Rezumat-Teza Doctorat

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ

ŞI SPORT BUCUREŞTI
ŞCOALA DOCTORALĂ
STRATEGIA PREGĂTIRII TACTICE ÎN HANDBAL LA

NIVEL DE JUNIORI
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ȘTIINŢIFIC:
PROF. UNIV. DR. TEODORESCU SILVIA
DOCTORAND:
ROMILA CRISTINA
BUCUREŞTI
2020
--------------- STRATEGIA PREGĂTIRII TACTICE ÎN HANDBAL LA NIVEL DE JUNIORI --------------
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ
ŞI SPORT BUCUREŞTI
ŞCOALA DOCTORALĂ
SECRETARIAT DOCTORANZI
D-lui / D-nei
................................................................................................................................
Vă facem cunoscut că, în data de ............................. orele .........................
în sala .................................. a Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi
Sport din Bucureşti, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat de către:
D-na ROMILA CRISTINA
Cu titlul:
STRATEGIA PREGĂTIRII TACTICE ÎN HANDBAL LA NIVEL DE

JUNIORI
în vederea obținerii titlului de Doctor în Știința Sportului și Educației Fizice.
În conformitate cu H.G. nr. 681/2011, art. 39 (3) privind conferirea

titlurilor științifice în România, vă trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu
rugămintea de a comunica în scris observațiile dumneavoastră pe adresa:
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, strada Constantin
Noica, numărul 140, sector 6, București și de a participa la susținerea publică a
tezei.
RECTOR, SECRETAR ȘEF UNEFS,
Prof. univ. dr. Florin PELIN Ing. Silvia CONSTANTINESCU
2
MULŢUMIRI
Să urmez studiile doctorale a însemnat pentru mine o schimbare foarte importantă în
viaţa mea. Am acumulat cunoştinţe noi, am reuşit să realizez cercetări importante în
domeniul handbalului, dar în primul rând am cunoscut oameni deosebiţi de la care am avut
numai de învăţat şi pe această cale doresc să le mulţumesc.
În primul rând doresc să-i mulţumesc conducătorului meu ştiinţific d-nei Prof. Univ.
Doctor Silvia TEODORESCU. Vă mulţumesc frumos pentru îndrumare, sprijin şi înţelegerea
pe care am găsit-o la dvs. pe tot parcursul anilor de studiu. Vă mulţumesc că mi-aţi împărtăşit
din cunoştinţele dvs., că m-aţi susţinut, îndrumat şi acceptat ca doctorand. Vă sunt profund
recunoscătoare.
În egală măsură doresc să mulţumesc d-nei Prof. Univ. Doctor Sabina MACOVEI pentru
că m-a îndrumat şi sprijinit în primii doi ani de studiu, în calitatea de conducător ştiinţific. Vă
mulţumesc frumos pentru că mi-aţi împărtăşit din experienţa dvs. cunoştinţe foarte
importante care m-au ajutat să evoluez în plan profesional.
Doresc să mulţumesc membrilor comisiei de îndrumare pentru toate sfaturile şi sugestiile
oferite pe toată perioada aniilor de studiu: d-nei Conf. Univ. Dr. Constanţa URZEALĂ, d-lui
Prof. Univ. Dr. Ioan NEGULESCU, d-lui Conf. Univ. Dr. Cezar HANTĂU, d-lui Prof. Univ.
Marius STOICA.
În continuare vreau să-i mulţumesc d-lui Viorel IRIMIE, directorul clubului Asociaţiei
Club Sportiv Sporting Ghimbav, pentru întreaga colaborare şi sprijin acordat în realizarea
cercetărilor. Tot pe această cale îi mulţumesc pentru că m-a primit foarte bine la clubul pe
care îl administrează şi m-a susţinut în toate proiectele propuse. În cadrul clubului am
colaborat foarte bine cu d-na profesor-antrenor Mihaela TIVADAR şi d-na antrenoare Liliana
ŞTEFAN. Vă mulţumesc frumos pentru buna colaborare, prietenie şi spijin pe care le-am
primit necondiţionat. De asemenea, doresc să le mulţumesc sportivelor care au participat la
cercetare şi părinţilor care şi-au dat acordul. În cadrul acestui club am găsit oameni deosebiţi
care iubesc sportul şi care doresc să obţină rezultate bune, dar prin respect şi muncă.
Pentru realizarea cercetărilor propuse am reuşit să colaborez cu d-na Lector Univ. Dr.
Florentina TONIŢA. Pe această cale îi mulţumesc pentru colaborarea şi sprijinul acordat în
aplicarea testelor psihologice, pentru sfaturile şi sugestiile primite pe tot parcursul anilor. De
asemenea, ţin să mulţumesc d-lui expert informatician Ciprian BRANEA, pentru colaborarea
şi sprijinul acordat în conceperea, realizarea şi aplicarea jocurilor virtuale.
Doresc să le mulţumesc antrenorilor şi profesorilor cu specializarea handbal care au
completat chestionarul de opinie şi conducerii Federaţiei Române de Handbal care mi-a
permis acest lucru.
Doresc să mulţumesc conducerii unităţii de învăţământ la care profesez Şcoala
Gimnazială Nr. 30, Braşov, reprezentantă de: d-na Director Prof. Pompilia TIŞULESCU şi d-
na Director Adjunct Prof. Ioana LOGHIN. De asemenea, doresc să mulţumesc Liceului cu
Program Sportiv Braşov reprezentat de: d-na Director Prof. Daciana DRACEA şi d-nul
Director Adjunct Prof. Liviu CEAUŞU şi Clubului Sportiv Şcolar Dinamo Braşov, prin
reprezentant d-nul director Prof. Marian VASILACHE. Vă mulţumesc pentru întreg sprijinul,
susţinerea şi colaborarea.
Cu mult respect şi recunoştinţă îi mulţumesc d-lui prof. antrenor Mircea BUCĂ pentru că
m-a iniţiat în practicarea jocului de handbal şi a reuşit să mă facă să iubesc atât de mult
handbalul. D-nul profesor este un model pentru mine ca om, dar şi ca profesionist. În egală
măsură le mulţumesc şi antrenorilor care m-au format din punct de vedere profesional: d-na
Prof. Maria LECHNER, d-nul Prof. Ferencz LECHNER, d-na Prof. Cornelia BUCĂ şi d-nul
Prof. Adrian MINTICI.
3
De asemenea, ţin să le mulţumesc colegilor mei: d-na Prof. Gabriela PANĂ, d-na prof.
Felicia TUDOR, d-na prof. Georgiana CIUCIULETE, d-nul informatician Marian TIŞEANU,
d-nul Prof. Dan ILIESCU, d-na Prof. Andreea CUDRICI, d-nul Cristian Vasile FILIP.
Cu deosebită recunoştinţă în mod special vreau să mulţumesc membrilor familiei care m-
au susţinut în toate proiectele pe care le-am realizat. Vă mulţumesc că mi-aţi oferit toată
afecţiunea de care am avut nevoie şi că m-aţi sprijinit în tot ce mi-am propus.
Vă mulţumesc!
Drd. Cristina Romila
4
CUPRINS
INTRODUCERE 8
Motivarea alegerii temei 8
Scopul lucrării 9
PARTEA I 11
ABORDĂRI TEORETICE CU PRIVIRE LA PREGĂTIREA TACTICĂ CA FACTOR 11
AL ANTRENAMENTULUI
CAP. 1 ASPECTE GENERALE ȘI SPECIFICE PRIVIND PREGĂTIREA ÎN 11
JOCUL DE HANDBAL
1.1. Capacitatea de performanţă în handbal 11
1.1.2. Determinarea factorilor care influenţeză decizia tactică în timpul jocului 12
1.2. Reflectarea temei în literatura de specialitate 12
1.2.1. Analiza critică a literaturii de specialitate existentă la nivel naţional 12
1.2.2. Analiza critică a literaturii de specialitate existentă la nivel internaţional 13
CAP. 2 PREGĂTIREA TACTICĂ ÎN JOCUL DE HANDBAL 13
2.1. Tendinţele tacticii de joc în handbal 14
2.2. Analizarea comparativă a cunoştinţelor pe care trebuie să le 14
dobândească un jucător din România, Franţa, Danemarca şi
Germania, la nivel de juniori
2.3. Modelele tactice în handbalul juvenil 14
CAP. 3 PARTICULARITĂŢIILE LECŢIILOR DE ANTRENAMENT SPORTIV 15
LA NIVEL DE JUNIORII CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 12 – 16 ANI
3.1. Nivele de pregătire în jocul de handbal la categoriile de vârstă copii şi 15
juniori
3.2. Particularităţile fizice, morfologice şi funcţionale ale copiilor cu vârsta 16
cuprinsă între 12-16 ani
3.3. Particularităţile de dezvoltare psihologică a copiilor cu vârsta cuprinsă 16
între 12-16 ani
3.4. Modelul de pregătire la nivelul juniorilor III 17
CAP. 4 CONCLUZII PARTEA I 17
PARTEA A – II – A 18
CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FACTORII CARE POT INFLUENŢA 18
PREGĂTIREA TACTICĂ ÎN JOCUL DE HANDBAL
CAP. 5 CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE ȘI DESIGNUL CERCETĂRII 18
PRELIMINARE
5.1. Premisele cercetării preliminare 18
5.2. Scopul cercetării preliminare 18
5.3. Obiectivele cercetării propuse 18
5.4. Sarcinile cercetării 18
5.5. Etapele cercetării preliminare 19
5.6. Ipotezele cercetării preliminare 19
5.7. Metodele de cercetare 20
CAP. 6 DEMERSUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII PRELIMINARE 20
6.1. Organizarea şi desfăşurarea cercetării 20
6.2. Investigarea opiniei antrenorilor cu specializarea handbal cu privire la 20
pregătirea tactică
6.2.1. Organizarea cercetării 20
6.2.2. Analiza și interpretarea rezultatelor 20
5
6.3. Identificarea unor trăsături și procese psihice ale jucătoarelor prin 20

