reactia creierului meu emotional? Odaté ce reusesti s& recunosti gandurile, emotiile si actiunile generate de creierul emotional, vei invata si identifici evenimentul anume din prezent care a provocat aceasta reactie (acesta este Simbolul). Adesea, aceste eve- nimente par nesemnificative la timpul lor, dar impactul pe care il au asupra creierului emotional poate fi suficient ca sa activeze un raspuns care, privit mai de aproape, se dovedeste a fi inadecvat in cel mai bun caz si distructiv in cel mai rau. Vei afla cA tonul pe care il foloseste sefa ta cand iti vorbeste iti poate activa o reactie de supravietuire, determinandu-te sa te temi de ea. Sau ca iti pierzi cumpa- tul cand copiii te ignora atunci cand le spui sa facd ceva. Sau ca, atunci cand vii de la serviciu si incepi si te deprimi gandindu-te la viata ta, de fapt creierul tau emotional reactioneaza la faptul ca soful tau n-a pregatit cina, aga cum promisese, E posibil ca toate acestea sa ti se para greu de inteles acum, dar te asigur ci, pe m&sur4 ce inaintezi cu aceasta carte, totul iti va deveni foarte clar. Te voi invata procedura de decodare ce te va ajuta si descoperi mesajul pe care ti-1 transmite creierul tau emotional, ca sa intelegi cum si de ce reactionezi asa cum o faci. Vei afla cé aceasta procedura16 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUL de decodare functioneaz4 foarte simplu si precis, de fie- care data. Etapa 3: Dezactivarea mecanismelor de aparare Cum sd-ti reprogramezi creierul emotional si sé traiesti constient in PREZENT Odata ce ti-ai dat seama ce anume ti-a pus in migcare creierul emotional, iti voi arta cum sa-ti dezactivezi reactia de supravietuire care urmeaza si care, in prezent, e complet depasita. Vei sti deja, din etapa 2, cum sa deco- dezi intelesul evenimentului care iti activeaza reactia de supravietuire. In etapa 3, vei invata cum sa-ti reprogra- mezi creierul emotional. Cand vei sti cum sa faci acest lucru in mod constient, reactia de supravietuire declansata de creierul tau emotional se va activa numai atunci cand ai de-a face cu un pericol real in prezent si deci cand este nevoie de o asemenea reactie. Cand vei sti cum sa previi sau sa-ti impiedici creierul emotional sa reactioneze in mod inadecvat la prezent, atunci vei avea acces la clipa de ACUM, vei experimenta surprinzatoarea ei lejeritate si posibilitatile ei infinite. ,, A-ti trai viata din plin“ va deveni mai mult decat o insiruire de cuvinte frumoase. De exemplu, daca copiii tdi te ignora atunci cand le vorbesti, vei invata si descoperi sentimentele ascunse in spatele reactiei tale obisnuite de suparare. Vei simti suferinta cea veche, in loc si te superi pe copii, Cand aceasta va trece, vei sti cum vrei s4 abordezi situatia data, faptul ca te ignora copiii. Nu cu furie — reactie inadecva- ta provocata de activarea creierului tau emotional, ci din perspectiva parintelui iubitor care esti. Aceasta este reactiaPREFATA 7 adecvata, in care a avut un cuvant de spus si creierul tau rational. Toate acestea vor deveni clare in urmatoarele saptamani, pe miasura ce citesti aceasta carte si pui in aplicare exercitiile, urmand indicatiile. Pas cu pas, totul va incepe sa capete sens si vei deveni priceput la recunoasterea, decodarea si prelucrarea sentimentelor, gandurilor si actiunilor care isi au originea in creierul emotional. Aceste reactii nu mai sunt adecvate, nu mai este nevoie de ele si adesea mai sunt si distructive, daca nu imediat, atunci inevitabil pe termen lung. incet, dar sigur, procesul dezvaluit in aceasta carte va con- duce la o reprogramare a creierului tau emotional, care iti va permite s4 traiesti tot mai des in clipa de ACUM, construindu-ti in mod constient viata, asa cum fi-o doresti. Este o aventura incitanta care va conduce la dez- valuirea adevaratului tau potential si, in cele din urma, va aprinde Sc4nteia divina din tine. Dar, inainte de toate, relaxeaza-te gi citeste pe indelete teoria de baza, ca sa intelegi pe deplin esentialul, inain- te sa treci la exercitii. Vei gasi un capitol de teorie dupa Introducere, in care iti impartdsesc povestea mea si sur- sele de inspiratie pe care mi le-a daruit viata, precum si o prima prezentare a PRI si scopurilor sale. $i cum se inca- dreaza Arta de a trai constient in tot acest tablou.INTRODUCERE inceputul: Visul unei adolescente de a schimba lumea Cand aveam 15 ani, mama m-a dus la un seminar de spiri- tualitate orientala. Am fost fascinata pe loc de conceptele pe care ni le-a prezentat, de pe o caseti video, un om care se numea Jiddhu Krishnamurti.* Desi eram prea tanara ca sa inteleg mare parte din ce spunea, cateva concepte le-am priceput. De exemplu, s4 traiesti in prezent, in loc de a trai pentru un scop oarecare din viitor. Ca nu existé decat prezentul, c4 trecutul nu mai este gi ca viitorul nu este inca aici. C4, de cele mai multe ori, noi nu facem decat si ne umplem timpul, fugind de vidul din interior. C4 ne cream iluzii ca s4 evitam sa vedem adevarul vietilor noastre pustii. Ca percepem nu persoana pe care o iubim, ci ima- ginea pe care ne-am format-o despre ea in capul nostru. Intalnirea cu ideile lui Krishnamurti mi-a schimbat viata. Adesea ma gandesc la ea drept inceputul vietii mele constiente. Mi se parea cA dormisem pana atunci. Acest * Jiddu Krishnamurti, 1895-1986, scriitor si filosof indian, preocupat de revolutia psihologica, natura mintii, meditatie, relafiile interuma- ne gi evolufia societatii. (n. trad.)20 TERAPIA INTEGRARM TRECUTULUL lucru n-a trecut neobservat nici de citre prietenii mei. Idealista, imparteam biletele pe care scria: ,Tot ce vedeti nu e decat deserticiune cu care ne umplem timpul* Acasa, ma gandeam la inegalitatile brutale din lume, ma intrebam ce il motiveaza pe omul obisnuit si imi spuneam ca ceva e putred in lumea asta, dar oare ce e de facut? Am cochetat scurti vreme cu fantezia de a lAsa totul balta, ca sé ma duc pe o insula greceasca, sa traiesc din pestele pe care l-ag fi prins zilnic si din banutii cAstigati gazduind turisti in lunile de vara. Vise de adolescent... Totusi, cativa ani mai tarziu am decis ci voi avea intot- deauna posibilitatea de a ma retrage din societate, aga cum © stiam eu, dar ca inainte s4 ma gandesc la asta, ar trebui micar sa incerc si vad daca pot face ceva so schimb cat de cat in bine. M-am decis atunci s& studiez psihologia. Voiam si aflu cum functioneazi mintea unui om obisnuit. Pe vremea aceea, credeam in continuare cu naivitate cA exist’ o demarcatie clara intre felul cum functioneaza mintea unui om ,,normal si cea a cuiva care suferd de o boala mentala. Acum sunt mai inteleaptd. Dar pe atunci speram c4, studiind psihologia, voi afla care este motorul ce ne conduce pe noi, oamenii obisnuiti. Odata ce as fi stiut asta, ma gandeam eu, ag fi putut s& incep sA ma gan- desc serios ce se poate face ca si rezolvam problemele. Ce idealism naiv, ce optimism nestavilit, ce patima tinereascd de-a schimba lumea! Pe masura ce inaintam cu studiile, mi-am dat seama c4 nu voi primi raspuns la intrebarea mea de la inceput: ,,Care este forta care il conduce pe un om obisnuit?“ Pe lang’ progra- ma de psihologie, ma duceam la multe cursuri de filosofie orientala (budism zen, taoism, confucianism), iar in tezaINTRODUCERE a mea de licenta, in care ma concentram pe principii aplicate pentru schimbarea comportamentului, am incercat inca 0 data s4 aflu ce ti mana pe oameni. Intr-o clasA de a IV-a plina de copii care aveau chef de orice altceva decat si fie atenti la invatatoarea lor gi la lectii, am pus la punct impreu- nd cu un coleg un sistem de recompense care, in cateva luni, a facut ca elevii nu doar sa fie cuminti si s4 asculte, dar gi s4 invete si sd aiba rezultate — fara niciun fel de recompensa. Aceasta in sine a fost o experienta destul de uimitoare. Nici dup’ ce mi-am luat masteratul in psihologie socia- 14, inca nu gasisem raspunsurile pe care le cautam si nici nu prea stiam unde sa le mai caut. Ca tanar consultant, am lucrat putin in domeniul culturii organizationale, dar am descoperit curand ci majoritatea directorilor vor ca angajatii lor sA se schimbe si s4 devina mai buni in directia pe care ei, ca directori, o considera potrivita. Nu mai e nevoie s4 spun ca nu asta inseamna sa devii mai puternic. Ma simteam prinsa intr-o dilema morala. Cand ii invatam pe oameni sa fie mai puternici, intrau in bucluc imediat ce ideile lor nu se potriveau cu cele ale sefilor. Dar nu voiam nici si ma prefac. Aga c4 am iegit din acest domeniu si am inceput sa lucrez ca psihoterapeut. Atunci am descoperit lucrarile lui Alice Miller si apoi pe ale lui Jean Jenson si Arthur Janov. Viziunea lui Miller despre educatia occidental asa-zis , normala* era socanta. Ea arata cat de vaste sunt efectele acesteia. Cum adultii sunt guvernati in mare masura de ranile gi cicatricele din copilarie. Ca cei mai multi dintre noi nici nu suntem constienti de aceste rani, pe care ni le-au provocat, in primul rand, parintii. $i cd rezultatele acestora sunt dezas- truoase. Miller arata cum se aplica acest lucru la exemple22 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI extreme precum Hitler gi Stalin, dar la fel de bine gi la viata unui om oarecare dependent de heroina, la cel care moles- teaza copii, la casnica plina de fobii, la agentul de vanzari deprimat sau la directorul alcoolic. Suferinta din copilarie este factorul decisiv in toate. Ca nimeni altcineva tnaintea ei, Miller a aratat cum ne reprimam suferinta in copilarie si care ar putea fi efectele mai tarziu in viata. Ideile ei au avut sens pentru mine din prima clipa, la nivel emotional. Ea pusese in cuvinte ceea ce eu simfeam de multa vreme, dar nu fusesem in stare s4 articulez din cauza negarii colective in care traieste socie- tatea noastra, cand e vorba de felul cum ne tratam copii Nu ne gindim de doua ori, daca e vorba sa-i plesnim (expresii ca ,doua la fund“ servesc ca si ascunda realitatea abuzului fizic), sa tipam la ei, s4-i impingem de la spate, si le dam ordine gi si cerem tot felul de lucruri de la ei, inclusiv si se poarte politicos si afectuos etc. Pe scurt, ne tratam copiii de parca am fi stdpdnii lor, iar dacd nu sunt ascultatori sau noi ingine am avut o zi proasta, ni se pare c avem dreptul sa le facem rau fizic si emotional, ,pentru binele lor* Dupa ce Miller m-a ajutat s4 descopar scenariile oribile care se petrec in casele noastre zi de zi si fara ca nimeni s& suspecteze consecintele, am descoperit activitatea lui Jean Jenson. {n timp ce Miller ofera descrieri foarte exacte si analizeaza ce li se intampla copiilor, Jenson descrie o metoda terapeutica pentru a trata efectele. Jenson, forma- ta de Arthur Janov in anii '70, mi-a facut cunostinta cu metoda Terapiei Primare pe care o practica. Ca gi Janov, igi ajuta clientii sa isi dezgroape suferinta veche din copilarie, care era ascunsa in interiorul lor. Potrivit teoriei ei, odatAINTRODUCERE 23 simtita, aceasta durere se va evapora din noi. Eram fasci- nata de activitatea ei si am avut norocul sa o intalnesc pe Jensen gi s incep sa lucrez cu ea. Atunci am reusit si-mi pun la un loc experienta si cunostintele, iar in 1999 am inceput s scriu prima mea carte despre Terapia Integrarii Trecutului (PRI). in timp ce scriam Rediscovering the True Self, unul dintre clientii mei a pomenit de cartea lui Daniel Goleman, Inteligenta emotionald. Acolo am gisit cele mai recente descoperiri din domeniul neurologiei, care explicau ,la nivelul creierului* procesele emotionale pe care le descri- am eu. Am fost cu adevarat uimita. Am aflat ca studii recente demonstraseré cum creierul nostru contine un ,creier emotional si un ,,creier rational In situatii per- cepute in mod inconstient drept amenintitoare, creierul nostru emotional preia controlul de la cel rational. Ca sa ne asigure supravietuirea, creierul emotional foloseste o scurtaéturd pentru a provoca o reactie, in loc si parcurga drumul mai lung pe care l-ar urma creierul rational. Cand o masina se indreapta spre noi, nu avem timp sa evaluam situatia cu grija si sa decidem ce facem dupa ce am analizat toate optiunile. Pur si simplu sarim din fata masini, Sarim inainte macar s& realizim ca vom sari. Am gi sarit inainte s& ne dam seama cd am facut-o! Aceasta este viteza creie- rului emotional, viteza de care avem nevoie cand suntem amenintati de un pericol imediat. Creierul emotional poate fi considerat camara amintiri- lor noastre cu incarcatura emotionala. E posibil si credem c& am terminat-o cu trecutul, dar nu intotdeauna trecu- tul o termina cu noi. Creierul nostru emotional este cel care, atunci cand se activeaza, ne leaga neincetat de trecut.24 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL Astfel, creierul emotional poate reactiona adesea la situatii neameninfatoare din prezent, ca si cum ar fi situatii amenintatoare din trecut. PRI ne arati de ce se intampla acest lucru si cum putem opri acest mecanism distructiv si adesea dureros, reprogramand creierul emotional.’ lata deci care sunt radacinile din care s-a dezvoltat PRI: filosofia oriental, modificarea comportamentala, ideile despre practicile gresite de crestere a copiilor si metodele de accesare a suferintelor vechi stocate in trupurile noas- tre. Si intreaga poveste s-a dovedit a fi in acord cu cele mai recente descoperiri din neurologie. Ce descoperire frumoasa! Multi ani mai tarziu De la publicarea primei mele carti despre PRI au trecut peste zece ani si s-au intamplat multe. Rediscovering the True Self a fost publicata in 2000. Ilusions’ a aparut in 2003 si Innocent Prisoner‘ in 2007. Acum exista aproape 70 de terapeuti specializati in PRI, iar terapia PRI este disponibila in engleza, olandeza, francezi, german, ita- liana si spaniola, prin intermediul terapeutilor care tra- iesc in Olanda, Belgia si Franta. Primul studiu stiintific® pare sa confirme rezultatele bune pe care le-au constatat practicienii si este foarte promifator. In practica noastra, constatém c4 PRI nu numai ca reduce numarul emotiilor negative precum frica gi tristetea, dar imbundatateste substantial calitatea vietii oamenilor. Pe viitor, e nevoie de mai multa cercetare in domeniu pentru a vedea mai exact cat de eficiente sunt rezultatele PRI. Terapeutii care practi- c& PRI stiu deja cd metoda este foarte eficienta. RezultateleINTRODUCERE 25 raportate de clientii nostri vorbesc de la sine. Acum trebu- ie s4 asteptam publicarea primelor date stiintifice. Arta de a trai constient Pana la urmé, ce cautam toti? Fericire? Dragoste vegnica? Liniste sufleteascd? Sanatate? Succes? Toate astea Ja un loc? Ca terapeut, constat cd ceea ce cauta oamenii cel mai mult e stabilitatea emotionala sau armonia emotionala, ca sa se bucure de viata, in loc sa fie bantuiti sau tintuiti locu- lui de emotii negative. Cei mai multi isi dau seama cd nu este nici posibil, nici de dorit ca viata sa fie numai lapte si miere. Indiferent cat de mult am lucra la starea noastra de bine, viata va ramane intotdeauna imprevizibila si se vor intampla atat lucruri bune, cat si lucruri rele. Niciunul dintre noi nu poate schimba acest lucru. Ceea ce putem face totusi este si ne modificam reactiile la tot ceea ce ne aduce existenta si, astfel, sa ne imbunatatim calitatea vietii! Eu nu pot controla comportamentul copiilor mei, dar pot sa fac ceva in privinta modului cum reactionez la ceea ce fac ei. Nu pot sa fac pe cineva sA ma iubeasca, dar pot influenta ce simt eu fata de faptul ci acea persoana nu ma iubeste. Nu pot sa fac s4 dispara ambuteiajul in care sunt blocata sau s4-mi creasca salariul ca prin minune, sa apara soarele intr-o zi mohorata sau sa ma placa toata lumea, dar pot sa fac multe in privinta modului cum ma afecteaza pe mine toate acestea. In loc s{ ma supar pe copii, pot si aleg o abordare mai constructiva ca si ma fac inteleasd de ei. In loc sa-mi fie frici de parerea sefului despre mine, pot s4-mi con- struiesc o mai mare incredere in mine. in loc si ma simt26 TERAPIA INTEGRARIL TRECUTULUL inferioara celei mai bune prietene, pot si dezgrop senti- mentele acelea adanc inradacinate de slaba autoaprecie- re. In loc si ma prefac ca totul e bine, pot si-mi deschid sufletul in fata sotului meu gi sa vorbesc cu el despre ceea ce simt. Exemplele sunt nenumiarate, dar ceea ce au toate in comun este ca solutia problemelor noastre este in noi si nu in exteriorul nostru. in loc sa incercam inutil s4 schim- bam situatiile si oamenii din jur, putem schimba modul cum reactionam noi. Cu alte cuvinte, daca invatém sa ne reprogramam creierul emotional, nu-i vom mai cadea prada atat de des. In loc sa ne lasam creierul emotional sa reactioneze la prezent de parca am fi in trecut, vom putea reactiona la prezent folosindu-ne creierul rational. $i cat de diferit va fi totul! Bill, in varsta de 45 de ani, a avut dintotdeauna un tem- perament destul de aprins. in spatele lui, ascunde multi fricd. Pentru ca e ascunsa sub infatisarea lui masiva si ati- tudinea ferma, nimeni nu-i observa vulnerabilitatea, Prin PRI, a descoperit ca atét tendinta de a manca prea mult, cat si agresivitatea sunt reactii ale creierului lui emotional. Ele apar atunci cand, fara sa stie, percepe un eveniment catalogat de creierul lui emotional drept ,,amenintator® in cazul lui Bill, aceasta se intampla ori de cate ori sotia lui pleacd intr-o calitorie sau cand, la serviciu, cineva pare sa-l ignore. In aceste situatii, creierul emotional al lui Bill inregistreaza o ,,potentiala amenintare de aban- don“ si mecanismele lui de aparare se activeaza: mAnanca si devine agresiv. In loc sa-si dea seama ca aceste reactii au scopul de a-l tine departe de sentimentele neplacu- te din trecut readuse la suprafata de plecarea sotiei sauINTRODUCERE 27 comportamentul colegului, Bill incepe sa manance tot ce gaseste sau devine agresiv verbal. Dupa ce a aplicat PRI pe aceste reactii defensive, Bill a slabit, fara niciun efort, peste 13 kilograme in sase luni. Sotia, copiii si colegii ii spun ca s-a schimbat, cA e mult mai bland si prietenos, ca a inceput sa tina cont de nevo- ile altora si nu mai e pe punctul de a-si pierde cumpatul in orice moment. Doctorul |-a informat ca tensiunea i-a scizut semnificativ, pana la o valoare acceptabila. Bill ii spune terapeutului ci aceste schimbéri s-au petrecut fra ca el si incerce s4 mAnance mai putin, sa fie mai amabil ori sa se relaxeze