1. Faza dezbaterilor judiciare.

1. Formulaţi noţiunea fazei dezbaterile judiciare, nominalizând etapele acestei faze (3 puncte)

 Dezbaterile judiciare

Este o fază complexă, prin care se formează convingerea judecătorului asupra raportului juridic între
părţi în temeiul probelor ce se administrează,de altfel Constituie o activiatte procesuala specifica
judecatii care consta in efectuarea de expuneri ,formularea de concluzii oral si in contradictoriu.

1. Partea pregătitoare a şedinţei de judecată

2. Examinarea cauzei în fond

3. Susţinerile orale şi replicile

4. Procesul verbal al şedinţei de judecată

5. Formele trecerii procesului într-o altă şedinţă de judecată

6. Terminarea procesului fără adoptarea hotărîrii

2. Determinaţi sarcinile fiecărei etape a dezbaterilor judiciare (5 puncte).

1.După ce primeşte cererea de chemare în judecată, judecătorul pregăteşte cauza pentru dezbateri
judiciare pentru a asigura judecarea ei justă şi promptă.
            Pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice cauză civilă şi are ca scop:
            a) precizarea legii care urmează a fi aplicată şi determinarea raporturilor juridice dintre părţi;
            b) constatarea circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei;
            c) stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a altor persoane;
            d) prezentarea tuturor probelor;
            e) evaluarea oportunităţilor de soluţionare a litigiului prin mediere;

2.audierea martorilor,cercetarea inscrisurilor,dovezile materiale,reproducerea inregistrarilor audio-

video,concluziile expertului,specialistului(examinarea cauzei in fond)

3. Susţinerile orale constau din cuvîntările participanţilor la proces care vor cuprinde pe scurt numai
rezultatele cercetării probelor, referindu-se la faptele şi împrejurările care au importanţă pentru
soluţionarea pricinii. Se vor indica şi dovezile pe care părţile şi-au întemeiat cererea, care confirmă sau
infirmă circumstanţele de fapt. Şi în final fiecare participant expune soluţia care ar trebui să fie dată de
instanţă în hotărîre.

4 .Pentru fiecare şedinţă de judecată în primă instanţă şi instanţa de apel, precum şi pentru fiecare act
procedural săvîrşit în afara şedinţei se întocmeşte în mod obligatoriu un proces verbal, care trebuie să
cuprindă momentele esenţiale ale dezbaterilor judiciare sau ale efectuării actului de procedură. Cerinţe
de conţinut a procesul verbal (procesul verbal)
5. Cursul normal al judecăţii poate fi influenţat de apariţia unor incidente procesuale, care ar determina
întreruperea şedinţei, amînarea sau suspendarea procesului.(Intreruperea ,amanare,suspendarea)
trecerea intr-o alta sedinta de judecata(trecerea intr-o alta sedinta)

6. Pe lîngă regula generală, legiuitorul mai prevede două modalităţi de terminare a procesului fără
adoptarea unei hotărîri şi anume:

 încetarea procesului

 scoaterea cererii de pe rol.

Încetarea procesului se înţelege terminarea lui fără adoptarea unei hotărîri privind fondul cauzei şi fără
posibilitatea de a înainta o nouă cerere de chemare în judecată între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi
obiect şi avînd aceleaşi temeiuri.

Scoaterea cererii de pe  rol reprezintă cea dea două modalitate de terminare a procesului fără adoptarea
unei hotărîri, dar cu rezervarea dreptului de a se adresa din nou cu asemenea cerere instanţei
judecătoreşti.