intermediul testelor psihologice
6.3.1. organizarea cercetării 21
6.3.2. stablirea temperamentului predominant al jucătoarei prin intermediul 22
„Ghidului de identificare a temperamentului, Belov” – test psihologic
6.3.3. aplicarea testelor psihologice de atenţie jucătoarelor de handbal 22
6.3.4. stabilirea percepţiei senzoriale predominante a jucătoarelor de handbal prin 23
6.4. Aplicarea experimentală a jocurilor interactive în jocul de handbal 23
6.4.1. evoluţia tehnologiei şi implementarea ei în antrenamentul sportiv 24
6.4.2. modalitatea de implementarea a peretelui virtual în leciile de antrenament 24
sportiv
6.4.3. analiza şi interpretarea rezultatelor 24
6.5. Planificarea conţinutului pregătirii tactice aplicat în lecţiile de 24
antrenament sportiv în anul competiţional 2018 – 2019
6.6. Monitorizarea evoluţiei jucătoarelor prin intermediul fișelor de 27
observație
CAP. 7 CONCLUZII PARTEA A II-A 30
Concluzii în urma chestionarului adresat antrenorilor de handbal 30
Concluzii generale obţinute în urma înregistrărilor din cadrul testărilor 30
psihologice ale sportivelor
Concluzii cu privire la implementarea peretelui interactiv 30
PARTEA a III –a 31
STRATEGII DE DIRIJARE A PREGĂTIRII TACTICE ÎN HANDBAL LA NIVEL 31
DE JUNIORI
CAP. 8 CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE ȘI DESIGNUL CERCETĂRII 31
8.1. Premisele cercetării 31
8.2. Scopul cercetării 31
8.3 Obiectivele cercetării 31
8.4 Sarcinile cercetării 31
8.5 Etapele cercetării 31
8.6 Ipotezele cercetării 32
8.7 Metodele de cercetare 33
CAP. 9 DEMERSUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII 33
9.1. Subiecţii cercetării 33
9.2. Aplicarea testelor psihologice şi compararea rezultatelor cu testările 33
iniţiale
9.2.2. Rezultatele înregistrate la testul psihologic „Ghidul de identificare a 33
temperamentului, Belov”
9.2.3. Rezultatele înregistrate la testele psihologic în vederea stabilirii capacităţii de 37
menţinere concentrată a atenţiei
9.2.4. Rezultatele înregistrate la testul psihologic pentru stabilirea tipului de 39
Percepţie senzorială predominantă
9.3. Implementarea jocurilor cu efectiv redus ca mijloc de evaluare a 40
junioarelor III, în vederea stabiliri cunoştinţelor tactice ÎNSUŞITE
9.3.2. Aplicarea jocurilor cu efectiv redus în cadrul lecţiilor de antrenament 40
9.3.3. Descrierea probelor de control 41
6
9.3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor înregistrate la probele de control şi în 43

timpul meciurilor oficiale
9.3.5. Monitorizarea evoluţiei jucătoarelor în timpul meciurilor oficiale 45
9.3.6. Analiza și interpretarea rezultatelor înregistrate în meciurile oficiale 45
9.3.7. Corelaţii între rezultatele înregistrate la probele de control şi meciurile 46
oficiale
9.4. Aplicarea jocurilor interactive ca mijloc de pregătire şi evaluare în 49
handbal la nivel de junioare III
9.4.2. Analiza și interpretarea rezultatelor înregistrate 49
9.4.3. Studiu de caz cu privire la opinia jucătoarelor asupra mijloacelor de pregătire 50
aplicate în lecţiile de atrenament sportiv
9.4.4. Corelaţii între jocurile interactive şi acţiunile tactice individuale şi colective 51
Înregistrate în timpul meciurilor oficiale şi a probelor de control
9.5. Planificarea procesului de instruire 51
9.5.1. Planificarea conţinutului pregătirii tactice aplicat în lecţiile de antrenament 54
sportiv în anul competiţional 2019 – 2020
9.6. Concluzii desprinse din cercetare 56
CAP. 10 56
CONCLUZII TEZĂ 56
CAP.11 57
ELEMENTE DE ORIGINALITATE ȘI DISEMINAREA REZULTATELOR 57
CERCETĂRII
BIBLIOGRAFIE 60
7
INTRODUCERE
Jocul de handbal s-a dezvoltat foarte mult de la începutul practicării lui până în
prezent. Permanent se caută îmbunătăţirea regulamentelor în aşa fel încât prestația jucătorilor
să fie tot mai spectaculoasă. Jocul actual urmăreşte să ofere mult mai multe posibilităţi atât în
faza de atac, cât şi în apărare. Toate aceste acţiuni privesc în mod direct tactica jocului.
Printre tendinţele actuale ale tacticii de joc se numără: 1
 compunerea acţiunilor tactice individuale din variante de procedee de fente; acestea îl
ajută pe jucător să treacă cu uşurinţă de adversar, în diferite momente ale jocului.
Cunoaşterea lor îl ajută pe pe handbalist în folosirea procedeului care îi convine, în
vederea valorificării situaţiei de joc;
 utilizarea capacităţii intelectuale a jucătorului în vederea rezolvării momentelor din
meci pe toate posturile de joc;
 dezvoltarea calităţilor motrice care să susţină şi să fie baza realizării acţiunilor
individuale;
 utilizarea jocului simplificat în atac care se bazează pe colaborarea între jucători
pentru asigurarea fazei ofensive a acţiunilor;
 surprinderea adversarului prin faze de atac rapide până ce acesta îşi organizează faza
de apărare în sistem;
 stabilirea, în continuare, a tacticii în funcţie de componenţa echipei. 2
Jocul de handbal este practicat la un nivel destul de ridicat în aproape toate ţările din
Europa. Competiţiile echipelor naţionale şi între cluburi ne confirmă acestă afirmaţie.
Evoluţia echipelor naţionale feminine ale României este bună, în comparaţie cu echipele
naţionale masculine. Atât la nivel de senioare, cât şi la nivel de tineret, junioare şi cadete
suntem printre primele echipe cu şanse reale de a câştiga o medalie.
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

În cadrul lucrării ne dorim să îmbunătăţim capacitatea de învăţare motrică a juniorilor
şi a capacităţii lor de adaptare şi readaptare în fazele de joc și să identificăm o strategie
optimă de pregătire care, să fie valorificată la nivelul tututuror echipelor de juniori din ţară.
La baza însuşirii acţiunilor tactice individuale şi colective de atac şi de apărare stau
celelalte elemente de conţinut ale antrenamentului sportiv. Un jucător care are o pregătirea
fizică bună şi un bagaj mare de procedee tehnice trebuie să fie capabil să le valorifice în
timpul jocului.
În urma vizionării meciurilor la nivel de juniori din cadrul Campionatelor Naţionale
din România de multe ori antrenorii pun mai mult accent pe pregătirea acţiunilor tactice
colective, decât pe cele individuale.
Considerăm că la nivel de pregătire, jucătorul trebuie să fie capabil să se descurce în
fiecare situaţie de joc. Ulterior să fie capabil să se descurce în relaţia cu 2-3 jucători şi apoi să
participe la acţiuni colective de joc. Aşadar dacă fiecare jucător stăpâneşte un bagaj de acţiuni
tactice individuale pentru atac şi apărare, acesta le poate utiliza în cadrul acţiunilor tactice
colective, şi el va fi capabil să se adapteze uşor la toate sistemele de apărare.
Considerăm că o pregătire bazată foarte mult pe acţiuni colective de joc, generează o
densitate motrică foarte mică în timpul antrenamentului sportiv, la nivel de juniori. Ne dorim
1
Tůma M., Vozobulová P., 2010, Load imposed on players in a handball game with regular alternation of
specialists in defensive and offensive phases, Vienna http://activities.eurohandball.com/lecturers/publications,
p.1
2
Balint, E., 2005, Instruirea în jocul de handbal, conţinut tactic, Editura Universităţii Transilvania, Braşov,
pp.14-16
8
îmbunătăţirea jocului de handbal la nivel de juniori pentru că astfel vom avea rezultate şi la
nivel de seniori.
Motivarea alegerii temei constă în dorinţa implementării unei strategii de pregătire
tactică la nivel de juniori și valorificarea cunoştinţelor acumulate în cei 14 ani de antrenorat
la nivel de juniori.
Cercetarea s-a desfăşurat în cadrul Asociaţiei Club Sportiv Sporting Ghimbav, la
echipa de junioare III. La acest club profesez din ianuarie 2018, la secţia de handbal feminin.
În cadrul clubului am observat că tot mai mulţi copii vin să practice acest sport, atât din
Ghimbav, dar şi din localităţi învecinate, cum ar fi Braşov, Hălchiu, Codlea, Săcele,
Sânpetru, Cristian, Râşnov. Clubul are numai secţia de handbal, cu echipe masculine şi
feminine. La masculin, echipele încep de la Baby handbal până la Juniori I, iar la feminin de
la Baby handbal până la Junioare III.
Am ales să antrenez la acest club pentru că sunt multe jucătoare cu calităţi foarte
bune, care pot performa în handbal. Colectivul cu care lucrez şi colaborez este plăcut. De
asemenea, condiţiile de pregătire sunt foarte bune.
Din 2018 am reuşit să contribui la obţinerea unor rezultate bune cu echipele pregătite.
Dintre cele mai importante rezultate amintesc:
Locul III, medalie de bronz, în cadrul Campionatului Naţional de Junioare III, anul
2018-2019,
Locul III, medalie de bronz, în cadrul Turneului Internaţional “Cell Cup”, Veszprem,
Ungaria, Junioare IV, august 2019,
Locul III, în grupa geografică, în cadrul Campionatului Naţional de Junioare III, anul
2019-2020, calificare în Grupa Valoare, în primele 24 echipe din ţară. Din cauza instalării
stării de urgenţă, în România, s-au sistat toate competiţiile sportive, de aceea nu vom
participa la următoarea fază a competiţiei.
Am ales această temă din dorinţa îmbunătăţirii pregătirii tactice la nivel de juniori.
Considerăm că este foarte important să ţinem cont în instruirea sportivilor de toate
componentele antrenamentului sportiv, încă de la nivel de juniori. În lucrare dorim să
evidenţiem câteva corelaţii care se pot face între pregătirea psihologică şi tactică, şi între
pregătirea tehnică şi tactică. De asemenea, dorim să evidenţiem câteva mijloace de pregătire
pe care le putem utiliza în procesul de instruire, preluate din mediul virtual.
În vederea pregătirii psihologice am apelat şi la testele psihologice. S-au aplicat 5
testări psihologice cu ajutorul d-nei Lector Univ. Doctor psiholog Florentina Toniţa care ne-a
asigurat suportul necesar pentru implementarea testelor la nivelul echipelor.
În vederea îmbunătăţirii procedeelor tehnice însuşite am conceput împreună cu dl
expert informatician Ciprian Branea, 3 jocuri interactive, adaptate la jocul de handbal. Cu
ajutorul lor am putut face corelări între pregătirea tactică, tehnică şi psihologică. Menţionăm
că aceste jocuri sunt concepute pentru această cercetare, două dintre ele sunt preluate din
mediul virtual şi adaptate la jocul de handbal, iar un joc este conceput special, folosind o
poartă de handbal virtuală.
SCOPUL LUCRĂRII
Îmbunătăţirea pregătirii sportive a juniorilor trebuie să fie o prioritate în vederea