mai des. Aceste efecte au aparut in mod automat, in urma efortului depus de Bill ca s4-si recunoas- c& reactiile date de creierul emotional si dupa ce a lucrat asupra lor, in loc sa le cedeze orbeste si s8 le justifice ulte- rior ca fiind ,absolut normale“ sau ,,in regula Caroline incearca sa facd pe plac tuturor celor din jurul ei. Prietenii, vecinii, cunostintele, oricine are nevoie de ajutor sau de un zambet poate conta pe ea. Cu exceptia sotului si copiilor ei, care au vazut adesea cealalta fata a amabilitatii ei. Acasa, Caroline se supara din orice si devenea ursuza cu membrii familiei ei sau cu cdinele. Mai avea gi tendinta de a bea mai multe pahare pe zi gi de a se ascunde dup’ o carte sau in fata televizorului, in loc sA interactioneze cu familia. In sufletul ei, Caroline se simfea pustie. Indiferent cat de draguté era cu oamenii, nu se simtea niciodata cu adevarat iubita sau dorita. I se intampla, desigur, dar pentru perioade scurte de timp. Imediat insa, sentimente- le placute dispareau gi o lasau simtindu-se pustie din nou. Prin PRI, Caroline a aflat ca, fara sa stie, fugea mereu de neglijarea emotionala de care a suferit in copilarie. De cate28 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL ori creierul ei emotional vedea o sansa de a primi putina atentie pozitiva si de a evita ceea ce interpreta ea drept neglijare, Caroline fugea in ajutorul cuiva sau se transfor- ma in cea mai prietenoasa varianta a ei. Pe de alta parte, cand simtea inconstient ca sansele de atentie pozitiva sunt mici sau inexistente, aga cum se intampla adesea cand era in familie, se supara, se retragea din interactiune gi igi mai turna ceva de baut. Odata ce a descoperit cauza adevaraté a comportamen- tului ei, atat a celui aga-zis pozitiv, cat si a celui negativ, a putut sa-si dea voie si simta durerea de copil neglijat emotional stocata in corpul ei, in loc sa se lase prada unei reactii defensive. Dupa o vreme, Caroline a inceput si nu mai depinda emotional de reactiile pe care le aveau cei din jur fata de ea, asa ca nu mai era atat de dornicd sa placa, nici s@ se retraga sau sa bea, iar sentimentul de pustiire a inceput sa se estompeze. Atat Caroline, cat $i membrii familiei ei sunt foarte multumiti de gradul mai mare de apropiere emotionala de care au parte acum, be Exista gi alte exemple impresionante, precum al barbatului care a descoperit ci migrenele sale severe erau provocate de supararea fata de sotie. Dupa ce a invafat s& lucreze cu PRI gi a accesat suferinta ascunsa in spatele supararii lui, migrenele au disparut complet. Sau cazul mamei tinere cu trei copii, care stia ca n-ar trebui sa-i loveasca, dar uneori nu se putea controla. Dupa ce a inteles si a lucrat asupra acestei reactii inadecvate si distructive, nu si-a mai lovit niciodata niciunul dintre copii. Sau femeia careia ti era fricd s& conduca masina si a descoperit durerea veche din spa- tele acestei fobii. A lucrat asupra ei folosind instrumenteleINTRODUCERE 29 PRI si acum conduce unde doreste, fara ca vechea ei teama s& o bantuie nici macar un minut. Sau barbatul care a des- coperit c4 teama lui de a vorbi in public masca o suferinta foarte veche provocata de faptul cd fusese agresat fizic cand era copil. Acum vorbeste cu placere in fata oricdrui public, oricat de numeros. Ag putea continua la nesfarsit cu exemple de rezultate minunate gi durabile care au fost obtinute folosind PRI. Cu ajutorul unui terapeut, dureazi cam 30 de gedinfe pana inveti sa aplici eficient diferitele instrumente. Dar multi cititori mi-au scris si-mi spund ca au reugit sa obtina rezultate singuri, doar citindu-mi cartile. Aceste rezulta- te imi arata c4 a venit timpul ca PRI s& devina accesibila unui public mai larg. Asa ca in aceasta carte voi incerca sa reduc la esential informatia teoretici de baza. In celelalte carti am explicat in detaliu fundamentul metodei si am citat numeroase referinte gtiintifice. In aceasta carte, voi omite tot acest ,,bagaj suplimentar“. Cititorii care vor si aprofundeze teoria si metodologia PRI sunt invitati si o faca citindu-mi cartile publicate anterior. in aceasta carte, gasesti doar informatia esentiala. Daci nu simti nevoia sa intelegi exact toate mecanismele, explicatiile si concluziile, lucrarea de fata este numai buna pentru tine. [ti cer doar sa aplici ceea ce te voi invata, in ordinea in care iti voi spune si pentru perioada minima pe care ti-o propun. Apoi, te vei convinge singur care sunt rezultatele acestui mod de a trai constient. Scopul Scopul PRI nu este de a schimba trecutul, lucru evident imposibil. Scopul nu este nici acela de a simti suferinta30 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI aceea veche din nou gi din nou. Aceasta n-ar aduce decat lacrimi, n-ar face s4 dispara durerea pusa la pastrare-in trupurile si mintile noastre. Scopul nu este nici s4 ne des- cotorosim de toate suferintele vechi pe care le caram dupa noi. Acest lucru nu este nici posibil, nici necesar. Scopul PRI este de a incepe s& traim constient, in aga fel incat sa schimbam modul cum reactionam la evenimente- le care ni se intampla in prezent gi care, in mod inconstient, ne amintesc de trecut. Aceste reactii ne provoaci noua si celor din jur mai mult rau decat bine gi pot chiar si ne puna viata in pericol. Ganditi-va numai la reactii precum. fumatul, bautul, consumul de droguri, mancatul in exces sau pierderea cumpatului in situafii de stres. Aga cum spu- neam, creierul nostru emotional poate fi considerat depo- zitul amintirilor noastre cu incdrcdtura emotionala. Cand un eveniment de azi ne aminteste de unul de mult trecut, care e pastrat in creierul nostru emotional, mecanismul nostru de supravietuire se activeaza fara sd ne dam seama. Atunci ne vom apara, ca s4 nu simtim durerea asociata cu amintirea neplacuta, ne vom deconecta de la propriul suflet si ne vom indeparta de sentimentele de dragoste si compasiune, Reprogramand creierul emotional, putem preveni aparitia acestor reactii defensive inconstiente. Atunci vom putea sa reacfionam in mod adecvat la ceea ce se intampla cu adevarat in prezent. Vom putea simti ceea ce ar trebui si simtim cu adevarat, fiind in acelasi timp constienti de nevoile altora, Am terminat-o cu trecutul, dar acum gi trecutul o va fi terminat cu noi! Acum vom putea descoperi cine suntem cu adevarat. Cand incepem sa vedem dincolo de iluziileINTRODUCERE 31 proiectate de creierul nostru emotional, eul adevarat — ScAnteia divina din inimile noastre — va incepe s& iradi- eze lumina, eliberandu-ne din inchisoarea mecanismelor de aparare gi iluziilor create de mintile noastre. Acesta este scopul PRI, metoda despre care te voi invata in aceasta carte. Sper sincer cd te va ajuta sa-ti traiesti viata din plin, conec- tat la si calauzit de Scanteia divina care a stralucit si va straluci intotdeauna in inima ta. Franta, iunie 2010 Existd un singur Dumnezeu, Acela din inima ta. Trezeste-L. Urmeazéa-l si afla adevarul, Timpul curge si nu asteapta pe nimeni, Asa cat incepe-ti cdutarea cat incé mai este lumina Inainte sd se intunece de tot. SEEMA M. Dewan, Sai DarshanFUNDAMENTE TEORETICE TE ROG SA CITESTI pe indelete gi in liniste acest capitol. iti voi prezenta doar teoria esentiala de care ai nevoie ca s& aplici cu succes metoda si s4-i culegi roadele, Nu sari peste aceasta parte, pentru ca vei descoperi curand cat de important’ este daca vrei sd-ti iei viata emotionala in propriile maini. Daca te intereseaza o abordare mai apro- fundat, precum si trimiterile de ordin stiintific gi literar, te rog sa citesti cartile mele anterioare, Rediscovering the True Self, Illusions si Innoncent Prisoner. Structura constiintei Din cauza experientelor din copilaria timpurie, constiinta fiecaruia dintre noi este divizata in trei parti: Constiinta Adulti, Constiinta Infantili si Zidul de Negare dintre ele. in Constiinfa Adult’, experimentém prezentul drept ceea ce este el. Daca nu suntem in inchisoare sau intr-un salon de spital de psihiatrie sub lacdt, suntem constienti de faptul cA suntem niste adulti independenti, in stare sa ne asiguram nevoile de baz. Stim ci nimic nu dureazd pentru totdeauna gi cd aver intotdeauna de ales. Ca ale- gerea e ugoara sau grea, ea exist totusi, De exemplu: ,,Am34 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL aflat cA sotul meu m-a ingelat. Dupa ce mi-a trecut gocul si am plans o groaza, imi dau seama cé il iubesc in conti- nuare si aleg sa il cred atunci cand imi spune ca nu se va mai intampla“ Sau: Am aflat cd soful meu m-a ingelat. Am fost socata gi indurerata, iar pana la urma mi-am dat seama cA nu il mai iubesc. Aleg s& incep o viata fara el. $tiu ca voi putea si-mi gasesc un loc de munca gi si devin independenta financiar® Desi rezultatele sunt la polul opus, ambele exemple arata ca aceste femei stiu ci au de facut o alegere si-si pot lua viata in propriile maini. Pe scurt, ele sunt constiente ca sunt in mod fundamental niste adulti independenti. Ceea ce simtim cand traim cu o Constiinté Infantila este exact contrariul. Din aceasta perspectiva, ne simtim dependenti de altii ca si ne satisfaca nevoile primare. Unele lucruri par ca ,nu se vor schimba niciodata* si noi nu putem face absolut nimic in legatura cu asta, Nu avem de ales decat si ramanem blocati in situatia nepli- cuta, uneori chiar distructiva. Ca s continuam cu acelasi exemplu: ,,Am aflat ca sotul meu m-a ingelat. Sunt intr-o stare deplorabild. Voi muri, daca ma paraseste. Nu pot trai fara el“ Sau: ,, Am aflat cd sotul meu m-a inselat. fl urdsc pentru asta. Ma simt groaz- nic. Nu-mi iese din cap gandul cA m-a tradat, indiferent de cate ori mi-a spus cA fi pare rau. Dar nu pot sa-l para- sesc, n-am de ales, el aduce painea in casi, iar pe mine nu m-ar angaja nimeni“. Ambele exemple indica perceptia unei absente a alegerii, sentimentul de dependenta. Aceste femei sunt nemultumite de situatia lor, dar se simt blocate, simfind c4 nu pot actiona, Aceasta arata clar cd ,,perspec- tiva de copil* domina modul cum isi vad ele prezentul.FUNDAMENTE TEORETICE 35, Pentru ca exact aceasta este situatia copiilor: ei sunt com- plet dependenti de cei care ii cresc, nu se pot ingriji sin- guri de nevoile lor, nu au perspectiva timpului si nu pot schimba situatia spunandu-le parintilor lor s4 se schimbe, nici nu se pot muta la vecini in speranta ca vor fi ingrijiti mai bine. Toti am fost copii mici, complet dependent si vulnerabili. Nimeni nu scapa de aceasta realitate a vietii. Ai putea spune: Nue nicio problema daca ma simt complet dependent si vulnerabil, pentru ca parintii mei mi-au dat tot ce mi-a trebuit vreodata si chiar mai mult. M-au aparat cand mi-era teama, m-au ascultat si m-au inteles cand ma simfeam singur, erau intotdeauna fericiti ca exist in viata lor gi aveau tot timpul si energia din lume s8 se joace cu mine. {mi dadeau intotdeauna atentie atunci cand aveam nevoie. Inca de la inceput, cand eram doar un bebelus, erau intotdeauna acolo si ma hraneasc&, nu ma lasau niciodata s4 plang singur pe intuneric noaptea. Chiar si cand mama era bolnava si foarte obosita din cauza fra- telui meu mai mic gia surorilor mele, sau ingrijorata ca tata isi pierduse locul de munca gi era deprimat, tot era fericitA si imi acorde toat atentia de care aveam nevoie sau si ma consoleze daci ma loveam. Nu m-a lasat nicio- data in grija unei bone si n-a plecat niciodata in concediu doar cu tata, decit cand eram destul de mare ca sa infeleg notiunea de timp si s4 stiu fra nicio urma de indoiala ca se va intoarce curand. Nu s-a supirat sau enervat nicio- data pe mine. Pur si simplu nu pot si-mi amintesc ni situatie in care nevoile mele fundamentale de copil, s4 nu fi fost indeplinite in totalitate si cu dragoste de parintii mei. Ce idilic suna! $i, din pacate, ce nerealist! Cum bine stim, totiadultiitrec prin momente de ingrijorare, suparare, furie36 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUI sau/si pur gi simplu epuizare, din cauza tuturor cerintelor pe care le presupune viata noastra. Aceasta e viata obisnuita, jonglim cu treburile casnice, cu cerintele de la serviciu, cu nevoile copiilor nostri, asteptarile familiei si, daca avem noroc, undeva in tot acest program aglome- rat ne mai raman cdteva minute pentru noi si partenerul nostru, Viata obignuité a unui adult perfect sanatos nu-i lasa timpul si energia de a indeplini intotdeauna nevoia de baza a copiilor lui de dragoste si afectiune, Ce sa mai vorbim de viata unui adult care sufera de epu- izare, depresie, dependenta gi asa mai departe... Lista este lunga. Aproximativ 40% dintre copii cresc cu cel putin un parinte care sufera de o tulburare emotionala, incluzand aici problemele de dependenta. Adaugati la aceasta cifra parintii care suferd de afectiuni fizice precum migrene, insomnie, boli cardiace, cancer etc. Ca s4 nu mai vorbim de circumstantele dificile din viata, precum pierderea cuiva drag, pierderea locului de munca, stradania de a o scoate la capit cu banii, tensiunile din relatia de cuplu, ingrijirea unui parinte bolnav etc. Lista este nesfars Direct sau indirect, toti acesti factori din viata de zi cu zine determina s4 nu putem sa indeplinim nevoile de baza ale copiilor nostri, in masura in care am vrea. fn consecin{d, bebelusii plang in patuturile lor, copiii sunt loviti, abuzati, ridiculizati, incuiati in camerele jor, in pivnita sau in dulap. Sunt intampinati cu rasete atunci cand sunt speriati, sunt ignorati cand sunt tristi, nu sunt ascultati cand cer ajutor sau sunt suparati, sunt fortati si manance, agresati verbal, lsati singuri acasa sau in pat, desi le e frica, neglijati etc. Pe scurt, nici macar ,,parintii ideali*, care inteleg cu ade- varat nevoile copilului lor, pentru cA au facut eforturi siFUNDAMENTE TEORETICE 37 si-au descoperit propriile nevoi din copilarie, parinti care nu sufera de o boala fizica sau psihica, care au o relatie fericita si echilibrata, nici macar ei nu vor putea sd-i dea intotdeauna copilului lor ce are nevoie. Aga ca tofi suntem afectati. Un copil nu poate procesa adevarul devastator cA nevoi- le lui nu vor fi satisfacute cum trebuie, asa cA va recurge la reprimarea gi negarea acestui adevar. Toate situatiile in care copilului mic si total dependent care am fost nu i s-au satisfacut trebuintele sunt stocate in Constiinta noastra Infantila, Fiind mici si dependenti, noi nu puteam proce- sa evenimentele in care parintii nostri nu ne-au indeplinit nevoile de baza si n-a existat nimeni care si ne ajute sa ne confruntam cu aceasta realitate. E pur si simplu prea terifiant s4 constientizezi ca oamenii de care esti complet dependent ca sa-ti satisfaci orice nevoie nu pot — prin definitie — s ti le satisfaci pe cele de baz. lar faptul ca nu ai o perspectiva asupra timpului nu ajuta deloc. Copilul gandeste: ,, Nu numai c4 sunt complet dependent de cineva care nu-mi satisface nevoile de baz, dar acest lucru nu se va schimba niciodata Aici intervin reprimarea si negarea acestui adevar devasta- tor. Reprimand si apoi negand adevarul, tinem departe de constiinta noastra experienta amenintatoare de a fi com- plet neajutorat, dependent si neglijat in nevoile noastre. Ca sa putem face acest lucru, reprimarea si negarea formeaza impreuna un zid gros intre cele dowa parti ale constiintei, pe care eu il numese Zidul Negarii. Cum functia Jui e pur defensiva, putem numi acest zid si sistem de apdrare. Divizarea constiintei in trei parti poate fi reprezentata dupa cum urmeaza:38 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI Zidul Negarii/ sistemul de aparare Figura 1. Divizarea constiintei noastre in Constiinta Adult& (CA), Constiinta Infantila (CI) si Zidul Negirii. Un sistem de aparare depasit Partea median — sistemul de aparare — este depagita si chiar distructiva. Oricat de util si chiar necesar ne-a fost sistemul de apara- re pe cand eram copii, acum, cand suntem adulti, nu mai avem nevoie de el. Experientele pe care nu le puteam pro- cesa cand eram copii nu mai existé de mult si, IN PLUS, nu vom mai fi niciodata copilul acela mic, vulnerabil sau complet dependent. Acum suntem adulti, independenti de alfii in sensul cd ne putem satisface singuri nevoile de baza, stim c4 nimic — bun sau rau — nu dureaza la nesfargit si ci intotdeauna avem de ales, Sau nu avem? Cand sistemul nostru de aparare se activeaza, aceasta rea- litate adulta se transforma in mod radical si nu mai suntem constienti de posibilitatea de a alege, de independentaFUNDAMENTE TEORETICE 39 noastr gi de faptul cA totul trece. In asemenea cazuri, un eveniment care se petrece azi este perceput de creie- rul nostru emotional drept un potential pericol ce trebuie finut la distanta cu orice pret. Ca s4 indepartam pericolul perceput, dar imaginar, avem la dispozitie cinci modalitati de aparare diferite (aparari). Copilul dependent care am fost avea nevoie de aceste aparari pentru ca adevarul dure- ros cA nu-i sunt satisfacute nevoile sA fie tinut la distanta de creierul sau constient. Ins adultul care am devenit nu are deloc nevoie de aceste mecanisme de aparare depisite. Existé cinci mecanisme de aparare diferite.' In copilarie, acestea se dezvolta unul dupa altul si impreuna formeaza un sistem imunitar psihologic foarte sanatos: ele ne ajuti s4 nu fim complet constienfi de evenimentele traumatice din punct de vedere emotional, izolandu-le in Constiinta Infantila. Cu alte cuvinte, nu ne permit si devenim deplin constienti de experienta traumatica de a fi cu totul depen- dent de oamenii care au grija de noi gi care nu ne satis- fac nevoile. Constientizarea deplina a acestui adevar ar fi devastatoare si chiar ne-ar pune viata in pericol, asa cum spuneam. Asadar, copilul neglijat isi va spune: ,,Super, parintii mei ma las s& fac ce vreau, au incredere in mine*® Copilul lovit adesea isi va spune: ,,Nu ma doare si oricum o meritam*. Fetita abuzata sexual ar putea sa-si spuna: ,,Eu sunt fetita preferata a lui tai, Acestea sunt exemple de negare. Reprimarea lucreazi atunci cand uitam cu totul ca am fost loviti, Asati singuri, abuzati, neglijati etc., cand uitam cat de des s-a intémplat sau cat de grav a fost in realitate.40 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI Fiecare aparare serveste exclusiv ca sd tind o suferinta veche la distantaé de mintea constientd. Este vital sa invdjam sa recunoastem aceste aparari. 