3. Argumentaţi cum trebuie să procedeze instanţa de fond în următoarele situaţii (7 puncte):

a) reclamantul solicită încetarea procesului pe motiv că la audierea explicaţiilor pârâtului acesta a
recunoscut pretenţiile din cererea de chemare în judecată;(instanta va emite o hoatarare fara
examinarea probelor)
b) după finalizarea examinării cauzei în fond, în timpul pledoariilor reclamantul declară că renunţă la o
parte din pretenţiile din acţiune; (instanta la emiterea hotararii nu va lua in calcul renuntarea la
pretentii,deoarece aceasta actiune trebuia facuta pana la dezbaterile judiciare,iar la pledoarii partile nu
pot renunta la probe)
c) în timpul judecării cauzei în fond pârâtul a invocat termenul de prescripţie extinctivă, înaintând un
demers de ridicare a excepţiei de tardivitate.( cererile depuse în instanța de judecată peste termenul de
prescripție extinctivă (1), a căror tardivitate a fost invocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri
judiciare (2) de partea în proces, persoana în a cărei favoare a curs prescripţia, de creditorul persoanei
sau de către oricare altă persoană care are interes legitim (3), se examinează în fond doar după
examinarea de către instanța de judecată a excepției de tardivitate. În rezultatul întrunirii acestor trei
condiții de formă desprinse din cuprinsul normei, excepția de tardivitate și, după caz, repunerea în
termen se soluționează în ședință de judecată, convocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri
judiciare)

2. Recursul împotriva actelor de dispoziţie ale curţilor de apel.

1. Indicaţi trăsăturile căii de atac: recursul împotriva actelor de dispoziţie a curţilor de apel (3 puncte)

Rolul recursului împotriva deciziei instanţei de apel nu este acela de a realiza o nouă judecată în fond, ci
de a verifica legalitatea soluţiei contestate. Părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare
recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural.. Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunţate de curţile de apel în calitatea lor de
instanţe de apel, cît şi hotărîrile pronunţate de curţile de apel.
            Încheierile date în apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepţia cazurilor cînd,
potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs şi cînd încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai
departe a procesului.
            Recursul împotriva deciziei se consideră declarat şi împotriva încheierilor, chiar dacă acestea au
fost emise după pronunţarea hotărîrii atacate cu recurs.

2. Deduceţi elementele recursului (subiecţii, obiectul) şi instanţa competentă să judece recursul (5

puncte).

 Sînt în drept să declare recurs:

            a) părţile şi alţi participanţi la proces;
            b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul, cu privire la compensarea
cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

Obiect al recursului îl formează hotărîrile pronunţate de Curţile de Apel în procedura de insolvabilitate,

precum şi deciziile pronunţate de Curţile de Apel, în calitate de instanţă de apel.
Majoritatea încheierilor date în apel, pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepţia
cazurilor cînd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs. Recursul împotriva deciziei se consideră
declarat şi împotriva încheierilor, chiar dacă acestea au fost emise după pronunţarea hotărîrii atacate cu
recurs.

Examinarea recursului împotriva deciziilor instanţelor de apel ţine de competenţa Curţii Supreme de
Justiţie.
        Asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători.
        Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 5 judecători de la Colegiul civil,
comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.
         Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa şi la examinarea recursului în
cauză.

3. Argumentaţi cum trebuie să procedeze instanţa de recurs în următoarele situaţii (7 puncte):

a) cererea de recurs este întemeiată pe prevederile CEDO şi practica CtEDO cu indicarea cauzelor
identice;(practica judecatoreasca nu prezinta izvor de drept ,astfel instanta nu va admite recursul)

b) cererea de recurs împotriva Deciziei Curţii de Apel Bălţi a fost depusă prin intermediul oficiului poştal
la instanţa de apel a cărei hotărâre a fost contestată; ( nu va admite recursul deoarce conform 436
Cererea de recurs cu toate documentele anexate se poate depune în format electronic prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor, cu semnătură electronică avansată calificată.)

c) recursul este depus de o persoană neantrenată în proces, care pretinde că din neglijenţa magistraţilor
prin hotărârea instanţei de fond acestuia i s-au încălcat drepturile şi interesele legitime.(nu va admite
recursul deoarece in prevederile art.423 recursul poate fi depus doar de parti la proces si alti
participanti)