obţinerii de rezultate la nivel de seniori. Se cunoaşte faptul că la nivel de juniori nu se pune
foarte mult accent pe pregătirea tactică, iar prin această lucrare ne dorim să arătăm că este
nevoie de pregătire tactică şi la nivel de instruire. Pregătirea tactică a fost implementată prin
folosirea conţinutului de la ceilalţi factorii ai antrenamentului sportiv:
9
 am urmărit cunoaşterea subiecţilor şi a capacităţiilor lor de a genera răspunsuri

în cadrul procesului de instruire, din perspectiva pregătirii psihologice. Considerăm că prin
aplicarea unor teste psihologice ale căror componente pot influenţa pregătirea tactică vom
reuși să individualizăm mai eficient pregătirea. De asemenea, monitorizarea prestației
jucătoarelor în timpul competițiilor prin intermediul fişelor individuale de înregistrare ne
ajută în ţinerea unei evidenţe clare asupra evoluţiei lor.
 am urmărit cunoaşterea subiecţilor şi a capacităţii lor lor de a executa elementele
și procedeele tehnice şi acţiunile tehnico-tactice însuşite în cadrul procesului de instruire, din
perspectiva pregătirii tehnice şi tactice. Implementarea în cadrul procesului de instruire a
unor probe de control specifice care au ca temă executarea elementelor tehnice şi acţiunilor
tactice însuşite, oferă informaţii utile asupra conţinutului tehnic şi tactic însuşit. Dacă
jucătorii sunt capabili să realizeze acţiuni tactice individuale sau colective şi să utilizeze
procedeele tehnice în cadrul testelor, aceştia le vor aplica şi în timpul meciurilor. Obişnuirea
jucătorului cu fazele jocului şi cu libertatea de a lua decizi îl va ajuta să se descurce în timp
util pe parcursul derulării meciului.
Considerăm că implementarea unei strategii de pregătire sportivă trebuie să se bazeze
pe o planificare sistematizată şi continuă a componentelor antrenamentului pe tot parcursul
pregătirii sportivilor, indiferent de stadiul lor de pregătire. Prin aplicarea unor mijloace de
pregătire eficiente există şanse mari de a obține şi rezultate bune. Ne dorim astfel, să realizăm
un model de planificări pentru nivelul juniorilor şi să propunem o linie metodică pentru
această vârstă.
Pentru implementarea unei strategii de pregătire sportivă şi propunerea unei linii
metodice am aplicat un chestionar de opinie antrenorilor din România cu privire la pregătirea
tactică a Junioarelor cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani. Răspusurile primite ne ajută la
identificarea acelor aspecte ale pregătirii menite să conducă la optimizarea tacticii de joc. În
cadrul lucrării am realizat o strategie de implementare a conţinutului tactic pentru Junioare
III. În implementarea lui am utilizat testări psihologice, jocuri interactive, preluate din mediul
virtual şi jocuri cu efectiv redus.
Ca modalitate de evaluare a cunoştinţelor tactice însuşite am utilizat jocurile cu efectiv
redus şi înregistrări urmărite în cadrul meciurilor oficiale. Un alt mijloc de evaluare
implementat sunt jocurile interactive. Acestea ne-au redat informaţii utile cu privire la
capacitatea jucătoarelor de a memora, de a găsi soluţii rapide, de a arunca cu precizie, de a se
orienta în spaţiu, de a se coordona, de a executa cu atenţie, de a avea viteză de reacţie şi
viteză de execuţie.
10
PARTEA I
ABORDĂRI TEORETICE CU PRIVIRE LA PRGĂTIREA TACTICĂ CA FACTOR

AL ANTRENAMENTULUI
CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE ȘI SPECIFICE PRIVIND PREGĂTIREA ÎN JOCUL
DE HANDBAL
Pregătirea jucătorului de handbal trebuie să aibă la bază factorii antrenamentului

sportiv. Aceştia sunt: pregătirea fizică, pregătirea tehnică, pregătirea tactică, pregătirea
psihologică şi pregătirea teoretică.
1.1. Capacitatea de performanţă în handbal

Reprezentarea grafică a capacităţii de performanţă a fost realizată de numeroşi
teoreticieni şi alți specialiști ai domeniului.
Pentru a reprezenta capacitatea de performanţă cu toate componentele sale ne putem
imagina o minge de handbal cu hexagoanele unite ce formează un întreg.
Jocul de handbal nu se poate desfăşura fără minge, iar fără hexagoanele necesare unei
mingi aceasta nu poate fi utilizată corespunzător. La fel ca şi în cadrul utilizării unei mingi de
handbal, pentru realizarea unui rezultat bun, avem nevoie de toate hexagoanele reprezentate
în figurile 1 şi 2. Dacă ar lipsi un hexagon, s-ar putea continua procesul de instruire - educare,
dar cu influenţe negative asupra obiectivelor urmărite. În antrenament se pot folosi mingi care
nu corespund regulamentar, dar în competiție acest lucru nu este permis.
Să ne imaginăm mingea de handbal prin două părţi, jumătăți. Pe o jumătate plasăm în
hexagonul central componenta Performanţa (fig. nr. 1), iar în partea opusă Sportivul (fig. nr.
2). Am luat în considerare că acestea două sunt componentele esenţiale în pregătirea
sportivului.
Considerăm că cele două componente: performanţa şi sportivul pot fi esenţiale în
pregătirea sportivă din handbal. În jurul acestor două hexagoane centrale se regăsesc celelalte
hexagoane reprezentate prin componentele care influenţează componenta centrală.
Figura nr. 1, Reprezentarea

factorilor ce influenţează
performanţa în jocul de
handbal, având în centrul
mingii PERFORMANŢA
11
Figura nr. 2, Reprezentarea

factorilor ce influenţează
performanţa în jocul de handbal,
având în centrul mingii
SPORTIVUL
Reprezentarea grafică a factorilor ce influenţează performanţa sportivă este un punct

de plecare în vederea îmbunătăţirii procesului de instruire. Considerăm că antrenorul trebuie
să aibe o imagine clară legată de scopul urmărit, obiectivele propuse şi modalitatea prin care
va ajunge să le realizeze.
În acest context acceptarea imaginii mingii ca un tot unitar în care fiecare hexagon
reprezintă o componentă a performanței și a particularității sportivului poate orienta
concepția de pregătire.
Componentele prezentate în fiecare hexagon se intercondiționează şi conduc în mod
special la dezvoltarea sportivului şi implicit la realizarea performanţei sportive.3
1.1.2 Determinarea factorilor care influenţeză decizia tactică în timpul jocului

Îmbunătăţirea pregătirii tactice în handbal este influenţată de particularităţile fiecărui
jucător în parte. În această lucrare ne dorim să identificăm importanţa indicatorilor ce
influenţează decizia tactică a jucătorului de handbal. Dintre aceştia amintim: gândirea tactică,
gândirea creativă, inteligenţa, atenţia, viteza de decizie, starea de oboseală. (Figura nr. 3)
Figura nr. 3, Factori care

influenţează decizia tactică în
timpul jocului de handbal
1.2. Reflectarea temei în literatura de specialitate