1. Frica De fiecare data cand ne simtim speriati, nelinistiti, tensionati etc., in lipsa oricarei amenintiri fizice direc- te, aceste emotii sunt indiciul ca a intrat in actiune cre- ierul nostru emotional si s-a activat o reactie defensiva. Exemplu: frica de a vorbi in public, frica de a merge la restaurant sau intr-o calatorie de unul singur. Nu exista niciun pericol iminent, agadar frica pe care o simtim este 0 iluzie. Frica este provocata de amenintare, de pericol. Si, oricat ar fi de neplicut, si man4nci singur intr-un resta- urant sau sa vorbesti in fata unor oameni nu presupune niciun pericol. Frica ne va face s4 evitam multe lucruri care ne-ar putea face viata mai frumoasa si mai interesantd. Viata noastra va reflecta aceasta tendint& de a ne mentine intre ,,granite restranse si previzibile“. Fobiile, atacurile de panica, anxi etatea cronica si insomnia sunt doar c4teva exemple de posibile consecinte. 2. Apdrarea Primaré Aceasta aparare consta in sentimente gi ganduri care se reduc la ideea ca e ceva in neregula cu tine. Asemenea gan- duri si sentimente pot merge de la ,,Nu sunt bun de nimic, intotdeauna o dau in bara, panda la Pur si simplu nu fac fata, e prea mult pentru mine“ sau ,,Nimeni nu ma place, sunt plictisitor“ etc. Numitorul comun este cd fiecare gandFUNDAMENTE TEORETICE 41 sau sentiment se reduce la ideea ci ceva nu e in regula cu tine. De exemplu, cand sotul tau intarzie la cina, iar tu iti spui:',,Stiam eu, sunt plictisitoare, n-am nimic interesant de spus“ Sau cand colegul tau e promovat si tu te gandesti: »Nu sunt bun de nimic, nimeni n-o si-mi remarce nicio- dat& munca“. Sau cand casa e un dezastru, gradina e inva- data de buruieni i cogul de rufe da pe afara, iar tu iti spui: »E prea mult pentru mine, n-o sa reusesc niciodata sa fac toate astea, nu sunt fn stare, ma simt coplesita. Apararea Primara ne face sa avem foarte putina energie si o lipsa generala de incredere in noi ingine, iar in cele din urma poate conduce chiar la o stare de depresie clini: 3. Falsa Speranta Aceasta aparare genereaza ganduri, sentimente gi actiuni care sunt in general insotite de un sentiment de urgenta, in situatii in care nu exista de fapt nicio urgenta. ,,Trebuie si raspund imediat la acest e-mail’, cand primegti un e-mail. ,Trebuie sé fac curatenie in toat4 casa inainte si soseasca musafirii®, cand astepti vizita wnor prieteni. ,,Ar trebui s4 termin proiectul acum’, cand nu exista niciun termen-limita. Falsa Speran{d genereazi mult stres in viata noastra, provocand probleme precum insomnia ali- mentata, rumegarea la nesfarsit a unor ganduri sau un perfectionism care ne epuizeaza. Aceasta aparare poate duce la epuizare sau abuz de substante, din dorinta de a ne relaxa mintea supraincarcata. Ne impiedicd sa ducer viata pe care ne-o dorim, din moment ce punctul nostru de referinta este in exteriorul nostru. Suntem predominant orientati catre satisfacerea asteptarilor si nevoilor altora, aga cum le percepem noi, adica intr-un mod care poate s4 nu aiba nicio legatura cu adevaratele lor nevoi. intre timp,42 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL desigur, ne neglijam propriile nevoi. Comportamentul generat de Falsa Speranté poate da impresia ca traim pentru a satisface nevoile altora, cand de fapt e vorba despre ce obtinem noi ingine de aici: apreciere, ,,dragoste%, recunoastere, acceptare etc, 4, Falsa Putere Aceasta aparare presupune ganduri, sentimente gi actiuni care transmit un singur mesaj: ,,Nu e nimic in neregula cu mine, dar totul e in neregula cu cealalta persoana* Orice gand negativ prin care judecim pe altcineva semnalea- za de obicei Falsa Putere. in prezenta ei, e posibil si ne simtim furiosi, iritati, victimizati, gelosi, critici, s4-i jude- cm pe ceilalfi etc. Toate aceste emotii ne demonstreaza clar c& cealalti persoana greseste grav si suntem convinsi c intreaga lume ar fi de acord cu noi. De exemplu, cand te infurii pe fiica ta pentru cd tu crezi ca ar trebui si se imbrace mai repede dimineata, inainte de a pleca la scoala. Sau cand te iei la cearta gi iti invinovatesti sotia pentru comportamentul ei, in loc sa asculti explicatia ei cu privi- re la ce s-a intamplat. Sau cand spui ca nu te intereseazi ideile altcuiva ori nu esti de acord cu el, fara s& fi anali- zezi sau si-i intelegi opiniile. In general, Falsa Putere ne va baga intr-o multime de conflicte cu alti oameni. Poate, de asemenea, contribui la probleme fizice asociate cu stresul, precum migrenele si hipertensiunea. 5. Negarea Nevoilor Aceasta aparare este mai greu de recunoscut, pentru cd la suprafaté pare sa nu existe nicio problema. In reali- tate, tocmai lipsa emotiilor sau reactiilor in general esteFUNDAMENTE TEORETICE 43 problema. Chiar si in circumstante in care cei mai multi oameni ar simti ceva, persoana care isi neaga nevoile nu va simti aproape nimic. Este ca si cum capul si trupul n-ar mai comunica deloc. Capul (mintea) nu mai stie ce se intampla cu trupul, nici fizic, nici emotional. De exemplu: »locmai mi-a murit un prieten si stiu ca ar trebui sA ma simt trist, dar nu simt decat o durere in stomac“. Acest om a aflat ulterior ca durerea din stomac era tristetea pe care mintea lui ,,stia“ cd el trebuie s4 0 simta, dar n-o simtea. De asemenea, oamenii cu o aparare puternica de acest fel tind s& simt, fizic, mai putin. De exemplu, nu fi deranjea- za prea mult caldura sau frigul, nu vor observa ca au febra decat daca va fi mare ¢i adesea sunt capabili s suporte o durere fizica intensa. Acest lucru le poate pune viata in pericol in mod direct, din moment ce un prag al dure- rij atat de ridicat le poate da medicilor impresia ca boala lor nu e prea grava, asa c4 nu vor aplica tratamentul de urgenta care ar putea fi necesar. Un alt exemplu este comportamentul ,,delasator“ Din moment ce Negarea Nevoilor ne face s4 simtim foarte putin, nimic nu ni se pare extrem de urgent. A amana sau chiar a uita despre lucruri cu adevarat importante, precam plata impozitelor si facturilor, ori lucruri pe care copiii sau sotia te roagi de cateva saptiméni sau luni sa le faci sunt exemple clasice ale acestei aparari in actiune. La fel este si tendinta de a evita s4-ti asumi responsabilitati. Cand esti sub imperiul Negarii Nevoilor, nimic nu pare s4 conteze prea mult, totul pare destul de OK, asa ca de ce ti-ai face griji? A fi responsabil ar ,pune in pericol aceasta stare de nepasare, asa ca evitam sa fim responsabili.44 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI Negarea Nevoilor este adesea asociati cu abuzul de substante. Aceasta se intampla pentru cA nu este intot- deauna usor sa intretii detagarea ce caracterizeazd Negarea Nevoilor. In acest caz, alcoolul sau drogurile, dar si sedintele prelungite de meditatie, sport, uitat la tele- vizor sau citit pot fi de mare ajutor in mentinerea starii confortabile — ,Nu mi deranjeazA nimic“ Orice reugeste sa anestezieze sentimentele care altfel si-ar face aparitia intra in acest tip de aparare. Aga cum spuneam, daca aver activa Apararea de Negare a Nevoilor, adesea ne va fi greu sA ne asumam responsabilitati reale, la fel cum ne va greu sd ajungem la apropiere in relatii sau chiar prietenii. Daca nu-ti dai seama ce simfi sau sensibilitatea ta este tocita din cauza ,anestezicelor®, nici nu prea ai nevoie de aga ceva. »De ce si ma deranjez? N-as face decat s4-mi complic viata Pana la urma, rezultatul unei aparari puternice de Negare a Nevoilor este ca viata trece pe langa tine fara s-o fi trait, Este ca gi cum ai aluneca automat dintr-un an in altul, fara sa ajungi niciodata la ceea ce conteazi cu adevarat pentru tine. Francezii au pentru aceasta 0 expresie care s-ar tra- duce prin: ,, Aleea Mai tarziu da in Piata Niciodatd“ Mare pacat! Figura urmatoare ne arata cum se construiesc mecanisme- le noastre de aparare, strat cu strat. Una dupa alta, Frica, Apararea Primara, Falsa Speranti, Falsa Putere gi, in cele din urma, Negarea Nevoilor se dezvolta intr-un zid gros si trainic ce fine suferintele vechi la distanta de constiinta noastra.FUNDAMENTE TEORETICE 45 Este crucial sA poti recunoaste cele cinci aparari, asa ca studiaza Anexa 2, care le descrie aprofundat pe fiecare in parte. Negarea Nevoilor Falsa Speranta © Falsa Putere Apirarea Primara Figura 2. Zidul de apdrare al mecanismelor de aparare. A trai in trecut Evenimente din prezent, pe care le-am numit Simboluri, activeazd sistemul de aparare invechit, determindn- du-ne sa traim in trecut, fara ca macar sA ne dim seama. ‘Tot ceea ce ne inconjoara poate actiona ca un Simbol, activand una sau mai multe aparari, Este Simbol ceva ce poarta o anume asemanare, oricdt de mica, cu un eveni- ment amenintator din trecut. Aceste evenimente au fost depozitate in creierul nostru emotional, in loc sd fie proce- sate cum trebuie, pentru a putea fi depozitate in memoria46 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI noastra pe termen lung. Pe aceasta din urma o putem accesa mai mult sau mai putin atunci cand ne propunem. Cu alte cuvinte, ea contine ceea ce ne amintim constient: eu, de exemplu, imi amintesc cA am crescut in Persia*, ca ne-am mutat in Olanda cand aveam aproape zece ani si cA am studiat la Amsterdam. Nu-mi amintesc constient cum m-am simtit cand am fost anesteziata inainte sa ma nasc sau cum m-a tinut mama in brate pentru prima oar{, nici ce am simtit cand s-a nascut fratele meu. Creierul rational nu poate procesa $i depozita in mod adecvat amintiri decat dupa varsta de aproximativ trei ani. Creierul emotional, dimpotriva, pare sa fie activ si functional inca dinainte de a ne nagte! Asa ci o multime de fragmente valoroase de informatie si-au gasit locul in creierul emotion: dinainte de varsta de trei ani, dar si acele amintiri ulteri- oare care au fost prea dureroase pentru copil pentru a fi procesate. mintiri Jar cand in viata noastra de adult se intampla ceva ce sea- mand cu o fafeté a unui eveniment dureros care a fost prea grav pentru ca Eul nostru copil sa-l inteleag’ pe deplin, intervin mecanismele noastre de aparare. Cand eram copii, acest lucru era necesar, ne ajuta si trecem peste orice, indiferent cat de dureros ar fi fost, atata vreme cat nu ne omora fizic. Un copil va supravietui unui abuz sexual si fizic grav, neglijarii emotionale si abandonului, pentru ca sistemul lui de aparare nu-i da voie sa simta cat de grava este, de fapt, realitatea lui. Ca adulti insa, nu mai avem nevoie de aceasta protectie. Presupusa amenintare * Persia era denumirea folosit’ pana in 1935 de Occident pentru a desemna Iranul, dar continu’ si fie folosita si astazi neoficial, atat de iranieni, cat si de straini. (n. trad.)FUNDAMENTE TEORETICE 47 nu mai este o amenintare. Dar creierul nostru emotional nu face distinctia, in graba lui de a ne apara de un posibil pericol. Aga c4, atunci cand detecteaza o asemanare cu un eveniment dureros din trecut, activeazd sistemul de apa- rare, iar noi suportam consecintele: ne infuriem, ne facem griji, ne speriem, nu simtim nimic sau ne gandim ca ceva nu e in regula cu noi ingine. $i toate acestea, doar pentru ca creierul nostru emotional se grabeste sa traga concluzii gi se inseala! Zidul Negasiif sistemul de aparare Figura 3. Inlantuirea proceselor in cercul constiintei. La treabé! Iti trebuie doar un sfert de ord pe zi E timpul sa-ti reprogramezi creierul emotional, ca sa ince- teze si mai reactioneze la amenintari imaginare, care nu sunt deloc amenintari. Ca sd te poti elibera de sistemul de aparare din copilarie, care iti dicteazi mare parte din viata de adult.48 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL Metoda este foarte precisa, a fost testata gi retestatd, iar o multime de oameni, printre care ma numéar si eu, au simtit imensele avantaje ce pot fi obtinute cu ajutorul ei. Ca sa spun adevarul, chiar ma intreb ce s-ar fi ales de cas- nicia, cariera, sanatatea mea (am fost o fumatoare avida timp de 16 ani) sau, chiar mai rau, de copiii mei, daca n-as fi aplicat pe mine insami PRI. iti urez sa ai rezultatele bune pe care le-au obtinut multi inaintea ta i stiu c4 poti sa le obtii si ta. Ai nevoie de un singur lucru: putina disciplina ca sa faci ceea ce iti explic jn aceasta carte in fiecare zi, atat timp cat va fi nevoie ca sa termini programul. Nu-ti trebuie decat cel mult un sfert de ora pe zi. Nimeni nu poate si spuna cd nu gaseste un sfert de ora pe zi. Deci nu folosi aceasta scuza ca sa te pacalesti singur! $tiu ca poti reusi, aga cum au reusit multi clienti tratati cu metoda PRI. N-a fost intotdeauna usor, dar au reusit si rezultatul a meri- tat cu varf gi indesat fiecare minut pe care |-au investit! Cel mai greu lucru este s& te tii de exercifii, si nu améni (iti negi curva nevoile?), s continui cand devine dificil (vor iesi la iveald niste sentimente dureroase si vor fi necesa- re cateva exercitii grele), pana cand, intr-o zi, vei incepe sa simti schimbarea din viata ta. La inceput s-ar putea si treaca neobservata, din moment ce efectele PRI vin de la un nivel inconstient, dar mai devreme sau mai tarziu vei remarca, fara indoiala: creierul tau emotional este in curs de reprogramare. Ca nu mai e gata sa reactioneze in orice moment, ci este mult mai linistit in majoritatea timpu- dui. Jar dacd mai are cate o scapare, vei fi din ce in ce mai antrenat si priceput s&-1 calmezi. In consecinta, relatiile tale vor deveni mai armonioase, copiii tai vor incepe inFUNDAMENTE TEORETICE 49 mod sigur sa te aprecieze mai mult ca parinte, colegii si prietenii vor observa ca te-ai schimbat in bine, iar tu te vei simti mai calm, mai putin stresat, nu atat de tentat sa faci abuz de substante sau s4 mananci in exces gi, nu in ultimul rand, plin de dragoste si compasiune pentru tine si pentru ceilalti. Te vei simi tot mai des in armonie cu tine insuti si cu tot ce te inconjoara. Vei stapani Arta de trai constient. Merita sa investesti 15 minute pe zi pentru toate acestea! Inainte de a incepe, o promisiune catre tine insuti Ja decizia constienta cA vrei s4-ti acorzi aceasta sansa de a-ti lua in propriile maini bunastarea emotionala si c4 meriti sfertul de ora pe zi de care va fi nevoie pentru aceasta. inchide ochii, inspira adanc gi expira cat mai incet posibil, de trei ori. Pune-ti urmatoarele intrebari: » Merit aceasta sansa? ¢ Imi voi acorda sprijinul de care am nevoie rezervan- du-mi cele 15 minute pe zi? « In fiecare zi? Chiar si de ziua mamei sau cand am o zi proasta la serviciu si nu vreau decét si mandnc 0 galeata de inghetata in fata televizorului? Daca ai raspuns de trei ori da‘, ia un caiet (singura investitie necesara), pe care il vei folosi pentru exercitiile PRI. Scrie urmatoarele: ° Merit aceasta sansa de a prelua controlul asupra bu- nastarii mele emofionale. ° Ma voi ajuta singur acordandu-mi 15 minute pe zi pentru exercitii.50 TERAPIA INTEGRARIT TRECUTULUI ° Da, in fiecare zi, indiferent a cui zi de nastere este sau cat de nemultumit sunt de viata mea. ° Singurul lucru de care am nevoie ca sd fac schimba- rea pe care mi-o doresc este putind disciplind, ca sd fac pasii necesari in fiecare zi. ¢ Stiu cd sunt in stare sd o fac! Pune data si semneaz, iar apoi uita-te zilnic cateva clipe la aceasta pagina, inainte de a-ti face exercitiile. Acum esti gata s4 incepi etapa 1. Pentru explicatii mai detaliate asupra teoriei si meto- dei PRI, precum i pentru referinte stiintifice si literare, poti citi Rediscovering the True Self si Musions (disponi- bile in engleza).ETAPA 1 AUTOANALIZA Cand ma gisesc sub influenta creierului emotional?Lasa in urma Aleanurile, Ca sé ajungi la un acasé mai bun. Lasé in urma Stavilele pe care le-ai pus Ca sé nu simfi Ce a fost. Nu-ti fie teamd, E doar trecutul. Vera Boscu, IncrezdtorASA CUM NE SPUN DE MULTE secole inteleptii din Occident si Orient, cunoagterea de sine este inceputul oricirei intelepciuni. Numai cind ne cunoastem pe noi, dorintele, gandurile, sentimentele si motivele din spatele comportamentului nostra, vom avea o sansa s facem ceva in privinta lucrurilor care ne supara in mod fundamental. Cat vreme mintea gi sentimentele sunt pentru noi un fel de cutie neagra, nu ne vom cunoaste si vom continua sa cautim r&spuns la problemele noastre gi la indeplinirea dorintelor noastre in exterior. Totusi, a le cauta oriunde in alti parte decat inauntrul nostru e o condamnare la esec. Acorda-ti cateva clipe ca sa intelegi cu adevarat acest lucru. Aga e, numai induntrui tau vei gasi raspunsul la pro- blemele tale si calea catre implinirea dorintelor. Orice vine spre noi din exterior cel mult ne va alina, bucura sau face fericiti o vreme, dar nu pentru mult timp! Afla-ti propriile aparari inainte sa incepi exercitiile din cadrul etapei 1, e util s4 afli ce aparari folosesti cel mai mult. FA testul pe care il vei gasi la sfarsitul cartii, la Anexa 1. Celor mai multi oameni le place sa afle mai multe despre ei insisi facand asemenea teste. Poate ai un partener sau un prieten dispus sa-l faca si el, Cand faci asemenea lucruri impreuna cu cineva, e mai ugor s4 nu abandonezi pe drum. Testul iti va arita daci folosesti preponderent Frica, Apararea Primara si Falsa Speranté (un profil mai54 TERAPIA INTEGRARH TRECUTULUL predispus la depresie) sau 0 combinatie de Falsa Putere si Negarea Nevoilor (profil cu intimitate emotionala redusi in relatii). Sau poate ci adesea combini Falsa Speranta si Negarea Nevoilor (profil predispus la perfectionism si epuizare sau alte boli ce presupun un ,,deficit de energie’, precum fibromialgia, oboseala cronici/encefalomielita mialgica, dureri musculare gi scheletice), ori esti dintre cei care au puternic activata Falsa Putere si Apararea Primara (profil cu un sentiment puternic de victimizare si trasaturi de personalitate accentuata) sau orice alté combinatie de aparari. Daca ai peste tot scoruri mici (4 sau mai putin la fieca- re aparare), aceasta inseamna ori ca ai facut deja multa munca de dezvoltare personala si te poti opri acum din lectura acestei carti ori, mai probabil, ai o aparare de negare a nevoilor extrem de puternica. De fapt, pentru ca Negarea Nevoilor nu te lasa s4 simi mare lucru, majori- tatea intrebarilor din test nu ti se vor parea relevante. in acest caz, trebuie s& ai si mai mult griji si nu-ti pierzi perseverenta necesara ca s4 termini acest program. Testul te va ajuta si-fi faci o idee mai buna despre genul de ganduri, emotii si comportamente pe care