1.2.1. Analiza critică a literaturii de specialitate existentă la nivel naţional
Abordarea temei cu privire la pregătirea tactică în jocul de handbal o putem regăsi în
multe cărţi de specialitate. Expunerile au un caracter general care se pot aplica în toate
disciplinele sportive. 4
3
Romila C., Macovei S., 2018, Performance capacity in handball, Discobolul – Physical Education, Sport and
Kinetotherapy Journal Vol. XIV no. 4 (54), pp. 18-22
4
Bompa, T., O., 2002, Periodizarea: Teoria şi metodologia antrenamentului, Editura EX Ponto C.N.F.P.A.
Bucureşti
12
Pregătirea tactică se regăseşte şi în cărţile care au abordat teme legate de pregătirea

psihologică în sport.5
De asemenea, se regăsesc lucrări de doctorat 6 şi articole cu teme din pregătirea tactică
publicate pe site-urile de specialitate7.
Considerăm că specialişti români: teoreticieni, profesori, antrenori, sunt preocupaţi de
pregătirea tactică atât la nivel de juniori, cât şi la seniori. Prin importanţa dată acestei teme
putem spune că este un factor important în pregătirea jucătorilor.
1.2.2. Analiza critică a literaturii de specialitate existentă la nivel internaţional

La nivel internaţional există publicaţii legate de pregătirea tactică în handbal. Articole de
specialitate se pot accesa pe site-urile Federaţiei Europene de Handbal sau al Federaţiei
Internaţionale de Handbal, dar şi pe alte site-uri de profil. În cadrul articolelor legate de jocul
de handbal autorii fac referire şi la pregătirea tactică.
S-a remarcat că există multe articole publicate în urma cursurilor de perfecţionare. De
cele mai multe ori aceste cursuri au fost organizate cu ocazia unei competiţii sportive
internaţionale. În paralel cu desfăşurarea competiţiei sportive sunt organizate cursuri în cadrul
cărora sunt prezentate conţinuturile articolelor, după care acestea sunt postate pe site-ul de
specialitate.
CAPITOLUL 2
Pregătirea tactică este unul dintre elementele de conţinut ale antrenamentului sportiv.
Prin intermediul pregătiri tactice sunt puse în valoare procedeele tehnice învăţate. În timpul
jocului se observă nivelul lor de perfecționare. Tactica ne arată care este scopul pentru care
au fost utilizate cunoștințele tehnice şi de ce trebuie să le folosim.
În scopul obținerii unui rezultat bun în timpul meciului este valorificată gândirea
jucătorului prin intermediul tacticii. În esență, tactica se referă la modul prin care un jucător
trebuie să ştie să se organizeze. El trebuie să ştie să se pregătească şi să pună în aplicare
acţiunile din faza de atac şi din faza de apărare.8
Colibaba-Evuleţ, D., Bota I., 1998, Jocuri sportive – teorie şi metodică, Editura Aladin, Bucureşti
Dragnea, A., 1996, Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti
Prescorniţă, A., 2004, Teoria şi metodica antrenamentului sportiv, Editura Universităţii Transilvania, Braşov
Teodorescu L., 1967, Despre tactică sportivă, Editura UCFS, Bucureşti
5
Epuran, M., Holdevici, I., Tonița, F., 2008, Psihologia sportului de performanță, Editura FEST
Epuran, M., 1990, Modelarea conduitei sportive, Editura Sport – Turism, Bucureşti
6
Chepea, I., B., 2004, Optimizarea capacității de performanță a handbaliștilor juniori prin aplicarea unor
modele operaționale specifice fazelor de joc, București
Igorov, M., A., 2004, Repere metodologice în studiul şi perfecţionarea sistemelor tehnico-tactice în handbalul
de performanţă, Bucureşti
Negulescu, I., C., 1997, Contribuţia la ameliorarea selecţiei iniţiale şi a metodologiei de pregătire a copiilor şi
juniorilor în cadrul sistemului piramidal de organizare a handbalului de performanţă, Bucureşti
Plăstoi, C., D., 2008, Contribuţii privind posibilităţile de însuşire a elementelor tehnico-tactice din jocul de
handbal la vârsta 13-14 ani-fete (clasele VII-VIII), Bucureşti
Prisăcaru, I., R., 2010, Analiza tacticii şi sistemelor de joc ofensive la echipele de elită din Europa în vederea
optimizării atacului la echipele româneşti de "Top" - handbal masculine, Bucureşti
Tsouroufli, A., 2009, Contribuţii la corelarea pregătirii tehnice cu tactica de joc la juniori, corelare adecvată a
modelului conceptual modern în tenisul de performanţă, Bucureşti
7
Prisăcaru, R., 2015, Regulile acţiunilor tactice de marcaj la supraveghere şi de închidere a pătrunderii
adversarului cu mingea, Bucureşti, UNEFS
http://ihfeducation.ihf.info/INFORMATION/Video-Library
8
Cercel, P., 1983, Handbal, Antrenamentul echipelor masculine, Editura Sport-Turism, Bucureşti, p. 34
13
Componentele tacticii de joc

În cele două faze ale jocului, de atac şi de apărare există o luptă între adversarii care
sunt în faza de atac şi în faza de apărare. Jucătorii din atac caută să găsească soluţii de a
înscrie, iar jucători din apărare caută soluţii de a nu primi gol şi de a recupera mingea pentru
a pleca în faza de atac. Acţiunile la care recurg jucătorii sunt componentele tacticii. Acestea
sunt: concepţia de joc, planul tactic, sistemul de joc, acţiunea tactică individuală, combinaţia
tactică, schema tactică, circulaţia tactică, stilul de joc, şcoala pe ramură de sport.
2.1. Tendinţele tacticii de joc în handbal

O importanţă deosebită am acordat tendiţelor tacticii de joc în handbal în prezent la
nivelul echipelor naţionale de juniori, tineret şi seniori, la feminin şi masculin. Aceste
tendinţe au fost semnalate de specialişti în urma participării echipelor naţionale la ultimele
Campionate Europene.
2.2. Analizarea comparativă a cunoştinţelor pe care trebuie să le dobândească un

jucător din România, Franţa, Danemarca şi Germania, la nivel de juniori
Conform analizelor statistice în ultimele decenii echipele naţionale ale Franţei,
Germaniei şi Danemarcei au realizat rezultate foarte bune la toate categoriile de vârstă. 9
Am realizat o analiză comparativă a cunoştinţelor pe care trebuie să le dobândească
un jucător junior din România, Franţa, Danemarca şi Germania.
2.3. Modelele tactice în handbalul juvenil

Şcoala românească de handbal are la bază ideea că sportivul după ce a terminat
junioratul trebuie să ştie “Tot Handbalul”. Juniorul trebuie să-şi însuşească bagajul de
cunoştinţe tehnice şi tactice prevăzute la fiecare eşalon de pregătire. Aceasta nu cerifică
faptul că el a ajuns la un nivel maxim şi nu mai are nimic de îmbunătăţit sau de perfecţionat.
Capacitatea de performanţă se va îmbunătăţi şi la nivel de seniori până la nivelul maxim al
posibilităţilor jucătorului.10
În prezent, în România, iniţierea copiilor în practicarea jocului de handbal s-a coborât
la vârsta de 6-7 ani. Sportivul până la vârsta de 18 ani va parcurge aproximativ 12 ani de
instruire sportivă. Pe tot parcursul acestor ani sportivul trebuie să însuşească cunoştinţele
necesare pentru a putea face pasul spre seniorat.11
În România există model de joc pentru eşaloanele de copii şi juniori, în fazele de atac
şi în apărare. Acesta se regăseşte atât pe site-ul Federaţiei Române de Handbal, dar şi în
cadrul Programei şcolare vocaţionale la disciplina handbal.12
9
Kovacs P., 2018, XIII Men’s Euro 2018 Croatia, Qualitative analysis, Retrieved from
URL,http://home.eurohandball.com/ehf_files/specificHBI/ECh_Analyses/2018/CRO/3/13TH%20MEN'S%20E
HF%20EURO%202018%20CRO.pdf, 19.04.2018, 22:54, , p. 4
10
Ghermănescu, I., K., 1983. Teoria şi metodica handbalului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, pp.
251-152
11
Negulescu, I., Igorov, M., Hantău, C., Caracaș, V., Vărzaru, C., Predoiu, A., Dedu, A., Ionescu, V., Orientări
metodice privind selecţia şi pregătirea iniţială în handbal, http://www.frh.ro/img_stiri/files/Minihandbal.pdf,
19.04.2018, 21:47, p. 2
12
Continutul tehnico-tactic si dezvolatrea calitatilor motrice pe niveluri de varsta, Comunicari Comisia
Tehnico-Metodica FRH, 2017, http://www.frh.ro/img_stiri/files/Continut%20tehnico-tactic.pdf, in date
19.04.2018, 22:05 pp. 1,2.
14
CAPITOLUL 3
PARTICULARITĂŢILE LECŢIILOR DE ANTRENAMENT SPORTIV LA
NIVELUL JUNIORILOR CU VÂRSTE DE 12 – 16 ANI
3.1 Nivele de pregătire în jocul de handbal la categoriile de vârstă copii şi juniori
Jocul de handbal este un sport practicat şi îndrăgit de poporul român. Acesta se
practică la nivel de sport de masă la toate categoriile de vârstă. Este prevăzut în programele
şcolare la nivel primar, gimnazial, liceal şi universitar. Este un sport practicat în unităţiile de
învăţământ de stat şi privat. Se poate practica începând cu vârsta de 6-7 ani până la o vârstă
înaintată.
Baza de masă a sportului de performanţă este asigurată de practicarea handbalului de
către copii în cadrul asociaţiilor şi cluburilor sportive. Practicarea într-un cadru organizat dă
posibilitatea echipelor de a participa în competiţiile oficiale. Competiţiile oficiale la care pot
participa echipele sunt organizate de către Federaţia Română de Handbal. Acestea sunt
organizate pe nivele de vârstă; astfel, conform structuri Federaţiei Române de Handbal avem
următoarele categorii: Baby handbal (8 ani şi mai tineri), Minhandbal (10 şi mai tineri),
Juniori IV (12 ani şi mai tineri), Juniori III ( 14 ani şi mai tineri), Juniori II ( 16 ani şi mai
tineri), Juniori I ( 18 ani şi mai tineri).13 (Figura nr. 4)
Figura nr. 4, Reprezentarea categoriilor de Figura nr. 5, Reprezentarea categoriilor

vârstă a bazei de masă a sportului de de vârstă a bazei de masă a sportului de
performanţă în handbal, conform FRH performanţă în handbal
13
https://frh.ro/
15
Structurarea nivelurilor de pregătire a copiilor şi juniorilor se mai poate face astfel:

copii prezumtiv selecţionabili, copii începători, copii avansaţi, copii de performanţă, Juniori
II, Juniori I.14 (Figura nr. 5)
3.2. Particularităţile morfologice, funcţionale şi motrice la vârsta cuprinsă între 12-

16 ani
Cunoaşterea particularităţilor morfologice, funcţionale şi motrice ale sportivilor ne
ajută în stabilirea criteriilor de selecţie ale sportivilor care pot practica jocul de handbal. Ca şi
în alte discipline sportive selecţia este continuă. Practicarea unui sport de performanţă ajută la
dezvoltarea morfologică, funcţională şi motrică a individului. În cadrul etapelor de pregătire
sportivă evoluţia sportivilor este diferită. Sunt jucători care deprind foarte repede mişcările şi
ajung mai târziu să se plafoneze. Sunt jucători care deprind mai greu mişcările, dar prin multe
repetări şi voinţă ajung să performeze. Şi sunt jucători talentaţi, cu calităţi motrice deosebite
care ajung să exceleze.
Pentru a excela în jocul de handbal, există mai mulţi factori care pot influenţa
succesul. Specialiştii consideră că acestea pot fi: calităţile motrice, sistemul cognitiv,
constituţia sportivului, structura morfologică, motivaţia, caracteristicile morfo-funcţionale,
mediul social, pregătirea tehnică, pregătirea tactică.15
Pe parcursul dezvoltării morfologice şi fiziologice a oganismului există alternanţe în
creşterea şi dezvoltarea corpului uman.
3.3 Particularităţile de dezvoltare psihologică la vârsta cuprinsă între 12 -16 ani

Dezvoltarea psihică a individului de-a lungul vieţii constă în redarea, reţinerea şi
schimbarea funcţiilor, a proceselor şi a însuşirilor psihice. Dezvoltarea psihică a individului
nu are o traiectorie exactă, ea depinde foarte multe de factorii externi şi interni. Dezvoltarea
are mai multe etape şi faze. Acestea sunt rezultate din interacţiunea cu mediul ereditar, cu
mediul în care trăieşte individul şi cu mediul educaţional. Toate acestea sunt coordonate de
către activitatea eului personal. Fiecare individ interacţionează cu mediul extern, acesta
înregistrează şi selectează informaţiile, aprobă şi dezaprobă, ceea ce recepţionează. 16
Sportivii juniori sunt în plină dezvoltare atât la nivel fizic, cât şi psihic. Pe lângă
indicatorii antropometrici, trebuie să ţinem cont şi de factorii psihologici. Succesul în jocul de
handbal se poate obţine dacă pe lângă pregătirea fizică, ţinem cont şi de pregătirea
psihologică.17
14
Hantău C., 2004, Handbal, Antrenamentul copiilor şi juniorilor, Editura Printech,
Bucureşti, pp.14-15
15
Xhemaili M., The impact of morphological and basic motor dimensions on performing the
situational-motor duty in handball, Crnogorka sportka akademija „Sport Mont“ časopis br.
34,35,36, UDK 159.946:796.322.012.1, p. 594, accesat în data 15.07.2020, ora: 22.53
16
Dumitriu, G., Dumitriu, C., 2004, Psihopedagogie, Curriculum – suport pentru examenele
de definitivat şi gradul II în învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,
pp.5-7
17
Frolova L.S., Glazirin I.D., Petrenko Y.O., Suprunovich V.O., Menshikh E.E., Kharchenko
I.A., Pivnenko A.O., 2013, Effect of psychophysical state on different qualification’s
handball players on their preparedness, Physical education of students, 2013, vol.3, pp. 72-
74. doi:10.6084/m9.figshare.663630, accesat în data 18.07.2020, ora: 19.39
16
3.4 Modelul de pregătire la nivelul juniorilor III

În cadrul lucrării s-au prezentat modelele tactice actuale în handbalul juvenil din
România, şi am cuprins următoarele:
 Obiectivele urmărite la nivel de Juniori
 Metodele utilizate în cadrul procesului de instruire
 Modelul jocului de handbal în faza de atac la nivel de Juniori III
 Modelul jocului în apărare
 Modelul jucătorilor specializaţi pe posturi
 Trecerea la modelul de pregătire la nivelul Juniorilor II
CAPITOLUL 4
CONCLUZII PARTEA I
În urma temelor abordate în prima parte a lucrării am concluzionat prin:

• Tactica se bazează pe o pregătire psihologică care vizează organizarea
comportamentului jucătorului în funcție de situațiile concrete din timpul meciurilor.
• În pregătire jucătorii învață să-și stabilizeze deprinderile tactice pe baza celor tehnice
cunoscute.
• Îmbunătăţirea pregătirii tactice în handbal este influenţată de particularităţile fiecărui
jucător în parte.
• Se impune elaborarea unei strategii de pregătire tactice la nivel de juniori.
17
PARTEA A – II – A
CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FACTORII CARE POT INFLUENŢA
CAPITOLUL 5
CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE ȘI DESIGNUL CERCETĂRII
PRELIMINARE
5.1. Premisele cercetării preliminare

Pregătirea tactică este o componentă importantă a pregătirii sportivilor. Pentru a
stabili importanţa ei la nivel de copii şi juniori în cadrul cercetării preliminare am plecat de la
următoarele premise:
 Cunoșterea opiniei antrenorilor din România cu privire la pregătirea tactică a
Junioarelor cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani ne va ajuta la identificarea acelor
aspecte care să conducă la optimizarea sistemelor de exerciții pentru pregătirea
tactică.
 Considerăm că prin aplicarea unor teste psihologice ale căror componente pot
influenţa pregătirea tactică ne va ajuta în cunoaşterea şi evaluarea sportivelor.
 Considerăm că implementarea unor mijloace de pregătire preluate din mediul virtual
sunt utile stimulând participarea activă a sportivului în antrenament și îndeplinirea
obiectivelor de instruire propuse.
5.2. Scopul cercetării preliminare

Scopul cercetării preliminare a constat în aflarea opiniilor antrenorilor de handbal
referitoare la importanța, locul și rolul pregătirii tactice la nivelul juniorilor, cunoașterea unor
trăsături și procese psihice ale jucătoarelor, prin aplicarea unor teste care pot influența
individualizarea pregătirii sportive și implementarea unor mijloace de pregătire din mediul
virtual, adaptate jocului de handbal, menite să-l determine pe sportiv să participe activ şi să-şi
însuşească conţinutul instruirii.
5.3. Obiectivele cercetării

În cadrul studiului preliminar ne-am propus următoarele obiective:
 cunoaşterea opiniilor antrenorilor de handbal din România cu privire la pregătirea
tactică, prin intermediul unei anchete pe bază de chestionar;
 creearea profilului jucătoarelor privind atenţia, percepţiile senzoriale
predominante și cunoaşterea personalităţii acestora prin utilizarea de teste psihologice;
 crearea/adaptarea unor jocuri din mediul virtual la specificul handbalului.
5.4. Sarcinile cercetării

Sarcinile cercetării preliminare sunt următoarele:
 documentarea științifică, prin studierea lucrărilor de specialitate publicate la nivel
naţional şi internaţional sau documentarea de pe site-urile de specialitate;
 stabilirea etapelor cercetării și a conținutului;
 stabilirea instrumentelor de evaluare;
 stabilirea grupelor de subiecți participanți la cercetare;
 realizarea anchetei pe bază de chestionar în vederea investigări opiniei antrenorilor de
handbal cu privire la pregătirea tactică la vârsta de 13-15 ani;
18
 aplicarea testelor psihologice cu teme din: atenţie, cunoaşterea personalităţii jucătoarei

şi a percepţiei senzoriale predominante;
 elaborarea programelor de exerciții folosite în cadrul proiectului de linie metodică;
 adaptarea mijloacelor virtuale la cerințele jocului de handbal și aplicarea lor în
pregătire;
 culegerea, analiza și interpretarea rezultatelor;
 formularea concluziilor.
5.5. Etapele cercetărilor preliminare

În vederea bunei organizări a activităţi s-a întocmit un grafic prezentat în cadrul
tabelului de mai jos. (Tabelul nr. 1)
Tabelul nr. 1, Diagrama Gantt
5.6. Ipotezele cercetării preliminare

Ipoteza I
Investigarea opiniei antrenorilor cu privire la concepția de pregătire tactică la nivel
de juniori ne oferă date de referință pentru îmbunătățirea sistemelor de pregătire.
Ipoteza II
Cunoașterea profilului intelectual de atenție, a percepției senzoriale predominante şi
a tipului de temperament predominant al jucătoarelor junioare contribuie la îmbunătăţirea
pregătirii sportive.
1. Testele de menţinere concentrată a atenţie contribuie la stabilirea capacităţii
jucătorului de a menţine concentrată atenţia pe o durată mai lungă de timp.
2. Testul care stabileşte percepţia senzorială predominantă ne ajută în stabilirea
metodelor şi mijloacelor de predare a conţinutului supus învăţării.
3. Testul care stabileşte tipul de temperament predominant al jucătoarei contribuie la
stabilirea capacităţii de a utiliza în joc informaţiile învăţate, conform caracteristicilor tipurilor
de temperament
19
Ipoteza III
Implementarea jocurilor virtuale în lecţiile de antrenament ca mijloc de pregătire au
un impact bun şi eficient în pregătirea sportivă.
5.7. Metodele de cercetare