trebuie si le identifici in etapa 1, cand scopul este sa iti dai seama in ce momente {i se activeazi mecanismele de aparare. Instalarea observatorului intern Asa cum mentionam in Prefata, in primele cAteva sapta- mini ale acestui program iti voi arata cum sa-ti instalezi propriul ,,observator intern. Odata facut acest lucru, veiETAPA 1: AUTOANALIZA 55, incepe sa recunosti acele ganduri, emotii gi actiuni care iti complica viata $i isi au originea in creierul tau emotional. Cum spuneam, aceasta este partea din creier care actioneaza inainte s4 gandeasca si adesea genereaza reactii de supravietuire. Vei descoperi cA atunci cand esti iritat sau plin de nervi, cel care se manifesta este creierul tau emotional, nu cel rational. La fel se intampla si cand esti speriat, stresat sau agitat, cand te simti rusinat, vinovat sau coplesit. Vei vedea ci multe sentimente care ti se pareau perfect normale in circumstantele date nu sunt chiar atat de adecvate si ,normale“ pana la urma. Vei descoperi ca ele arat cA partea emotionala din creierul tau a declangat o alarma, ceea ce a facut ca o strategie de supravietuire depasita sa puna stapanire pe tine. Recunoasterea mecanismelor de apadrare in urmatoarele doua sptamani sau oricat e nevoie ca si capeti deprinderea, te rog sa iti observi sentimentele, gan- durile si reactiile. Obiectivul este s recunosti orice reactii care se inscriu in una dintre cele cinci aparari: 1. Frica: te simti speriat, tensionat, nelinistit etc. in mo- mente in care nu exista niciun pericol fizic imediat. Ex: »Mi-e fricd sa ma duc singur la o petrecere’, ,, Mi-e teama sd-i spun prietenului meu ca nu-mi place cum se poartd cu sotia mea’, ,Mi-e frict de avioane’, ,Nu pot sd dorm singur pe intuneric“ etc. 2. Apdrarea Primard: orice gand sau sentiment negativ despre tine insuti. Ex: Sunt rau‘, Eu sunt de vind’, »N-o sé reusesc“ sau orice variatie a acestora.56 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUI 3. Falsa Speranfa: un sentiment de urgenti, stres, senti- mentul ca ceva“ (comportamentul tip Falsd Speranji) trebuie facut neapdrat acum, ideea ca daca te schimbi, totul va fi bine. Adesea, Falsa Speranta presupune sd faci ceea ce crezi ca le va placea altor oameni. Ex: ,,Dacd voi fi mai... sau mai pufin..., totul va fi bine* ,,Dacd ras- pund imediat acuzafiilor ei, nu va mai fi supdrata pe mine“ ,,Daca voi fi o mama perfecté, copiii mei vor fi fericifi si ma vor iubi® ,,Dacé slabesc, toate problemele mele se vor rezolva‘ etc. 4. Falsa Putere: iritare, nervi, furie sau orice alté emotie sau judecata care implica existenta altcuiva care e rau, greseste, e de vind etc. Ex: ,Ma dezgusta, de ce nu poate si se lase de baut?’, ,Nu conta pe el, e un ratatS ,Nu vreau sd mai am nicio legdturd cu tine, e ceva foarte in nereguld cu tine’ Nu pot sd o suftr, are succes, e inteli- genta, simpatica si arata bine“ etc. 5. Negarea Nevoilor: o tocire general a sentimentelor, uitucenie, delésare, sd te comporti ca si cum nu existé nicio problema atunci cand existé, sd nu ai nevoie de nimic, sé fii comod, sé te porfi ca $i cand totul e bine, sa nu ai nicio pasiune in viata, sd iti dai voie sé consumi substanfe sau mdncare peste mdsurd, sa fii dependent de muncd etc. Ex: ,Sigur ca sunt bine, tu?“ (cand abia ai divorfat), ,.Ma ocup de asta mai tarziu“ (despre un bec care s-a ars cu cateva siptimdani in urmd), ,Mi-e indiferent ce facem, mie mi-e bine oricum’, ,,Nu-ti face griji pentru mine“ etc. Daca vrei explicatii suplimentare si alte exemple ale celor cinci aparari, ca sa te simti suficient de lamurit inain- te de a incepe sa le identifici pe ale tale, citeste Anexa 2ETAPA 1: AUTOANALIZA 57 sau reciteste subcapitolul Un sistem de apdrare depdsit (pagina 38). De asemenea, poti si-ti verifici capacitatea de a recunoaste aparari, facand testul de recunoastere a mecanismelor de aparare din Anexa 3. $i, desigur, in cartea mea Illusions’, vei gsi informatii detaliate despre fiecare aparare in parte. Acum esti suficient de bine pregatit ca s& faci primul pas. Ta-o ca pe un fel de vanatoare de comori: ,,vandtoarea de aparari* PRI. Identificarea mecanismelor de aparare poate fio provocare interesanta, dar gi un joc. Aceasta nu numai ca te va invata multe despre tine insuti, dar va si face pro- cesul distractiv, Daca incepi acest program impreuna cu un partener sau un prieten, il puteti transforma intr-un joc: cine recunoaste cele mai multe aparari intr-o zi. Tine minte cA noi toti, dar abso- lut toti, avem o multime de reactii defensive in fiecare zi. Ce faci in etapa 1 Asigura-te ca ai intotdeauna la tine niste biletele si ceva de scris, amandoua suficient de mici ca s4-ti incapa in buzu- nar sau poseta. Asigura-te ca porti haine cu buzunare, pe toata durata acestui program. Biletele cu observatii despre sine In fiecare zi (da, in fiecare zi, tii minte?), fii atent la even- tualele reactii defensive pe care le ai. Observa-ti compor- tamentul, gandurile si sentimentele.58 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI Crezi c4 recunosti vreuna dintre cele cinci aparari? Daca da, noteaza doar cdteva cuvinte pe un post-it. Aceasta te va ajuta si-ti amintesti mai tarziu in aceeagi zi ce se intampla in momentul in care ti-ai recunoscut o aparare. {ti va fi util pentru partea a doua a acestei etape. $i mai important, cele cateva cuvinte notate te vor ajuta sa fixezi experienta de a recunoaste o aparare. Iar aceasta te va ajuta si gisesti tot mai multe aparari, rapid si cu usurinta. In timp vei ajunge ca, de fiecare data cand se va activa o aparare, sa ti se aprinda un beculet in minte. lar acest mecanism va face s-ti fie mult mai ugor sa-ti dai seama cand ai fost dominat de o reactie defensiva. Recunoasterea unei aparari atunci cand se activeaza este intreaga baz a programului PRI. Nu-ti face griji daca la inceput e mai greu, continua gi vei vedea ca, dup o vreme, vei deveni foarte priceput. Nu-ti va mai lua prea mult timp. Ideea este sa-ti vezi de viata ca de obicei, notand doar cateva cuvinte din cAnd in cand, atunci cand suspectezi ca s-a activat vreo aparare. lata cum ar putea arata, la sfargitul zilei, ,,recolta“ de biletele a unei persoane, pe care o vom numi Mary: © Bob/ceai ¢ Andrea/TV/canapea © Joe/noi toti Dupa cum vezi, aceste biletele nu au sens decat pentru persoana care le-a scris. Totusi, cand va citi aceste notite, persoana care le-a scris isi va aminti situatia cu pricina rapid si cu precizie. Jar acest lucru va fi necesar la sfarsitul zilei, aga cum iti voi explica imediat. In acest exemplu, ,,Bob/ceai“ se refera la situatia in care Mary il vede pe sotul ei band ceai. Desi lui Mary i-a placutETAPA 1: AUTOANALIZA 59 dintotdeauna ceaiul, Bob rareori obignuia si bea un ceai cu ea, preferand cafea sau bere. Acum cA are un nou prie- ten care bea tot timpul ceai, Bob a inceput gi el sa bea ceai mai des. Acest lucru o irité pe Mary, ceea ce este in mod clar o reactie defensiva. Mary recunoaste o aparare, scoate un post-it si creionul din buzunar gi scrie ,,Bob/ceai* in sectiunea urmitoare iti voi explica ce e de facut mai departe, pentru ea si pentru tine. Analiza observatiilor Aici intervin cele 15 minute pe zi. Copiazi Formularul de autoanaliza a observatiilor de la pagina 60 pe o coala A4 sau printeazi-] pe cel disponibil online la adresa www.PastRealityIntegration.com. Organizeaza-le in dosa- re, ca s8-ti poti monitoriza progresele. Stabileste 0 ora, aceeasi in fiecare zi, cand poti s4-ti scrii observatiile pe care le-ai facut in timpul zilei. Pentru cei mai multi oameni, aceasta inseamna seara imediat dupa cina sau dimineata inainte de a incepe lucrul. in general, inainte de culcare nu e cel mai bun moment, pentru ci cei mai multi sunt prea obositi la acea ora ca s se mai con- centreze. Alege-ti cel mai potrivit moment pentru tine. Cand fi-e cel mai usor s4-ti rezervi cele 15 minute pe zi de care e nevoie ca sa incepi o viata noua? Odata ce ai gasit cel mai bun moment in functie de pro- gramul, nevoile si cantitatea de energie pe care o ai, fii consecvent, Daca iti creezi o rutina, iti va fi mult mai ugor s& pastrezi disciplina de care e nevoie pentru ducerea la bun sfargit a programului, pentru ca apoi sA pofi trai mai60 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI constient, s4-ti iei in propriile mini viata si bunastarea emotionala. Completeazi formularul de analiza, ca si intelegi mai bine ce s-a intamplat in timpul zilei. Poti face asta manual sau. pe computer, cum ti-e mai bine, atata vreme cat iti rezervi cele 15 minute pe zi sd o faci. Uita-te la bilefelele cu observatii pe care le-ai scris in timpul zilei si, pentru fiecare situatie, noteaza pe scurt (acesta nu e un jurnal): « Situatia: situatia in care ai devenit defensiv. e Reactia: care a fost reactia ta. » Categoria de aparari: in ce categorie de apdrari intra reactia ta. Daca intr-o zi ai recunoscut multe aparari, analizeaza cate situatii poti in cele 15 minute alocate, Nu-ti face griji dacd nu le cuprinzi pe toate, te vei obignui, daca faci asta zilnic timp de 15 minute. Noteaza, de asemenea, data si numarul analizelor tale. Astfel, iti vei face o idee cat de mult si cat de des lucrezi, doi factori majori cand e vorba de eficienta PRI in fiecare caz in parte. Formular de autoanaliza, etapa 1ETAPA 1: AUTOANALIZA 61 Exemple Data: 11.02 Nr: i S: Bob a baut ceai. R: L-am intrebat ,,A inceput deodata sa iti placa ceaiul?* si m-am simftit iritata. A: Falsa Putere. Data: 12.02 Nr: 2 S: $eful meu nu mi-a trimis gi mie e-mailul legat de sanatatea Carlei. R: Am indepartat sentimentul neplacut provocat de asta continuand sa lucrez, A: Negarea Nevoilor. Data: 12.02 Nr: 3 S: Zgomot de usi trantite in casa. R: Teama de a merge sa vad ce se intampla. A: Frica. Data: 13.02 Nri4 S: E-mail de la Sue in legatura cu ultima noastra conversatie. R: Un sentiment incomod, nu e adevarat ce spune despre mine, a interpretat gresit ceea ce am spus. A: Falsa Putere.62 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI Data: 13.02 Nr5 S: Vocea deprimata a lui Tristan la telefon, dupa ce s-a suparat pe mine aseara. R: Mi-am luat 0 voce calda si prietenoasa, sperand cA nu mai este suparat pe mine. A: Falsa Speranta. Data: 14.02 Nr: 6 S: E-mailul lui Sue, mi-am luat de lucru acasa, dar n-am lucrat. R: Iritare, pe care nu am aratat-o. A: Falsa Putere. Data: 14.02 Nr: 7 S: Lucram la ceea ce imi luasem de lucrat acasa. R: M-am gandit ,,N-o si-mi iasa, 0 sa fie de doi bani”. A: Apararea Primara. Data: 14.02 Nr: 8 S: Remarca Sandrei: De ce iei intotdeauna partea cuiva?“ R: Am gandit: Sunt un om de doi bani* A: Apararea Primara. Dac ai un prieten bun sau partenerul de viata e si el inte- resat de aceasta abordare, ar fi mai usor sa incepeti impre- una programul. Va fi mai simplu si te tii de cele 15 minute de lucru, daca stii ca vei vorbi cu cineva despre acesta. In plus, vei avea cu cine si impartagesti experientele prin careETAPA 1: AUTOANALIZA 63 treci. Intalniti-va o data pe saptamana, evaluati-va progre- sele, discutati despre dificultatile aparute si semnalati-va reciproc punctele slabe. La inceput, cel mai probabil vei gasi doar una sau doua situatii pe zi in care iti vei recunoaste mecanismele de aparare activate. Nu-ti face griji! Esti atdt de obisnuit sa privesti aceste reactii drept perfect normale: ,,Am fost aga toata viata, asa sunt eu. In plus, mai sunt gi altii la fel in familie, deci trebuie sa fie genetic’. Continua oricum, reamintindu-ti si fli atent la orice reactie care ar putea fi defensiva, sa o notezi si s4 0 analizezi mai tarziu. Vei prinde smecheria mai curand decat crezi. Atunci cand vei fi in stare sA recunosti cam cinci reactii defensive pe zi, vei fi gata sa treci la etapa 2. Cel mai probabil, iti va lua cam doua saptamani ca sa ajungi atat de departe. Nu trisa trecand prea curand la etapa 2. Daca nu-ti recunosti mecanismele de aparare, este imposibil sa aplici PRI. Graba nu te va ajuta s& obtii rezultate mai repede, ci chiar invers. Cu cat te perfectionezi mai mult la iden- tificat aparari, cu atat mai bune vor fi rezultatele. Orice investitie suplimentara ai face in aceast4 etapd merita cu varf gi indesat efortul. Aga cA ai rabdare, {4 biletele si com- pleteaza formularul de autoanaliza in fiecare zi timp de cel mult 15 minute. Cand vei observa cu usurinta cel putin cinci aparari pe zi, poti sa treci la etapa 2.ETAPA 2 RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR Ce declanseaza reactia creierului meu emotional?Ai iubit vreodaté atat de intens Incét sa te condamni singur La flacarile vesnice ale iadului? Eu da... Sperand intr-o viaté mai bund, Luptand pentru ce mi se cuvine, Nesimtitor la dorurile adanci din mine. Ai iubit vreodata atat de adénc Incat sé te dai cu totul pentru acel vis, Ca nu cumva sé simti Cat de pustiu si de stingher ai fost odata? Vera Boscu, A iubiODATA CE AM PUS in aplicare etapa 1 si suntem in stare sA ne identificim gindurile, emotiile si actiunile generate de mecanismele de aparare declansate de creie- rul emotional, putem trece la urmatorul pas pe calea Artei de a trai constient: identificarea evenimentului anume din prezent care a declansat aceasta reactie. Uneori, e clar ca lumina zilei care sunt aceste evenimente, insi, de multe ori, ele trec neobservate la momentul respectiv. Totusi, impactul lor asupra creierului emotional este imposibil de negat, din moment ce activeaz4 un raspuns emotional. Unul care, analizat mai indeaproape, se dovedeste neadec- vat in cel mai bun caz sau, adesea, de-a dreptul distruc- tiv. De exemplu, vei afla ca o anume expresie de pe chipul mamei tale iti activeazd o reactie de supravietuire, aceea de a-ti fi frica de ea (Frica). Ori vei descoperi cA te infu- rii (Falsa Putere) cand sotul tau uité sA te intrebe cum ti-ai petrecut ziua. Sau cand ajungi acasi, dupa o zi de munca, si incepi sa te simti deprimat gandindu-te la viata ta (Apararea Primara), in realitate, creierul tau emotional reactioneaza la faptul ca odraslele tale n-au intins rufele. in aceasta etap’, iti voi arata procedura de ,,decodare“ PRI, care te va ajuta sa-ti analizezi reactiile emotionale, ca sa intelegi cum si de ce apar. in aceasta etapa, vei vedea si cA aceasta procedura de decodare functioneaza foarte precis si de fiecare data.68 ‘TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUI Ce faci in etapa 2 Biletele cx observatii despre sine si analiza observatiilor Structura etapei 2 este aceeasi ca pentru etapa 1. Intai de toate, continua sa notezi cateva cuvinte pe un post-it, ime- diat ce recunosti o reactie defensiva. Nu amana, pentru cA trebuie sa-ti fixezi in creier obiceiul de a-ti recunoaste mecanismele de aparare. Apoi, ca si in etapa 1, o data pe zi, rezerva-ti cel mult 15 minute ca si completezi Formularul de autoanaliza. Poti copia formularul din aceasta carte pe o coala A4 sau poti sa-l descarci direct de pe site-ul PRI. Gasirea Simbolului si a Perceptiei Senzoriale In a doua faza a etapei 2, voi adauga doar cateva ingredi- ente la ceea ce ai realizat pana acum. Mai inti, asa cum spuneam, situatia care iti activeazd reactia defensiva este ceea numim un Simbol. O numim astfel pentru cA ea simbolizeaz4 ceva ce ti s-a intamplat in copilarie si care a fost prea dureros ca sa-l poti procesa cum trebuie. in consecinta, amintirea dureroasi ramane stocata in creierul tau emotional. Simbolurile sunt toate acele intamplari de zi cu zi, oameni, experiente — tot ceea ce percepem constient sau inconstient — si care prezinta o asemanare anume cu o amintire dureroasa pastrata in creierul nostru emotional. in mod constient, noi nu ne dam seama de aceasta asema- nare. Doar devenind constienti de faptul c4 reactia noastra va puter deduce c& am avut de-a face cu este una defens un Simbol.ETAPA 2: RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR. 69 Simbol poate fi orice: oamenii din viata ta, dar gi un cantec, un film sau chiar aspectul, sunetul sau mirosul a ceva. Orice poate fi un Simbol, atata vreme cat contine un. detaliu anume care i] aseaman cu 0 situatie dureroasa din trecut. Este ca si cum ne-am plimba peste tot cu o camera mica de filmat fixata pe cap. Aceasta scaneazi permanent tot ceea cee in jurul nostru, cautand posibile amenintari. Imediat ce detecteaza in prezent ceva ce seamana cu un eveniment vechi depozitat in memoria noastra emotionala, mecanis- mul de aparare este activat. in etapa 2 a programului, vei afla ce anume din Simbol ifi determina creierul emotional sa dea alarma. Gasirea aces- tui detaliu precis, pe care il numesc Perceptie Senzoriala (PS), va face posibila accesarea creierului tau emotional si apoi, in etapa 3, iti va permite sa-l reprogramezi astfel incat s4 reactioneze la prezent, in loc de trecut. Poti identifica acest detaliu anume, asa-numita Perceptie Senzoriala, punandu-ti urmatoarea intrebare: Ce anume am perceput cu simturile (de obicei vazul si auzul, dar se intampla sd fie si mirosul, gustul sau atingerea) in momen- tul in care s-a activat Apdrarea? Exemplu: simti ca incepi sa te infurii in momentul in care o prietena te acuza de ceva si nu ascult ce ai si tu de spus. Furia este in mod clar un.sentiment care arata ca s-a acti- vat o aparare (Falsa Putere, mai precis). $i Simbolul nu e greu de gasit, este chiar prietena ta. Dar care este Perceptia Senzoriala care a determinat creierul tau emotional sa preia controlul?70 TERAPIA INTEGRARIT TRECUTULUI intoarce-te cu ochii mintii la situatia Simbol. Priveste din nou scena din fata ta. ° Ceanume ai perceput exact inainte sd te infurii? ° Ce anume te-a deranjat cel mai tare? © Care e primul lucru care ifi vine in minte, cand te pui din nou in situatia Simbol? ¢ Imagineazd-ti ca te uifi din nou la expresia prietenei tale, Asculté din nou ce spune. Ce anume te frapeazd imediat? ¢ Concentreazd-ti intreaga atentie. Raspunsul ar putea fi foarte bine: ,,Expresia foarte acuza- toare si dezaprobatoare de pe chipul ei: privirea sfredeli- toare, colturile gurii intoarse in jos“. Raspunsul ar putea fi, de asemenea: ,,Ceea ce a spus: «Nu te cred»“ sau ,Tonul ridicat si agresiv al vocii ei. Numai tu poti s& te intorci la situatia Simbol. inchide ochii, daca asta te ajuta si o vezi mai clar, si constata ce te frapeaza mai intai. De obicei, acesta este aspectul-cheie al situatiei Simbol, Perceptia Senzoriala (PS) care a activat reactia creierului tau emotional. Felul