S-au utilizat următoarele metode de cercetare:
a. Observaţia pedagogică
b. Ancheta sub formă de chestionar
c. Metoda testelor
d. Metoda statistică.
CAPITOLUL 6
DEMERSUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRILOR PRELIMINARE
6.1. Organizarea şi desfăşurarea cercetărilor

Cercetarea noastră îşi propune următoarele:
I. Investigarea opiniei antrenorilor cu specializarea handbal în vederea cunoaşteri
opiniei lor asupra modului în care trebuie planificătă pregătirea tactică la vârsta de 13-15 ani.
În urma răspunsurilor primite vom putea observa: în ce proporţie utilizează antrenorii
pregătirea tactică, cum este programată şi însuşită, ce conţinut utilizează şi ce mijloace de
pregătire folosesc. De asemenea, aceştia îşi vor exprima părerea dacă este nevoie de pregătire
tactică la această vârstă şi dacă e nevoie de o strategie de implementare la nivel naţional.
II. În vederea elaborării unui profil pentru fiecare jucătoare s-au aplicat teste
psihologice.
III. O a treia direcție de cercetare a urmărit realizarea unui joc virtual, respectiv un
perete virtual care poate fi folosit pentru aplicarea mijloacelor de pregătire din conținutul
tehnic și tactic al jocului de handbal. Jucătoarele trebuie să interacţioneze cu acest perete şi să
execute mişcările necesare impuse de fiecare exerciţiu în parte.
6.2. Investigarea opiniei antrenorilor de handbal cu privire la pregătirea tactică

În cadrul cercetării preliminare am realizat un studiu de caz, o anchetă pe bază de
chestionar la care au răspuns 112 antrenori de handbal.
6.2.1. Organizarea cercetării

Chestionarul a fost aplicat în cadrul unui Curs de perfecţionare. Răspusurile primite
ne-au redat informaţii importante cum ar fi faptul că antrenori acordă o atenţie mare asupra
pregătirii tactice, şi o consideră importană în pregătirea jucătorilor.
6.2.2. Analiza și interpretarea rezultatelor

O mare parte din antrenorii care au răspuns că ţin cont în conţinutul tactic predat de
regulamentele Federaţiei Române de Handbal, cum ar fi cerinţele de joc de la juniori. (Fig.
nr. 6, 7, 8)
Figura nr. 6, Atenţia acordată

pregătirii tactice de către antrenori
20
Figura nr. 7, Opinia antrenorilor cu

privire la importanţa pregătirii
tactice
Figura nr. 8, Răspunsurile primite cu

privire la opţiunea antrenorilor de a
ţine cont de regulamentele
Campionatelor Naţionale organizate
de FRH
Antrenori care au răspuns la acest chestionar consideră că este nevoie de

implementarea unei strategii de pregătire tactică la nivel de juniori. (Fig. nr. 9)
Figura nr. 9, Răspunsul primit la

întrebarea cu privire la
implementarea unei linii metodice în
pregătirea tactica pentru sportivii cu
vârsta cuprinsă între 13-15 ani
6.3. Identificarea unor trăsături și procese psihice ale jucătoarelor prin

În vederea obţinerii de date referitoare la temperamentul predominant al jucătoarelor,
la capacitatea de menţinere a atenţiei concetrate şi de stabilire a percepţiei senzoriale
predominante am apelat la testări psihologice. Testările au fost realizate împreună cu d-na
Lector Universitar Doctor Psiholog Toniţa Florentina.

Subiecții cercetării
Subiecții cercetării sunt echipele de Junioare 3 şi 4 de la ACS Sporting Ghimbav,
Braşov. Sportivele sunt născute în anul 2004 şi mai tinere. Ambele echipe au fost înscrise în
Campionatele Naţionale.
Testarea s-a făcut în 22 decembrie 2018 şi 9 ianuarie 2019. Înainte de primul test și
după o informare asupra scopului cercetării copiilor, părinţilor sau tutorilor sportivelor li s-a
solicitat să completeze un formular de consimțământ scris privind acordul participării. Li s-a
asigurat confidențialitatea totală și li s-a permis să părăsească testarea în orice moment.
Testarea din data de 22 decembrie 2018 a avut loc în cadrul unei pregătiri sportive
21
centralizate, la Cheile Grădiştei, iar în data de 9 ianuarie 2019, testările s-au realizat în sala
Sportului din oraşul Ghimbav.
6.3.2. Stablirea temperamentului predominant al jucătoarei prin intermediul

„Ghidului de identificare a temperamentului, Belov” – test psihologic
6.3.2.1. Organizarea cercetării
În vederea cunoaşterii temperamentului jucătoarelor s-a aplicat „Ghidul de
identificare a temperamentului, Belov”, test psihologic18. În cadrul acestui chestionar sunt
enunţate mai multe calităţi pe care le poate avea sportivul. Întrebările, în număr de 80, sunt
trecute una sub alta. Sportivul trebuie să răspundă la fiecare întrebare în dreptul semnului
specificat în funcţie de caz, astfel:
 Cu 2 puncte dacă enunţul respectiv i se potriveşte;
 Cu 1 punct dacă enunţul se potriveşte numai în anumite cazuri;
 Cu 0 puncte dacă acel enunţ nu i se potriveşte deloc.
6.3.2.2. Rezultatele obținute în vederea stabilirii temperamentului jucătoarei

În urma răspunsurilor înregistrate putem observa faptul că la ambele nivele de pregătire
răspunsurile au fost parţial asemănătoare. Tipul de temperament predominant la ambele grupe
este cel sangvin, iar nici o jucătoare nu a înregistrat nici o valoare de “0” pentru nici un tip de
temperament. Aşadar fiecare caracteristică a tipurilor de temperament se identifică în
personalitatea jucătoarei, în diferite momente.
63.3. Aplicarea testelor psihologice de atenţie jucătoarelor de handbal

În realizarea acestui studiu am pornit de la premiza importanţei cunoaşterii capacităţii
atenţiei pe care o au jucătoarele ce practică handbal la vârsta de 12-15 ani. Cunoaşterea
capacităţii jucătoarelor de a menţine atenţia pe o perioadă mai mare în joc poate să ne ofere
informaţii utile dirijării antrenamentului. Considerăm că dezvoltarea atenției și a capacității
de menținere a ei pe un timp cât mai lung este importantă pentru derularea pregătirii tactice. 19
Testele de atenție utilizate au fost Testul Roloff care urmăreşte atenţia distributivă şi
concentrată, Testul Labirint care urmăreşte atenţia concentrată și Testul de concentrare a
atenţiei. În aplicarea lor s-au respectat toate cerinţele impuse de autorii lor.
6.3.3.2. Descrierea testelor aplicate

Testul Roloff sau „Proba de baraj semafoare”, care durează 4 minute, timp în care
sportivul trebuie să găsească cât mai multe figuri identice.
Testul Labirint care presupune ca în timp de 10 minute subiectul să găsească 25 de
trasee.
Testul de concentrarea atenţiei care presupune timp de 7 minute subiectul să găsească
cât mai multe perechi de cifre alăturate care adunate să dea suma 10.
18
https://docslide.net/documents/ghid-de-identificare-a-temperamentului.html, accesat în data 15.04.2018, ora
14.20
19
Romila C., Macovei S., Toniţa F., 2019, Manifestations of attention in junior female handball players,
International Proceedings of Human Motricity/ ICPESK 2019 Supplementary Issue of Discobolul – Physical
Education, Sport and Kinetotherapy Journal, DOI: 10.35189/iphm.icpesk.2019.40 pp. 257 - 265
22
6.3.3.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma aplicării testelor

psihologice de atenţie
Conform datelor înregistrate se poate observa că majoritatea sportivelor au întâmpinat
dificultăţi în cadrul Testului Labirintului. La acest test s-au înregistrat foarte multe răspunsuri
greşite sau lipsă. Acest test a avut durata cea mai mare de lucru şi conform răspunsurilor
primite atenţia concentrată este mai scăzută. Observăm că la toate cele trei teste jucătoarele
înregistrează rezultate asemănătoare. Diferenţele înregistrate pentru fiecare dintre ele sunt
foarte mici, de la un test la altul.
6.3.4. Stabilirea percepţiei senzoriale predominante a jucătoarelor de handbal

prin intermediul testelor psihologice
În cadrul procesului instructiv-educativ este utilă cunoaşterea capacităţii fiecărui
jucător de a recepţiona informaţiile, prin cunoaşterea percepţiei senzoriale predominante.

În vederea cunoaşterii percepţiei senzoriale predominante s-a aplicat la nivel de
junioare „Testul de percepţie senzorială”, regăsit în cartea lui Juès Jean-Paul (1998),
“Caracterologia. Cele 10 sisteme de bază”, București, Ed. Teora, pp. 119-122.
6.3.4.2. Rezultatele obţinute în urma testului de stabilire a percepţiei senzoriale

predominante
Putem observa că tipul de percepţie senzorială predominată la Junioare III este
percepţia vizuală, iar la Junioare IV, dialogul interior. Conform caracteristicilor percepţiei
vizuale, sportivii înţeleg mai bine informaţia dacă o vizualizează. În cazul dialogului interior,
sportivii procesează informaţia după care răspund la stimulii aplicaţi.
6.4. Aplicarea experimentală a jocurilor interactive în jocul de handbal

6.4.1. Evoluţia tehnologiei şi implementarea ei în antrenamentul sportiv
Urmărind evoluţia întregii societăţi la nivel global s-a observat o dinamică
surprinzătoare a dezvoltării ramurilor economice. Dezvoltarea accelerată a tehnologiei din
ultimii ani, coroborată cu scăderea preţului componentelor electronice, accesul facil la
informaţie prin intermediul internetului a determinat apariţia unor dispozitive/interfeţe
asistate de calculator care pot fi utilizate în cele mai variate domenii, cum ar fi tehnica
industrială, tehnica medicală20 şi inclusiv în pregătirea fizică a sportivilor sau în centrele de
recuperare21.
În handbal a fost utilizată realitatea virtuală pentru a evalua gesturile portarului în
legătură cu imaginile care sunt proiectate22. În acest sens, mișcările portarului din
experimentul real și cel virtual au fost comparate pentru a determina dacă realitatea virtuală
generează aceleași mișcări pentru aceeași aruncare. Studiul a arătat că gesturile nu diferă între
mediul real și cel virtual.
20
Georgescu M., Cernea M., 2018, Gait disturbance rehabilitation through virtual reality,
https://www.futureacademy.org.uk/publication/EpSBS/VolumeLVicpesk2018/page-3
21
Cojocaru A. L., Negulescu I.C., The use of virtual interactive game in kinetotherapy activity, ICPESK 2018
International Congress of Physical Education, Sports and Kinetotherapy. Education and Sports Science in the
21st Century, Edition dedicated to the 95th anniversary of UNEFS,
https://www.futureacademy.org.uk/publication/EpSBS/VolumeLVicpesk2018/page-4, p.1
22
Bideau, B., Kulpa, R., Ménardais, S.,Fradet, L., Multon, F., Delamarche, P., Arnaldi, B., 2003, Real
Handball Goalkeeper vs. Virtual Handball Thrower, PRESENCE: Virtual and Augmented Reality, Volume 12 |
Issue 4 | p.411-421 https://doi.org/10.1162/105474603322391631
23
6.4.2. Modalitate de implementare a peretelui virtual în lecțiile de antrenament

sportiv
În cadrul lucării partea de software este creată special pentru pregătirea jucătorilor de
handbal. Jocurile implementate au ca şi conţinut mijloace din pregătirea tehnică, pregătirea
tactică şi pregătirea psihologică. Jocurile au fost adaptate la lecţiile de antrenament de către
d-nul expert informatician Ciprian Branea. Prin intermediul unei bune colaborării d-nul
Ciprin Branea a făcut posibilă implementarea jocurilor în lecţiile de handbal, a asigurat
echipamentul electronic necesar, a realizat software-ul jocurilor şi a participat la
implementarea lor în antrenamentul de handbal.
Jocurile au fost denumite după acţiunile pe care trebuie să le realizeze jucători:
„Alege perechile corespondente de pe perete”, „Sparge baloanele care apar pe perete”,
„Înscrie cât mai multe goluri”.
S-au urmărit următoarele aspecte:
 la jocul „Alege perechile corespondente de pe perete”, numărul de mişcări
corespondente şi durata jocului ( timpul necesar de găsire a perechilor corespondente)
 la jocul „Sparge baloanele care apar pe perete”, numărul de baloane atinse timp de 30
de secunde
 la jocul „Înscrie cât mai multe goluri”, numărul de ţinte atinse în 30 de secunde
6.4.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor

Cele două jocuri „Alege perechile corespondente de pe perete” şi jocul „Sparge
baloanele care apar pe perete”, se poate desfășura şi în mediul online. Jocul „Înscrie cât mai
multe goluri”, a fost conceput strict pentru această cercetare, fiind conceput ca un mijloc
specific jocului de handbal.
În cadrul cercetării preliminare jocurile au fost concepute şi aplicate doar ca mijloc de
pregătire. Jocurile au fost aplicate o dată pe lună în perioada decembrie 2018 până în luna
aprilie 2019. S-a urmărit impactul lor asupra jucătoarelor, modalitatea prin care se poate
aplica eficient în cadrul lecţiilor de antrenament sportiv şi utilitatea pe care o pot avea.
6.5. Planificarea conţinutului pregătirii tactice în lecţiile de antrenament sportiv

în anul competiţional 2018 – 2019
Pentru un demers foarte bun în pregătirea sportivă trebuie să existe o evidenţă clară a
mijloacelor care sunt utilizate în lecţiile de antrenament spotiv. Vom prezenta repartizarea
mijloacelor folosite în pregătire în anul competiţional 2018 – 2019. (Tabelul nr. 2 )
Tabelul nr. 2, Centralizator pregătire sportivă, ce conţine repartizarea conținutului

tactic lună şi zile calendaristice, an competiţional 2018-2019
LUNA / ZI A.S. P.P. J.O. J.A. A.J.V. A.J.R.
IULIE 22 9 0 0 0 0
AUGUST 14 7 0 8 0 2
SEPTEMBRIE 10 11 2 5 0 2
OCTOMBRIE 11 14 4 0 0 2
NOIEMBRIE 11 12 5 0 0 2
DECEMBRIE 7 14 2 4 2 2
IANUARIE 9 10 3 6 1 1
FEBRUARIE 8 13 3 0 2 2
MARTIE 8 14 4 0 2 3
APRILIE 8 16 4 0 1 2
MAI 11 10 9 0 0 1
24
IUNIE 5 24 0 0 0 1
Total zile 124 154 36 23 8 20
Legendă: A.S. – lecţie de antrenament sportiv cu mijloace clasice; P.P. – pauză pasivă; J.O. –
joc oficial; J. A. – joc amical; A.J.V – lecţie de antrenament cu jocuri interactive; A.J.R. –
lecţie de antrenament cu jocuri cu efectiv redus;
Graficul repartizării mijloacelor de pregătire
IUNIE 5 01
MAI 11 01
APRILIE 8 1 2
MARTIE 8 2 3
8 2 2
Perioada
FEBRUARIE
IANUARIE 9 1 1
7 2 2 Mijloace
DECEMBRIE clasice
NOIEMBRIE 11 0 2 Jocuri virtuale
OCTOMBRIE 11 0 2
SEPTEMBRIE 10 0 2 Jocuri cu
AUGUST 14 0 2 efectiv redus
IULIE 22 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Numărul de lecţii alocat
Figura nr. 10, Repartizarea grafică a mijloacelor de pregătire, an competiţional 2018-2019
Se poate observa în figura nr. 10 cum au fost repartizate lecţiile care au avut în
conţinutul lor mijloace clasice de pregătire, jocuri interactive şi jocuri cu efectiv redus de
jucători. Tabelul nr. 3 conţine o centralizare a lecţiilor de antrenament sportiv din anul
competiţional 2018-2019. Aici sunt reprezentate lecţiile de antrenament, pregătirile
centralizate, pauzele pasive, probele de control.
25
Tabelul nr. 3, Centralizator anual de pregătire sportivă, ce conţine repartizarea mijloacelor tactice utilizate pe lună şi zile
calendaristice, an competiţional 2018-2019
LUNA / ZI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
IULIE P P A P A A P P P A A A A P P PREGĂTIRE FIZICĂ CENTRALIZATĂ – PC P A
AUGUST P A A P P A A A A A P CELL CUP VESZPREM UNGARIA P A A A A P P A A A A A

SEPTEMBRIE FĂGĂRAŞ CUP A A P P P A P A A A J.O. P A P A A J.O. P P A P A A P P
OCTOMBRIE P A P A A J.O. P P A P A A J.O. P P A P A A J.O. P P A P A A J.O. P P A P
NOIEMBRIE A A J.O. P P A P A A J.O. P P A P A A J.O. P P A P A A J.O. P P A J.O. P A

CANTONAMENT
REFACERE CHEILE
DECEMBRIE A A P P P A A J.O. P P A P A A J.O. TURNEU SERBIA GRĂDIŞTEI - TP P P P P P P P P
TURNEU PREGĂTIRE
IANUARIE P P A A A A GHIMBAV – TP P P A P A A J.O. P A A J.O. P A J.O. P P A P A
FEBRUARIE A P P A P A A P P A P A J.O. P A J.O. P P A P A A J.O. P P A P A
MARTIE A J.O. P P A P A A P P P A P A A J.O. P P A P A A J.O P P A P A A J.O. P
APRILIE P A J.O. A A J.O P J.O. A P A A P P P A P A A P P P A J.O P P P P P P
MAI P A A J.O. P P A J.O. A A J.O P P A P A A P P A TURNEU FINAL P A P A A
IUNIE P P P A P A A P P P A P A A P P PERIOADA DE TRANZIŢIE
Legendă: A.– lecţie de antrenament sportiv cu mijloace clasice; P. – pauză pasivă; J.O. – joc oficial; J. A. – joc amical; A.J.V – lecţie de
antrenament cu jocuri interactive; A.J.R. – lecţie de antrenament cu jocuri cu efectiv redus, TP – testare psihologică
26
6.6. Monitorizarea evoluţiei jucătoarelor prin intermediul fișelor de observație
Pentru a putea observa mult mai uşor evoluţia fiecărui jucător se vor folosi mijloace
de înregistrare a evoluţiei acestuia.
a.) Fişa de înregistrare a sportivului (Tabelul nr. 4)
Tabelul nr. 27, Fişa de înregistrare a sportivului