cum descrii tu Perceptia Senzoriala nu trebuie sa fie neapérat ceea ce s-a intamplat in realitate. Vorbim despre ceea ce ai perceput tu, iar asta este, prin definitie, ceva subiectiv. Aga cA nu-ti face griji daca ceea ce ai perceput este sau nu corect. incearca doar s4-ti amintesti cu preci- zie imaginea, sunetul, gustul sau mirosul a ceea ce ai per- ceput tu. intelege ca ceea ce faci tu aici este sa-ti accesezi creierul emotional. Iar ceea ce se intampla are legatura cu 0 singura persoana — tu, nimeni altcineva. Ceea ce per- cepi tu despre o persoana sau o situatie Simbol pentru tineETAPA 2: RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR 7 spune multe despre tine si putin sau chiar nimic despre realitatea prezenta. Mai tarziu, vom reveni la realitatea prezentd si vom vedea daca e cazul sa faci ceva in momentul de fata. Pana atunci, foloseste-ti Simbolul ca pe o usa spre creierul tau emotional si o cale de a nu mai trai defensiv! Exerseaza gasirea Simbolului si a Perceptiei Senzoriale timp de doua saptamani, inainte de a trece la pasul urmator, ,Vaneaza“ permanent aparari (cum ai facut si la etapa 1). Cu cat gasesti mai multe aparari, cu atat mai mare va fi comoara pe care o vei gsi la sfarsit. Adauga Perceptia Senzoriala si Simbolul in Formularul de auto- analiza, ca in exemplul urmator: Formular de autoanaliza 1, etapa 2 Exemple Data: 1.12 Nil SS: E-mail de la Joe despre programul lui de training. R: Ma simtiritat, dar reactionez intr-un mod prietenos.72 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL A: Falsa Putere (noteaza doar prima aparare pe care 0 recunosti; in acest exemplu, Falsa Putere, semnalata de iritare, mascata apoi printr-un comportament priete- nos, care indica Falsa Speranta). PS: A scris: ,, Ai reactionat imprevizibil* S: Joe. Data: 2.12 Nr.2 SS: Electricianul mi-a spus ca nu stie dacd a deranjat cablurile de conectare la internet. R; Sunt foarte iritata gi ii spun cA ar trebui sa tie ce face. A: Falsa Putere (de aceasta data este mai simplu, pentru ca n-a incercat s-o mascheze). PS: Privirea goala si ,pierduta“ de pe fata lui. S: Electricianul. Aici a fost nevoie ceva mai multa analiza. La prima vedere, ai crede c Perceptia Senzoriala a fost reprezentata de ceea ce a spus electricianul: ,,Nu stiu“ Dar cand persoana in cauza a revenit asupra Situatiei Simbolice si a analizat-o din nou, primul lucru pe care l-a remarcat n-a fost ceea ce a spus electricianul, ci expresia de pe fata lui. Asa recu- nogti Perceptia Senzoriala: este de obicei, primul lucru care iti vine in minte sau pe care il simti ci are cea mai mare incarcatura emofionala, atunci cand revii asupra Situatiei Simbolice. Data: 3.12 Nr. 3 SS: Vorbesc la telefon cu sora mea gi imi semnaleaza ci nu-i place ceea ce am spus. R: Mi-e teama ca sunt neinteles gi respins, tac.ETAPA 2: RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR 73 A: Frica. PS: Sora mea spunand ,,Nu-mi vine s& vorbesc despre asta cu tine® S: Sora mea. Indiferent ca sora ta a rostit sau nu exact aceste cuvinte, asta eceea ce auzi tu, cand revii la Situatia Simbolica. Aceasta e ceea ce conteaza, ce iti amintesti tu, nu ceea ce s-a intam- plat sau nu in realitate, ce s-a spus sau nu, Aminteste-ti ca e vorba de creierul tau emotional si de continutul lui ascuns, nu despre a afla ce se intampla ACUM. Va urma si partea aceasta, mai tarziu. Data: 4.12 Nr4 SS: J-am invitat pe sotul gsi fiica mea, care citeau pe canapea, sa vind sa citeasca in pat, cu mine, iar ei au refuzat. R: Am spus ,,A, nu-i nimic, m-am dus si am citit sin- gura in pat. A: Negarea Nevoilor. PS: Sotul meu spunind ,,Citesc aici, cu Anne® S: Sotul meu. Cum stii ca a fost implicata apararea de Negare a Nevoilor? Incidentul nu parea important, ai spus ,Bine‘ iar ei au ramas acolo unde se aflau, dar daca esti cu adevarat since- r cu tine, {i s-a strans putin stomacul in momentul in care soful fau ti-a refuzat invitatia. Exact inainte si spui nonga- lant ,,A, nu-i nimic’, te-ai simtit respinsa si dezamagita cA n-a reactionat calduros gi entuziast.74 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL Asculta-ti trupul Cand incepi acest travaliu, va fi greu s4-ti dai seama ca ti se intampla ceva, daca la prima vedere nu pari sa ai abso- lut nimic. Aici intervine analiza a ceea ce se intampla cu trupul tau. Daca primesti semnalele pe care ti le trimite corpul tau, vei putea descoperi ci se intémpld totusi ceva cu tine, inclusiy in situatii mai subtile, ca in exemplul precedent. Totusi, multi dintre noi si-au pierdut aceasta capacitate de a receptiona semnalele mai subtile ale trupului. Daca des- coperi cA nu reusesti si recunosti aproape nicio Situatie Simbolica, s-ar putea ca aceasta s fie problema ta. In acest caz, te sfatuiesc s& citesti Anexa 4, unde iti impartasesc cateva tehnici de respiratie care ti-ar putea fi de mare ajutor ca sd te reconectezi la propriul trup. Nu e de mirare cA multi oameni nu reusesc sa inteleaga ceea ce incearca trupul lor si le spund, din moment ce majoritatea am crescut auzind ,,Nu te mai agita’, ,Taci din gura si f& ce ti se spune’, , Nu mai fi atat de plangacioasa‘, »Esti un rasfatat’, ,,Baietii nu plang’, ,Jti dau eu motiv sa plangi* etc. Toate aceste mesaje fi invata pe copii de la o varsta frageda ca trebuie s4-si reprime emotiile sau macar s& nu le arate si, in cele din urma, s4 nu le simta. Principalul rezultat al acestui ,,dresaj* este cé nu mai primim semnale- le pe care ni le transmite corpul. Vestea buna este c4 aceasta conexiune poate fi restabilita, iar cea mai eficienté metoda de a o face este prin exercitii de respiratie (vezi Anexa 4). Te rog sa-ti acorzi timpul necesar ca s& te reconectezi la propriul corp, daca aceasta legatura nu iti este evidenta.ETAPA 2: RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR 75 Incearca s& pui in aplicare acest exercitiu din etapa 2 de a gasi Perceptia Senzoriala abia dupa ce te simti conectat la corpul tau. Amintegte-ti, esti pe cale s& stapanesti Arta de a tri congtient, luandu-ti in propriile maini bunastarea emotionala. Apoi iti va fi la indemana sa traiesti viata la adevaratul ei potential. Tata cateva exemple in plus pentru pasul 2 al etapei 2, gisi- rea Perceptiei Senzoriale: Data: 05.12 Nr 5 SS: Aud zgomote pe hol, in timp ce ma uit Ja un filmu- let pe computer. R: Ma sperii da seama cA nu lucrez. Nu fac nicio migcare si agtept in liniste. A: Frica, PS: Zgomote pe hol. S: Soful meu. si sper ca sotul meu nu va intra si nu-si va Data: 06,12 Nr. 6 SS: Fiul meu a venit sa manance de pranz si st4 in bucatarie. R: Vreau sa-l intreb despre prietena lui, dar nu spun nimic, gandindu-mé ca nu vrea sA vorbeasca tocmai cu mine despre asta. A: Apararea Primara. PS: Nu se uita la mine, ci la podea. S: Fiul meu. Aici vedem ca, desi comportamentul defensiv este de evi- tare, care de obicei vine din fricd, nu apararea Fricii s-a76 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI activat, ci Apararea Primara. Ne convinge de acest lucru »fationamentul“ din spatele acestui comportament — ,,.nu vrea s& vorbeasca tocmai cu mine despre asta‘, care suge- reaza o judecata de sine negativa, nu teama. Ar fi fost frica, daca ti-ai fi spus ceva de genul ,,Nu vreau s& spun nimic care sa-l supere“, Atunci, accentul s-ar fi pus pe posibi- la enervare directionata catre tine i pe reactia ta de frica la acest gand. Dar in acest exemplu, accentul este pe per- ceptia de sine negativa, deci este 0 reactie provocata de Apararea Primara. Data: 07.12 Nr.7 SS: Prietena mea nu m-a invitat induntru, la un ceai. R: S-a purtat ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, fara si pomeneasca de ceai. A: Falsa Speranta. PS: Comportamentul ei ,,ca de obicei*. S: Prietena mea. In acest caz, la prima vedere ai spune c4 aprarea activata este Negarea Nevoilor, nu Falsa Speranta. Totusi, desi te-ai purtat normal’, ti-a fost clar cA situatia nu te-a lasat indi- ferenta. N-ai spus nimic despre aceasta, dar nu pentru ca n-ai simtit nimic, ceea ce ar fi indicat Negarea Nevoilor. in acest caz, n-ai spus nimic pentru cA incercai s& ascunzi sentimentul de respingere gi ai fost amabila cu ea, ca sa nu se supere pe tine. Aga ca cea care opereazi aici este Falsa Speranta. Data: 08.12 Nr 8 SS: Mama mi-a spus ca tata n-a reactionat bine la dis- cutia pe care am avut-o.ETAPA 2; RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR 77 R: Am incercat sa justific ce am spus dand vina pe el, dar inauntru ma simteam vinovat si am sfarsit prin a-i trimite un e-mail dragut. A: Apararea Primara. PS: Mama mi-a spus despre tata: ,,Trebuie si se gan- deasca, ceea ce i-ai spus l-a afectat profund”. S: Tata. Aici vedem din now cum o aparare ii urmeaza alteia. Mai intdi, avem de-a face cu sentimentul de vinovatie mascat de un comportament justificativ, apoi isi face aparitia Falsa Putere si spui ca el a gresit, iar in cele din urma repari totul cu un e-mail dragut ca s4 fifi din nou relatii bune. Falsi Speranta. Ce manevre strategice elaborate, fie ele si inconstiente! Data: 09.12 Nr9 SS: Psihoterapeutul imi spune ca dorinta mea de a inre- gistra sedinta ar putea veni dintr-o nevoie de control. R: Incerc s4-i explic cum mé ajuta pe mine inregistra- rea, dar ma simt nesigur pe mine facAnd asta. A: Apararea Primara. PS: Convingerea coplesitoare cu care mi-a spus asta. S: Psihoterapeutul meu. Data: 10.12 Nr. 10 SS: Ma uit la ceas si constat cA voi ajunge prea tarziu la dentist. R: Imi spun: ,,Vai, nu! O s4 se supere! A: SP: Expresia suparata a dentistului cand ajung acolo. S: Dentistul. rica.78 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULU! in acest caz, Simbolul este o persoani care nici nu se afla acolo atunci cand s-a activat reactia defensiva. In mod normal, Simbolul si Perceptia Senzoriala, care e intotdeau- na parte din Simbol, sunt amandoua prezente la momen- tul activarii mecanismelor noastre de aparare, in anumite cazuri insa, gi destul de des in cazul apararii Fricii, e posibil sa reactionam la ceva ce credem ca se va intdmpla in viitor. in acest caz, imaginea pe care o vedem in mintea noastra este cea care actioneaza ca Simbol. Gasirea Infelesului Odata ce ai devenit cat de cat indemanatic la gasirea Simbolului si a Perceptiei Senzoriale, ajungem la pasul al 3-lea din etapa 2: gasirea Infelesului. Aceasta a treia parte a etapei 2 este foarte importanta, pentru ca iti va da o imagine si o impresie clara a suferintei vechi reprimate gi a realitatii pe care ai trait-o in copilarie. Atat vechea suferinta, cat si vechea realitate sunt readuse la suprafata de un Simbol. Pune-{i urmatoarele intrebari: Ce inseamnd pentru mine aceasta Perceptie Senzoriala? Ce mesaj simt cd imi transmi- te, de fapt, Simbolul? Care este, pentru mine, Intelesul din spatele Perceptiei Senzoriale? Intelesul este, de fapt, o reflexie directa a realitatii noastre din trecut — toate acele experiente pe care, atunci cand eram copii, nu le-am putut procesa cum trebuie pentru c& erau prea dureroase. Nimeni in afara de tine nu poate pune in cuvinte Intelesul din spatele unei Perceptii Senzoriale. Gandeste-te laETAPA 2: RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR 79 faimoasa vorba care spune cA ,,frumusetea e in ochiul pri- vitorului* si inlocuieste frumusetea cu Intelesul. Despre aceasta este vorba in aceasta etapa a PRI. Iti accesezi pro- priul creier emotional gi tu esti singurul care poate sti daca ai reusit sau nu. Vei sti dupa reactia emotionala care urmeaza odata ce gasesti exact cuvintele potrivite: daca nu simti nimic, sti ca n-ai reusit, n-ai gasit Intelesul care reflect exact rea- litatea din trecut. Daca te simti cam rau, te apropii, dar inca n-ai ajuns unde trebuie. Doar daca simti o reactie emotionala bruscd si ascutitd inseamna ca ai pus punctul pe i. $i numai fn acest caz te va ajuta aceasta metodi — ori pui punctul pe i, ori nu-] pui. Daca nu-| pui, metoda nu te va ajuta s4-ti accesezi vechea suferinta zgandarita de Simbol si apoi mascata imediat de aparari. Cand ajungi la Perceptia Senzoriala corecta gi la intelesul atagat ei, te vei simti ca si cum te-ar fi intepat o albina: vei avea o reactie emotionala bruscd si ascutité. De aceea, in celelalte crti ale mele, numesc Perceptia Senzoriala si intelesul ,,intepatura’, pentru ca daca le nimeresti, te vei simti ca intepat de o albina. Nu uita ca Intelesul este mesajul purtat de Perceptia Senzoriala. Cu alte cuvinte, mesajul pe care simti tu ca ti-l transmite Simbolul. Nu este judecata ta de valoare cu pri- vire la Simbol. Cand emiti 0 judecata de valoare, te uiti la Simbol si il evaluezi, punand in cuvinte ceea ce gandesti despre el: ,el este agresiv’, ,,el este inutil, ea se minte sin- gura“ etc. Analizarea Simbolului in acest mod va genera, cel mai probabil, o reactie (judecata) de tip Falsa Putere. Aceasta nu-ti va fi de niciun folos!80 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI in loc s& judeci gi sa evaluezi Simbolul si Perceptia ta Senzoriala, priveste Perceptia Senzoriala venind inspre tine: care este mesajul care vine spre tine, care este Intelesul care vine spre tine? Reactia de Falsa Putere ,,E] este agresiv“ s-ar putea transforma atunci in ,,Te voi distruge“. Reactia de tip Fals& Putere ,,El este inutil s-ar putea transforma atunci in »Nu te voi ajuta, indiferent cata nevoie ai avea de mine“ etc. Simti diferenta, in timp ce citesti? Atitudinea care judeca genereaza iritare si suparare. Pe de alt& parte, situatia in care permiti Intelesului s vina la tine atinge in mod direct o suferint& veche, iar orice tendintd de a judeca dispare. Atata vreme cat simti cea mai mica inclinatie de a judeca persoana sau Situatia Simbol, esti inci prins in apararea Falsei Puteri si departe de inteles. Este foarte important sé nu uiti acest lucru. N-ai niciun interes s4-ti consolidezi apararea Falsei Puteri, aplicand in mod incorect PRI. Nu te mai concentra asupra Simbolului! Tine minte cé nu vei putea recunoaste cA esti in defen- siva, nu vei putea aplica PRI si lucra cu Simbolul, decat daca esti dispus sa ,,ierti“ Simbolul. Aceasta inseamna s4 accepti in mod constient ca odata ce o situatie sau o per- soana este Simbol, nu esti in stare sa discerni care este ade- varul despre Prezent. Daca esti prins in Apararea Primara, gandindu-te ca prietena ta nu vrea sa va mai vedeti, pentru c4 nu te-a cutat, nu esti in masura sa judeci daca tacerea ei chiar inseamna ca nu vrea sé va mai vedeti. Apararea Primara este cea care iti sopteste — sau striga mai degra- ba — aceasta idee in ureche. In acest mod, fiecare aparareETAPA 2: RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR 81 coloreazi modul cum percepem realitatea si cum o inter- pretam. Asadar, evita orice declaratii despre prezent, odata ce simti ca esti sub puterea unuia dintre mecanismele tale de aparare. Pentru aceasta este nevoie de o mare disciplina, din moment ce intregul nostru sistem de aparare are drept scop s4 ne convinga ca se petrece ceva cu Simbolul chiar in acest moment! Daca vrei sa lucrezi cu PRI si sa stapanesti Arta de a trai constient, nu poti face decat un lucru si anume sa lasi in pace Simbolul: si nu emiti judecati sau evaluari despre el. Mai tarziu, dupa etapa 3 si cand a disparut incarcatu- ra emotionala, vei putea sa privesti Simbolul cu putina intelegere gi s& stii ce este adevarat pentru tine ACUM. iti vei fi accesat si reprogramat creierul emotional, inde- partand incdrcatura emotionala din trecut pe care 0 atagai prezentului. Nu vei putea cu niciun chip sa reusesti acest lucru, dacd insisti sé ifi mentii judecdtile sau evaludri- le despre Simbol sau daci, si mai rau, ii negi calitatea de Simbol pentru tine si continui sd emitijudecati! Canoastem toti prea bine sentimentul de inversunare pe care il avem cand judecim sau condamnam ceva sau pe cineva. Suntem convinsi ca celalalt are 0 problema sau a gresit. Din orice unghi am privi, pur si simplu nu reusim sa ajungem la alta concluzie. In asemenea situatii, incearcd sa-ti amintesti — macar cu un singur neuron — ca orice judecata este o expresie a Falsei Puteri si te pacalesti singur atunci cand iti dai voie s& te lagi transportat de aceasta aparare, ca s4 nu mai vorbim de ceea ce ii faci celeilalte persoane. Las in pace Simbolul si concentreaza-te pe aplicarea pasilor PRI!82 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI Formular de autoanaliza 2, etapa 2 EET i eee Sa analizam exemplele pe care le-am dat pana acum si sa adaugim Intelesul pe care l-a avut Perceptia Senzoriala pentru creierul tau emotional. Data: 01.12 Nr SS: E-mail de la Joe despre programul lui de training. R: Ma simt iritat, dar reactionez intr-un mod prietenos. A: Falsa Putere (noteazi doar prima apirare pe care 0 recunosti). PS: A scris: , Ai reactionat imprevizibil*. S: Joe. i: ,Nu vreau sa mai am nimic de-a face cu tine® Data: 02.12 Nr. 2 SS: Electricianul mi-a spus ca nu stie daca a deranjat cablurile de conectare la internet. R: Sunt foarte iritata si ii spun ca ar trebui sa stie ce face. A: Falsa Putere. PS: Privirea goala gi ,pierduta“ de pe fata lui. S: Electricianul. i: Nu pot sa-ti dau ceea ce ai nevoie*ETAPA 2: RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR 83 Data: 03.12 Nr. 3 SS: Vorbesc la telefon cu sora mea si imi semnaleaza ci nu-i place ceea ce am spus. R: Mi-e teama ca sunt neinfeles i respins, tac. A: Frica. PS: Sora mea spunand ,,Nu-mi vine si vorbesc despre asta cu tine®. S: Sora mea. 1: ,,Nu vreau sa mai fiu prin preajma ta Data: 04.12 Nr. 4 SS: I-am invitat pe sotul si fiica mea, care citeau pe canapea, s4 vina s& citeasca in pat, cu mine, iar ei au refuzat. R: Am spus ,,A, nu-i nimic®, m-am dus gi am citit sin- gura in pat. A: Negarea Nevoilor. PS: Sotul meu spunand ,,Citesc aici, cu Anne“ S: Sotul meu. 1: ,,Nu ma intereseaza deloc sa fiu cu tine, vreau sa fiu cu eas Data: 05.12 Nr.5 SS: Aud zgomote pe hol, in timp ce mA uit la un filmu- let pe computer. R: MA sperii gi sper ca sotul meu nu va intra si nu-si va da seama cA nu lucrez. Nu fac nicio migcare si astept in liniste. A: Frica. PS: Zgomote pe hol.84 TERAPIA INTEGRARH TRECUTULUI S: Sotul meu. i: ,,Pot si-ti fac ce vreau eu. Data: 06.12 Nr.6 SS: Fiul meu a venit si mAnance de pranz si sta in bucatarie. R: Vreau sa-l intreb despre prietena lui, dar nu spun nimic, gandindu-ma ca nu vrea s& vorbeasca tocmai cu mine despre asta. A: Apararea Primara. PS: Nu se ita la mine, ci la podea. S: Fiul meu. i: ,.Nu vreau sf am nimic de-a face cu tine“ Data: 07.12 Nr.7 SS: Prietena mea nu m-a invitat induntru, la un ceai. R: S-a purtat ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, dar fara s& pomeneasca de ceai. A: Falsa Speranta. PS: Comportamentul ei ,,ca de obicei*. S: Prietena mea. i; Vreau si ma descotorosesc de tine fara si-ti dai seama*. Data: 08.12 Nr. 8 SS: Mama mi-a spus cA tata n-a reactionat bine la dis- cutia pe care am avut-o. R: Am incercat sa justific ce am spus dand vina pe el, dar inéuntru ma simteam vinovat si am sfarsit prin a-i trimite un e-mail dragut. A: Apararea Primara.ETAPA 2: RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR 85 PS: Mama mi-a spus despre tata: ,Trebuie sa se gan- deascd, ceea ce i-ai spus |-a afectat profund* S: Tata. i: Nu egti bun de nimic* Data: 09.12 Nr.9 SS: Psihoterapeutul imi spune ca dorinta mea de a inre- gistra sedinta ar putea veni dintr-o nevoie de control. R: Incerc s&-i explic cum ma ajutd pe mine inregistra- rea, dar ma simt nesigur facand acest lucru. A: Apararea Primara. PS: Convingerea coplesitoare cu care mi-a spus asta. S: Psihoterapeutul meu. i: ,,N-ai niciun cuvant de spus aici. Data: 10.12 Nr. 10 SS: Ma uit la ceas si constat ca voi ajunge prea tarziu la dentist. R: imi spun: ,Vai, nu! O sA se supere!“ A: Frica. SP: Expresia suparata a dentistului cand ajung acolo. S: Dentistul. i: ,Nu te vreau in apropierea mea‘. Rezumat al etapei 2: Gasirea Perceptiei Senzoriale gi a intelesului Acorda-ti suficient timp ca s stapanesti gasirea Perceptiei Senzoriale si a fntelesului. Acestia sunt pasi esentiali in programul PRI. La inceput, s-ar putea s4 nu fie tocmai usor:86 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI ° Aminteste-ti s te intorci cu ochii mintii la Situatia Simbolica. + G§&seste amanuntul pe care |-ai perceput exact inainte sa se activeze apararea: aceasta este Perceptia Senzo- riala, * Cand simti ci ai gasit-o, concentreaza-te cu totul asupra Perceptiei Senzoriale, ignor orice altceva. Imagineaza-ti ca vine din ce in ce mai aproape, devi- ne din ce in ce mai clara. Intreaba-te: Ce mesaj vine spre mine prin Perceptia Senzoriala? Ce simt cA vine spre mine dinspre Simbol?“ + Intreaba-te care este Intelesul pe care il are pentru tine aceasta perceptie, Mic sau mare, va aparea acolo bruse si ascufit. Mult noroc! Vei reusi daca iti vei acorda timpul necesar ca sa-ti fixezi aceasta noua deprindere. Fii rabdator si intelegator cu tine. fn acest moment, te apropii constient de creierul tau emotional. Odaté ce remarci ci reusesti si gasesti Perceptia Senzoriala si intelesul celor mai multe Situatii Simbolice, esti pregatit sd treci la etapa 3, ultima si cea in care incepe reprogramarea.ETAPA 3 DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE Cum sa-ti reprogramezi creierul emotional si sa traiesti constient ACUMAcum sunt Liber si conectat. lubit, Fara sa schimb Ce a fost. M-am lasat in voia curgerii Jar ceea ce ma impovara si infricoga... S-a dovedit un vis. M-am descatusat Din iluzia Cat este ce a fost. Vera Boscu, CompasiuneDUPA CE AM TRECUT PRIN etapa 1 gi etapa 2, adica autoanaliza care duce la recunoasterea mecanismelor de aparare, respectiv intelegerea Simbolurilor care iti acti- veaza mecanismele de aparare gi disecarea fiecarui Simbol in Perceptie Senzoriala si Intelesul ei, esti pregatit pentru ultima etapa a programului. ‘Totusi, asigura-te cA ai practicat suficient exercitiile din primele doua etape, inainte de a trece la cea de-a treia. Asa cum am explicat, fiecare etapa se construieste pe cea dinainte, pentru c& PRI este un instrument foarte precis, iar scurtdturile nu duc nicdieri. O studenta de-a mea a spus la un moment dat ci metoda »PRI este ca si cum ai face exercitii de matematica, dar cu emofii, atat de precisa este Si avea dreptate. ,,Programul* defensiv instalat in creierele noastre functioneaza cu pre- cizie de ceas. Ca sa-i spargi codul, trebuie si-] abordezi cu exact aceeasi precizie. Fie introducem codul corect si incuietoarea se deschide, fie nu, iar incuietoarea ramane de netrecut. Cu alte cuvinte, daca introducem codul gresit, creierul emotional nu ni se va deschide ca si ne putem uita induntru si si lucram cu ceea ce se ascunde in inte- riorul lui. Dezactivarea mecanismelor de aparare Cum facem sa ne reprogramam creierul emotional, odat& ce am obtinut acces la el recunoscénd mecanismul de ap4- rare care s-a activat (etapa 1), apoi gasind Simbolul care90 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI a declangat mecanismul de aparare si dezasamblandu-l in Perceptie Senzoriala si {ntelesul ei (etapa 2)? Cheia este ceea ce numim Dezactivarea Apararii. Este 0 tehnicd nu tocmai general, dar foarte precisa, ca toate celelalte instrumente PRI, care ne va ajuta si evadam din gandurile, comportamentele si sentimentele defensive. Te va ajuta sA accesezi vechea suferin{a starnita de Simbol. Apoi, te vei convinge singur ci mecanismele de aparare ascund intr-adevar experiente dureroase, chiar daci au avut loc demult, si ca nu trebuie sa te mai aperi de acestea in prezent. Ce s-a intamplat candva s-a intamplat candva. S-a terminat si a ramas in urma. Ce veste buna! Nu mai trai in trecut! De fiecare data cand ne lasim dominati de o aparare si credem mesajul pe care ni-] transmite cum ca ,,Da, existd o problema acum’, intarim puterea pe care o are sistemul nostru defensiv de altadata in vietile noastre de acum. intr-un fel, aceasta inseamna ca traim in trecut, nu in prezent. Ce pacat si ce irosire a vietii tale, care ar putea fi atat de implinita! In loc de asta, oamenii se impotmolesc la nesfarsit in credinta gi sentimentul ca nu sunt iubiti, doriti, apreciati, ci nu sunt ascultati, ca nu conteaza sau chiar mai rau... E suficient de rau ca a trebuit s4 traim asa ceva in copilarie. Dar s4 recreim acest cogmar la nesfarsit, mult dupa ce S-A TERMINAT, ¢ 0 tragedie si mai mare. Nu tre- buie neapdrat sd se intample asa. Odata ce stii cum functioneazd sistemul imunitar psi- hologic, cici aga numesc eu mecanismele de aparare, fiETAPA 3: DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 91 poti sparge codul si dezactiva programul, care nu numai c& nu mai este de actualitate, dar iti dauneazi bunastarii emotionale si fizice. Mancatul in exces, abuzul de alcool, dependentele, stresul, mania, depresia, teama si anxie- tatea, ca sA numesc doar cateva exemple de manifestare a mecanismelor de aparare, au toate o influenta directa asupra starii noastre fizice de bine. Preful pe care-I platim cand traim defensiv Intelegerea deplina a pretului pe care il platim traind defensiv te va motiva sa aplici pasii pe care ti presupune aceasta metoda, E evident cum iti afecteaza negativ viata Frica si Apararea Primara, dar pretul pe care il platesti pentru Falsa Speranti, Falsa Putere si Negarea Nevoilor s-ar putea sd nu se arate la fel de clar. Din pacate, este la fel de mare, De fiecare data cand iti dai voie sa aluneci in Falsa Speranti, iti transmiti singur mesajul ca viata ta de acum nu iti ofera ceea ce speri s& obtii prin comportamentul de tip Falsi Speranta. De exemplu, si spunem ca speri s4 fii apreciat, dandu-te peste cap sa le faci pe plac oaspetilor. Astfel, nu faci decat s4-ti confirmi sentimentul profund (de altadata) cA acum nu esti suficient de apreciat. In acest fel, e ca si cum ti-ai reactiva vechea suferinta la nesfarsit. in consecinfa, indiferent catA apreciere primesti in pre- zent, n-o vei simti niciodata ca atare. La randul ei, Falsa Putere nu numai cd genereazd o multime de conflicte in viata ta, dar te convinge de fiecare data cA nu esti tratat cum trebuie in prezent.92 TERAPIA INTEGRARY TRECUTULUI Cat despre Negarea Nevoilor, dincolo desaracia emotional la care te condamni singur prin ea, ifi intareste ideea ca trebuie si te distantezi de tot felul de lucruri neplacute. fn felul acesta, iti va fi greu sA-ti dai seama ca poate nu existd chiar atatea situatii neplicute cum ai tu tendinta sA crezi... Ce pret mare platim pentru mecanismele de aparare noas- tre! Si ce primim in schimb? Comportamente care ne sunt familiare gi care, de aceea, ne par ,sigure‘, dar care, de fapt, sunt distructive si ne saboteaza viata. Vestea bund este cA lucrurile nu trebuie neaparat sd ramana aga. Ce faci in etapa 3 Pasi preliminari Primul pas este si pui in cuvinte o problema emotionala anume pe care 0 ai si pe care ai vrea sa o rezolvi. Asigura-te ca definesti cu precizie ceea ce vrei si schimbi. De exemplu, ,,Nu vreau sa ma simt nefericit* nu este precis. in loc de asta, incearc4 s& asociezi sentimentul de neferi- cire cu anumite situatii in care il simti mai pregnant. De exemplu: Cand sotul meu e plecat seara, ma simt neferici- t&“ Aceasta nu inseamna ca nu existi gi alte situatii in care te simti nefericit, dar pentru moment, trebuie sa gasesti © situatie anume pe care si aplici PRI. Odata ce ai facut asta cu succes, poti aplica PRI la orice situatie pe care vrei s& 0 schimbi. Dar pentru moment, gaseste doar o situatie, una singura, in care ai cu acuitate sentimentul pe care iti doresti s4 nu-] mai ai.ETAPA 3; DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 93 Dupa ce ai definit clar sentimentul, asociindu-l cu o situatie anume in care il simti acut, vezi daca nu cumva emotia in sine poate fi definita si mai clar. Poate sentimen- tul generic de nefericire Poate fi descris mai precis drept »singuratate“ sau ,,respingere“ sau ,,lipsa de importanta“? Cu cat poti fi mai precis in descrierea emotiei cu pricina, cu atat iti va fi mai ugor sa faci pasii necesari. Taté cateva exemple care sa te ajute sa descrii cu precizie o emotie: | Gulia | la serviciu, inima imi bate M& simt adesea stresat. | Cand ma intalnesc cu John | i devin nelinistit, | limeni nu ma place, sunt jin timpul pauzei de cafea de la | plictisitor. serviciu, nu stiu ce si spun si ma simt exclus. Detest cind co copii nu nu ma ascultd. Incep s8 fip cand copiii mei se foiesc fara rost dimineata si intarzie! | am grija de altii. vedem, ma duc intotdeauna eu la | ei, chiar dac& sunt obosit. | | | oSS55 ay | intotdeauna ma dau peste cap s4_| Cand prietenii mei vor si ne | | = [Nu indraznesc si le spun Mice frica sa-i spun fratelui meu | oamenilor ce cred. | cA nu vreau si petrec Craciunul / Muifimile de oameni ma sperie. | M& cuprinde panica atunci cand | | sunt inconjurat de multi oameni | pe care m Cred ca deja ai inteles cat de precis trebuie sa fii in descri- erea emofiilor. Noteaza ce anume ai vrea sa se schimbe in viata ta. Apoi, daca este necesar, detaliaza ce ai scris, descriind 0 situatie94 TERAPIA INTEGRARH TRECUTULUIL concreta si chiar reformuland felul cum ai descris emotia, in aga fel incat ea 4 descrie ceea ce simti cat mai precis cu putinta. Ca sa-ti sporesti sansele de a-ti antrena deprinderile PRI, incepe cu ceva care apare destul de des in viata ta, de pre- ferat in fiecare zi. Aceasta iti va oferi o multime de ocazii de a practica gia invata. De asemenea, te sfatuiesc si nu incepi cu o problema prea dificilé, Cele importante, precum dependenta sau decizia de a divorja sau nu, nu sunt un bun punct de pornire. Nu ingre- una lucrurile chiar de la inceput. Vor fi mai mult decat sufici- ente ocazii pentru aceasta mai tarziu. Tine minte ca dupa ce aj invafat cum sa lucrezi cu aceasta prima problemi, vei putea aplica tehnica PRI la alte situatii pe care vrei s4 le schimbi. Acorda-ti 0 saptamana ca sa te gandesti si sa alegi bine prima problemi la care vrei sa lucrezi. Continua autoanaliza, noteaza in carnetelul PRI orice apa- rare pe care o remarci in timpul zilei, rezerva-ti cel mult 15 minute o data pe zi ca si analizezi una sau mai multe Situatii Simbolice si deconstruieste-le in Simbol, Perceptie Senzoriala, inteles, Reactie Defensiva si Aparare. Dupa o saptamana, ar trebui s4-ti fie clar la ce problema ai vrea si incepi s& lucrezi mai intai. Apoi intreaba-te care dintre cele cinci aparari este in cen- trul problemei tale. Esti nervos sau iritat? Daca e aga, iti va fi util s& lucrezi cu Falsa Putere. Daca esti temator si anxios, atunci lucrul pe care fi-l propun asupra apararii Fricii te va ajuta. Te simti amortit in majoritatea timpului, rupt de propriile sentimente? Atunci analizeazd recomandirileETAPA 3; DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 95 mele pentru Negarea Nevoilor. De asemenea, cand ai o parere proasta despre tine, te simti nesigur, deprimat sau vinovat, trebuie sa te concentrezi asupra Apararii Primare. Nu in ultimul rand, daca problema ta se referd la stres sau la faptul ca traiesti pentru ceilalti, atunci Falsa Speranta te-a prins in panza ei. Ce anume poti sa faci ca sa te eliberezi iti explic mai jos. Rezumat al pasilor pregatitori pentru etapa 3 1. Continud sd te observi si autoanalizezi (biletele toata ziua si Formularul de autoanalizé 2, etapa 2, o data pe zi) 2. Descrie o situatie concreta si o emofie anume la care vrei sa lucrezi. 3. Asigurd-te cé e vorba despre ceva ce se intampla des. 4. Pentru inceput, alege ceva care nu e foarte dificil. 5. Acordd-ti o sdptamdnd ca sé alegi prima situatie- problema asupra céreia vrei sé aplici PRI. 6. Identificd mecanismul de apdrare care este in centrul problemei tale. Acum poti sa treci la urmatorul pas din etapa 3. Tehnica de dezactivare a mecanismelor de apdrare Dezactivarea mecanismelor de aparare inseamna sa spui »nu* festelor pe care tile joacd mintea, si nu mai fugi de suferinta din trecut si si descoperi PREZENTUL. Intai de toate, pune in cuvinte scopul la care vrei si ajungi prin dezactivarea unei aparari. Dupa ce ai stabilit96 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI care aparare este activata in situatia pe care ti-ai dori si o schimbi, poti s4 determini pagii ce trebuie facuti ca si dezactivezi apararea si s4-ti reprogramezi astfel creierul emotional. Aceasta activitate este foarte captivanta, pentru ca vei din ce in ce mai mult si vor deveni din ce in ce mai frec. vente. Creierul tau emotional nu se va mai activa atat de des. Pe masura ce incepi sa-ti dezactivezi unul dupa altul mecanismele de aparare, vor exista tot mai putine semnale care sa le activeze. Cand incepe sa se intample acest lucru, clientii sunt pur si simplu uimiti: »E posibil aga ceva? Nu mi-a mai fost frica atunci cand seful a tipat la mine! E Negare a Nevoilor sau la asta va referiti cand vorbiti despre Constiinfa Adulta?* »Nu-mi vine si cred cum s-au modificat sentimentele mele fati de ea, dupa ce mi-am dezactivat mecanismul Falsei Puteri! E aproape ca si cand ag avea in fata alta per- soana, chiar daci stiu cd nu ea s-a schimbat, ci perceptia mea despre ea!“ »Sunt uimit cA m-am dus la toate interviurile acelea pen- i nu m-am simtit nici macar o data. truun loc de munca 5 inferior din cauza studiilor lipsa!“ »Acum pot, intr-adevar, si nu ma mai agat de el, s& i. Imi dau seama cd nu mai fiu obsedata ci ma va pai relatia noastra nu avea nicio baza in realitate, dar e in reguli. Ma simt impacat cu realitatea gi in acelasi timp legata de el intr-un fel plin de tandrete.“ »Vad si acum aceleasi lucruri pe care le vedeam cand eram ostaticul apararii mele, dar nu ma mai afecteaza.ETAPA 3: DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 97 In loc s& ma enervez pe ea atat de des gi si ma simt ameninfat, acum imi dau seama ca nu e nicio amenintare la adresa mea. Nu ma deranjeaza ci merge pe calea pe care ea a ales-o.* Cu alte cuvinte, dupa ce ti-ai inversat cu succes 0 apirare, ai reusit sa te eliberezi de ea, ajungand mai intaila suferinta din trecut care se ascundea in spatele ei. Apoi, acest proces fie schimba in mod miraculos perceptia ta asupra proble- mei din prezent gi, in consecinta, modul cum reactionezi la ea sau, daca perceptia ti-a ramas neschimbata, ceea ce este posibil, reactia ta emotionala la problema perceputa s-a schimbat radical. Crede-ma, de fiecare data cand o faci corect, asa incat pro- cesul si functioneze, vei simfi cd s-a intamplat o minune. indiferent cat de des o vei simti, dezactivarea mecanisme- jor de aparare ramane o experienta uimitoare gi extrem de eliberatoare. Odata ce ai iesit din aparare, te vei intoarce automat in PREZENT. Apoi, vei vedea ca poti sa-ti deschizi din nou inima, pentru ca esti reconectat cu tine insuti gi deci, in mod automat, cu ceilalti. Partenerul tau, familia si priete- nii. $i, probabil cel mai important dintre toate, gandeste-te ce ar insemna pentru copiii tai, pentru viitorul lor... Ce presupune, asadar, acest proces miraculos? E nevoie de disciplind. Nu poti sa-l aplici doar uneori, cand ai chef, trebuie sa aplici exact aceiasi pagi de fiecare data cand ai observat o aparare. Si mai e nevoie de daruire. SA recunosti fata de tine cA esti in ghearele unei aprari, in loc sa incerci s& te convingi pe98 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUIL tine gi pe ceilalti cd ai reactionat normal gi adecvat la ceea ce s-a int4mplat in prezent. Nu e usor, pentru cA suntem cu adevarat ostaticii meca- nismelor noastre de aparare, iar aceasta inseamna ca noi credem cu foful in iluzia ca ele sunt reactii adecvate la pre- zent, si nu mecanisme de supravietuire depasite si distruc- tive, al caror loc ¢ intr-un trecut indepartat. Aga cA inarmeaz-te cu daruire si disciplini si haide sa infruntam impreund mecanismele tale de aparare. Vei vedea cA fiecare aparare poate fi inversatd urmand anumiti pasi. Atentie: pasii de dezactivare diferé usor de la 0 apa- rare la alta. Asigura-te cA ai identificat corect apararea cu care ai de-a face. Apoi cauta pasii specifici de dezactivare a apararii, in acest capitol.’ Cum dezactivezi Frica 1. Intreabé-te: Care e lucrul de care md tem cel mai mult ca se va intampla?“ Cel mai tare ne temem de ceea ce s-a intémplat deja. Aceasta intrebare te va duce in interiorul creierului tau emotional si iti va dezvalui ceva despre realitatea ta de Ja un anumit moment din trecut. bv . Imagineazé-fi in mintea ta cit se intémpla exact lucrul de care te temi cel mai mult. Aceasta te va ajuta sa accesezi suferinta veche reprima- ta in copilarie. 3. Dé-ti voie sé simti sentimentul pe care lucrul de care te temi il aduce la suprafatd, nu Frica in sine!ETAPA 3; DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 99 Da-ti voie sa simti aceasta suferinta, stiind ca este din trecut si cé nu te mai poate afecta, acesta fiind primul pas din reprogramarea creierului tau emotional, 4. Fa lucrul de care fi-e fricd. Acesta este pasul urmator in reprogramarea creieru- lui tau emotional. Facand lucrul de care ti-e frica, vei afla din propria experienta cA indiferent ce se intam- pla, acesta nu presupune niciun pericol in prezent. (NB: Evident, acesti pagi nu se aplicd daca existé o situatie de pericol real pentru tine sau altcineva de care esti responsabil. In acest caz, trebuie s4 actionezi adec- vat in prezent, ca sa fii in siguranta.) 5. Examineazé modul cum percepi Simbolul si ceea ce simti fata de el acum. Acesta este ultimul gi cel mai important pas in reprogra- marea creierului tau emotional. Observand constient si simtind modificarea incarcaturii emotionale, si de obicei a modului cum percepi Simbolul, infelegi cu adevarat c4 prezentul este foarte diferit de trecut. Ca trecutul este trecut si cd numai cand suntem in ghearele unei aparari, percepem prezentul ca gi cum ar fi trecu- tul dureros pe care a trebuit sa-] reprimam cand eram copii mici, Acorda-ti un moment ca sa observi ce se intampla, acum ca nu mai actionezi manat de apararea Fricii. Daca inca ti-e frica, dupa ce ai aplicat acesti cinci pagi ca si-ti dezactivezi apararea Fricii, inseamna ca undeva te-ai ratacit. Ia-o de la capat! Dacd urmezi instructiunile cu precizie, vei vedea gi simti efectul eliberator.100 TERAPIA INTEGRARH TRECUTULUI Exemplu de dezactivare a Fricii Mi-e fricd sd-i cer ajutorul vecinului meu. 1. Intreabé-te: ,Care e lucrul de care ma tem cel mai mult cai se va intampla?* Cel mai tare mi-e fricd si nu devina suparat si agresiv. 2. Imagineazd-ti in mintea ta ca se intampla exact acest lucru. Cu ochii mintii, ii vad fata si imi imaginez expresia lui, cuvintele pline de furie (poti s4 exagerezi daca te ajuta s4 ajungi unde trebuie). 3. Da-ti voie sé simti sentimentul pe care lucrul de care te temi il aduce la suprafafa, nu Frica in sine! Simt cum mi cuprinde un val de tristete si singuratate, fiind deplin constient ca aceasta este suferinta veche si ca nu-mi mai poate face rau acum. 4, Fé lucrul de care fi-e frica. Ma duc i ii cer vecinului meu ajutorul de care am nevoie. 5, Examineazd modul in care percepi Simbolul i ceea ce simti fata de el acum. imi dau seama ca, desi devine cam morocanos, e de inteles: e batran, singur gi destul de nefericit. Simt sim- patie fata de el si, in loc s& plec imediat, cum ag face de obicei din cauza apararii Fricii, stau si vorbesc putin cuel.ETAPA 3: DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 101 Cum dezactivezi Apararea Primara 1. Gdseste Simbolul care a declansat Apararea Primara. Simbolul poate fi gasit identificand ultimul moment cand inca te simteai bine. Pasul urmator este si exami- nezi atent ce s-a intamplat imediat dupa aceea. 2. Gaseste Perceptia Senzoriala si Infelesul ei. in mintea ta, concentreaz’-te asupra Perceptiei Senzoriale si a infelesului. Cat de mult e nevoie. 3. Simte ceea ce ele au scos la iveala. Sa-ti permiti sa simti aceasta suferinta, stiind cd este din trecut $i nu-ti mai poate face rau, este primul pas in reprogramarea creierului tau emotional. 4, Actioneaza invers fafa de cum ai fi facut din cauza Apa- rarii Primare. Acesta este urmatorul pas in reprogramarea creieru- lui tau emotional. Facind acum ceea ce nu puteai si te mobilizezi sa faci cand erai sub dominatia Apararii Primare, te vei convinge din propria experient& ca nu e aga de greu cum parea. E posibil chiar sd nu fie greu deloc! 5, Examineaza perceptia pe care o ai acum despre Simbol si ce simfi fafa de el. Acesta este ultimul gi cel mai important pas in reprogra- marea creierului tau emotional. Observand constient si simtind schimbarea incarcaturii emotionale, si de obicei a modului cum percepi Simbolul, intelegi cu adevarat ci prezentul este foarte diferit de trecut. Ca102 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI trecutul este trecut si cA numai cand esti in ghearele unei aparari, percepi prezentul ca si cum ar fi trecutul dureros pe care a trebuit si-l reprimi cAnd erai copil mic. Acorda-ti un moment ca sa observi ce se intam- pl, acum c& nu mai actionezi dominat de Apararea Primara. Atunci cand dezgropi trecutul si accesezi suferinte vechi, trebuie sa fii foarte atent la Apararea Primar4, pentru ca va aparea destul de des, Daca nu o recunosti drept aparare, o vei confunda probabil, pentru ca este atat de dureroa- 88, cu suferinta din copilarie si vei crede ca e bine pentru procesul de vindecare sa iti dai voie s& 0 simti si si o con- sumi. Dar cu toata suferinta pe care o provoaca, Apararea PrimarA este totusi o aparare, te impiedica sa simti senti- mentul care, pentru copilul care erai, era si mai dureros si mai greu de infruntat: ca nevoile tale nu erau satisfacu- te, iar aceasta situatie urma si nu se schimbe niciodata. Agadar, cand simtim suferinta provocata chiar de Apararea Primaria, in loc s ne vindec4m, intarim apararea. Daca te simti in continuare nesigur, vinovat sau coplesit dupa ce aij facut acesti pagi ca si dezactivezi Apararea Primar, ia-o de la capat! Inseamna cA, undeva, ai gresit. Daca urmezi exact instructiunile, vei vedea si simti efectul eliberator. Exemplu de dezactivare a Aparérii Primare Prietena mea nu-si respectd promisiunea pe care mi-a facut-o, iar asta ma face sd ma simt 0 povard. 1. Gdseste Simbolul care a declansat Apdrarea Primaréa. Simbolul: prietena mea.ETAPA 3: DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 103 2. Gaseste Perceptia Senzoriala si Intelesul ei. Perceptia Senzoriala: faptul c nu primesc e-mailuri de la ea, in legatura cu proiectul nostru comun. infeles: Vreau sa scap de (acest proiect cu) tine. in forul tau interior, concentreaza-te asupra Perceptiei Senzoriale si intelesului. imi imaginez ca prietena mea ,,s-a siturat“ de mine. In fata ochilor imi apare spontan o imagine (nu te gandi prea mult!); o vad uitandu-se la mine cu dezgust, intor- candu-se gi plecand, lasAndu-ma in urma. 3. Simte ceea ce au scos la iveald Perceptia Senzoriala si Fntelesul. Simt o durere adanc& in zona pieptului/inimii, simt c4 o mare tristete a fost rascolita si imi aduce lacrimi in ochi. Dau voie acestor sentimente si se manifeste, deplin constient cd este vorba de o suferintd din trecut. 4. Actioneazdé invers fata de cum ai fi facut din cauza Apd- rarii Primare. Cand eram prins in Apararea Primara, imi venea si evit contactul cu prietena mea. Acum o contactez in scris, ii trimit un e-mail si o intreb daci e ceva ce o deranjeaza in legatura cu proiectul nostru. 5. Examineaza perceptia pe care o ai acum despre Simbol si ce simti acum fata de el. Acum imi dau seama ca poate a fost ocupata sau prinsd cu alte treburi si chiar dac& n-ar vrea sa termine pro- iectul cu mine, aceasta n-ar fi o respingere devastatoare104 ‘TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI pentru mine. Ar fi pacat, desigur, dar nu mai mult de atat. Dupa ce mi-am dezactivat Apararea Primara si i-am trimis e-mailul, mi-a rAspuns ca ii place mult sa lucreze la proiectul nostru sia fost fericita si primeasca e-mailul meu... Cum dezactivezi Falsa Speranta 1. Renunfé la comportamentul pe care |-ai identificat ca fiind de tip Falsd Speranta. Nu face opusul, alege ceva pneutru® 2. Intreabd-te: ,, Atunci cand... (comportamentul de tip Fal- sé Speranta), ce sper?“ Imagineaza-ti ci indiferent cat ai incerca sau orice ai face, nu vei primi niciodata ceea ce speri. 3. Ce sentiment aduce la suprafata aceasta ipoteza? Da-ti voie sa simti aceasta suferinti, stiind ca este din trecut si nu-ti mai poate face rau. Acesta este primul pas pentru reprogramarea creierului tau emotional. 4, Examineazd modul cum percepi Simbolul si ce simti fata de el acum. Acesta este urmatorul pas foarte important in reprogra- marea creierului tau emotional. Observand constient si simtind modificarea incarcaturii emotionale, de obicei, cat si a perceptiei, realizezi cu adevarat ci prezentul este foarte diferit de trecut. Ca trecutul este trecut si cA numai cand esti dominat de o aparare, percepi pre- zentul ca si cum ar fi trecutul dureros pe care a trebuit sa-l reprimi.ETAPA 3: DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 105 5. Observé ce se intampla ACUM dacé nu mai pui in prac- ticd comportamentul tiu obisnuit de tip Falsé Speranta. Arde ceva? Acesta este ultimul pas in reprogramarea creierului tau emotional. Observand ca nu se intampla nimic catas- trofal daca nu faci ceea ce faci de obicei pentru ceilalti din Fals& Speranta, vei afla din proprie experienta ca urgenta pe care ai simtit-o nu era decat in mintea ta gi a nimanui altcuiva! Ce descoperire eliberatoare! Daca in continuare te simti presat de un sentiment de urgenta, o nevoie de a fi perfect, daca esti obsedat de ceva sau tanjesti si faci ceva, daca esti stapanit de dorinfa de a le face plac altora etc., si dupa ce ai facut acesti pai pentru a-ti dezactiva aprarea, ia-o de la capat. Inseamna cA ai gresit undeva. Daca urmezi instructiunile intocmai, vei vedea si simti efectul eliberator. Exemplu de dezactivare a Falsei Sperante Imi tot iau de lucru acasé in weekenduri. Familia mea protesteazd. 1. Renunté la comportamentul de tip Falsd Sperantd. Cu exceptia cazului in care exista pericolul imediat de a rata un termen-limitd sau de a-mi pierde locul de munca luni, nu-mi voi Ina de lucru acasi weekendul acesta, 2. Intreaba-te: ,Cand muncesc suplimentar, ca acum, ce sper, de fapt?“106 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI Ceea ce sper este ca daci muncesc atat de mult, seful meu va fi multumit de mine si va aprecia tot ce fac in plus pentru el. Acum imagineaza-ti ca oricat de mult ai incerca si orice ai face, nu vei obtine niciodata ceea ce speri. imi imaginez ca seful meu nu va fi niciodata multumit de mine, nici nu va aprecia ceea ce fac niciodata, indi- ferent cat de mult incerc si indiferent ce fac. 3. Concentreazd-te pe senzatiile/sentimentele care ies la iveald la acest gand. Acest gand imi provoaca o durere puternicd in stomac si un sentiment puternic de singuratate. li permit s4 se deplaseze in sus, in corpul meu, pana ajunge in zona ochi- lor mei gi iese, sub formé de tristete si lacrimi, totul in timp ce sunt constient cd ceea ce simt este o suferinta de altadata. 4, Examineazd modul cum percepi Simbolul si ce simi fata de el acum. Acum il vad pe seful meu mai degraba dezinteresat de mine. Nu pare sd-i pese cA muncesc din greu sau nu, dar nu pare sa fie nemultumit de munca mea. Ce mod diferit de a percepe gi a trai situatia! Cu sigurantaé nu ma mai simt presat sa incerc sa-1 multumesc si sa mun- cesc atat de mult. 5. Observa ce se intampla ACUM, cand nu mai pui in prac- tic obisnuitul tau comportament de tip Falsé Speranta. Arde ceva? Seful meu n-a zis niciodata nimic despre faptul ca nu vin cu nimic lucrat in plus dupa weekend. Nu pare sa-siETAPA 3: DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 107 dea seama ce fac gi ce nu fac. Nu s-a intamplat niciun dezastru! Dimpotriva, sotia mea este foarte fericita c sunt mai putin stresat si am mai mult timp pentru lucrurile care imi plac, in loc s4 muncesc atat de mult. Cum dezactivezi Falsa Putere 1. Opreste comportamentul de tip Falsd Putere, treci la unul ,neutru®, 2. Concentreaza-te asupra Simbolului si intreabd-te: Ce ma iritd/enerveazd cel mai tare?“ 3. Intreaba-te: ,Cum md simt cand sunt tratat astfel?“ 4, Concentreazd-te asupra sentimentului care iese la iveala, Jfiind pe deplin constient ci este vorba despre o suferinta din trecut. Faptul de a-ti permite sA simti aceasta durere, stiind ci este din trecut si nu-ti mai poate face rau, este primul pas in reprogramarea creierului tau emotional. 5. Examineazi modul cum percepi acum Simbolul si ce simti fata de el. Acesta este urmatorul pas foarte important in reprogra- marea creierului tau emotional. Observand constient si simtind modificarea incdrcdturii emotionale, adesea insotita de o schimbare a perceptiei, te convingi singur ca prezentul este foarte diferit de trecut. Trecutul este trecut gi doar cand esti in ghearele unei aparari percepi prezentul drept trecutul dureros pe care a trebuit sa-] reprimi cand erai mic.108 ‘TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL 6. Observd ce se intampla ACUM dacé nu te lasi prada comportamentului de tip Falsa Putere. Esti lasat singur, exploatat, victimizat, tratat ingrozitor? Acesta este ultimul pas in reprogramarea creierului tau emotional. Observand ca nu arde nimic daca nu reactionezi agresiv si nu judeci, din cauza Falsei Puteri, te vei convinge prin experienté ci problema era in mintea ta si a nimanui altcuiva! Din nou, ce descope- rire eliberatoare! Dac inca te simti mAnios, iritat, inclinat sa judeci Simbolul etc., dupa ce ai facut acesti pasi ca si-ti dezactivezi apara- rea, fi-o din nou. Inseamma ci pe undeva te-ai abatut din drum. Tine minte ca trebuie sa lasi la o parte Simbolul, sa nu-l mai critici (vezi pagina 80), ca sa poti lucra la dezacti- varea apararii. Nu e usor, daca esti prins in ghearele Falsei Puteri. Nu te pacali singur zicandu-ti ca nu esti chiar asa de nervos sau cA nu judeci, ci doar ii evaluezi pe altii etc. Acestea nu sunt decat scuze care nu te vor duce nicaieri! Urmeaza intocmai instructiunile de dezactivare a apararii si vei vedea gi simti efectele eliberatoare. Exemplu de dezactivare a Falsei Puteri Noua pasiune a sotului meu, biliardul, ma calcd pe nervi si nu pierd nicio ocazie sa i-o spun. 1. Opreste comportamentul generat de Falsa Putere. Nu mai fac comentarii negative, nu-mi mai manifest dezaprobarea nici nonverbal, ignorandu-l, si pun capat gandurilor riutacioase din capul meu.ETAPA 3; DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 109 2. Concentreazd-te asupra Simbolului si intreabd-te: ,,Ce anume mad irita/enerveazé cel mai tare?“ Ce ma& enerveazd cel mai tare este importanta emotionala pe care acest nou hobby a c4patat-o pentru el. Se poarta ca si cum nu mai exista nimic important pe lume decat biliardul, nici macar eu. 3. Intreabé-te: ,Cum mé simt cand sunt tratatd astfel?“ Ideea cA altceva conteazi pentru el mai mult decat mine aduce imediat la suprafaté un sentiment de dis- perare, ca si cand nu mai am pentru ce sa traiesc. 4, Concentreazd-te asupra sentimentului care iese la ivea- la, fiind constient ca apartine trecutului. Las emofiile sa se manifeste in voie, simt cu intensitate sentimentul de singuratate si ratacire care imi umple pieptul, pe deplin constienté ca vine din trecut. 5, Examineaza perceptia pe care o ai acum despre Simbol sice simti fafa de el, Dupa aceste emotii, sunt in stare si vad bucuria de pe fata sotului meu gi in acelasi timp supdrarea provocata de faptul ca ii resping neincetat noul hobby. imi pare rau pentru el si pentru modul cum |-am tratat. Contez in con- tinuare pentru el, dar si mai important este ca fi sirot dra- gostea. Imi dau seama ca pot sa fiu din nou deschisa cu el. 6. Observé ce se intampla ACUM daca nu te lasi prada com- portamentului tau obisnuit provocat de Falsa Putere. Faptul ca nu m-am lasat acaparata de ganduri negative a facut sA iasa la suprafata suferinta veche si m-a deschis cAtre prezent. Sotul meu isi iubeste in continuare noul110 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI hobby, dar acum imi dau seama cA n-am fost niciun moment in pericol sa il pierd, pe el sau atentia lui. Ce ugurare! Nu stiu unde s-ar fi ajuns, daca ag fi continuat s4 ma apar impotriva suferintei din trecut, respingan- du-l pe fata sau mai subtil. Cum dezactivezi Negarea Nevoilor 1. Cauté Simbolul. Poti si gasesti Simbolul uitandu-te la ce se intam- pla exact in momentele dinainte de a te distanta, fie emotional, fie fizic. 2. In mintea ta, concentreazd-ti atentia asupra Simbolului. 3. Intreaba-te: ,Ce anume nu vreau sit infrunt, ce vreau sa evit?“ 4, Concentreazé-ti atentia asupra acestui aspect al Situatiei Simbolice si vezi ce sentimente apar, fiind constient ca sunt din trecut. Faptul ca iti permiti 4 simti aceasta suferinta, stiind ca este veche gi nu-ti mai poate face rau, este primul pas in reprogramarea creierului tau emotional. 5. Intoarce-te, fizic sau emotional, la situatia de care ai fugit cand erai sub dominatia apararii de Negare a Nevoilor. Acesta este urmatorul pas in reprogramarea creierului téu emotional. infruntand ceea ce evitai din cauza apa- rarii de Negare a Nevoilor, vei descoperi ca nu mai este nevoie sa te izolezi de sentimente sau de alti oameni. Uneori, e posibil ca ceea ce se intémpla in prezent s4 fie neplacut, dar nu va fi niciodata atat de grav incat saETAPA 3: DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 111 nu supravietuiesti daca nu-ti activezi o aparare. Nu mai esti copilul mic gi total dependent care ai fost. 6. Examineazd modul cum percepi Simbolul si ce simfi acum fata de el. Acesta este ultimul gi cel mai important pas in reprogra- marea creierului tau emotional, Observand constient si simtind modificarea incarcaturii emotionale, insotita de obicei de o schimbare de perceptie, vei intelege cu adevarat c4 prezentul este foarte diferit de trecut. Ca trecutul este trecut si ca numai atunci cand esti in ghea- rele unei aparari percepi prezentul ca si cum ar fi trecu- tul dureros pe care a trebuit s4-| reprimi. Acorda-ti cateva clipe ca s4 vezi ce se intampla acum, cand nu mai actionezi pe baza apararii de Negare a Nevoilor. Daca te simi in continuare detasat, distant; rece, neim- plicat sau dezinteresat etc., dupa ce ai aplicat cei gase pagi pentru a-ti dezactiva apararea de Negare a Nevoilor, ia-o de la capat. Inseamna ca ai gresit undeva. Negarea Nevoilor poate fi greu de recunoscut, din moment ce este caracterizat printr-o lipsa de sensibilitate. Nu te pacali singur spunandu-ti ca nu exista nicio problema, ca n-ai de ce si-ti faci griji, c4 totul este bine, cand, de fapt, nu simti nicio emotie. Acest gen de negare nu te va duce nicaieri! Urmeaza intocmai instructiunile de dezactivare a apararii, si in curand vei simti si vedea efectele eliberatoare. Exemplu de dezactivare a Negérii Nevoilor Nu-i spun sotiei mele ca mi-am pierdut locul de muncd. Ma conving singur ca nu e nicio graba, poate sd astepte, e mai bine asa si pentru ea.112 TERAPIA INTEGRARI TRECUTULUL 1. Cauté Simbolul. Sotia mea este Simbolul. 2. In mintea ta, concentreazi-ti atentia asupra Simbolului. Cu ochii mintii, o vad pe sotia mea. 3. Intreabi-te: ,Ce anume nu vreau sé infrunt, ce vreau sd evit?™ Aman sa-i spun cé mi-am pierdut serviciul, ca sa evit supararea ei si faptul ca nu va dori s& mai aiba de-a face cu mine. 4, Concentreazéi-ti atentia asupra acestui aspect al Situatiei Simbolice si vezi ce sentimente apar, fiind constient ca sunt din trecut, imi imaginez cA se enerveaza gi ma exclude din viata ei. Aceasta scoate la iveala un sentiment foarte incomod, mA simt foarte amenintat. Simt durere in piept, stiind cA este durerea din trecut. 5. Intoarce-te, fizic sau emotional, la situatia de care ai fugit cand erai sub dominatia apararii de Negare a Nevoilor. Ma duc la sotia mea in acea seara, dupa ce copiii s-au culcat, si ii spun c& am fost dat afara. Nu e ugor sa-i spun. E socata de vestea neasteptata si reactioneaza cu nervi $i iritare. E ingrijoraté pentru cariera mea si situatia noastra financiara. 6. Examineaza modul cum percepi Simbolul si ce simti acum fata de el. Ma uit la sotia mea si ii vad grijile, pe care le inteleg. Este clar ca sub supararea ei se ascunde teama. DesiETAPA 3: DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 113 situatia si reactia sotiei mele nu sunt plicute, raman. concentrat asupra prezentului gi fac fata situatiei din acest moment, in loc sd o evit de frica sotiei mele, cum am facut de atatea ori inainte. Atentie! in timpul pasului 4 de dezactivare — cand te lasi cuprins de suferinta rascolita — ai grija s4 simfi cd aceasta suferinta vine din trecut, in loc sa o sfii rational. Dacé nu esti sigur si te gandesti Da, dar o simt acum, nu-i aga? Atunci cum ag putea sti ca este din trecut?%, pune-ti urma- toarele intrebari: Cand dau voie acestui sentiment s se manifeste, ma simt: 1, mic (cealalta persoana pare mult mai mare/ solida/ pu- ternica decat mine)? 2. vulnerabil (cealalté persoand poate sii faci ce vrea cu mine/ sd-mi faca ce vrea)? 3. dependent (am nevoie de cealalta persoand ca sd-mi in- deplineasca nevoile)? 4, lipsit de nofiunea timpului (mi se pare cd situatia va ré- méane intotdeauna asa cum este acum)? Sau simti emotia ca un adult independent care poate si aiba grija de propriile nevoi, stiind ca totul are un inceput si un sfargit, cd nimic nu dureaza pentru totdeauna? Daca te-ai recunoscut in primele patru intrebari, atunci stii cd ceea ce simti este suferinta din trecut a copilului care ai fost. Nu este suferinta unui adult independent, adultul care ai devenit intre timp. Daca traiesti suferinta de alta- data, fara sd realizezi la nivel emotional ca este din trecut,114 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI nu faci decat s-ti intaresti iluzia defensiva cd aceasta se intampla in prezent, deci ai grija. Ag vrea si-ti dau inci un exemplu despre cum ne ajutd PRI sa ne intelegem emotiile si s4 ne traim viata in mod complet. Vei vedea cum o femeie a putut sa faca unul dupa altul pasii PRI, lin si fara dificultati. Acest exemplu descrie foarte bine cate lucruri devin posibile, cu ajutorul PRI. sob Am vorbit o data la telefon cu o prietena draga, care se chi- nuia sa iasa dintr-o relatie foarte intensa si foarte greu de incheiat pentru ea. Dupa ce vorbise inca o data cu fostul ei iubit, mi-a spus amarata si plina de dezamagire ca nu vrea sa mai stie nimic de el pentru o vreme. In mod clar, i se activase o aparare. Dupa cateva ore, mi-a scris un e-mail: »Am reusit!!! Am simtit o pornire irezistibila: si-l sun, fiindc& vreau sa pastrez lepatura cu el, vreau si ramana cu mine... Falsa Sperant: spus Martin m-a atins: «Trebuie sa treci la nivelul spiri- tual, Nicole. Incotro te indrepti? Acum trebuie si ma duc sa administrez tratamentul unui client. Ma simt intr-o Apoi mi-am dat seama ce anume din ce mi-a stare de constiinta foarte inalta, Nu mai am timp sa vor- bese cu tine». Intelesul pe care |-am dat acestor cuvinte a fost: «Te resping. Faci tam-tam inutil si exagerezi». Apoi, deodat&, am vazut realitatea de altidata care se as- cundea in prezent. Stéteam pe un scaun foarte mic si eram lasata in urma. Persoana care ma abandona si-a vazut fericita de drum si nu mi-a dat nicio atentie. Am plans din toata inima.ETAPA 3: DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 115 Acum nu mai simt nevoia s& incerc obsesiv sa reiau le- gatura cu Martin gi inteleg Falsa Putere in care eram ieri. Cu cat e mai puternica apararea, cu atat e mai mare suferinta. $tiu cA m-ai ajutat, mulfumesc! Cu multa dragoste, Nicole. PS.: Ma duc chiar acum Ja agentia de ocupare a fortei de munca sa-mi caut o slujba! $i sunt sigura ci-mi voi gasi una. La treaba! Acum e randul tau. 1. Care este problema asupra cdreia vrei sd lucrezi? 2. Ce apirare este implicata? 3. Dupé ce ai stabilit apdrarea, cauta pasii de dezactivare Specifici acesteia. 4, Scrie primii pasi pentru dezactivarea apdrdrii si, cand te-ai limurit suficient ce trebuie sd faci, treci la treaba! Poti descarca formularul pentru etapa 3 de pe site-ul PRI.116 ‘TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL Formular PRI de dezactivare a mecanismelor de aparare (DA), etapa 3 Cand simti cd ai facut suficiente progrese cu prima proble- ma la care ai ales s& lucrezi, pofi si o abordezi pe urmatoa- rea. Acum ai puterea sA schimbi aproape orice. E posibil ca la inceput sa fii stangaci dar, daca te straduiesti, ii vei prinde gustul. Pe masur ce inaintezi in metoda PRI, pas cu pas, vei vedea ca procesul curge de la sine: cu cat il practici mai mult, cu atat vor fi mai multumitoare rezultatele gi cu atat vei fi mai motivat sa te straduiesti sa lucrezi asupra problemelor tale. Probleme care, pana la urma, se dovedesc a fi nimic mai mult decat propriile tale aparari.ETAPA 3: DEZACTIVAREA MECANISMELOR DE APARARE 117 Din pacate, si contrariul este adevarat: cu ct investesti mai putin in acest proces, cu atat mai putine rezultate vei obtine, cu atat mai putin motivat vei fi sa te straduiesti etc. Asa ca fii atent si alege catre care dintre aceste dowd rezul- tate vrei si te indrepti — este doar alegerea ta. Ce mod diferit de a privi viata gi cate posibilitati de a trai din plin! Prin urmare, tu iti creezi propria realitate, nu seful, nu sotia, nu copiii tai, nu vecinul si nimeni altcine- va. Vestea buna este ca tocmai acest lucru iti da posibilita- tea de a-ti descifra emotiile gi de a prelua controlul asupra propriei bundstari emotionale, in loc sa fii dependent de altcineva, ca atunci cand erai copil. Uiti-te in jur: lumea e plind de oameni gi de posibilitati. Du-te gi traieste-ti la maximum viata — acest mare dar pe care il primim cu totii — si fie ca Scanteia divina care straluceste in inima ta sd te célauzeasca pe acest drum!STUDI DE CAZCA SA TE INSPIRE si sa-ti demonstreze ci PRI chiar functioneaza atét de bine pe cat ti-am descris', in acest capitol fi voi lasa pe altii s4-ti spuna povestile lor despre PRI si in ce fel i-a ajutat. Unele dintre aceste povesti au fost scrise de oameni care au aplicat PRI cu ajutorul unui terapeut specializat in aceasta metoda. Desi multi oameni obtin rezultate bune aplicand PRI singuri cu ajutorul cartilor mele, lucrul cu un terapeut se poate dovedi foarte util si, in unele cazuri chiar esential. Este valabil mai ales in cazuri cu o puternica apdrare de Negare a Nevoilor (vezi povestea lui Robert, pagina 122), cand poate fi destul de greu sa obtii rezultate de unul singur. De asemenea, cei care au fost ajutati de terapeuti se vor referi din cand in cand la o experientaé numita ,,regresie~ Este vorba de o tehnica care scoate la suprafata suferinta profunda din copilarie, tehnica care este inclusd in tera- pia PRI. Totusi, in aceasta carte, aga cum am explicat, experienta de a ajunge la suferinta veche a fost limitata la analiza Simbolurilor gi dezactivarea mecanismelor de apa- rare. In aceasta carte am vrut s& prezint doar baza teoriei si metodei PRI, ca sa le fac accesibile unui public mai larg. Daca esti interesat sau simti nevoia de a primi explicatii mai elaborate asupra teoriei si metodei PRI, te rog sa citesti celelalte carti ale mele. Ai la dispozitie si posibilitatea de a urma un curs care te va ajuta apoi sa aplici singur metoda. Este vorba de un program specializat si concis, care sa te122 ‘TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUL ajute sa aplici cele trei etape ale metodei, fie individual, fie in grup. Pentru mai multe detalii, citeste Anexa 6. Robert Cum am descoperit ca, desi viata mea parea ,,perfecta‘, Frica gi Negarea Nevoilor ma impiedicau sa traiesc cu adevarat. Viata mea inainte de terapia PRI era mereu lineara. Eu credeam cA e perfect aga si fi consideram niste ratati pe cei care mergeau la psihoterapeut. Nu aveam aproape deloc momente bune si momente proaste. De multe ori, nici nu-mi dideam seama daca 0 situatie este pozitiva sau negativa pentru mine. Nu percepeam limitele peste care n-ar fi trebuit s4 trec, aga cA mi se intampla des sa o fac. Singurul lucru cu care ma luptam era un sentiment con- stant de team. Pana la varsta de 35 de ani, mi-a fost usor si-] ignor. Dupa aceea, teama iegea la iveala mai des, aga c& am inceput s4 am uneori un comportament de evita- re, Chiar aveam o viata ,buna* pana cand iubita mea m-a adus brutal cu picioarele pe pam4nt, spunandu-mi ca nu stie dac vrea sa mai ramané cu mine, daca nu ma dezva- lui mai mult in fata ei si nu invat sd-mi gestionez senti- mentele. De frica despartirii, am inceput PRI in urma cu doi ani, cu ajutorul unui terapeut. La testul facut inainte s4 incep terapia, cele mai mari sco- ruri le-am avut la Negarea Nevoilor i Frica. Dupa test, am trecut la treaba si mi s-a spus s notez toate situatiile in care simteam emotii negative, ca sa le pot analiza. tn mod destul de ciudat, Negarea Nevoilor abia daca aparea in formularul meu, spre deosebire de Frica si Falsa Putere.STUDII DE CAZ 123 in putinele dati cand mentionam Negarea Nevoilor in for- mular, vorbeam despre incercarile mele de a iesi din situatii dificile folosind scuze lamentabile precum: ,,N-a fost s4 fie“ sau ,,Nu-i nimic dacé nu pot sa ma duc cu ei, pentru ca acum am timp sa citesc o carte“ si asa mai departe. Le-am vorbit alor mei despre cel mai puternic mecanism al meu de aparare gi i-am rugat si-mi atraga atentia de cate ori identifica la mine Negarea Nevoilor. $i intr-adevar, am avut ,norocul“ si-mi semnaleze foarte des Negarea Nevoilor si alte mecanisme de aparare. Fara ajutorul fami- liei mele, mai constienta decat mine de mecanismele mele de aparare, totul ar fi durat mult mai mult timp. Dupa o vreme, am recunoscut sentimentul care insoteste Negarea Nevoilor: o liniste pustie. In timpul meditatiei sau cand sunt complet relaxat, simt o liniste deplina/ bogata. Din momentul in care am recunoscut sentimentul gi am descoperit ca inventatul scuzelor lamentabile e din aceeasi categorie, a inceput sa plowa cu aparari de Negare a Nevoilor. Odata ce am putut sd lucrez cu acest mecanism, am inceput sa identific la mine si mai multe Aparari Primare, de Falsi Putere sau Falsa Speranta. A fost o perioada foarte furtu- noasa pentru mine, dupa o viata intreaga lipsita de emotii. Acum ma simfeam ca in mijlocul unei tornade. N-a fost usor: de fiecare data cand deveneam defensiv, analizam si simteam situatia, apoi imi dezactivam mecanismul de aparare. Am remarcat ca toate situatiile care ma pun in defensiva sunt cauzate de aceeasi realitate din trecut: cand eram mic, mi s-a transmis mesajul ca pot foarte bine s4 nu exist, cd la fel de bine ag putea sa fiu mort!124 TERAPIA INTEGRARK TRECUTULUI La inceput, analizarea Simbolului si descompunerea in Perceptie Senzoriala si Inteles imi lua vreun sfert de ora dar, in timp, a ajuns si-mi ia numai o secunda sau doua. Ceva ce ma ajuta cu adevarat si recunesc mecanismele defensive, in special pe acelea greu de identificat, precum Negarea Nevoilor sau Falsa Speranta, este sa verific daca ma mai simt apropiat de cealalta persoana. Daca nu ma simt, inseamna ca folosesc un mecanism de aparare. Dupa ce am analizat Simbolul si am dezactivat mecanismul de aparare, ma uit cu alti ochi la situafia din prezent si, de obicei, sunt uimit cat de diferit arata tabloul gi ce diferit mié simt eu. E un tablou lipsit de durere si cu un sentiment clar de apropiere fata de cealalta persoana. Incredibill ‘Trebuie si multumesc PRI pentru faptul c4 acum in sfargit TRAIESC. Trec prin viat relaxat in majoritatea timpului, savurez apropierea pe care o simt fata de partenera si de copiii mei, sunt mai sanatos, emotiile sunt mai placute, la fel ca mirosurile, culorile, natura si cerul instelat. Totul este acum clar gi intens, chiar gi lucrurile sau evenimentele negative. Uitandu-ma inapoi, ii sunt foarte recunoscator partenerei mele de viat’. Daca nu m-ar fi fortat ea, ag fi continuat si trdiesc la nesfarsit negandu-mi nevoile. Mare pacat ar fi fost! Marianna Nu ma puteam controla gi il bateam pe fiul meu, chiar daca stiam ca n-ar trebui. Ce a insemnat PRI pentru mine. Nasterea fiului meu, Dave, a provocat o imensé criza. Pana atunci, crezusem ci am reusit: aveam o slujba buna, un sot dragut, o casa draguta etc.STUDI DE CAZ 125 Pana atunci putusem si organizez totul asa cum imi dorisem, dar acum Dave ma chema in cele mai nepotri- vite momente si ,trebuia“ s4-i vin in ajutor. fn orice altd situatie, ag fi fost in stare s4 spun ,,nu‘, dar in acest caz, imi era imposibil. Cand i] auzeam plangand, imi stitea inima in loc. Am dezvoltat un fel de reactie de panica, ceea ce insemna cA pur gi simplu trebuia sa-l linistesc. Nu mai aveam timp de nimic altceva. Nu puteam sa fac nici lucruri de baz, si ma imbrac sau s& mandnc, fara sa tre- buiasca sa ma intrerup ca sa ma duc la Dave. Pentru ca asa ma simteam intotdeauna: ca si cum nu am de ales. Eram tot timpul sfasiata intre nevoile lui si nevoile mele. Cand eram insarcinata in patru luni cu al doilea copil, ten- siunea ajunsese atat de mare, incat l-am ,,plesnit* pe Dave pentru prima data. O scriu cu ghilimele pentru ca ceea ce numim ,a plesni“ cand e vorba de copii, intre adulfi ar fi considerat ,,a lovi* si bineinteles ca asta gi este. Mai fuse- sem nervoasa pe el, dar reusisem sd imi gasesc justificari. Am simfit insi din prima clipi ci ¢ o greseala sa-] bat. $tiam foarte bine ca ii dauneaza dezvoltarii emotionale si vedeam cu ochii mei — din pacate abia dupa ce imi tre- ceau nervii — cat de mult rau fi facea. in ciutarea unei solutii pentru situatia mea, am citit tot ce mi-a cazut in mana despre cresterea copiilor, am fost ja cursuri si m-am luptat cu impulsul meu de a da in el. Dupa o vreme mi-am invins jena, mi-am adunat curajul sii-am vorbit despre asta unui asistent social, ,N-ar trebui sa faceti aga ceva’, a fost replica pe care am primit-o. Dup3 aceea, chiar nu mai stiam incotro s4 ma indrept. De la mij- loace conventionale pana la asistenta alternativa, cursuri pentru parinti gi terapia floral4 Bach, nimic nu mi-a fost126 TERAPIA INTEGRARII TRECUTULUI de ajutor, $i in fiecare zi, sotul meu se intorcea acasi cu intrebarea: ,Cum a fost azi?* In cele mai multe zile, spre marea mea rugine, trebuia s4 recunosc ca il lovisem pe Dave cel putin o data. De doua ori, am mers chiar mai departe de o ,,simpla“ lovitura. Inc imi amintesc foarte bine ambele dati. A fost groaznic! Ca am facut aga ceva. Ca eu, care imi doream atat de mult sd fiu o mama iubitoare, mé transformam atat de des intr-un monstru care nu-si putea controla emotiile si-si ataca propriul copil, pe care il iubea atat de mult... Si intr-o zi, sotul meu a adus acas& Rediscovering the True Self. Am citit-o pe nerasuflate si am stiut cd asta pot s& fac, Am inceput imediat s& aplic principiile PRI. In curand mi-a devenit cat se poate de clar ca nervii mei erau un mecanism defensiv care parca punea stapanire pe mine. Am invatat s4 recunosc momentele cand se intampla asta, devenind constienta de semnalele pe care mi le trimitea trupul atunci cand se apropia furia: un fel de vulcan care parca statea si erupa. Apoi am invatat cum sa opresc acest vulcan: uitandu-mé la el, pasind in afara mea, intr-un fel: simtind cum furia face ravagii in corpul meu gi stiind, in acelasi timp, cu intelectul, ci nu trebuie s fac nimic, nu trebuie sd-i dau curs, Ce anume din ce facea Dave ma scotea din minti in ase- menea hal? Ca se incurca in picioarele mele, ci nu facea ce-i spun, cd facea exact ce voia el, fard si se gandeascd niciun moment la mine sau la ce insemna asta pentru mine. Ca si cum nu conta pentru el cd eu eram obosita, c& ma simteam rau sau aveam nevoie de pauza. Aceasta era iluzia pe care Falsa Putere incerca sa mi-o induca, am descoperit ulterior. Perceptia Senzoriala s-a dovedit a fiSTUDII DE CAZ 127 plansul lui Dave atunci cand eu aveam treaba si Infelesul care venea spre mine in asemenea momente era: ,Tu nu existi decAt ca si-mi satisfaci mie nevoile* Refuzand sa cedez furiei, doar analizand-o, am castigat spatiul necesar ca sa ma pot intreba ce anume ,,ma facea“ s4 ma infurii atat de tare. Ma simteam neputincioasa, fara speranta si epuizata, nu mia consola nimic, nu aveam nimic ,,pentru mine“ in viata pe care o duceam. Cand eram copil, nu primisem ceea ce aveam nevoie. lar eu fi faceam lui Dave exact acelasi lucru. A reiesit ca si eu fusesem lovita. $i eu ma confruntasem cu disperarea, furia si amaraciunea mamei mele, si eu fuse- sem dezamagita de persoana care ar fi trebuit A intervind si sd facd ceva in aceasta privinta — tatél meu. Aplicand PRI — infruntand Simbolul, in loc s& evit per- manent situatia dificila cu ajutorul ,,sfaturilor si trucuri- lor“ din c&rtile si cursurile mele — am reusit s obtin un efect incredibil: de atunci n-am mai dat aproape deloc in fiul meu. Aveam un instrument cu care sa lucrez asupra furiei mele. Nu mai eram neputincioasa, o prada ugoara pentru mecanismele mele defensive gi, pas cu pas, cu suisuri si coboraguri, am putut si-mi infrang apararea de Falsa Putere. Mi-am dat seama ca sentimentele acelea ingrozitoare aveau prea putin legatura cu Dave, si deci cu ce se intampla aici si acum, cu situatia mea din prezent si viata mea cotidiana de adult, Asa am putut s4 dezvolt compasiune pentru mine insami si s4 inteleg de ce |-am batut de atatea ori. Atmosfera din familia noastra s-a schimbat cum nici n-am indraznit vreodata sA sper. Acum avem parte, unii de la ceilalti, de dragoste, intelegere si atentie. Asta inseamna