FIŞA DE ÎNREGISTRARE A SPORTIVULUI
DATE PERSONALE
NUME PRENUME SPORTIV

DATA NASTERII /CNP
SCOALA/LICEU
Clasa
Prenume tata
Prenume mama
Adresa
Anul initierii
POSTUL DE JOC
Nr. Legitimatie
CARACTERISTICI SOMATICE
CATEGORIA Junioare IV Junioare III Junioare II Junioare I
An competiţional 2017 2020 2021 2023
– 2018- 2019- – - – 2024- 2025-
2018 2019 2020 2021 2022 2024 2025 2026
Talia în cm
Greutatea în kg
Raportul talie x 100/greutate
Deschiderea palmei în cm
Anvergura în cm
CARACTERISTICI MOTRICE
PROBE DE CONTROL
Alergare de viteza – 30m
30m slalom printer jaloane
10x30m
Săritura în lungime de pe loc
Aruncarea mingii de handball
Deplasarea în triunghi
NUMAI PORTARII – “Plicul”
27
CARACTERISTICI TEHNICO-TACTICE
2017 2020 2021 2023
– 2018- 2019- - - – 2024- 2025-
AN COMPETIŢIONAL 2018 2019 2020 2021 2022 2024 2025 2026
CALIFICATIV – PROBA DE CONTROL SPECIFICĂ
2X2
3X3
4X4
2X2X2
3X3X3
4X4X4
CARACTERISTICI PSIHOLOGICE
2017 2020 2021 2023
– 2018- 2019- – - – 2024- 2025-
AN COMPETIŢIONAL 2018 2019 2020 2021 2022 2024 2025 2026
PERCEPŢIE SENZORIALĂ
AUDITIV
VIZUAL
KINESTEZIC
DIALOG INTERIOR
TEMPERAMENTUL
MENŢIENEREA ATENŢIEI
Testul Roloff
Testul Labirint
Testul de concentrarea atenţiei
Utilizarea fişei de înregistrare a sportivilor o considerăm foarte utilă pentru a avea o

evidenţă clară cu privire la evoluţia jucătoarelor şi a echipei.
b.) Fişa de înregistrare a evoluţiei jucătoarelor din timpul meciurilor

Pentru a observa evoluţia jucătoarelor în timpul meciurilor s-a apelat la un mijloc de
înregistrare care conţine componentele tactice urmărite în faza de atac şi apărare.
Componentele din faza de atac sunt: acţiune individuală încheiată cu aruncare la poartă,
acţiune colectivă încheiată cu aruncare la poartă, acţiune de contraatac cu finalizare, pase
decisive, atac pierdut. Componentele din faza de apărare sunt: fază de apărare fără a primi gol
în zona jucătoarei, gol primit în faza de apărare din zona în care se apără jucătoarea.
Obiectivele instructiv educative asupra conţinutului tactic şi conţinutul tactic urmărit
spre a fi aplicat la nivelul Junioarelor III se regăsesc în tabelul nr. 5 şi figura nr. 11.
28
Tabelul nr. 5, Tactica individuală şi colectivă de atac şi de apărare, cu mijloacele

propuse spre aplicare la nivel de Junioare III23
TACTICA INDIVIDUALĂ ŞI COLECTIVĂ DIN FAZA DE ATAC ŞI APĂRARE LA
NIVEL DE JUNIOARE III
Mijloacele Mijloacele
Mijloacele pregătirii Mijloacele pregătirii
pregătirii tactice pregătirii tactice
tactice colective în faza tactice individuale în
individuale în faza colective în faza
de atac faza de apărare
de atac de apărare
a. Aplicarea tactică Implementarea a. Aplicarea tactică a Implementarea
a procedeelor următoarelor mijloace procedeelor tehnice următoarelor
tehnice însuşite tactice colective: însuşite respectiv: mijloace tactice
respectiv: a. Pase din deplasare Poziţia fundamentală colective:
Prinderea şi între 2,3, sau 4 jucători, oportună situaţiei de a. Preluarea şi
pasarea mingii prin cu sau fără schimbarea joc; predarea
alegerea locurilor între ei; Mişcările în teren să adversarului;
procedeeului pe b. Pasarea mingii cu fie executate la timp; b. Schimbul de de
care o avantajează pătrundere spre poartă; Atacarea adversaului oameni;
în situaţiile de joc; c. Aşezarea pe posturi în cu corpul; c. Alunecarea;
Alegerea sistem cu un pivot; Blocarea mingiilor; d. Flotarea;
procedeului de d. Pase de angajare a Scoaterea mingii de e. Repartizarea
aruncare la poartă jucătorilor de semicerc şi la adversar. atacanţiilor;
în funcţie de pase decisive precesate b. Lansarea cu f. Colaborarea cu
procedeeul eficient de pătrunderi spre poartă adversarul; portarul;
situaţiei din joc; pentru jucători de 9 m; c. Marcajul; g. Apărarea
Utilizarea e. Blocaj şi bloc-plecare; d. Acoperirea fazelor fixe.
driblingului doar f. Încrucişarea simplă şi braţului de aruncare; h. Aplicarea
dacă se impune dublă; e. Atacarea Sistemului de
acest lucru; g. Învăluirea; jucătorului cu minge; apărare avansat
Folosirea fentelor h. Repunerea rapidă a f.Închiderea 1:5,
convingătoare. mingii de la centru; pătrunderii; Sistemului de
b. Demarcajul i.Fază fixă de aruncare la g. Replierea; apărare om la om
c. Pătrunderea poartă de la 9 m. h. Urmărirea şi Sistemului de
d. Depăşirea j. Atacul apărării „om la recuperarea mingii apărare în zonă
e. Recuperarea om” 5:1.
mingii k.Rezolvarea situaţiilor
de joc 1x1, 2x2, 3x3, 4x4
23
Balint, E., 2005, Instruirea în jocul de handbal, conţinut tactic, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, pp.
38-41
29
Figura nr. 11, Obiectivele urmărite în cadrul pregătirii tactice
CAPITOLUL 7
CONCLUZII PARTEA A II-A
În urma cercetării preliminare am concluzionat prin:

• Rezultatele obţinute din înregistrarea datelor primite în urma anchetei sub formă de
chestionar confirmă ipoteza I. Majoritatea antrenorilor sunt de acord că este nevoie de
o linie metodică pentru instruirea sportivilor şi că este nevoie de îmbunătăţirea
pregătirii tactice la nivel de juniori.
• Rezultatele obţinute în urma testelor psihologice confirmă ipoteza II, care presupune
faptul că prin cunoașterea capacității de atenție, tipul de temperament și percepții
senzoriale ale jucătoarelor junioare ne putem orienta în folosirea mijloacelor de
pregătire.
• Senzorul și aplicațiile software Microsoft Kinect 360 create și utilizate în jocurile
virtuale care conțin acțiuni specifice handbalului și-au dovedit eficiența în procesul de
antrenament al jucătoarelor.
30
PARTEA a III –a
STRATEGII DE DIRIJARE A PREGĂTIRII TACTICE ÎN HANDBAL LA NIVEL
DE JUNIORI
CAPITOLUL 8
CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE ȘI DESIGNUL CERCETĂRII
8.1. Premisele cercetării

În realizarea acestei cercetări am plecat de la premisa că este foarte importantă
planificarea sistematizată şi continuă a componentelor antrenamentului pe tot parcursul
pregătirii sportivilor, indiferent de stadiul lor de instruire.
În aceste condiții am structurat cercetarea pe trei direcții, una de natură tactică, una
psihologică și una care a vizat utilizarea în antrenament a jocurilor virtuale, ale căror rezultate
să ne ofere posibilitatea elaborării unei linii metodice pentru handbal, juniori III.
8.2. Scopul cercetării

Scopul cercetării propriu-zise a fost de aplicare în timpul lecţiilor de antrenament
sportiv a mijloacelor optime de pregătire tehnico-tactice în vederea perfecționării jocului
bilateral şi de înregistrare a eficienței acestora în timpul meciurilor oficiale şi amicale.
8.3. Obiectivele cercetării

 Valorificarea în cadrul planurilor de pregătire a informațiilor desprinse din literatura
de specialitate și din analiza comportamentului junioarelor pe teren în cadrul jocurilor
oficiale.
 Identificarea celor mai eficiente mijloace de pregătire în cadrul fiecărei componente a
antrenamentului în concordanță cu specificul jocului de handbal și cu nivelul de instruire al
sportivelor.
 Realizarea unei linii metodice pentru sportivii care practică handbal - categoria juniori
.
8.4. Sarcinile cercetării

Sarcinile cercetării sunt următoarele:
 documentarea științifică;
 elaborarea planului de desfășurare al cercetării;
 stabilirea instrumentelor de evaluare;
 stabilirea grupelor de subiecți participanți la cercetare;
 aplicarea testelor psihologice pentru evaluarea atenţiei, cunoaşterea temperamentului
jucătoarei şi a percepţiei senzoriale predominante;
 elaborarea programelor de exerciții folosite în cadrul proiectului de linie metodică;
 elaborarea unor probe de control specifice pregătirii tactice de joc;
 adaptarea jocurilor virtuale la cerințele jocului de handbal;
 întabelarea, analiza și interpretarea rezultatelor.
8.5. Etapele cercetării

În vederea bunei organizări a activităţilor s-a întocmit un grafic prezentat în cadrul
tabelului de mai jos. (Tabelul nr. 6)
31
Tabelul nr. 6, Diagrama Gantt
8.6. Ipotezele cercetării

a. Ipoteza I
Îmbunătăţirea pregătirii tactice la nivel de junioare se poate realiza cu ajutorul
componentelor psihologice care influenţează comportamentul tactic al jucătoarei.
a.1. Presupunem că tipul de temperament al jucătoarelor influențează capacitatea de implicare
în joc reflectată de numărul de acţiuni tactice realizate, numărul de goluri marcate şi numărul
de acţiuni realizate fără a marca gol. Cunoaşterea tipului de temperament predominant ajută
antrenorul în alegerea postului de joc al jucătoarei şi ulterior, specializarea lui pe post.
a.2. Optimizarea capacităţii sportivelor de a-și menţine concentrată atenţia determină
creșterea eficienței acţiunilor tactice individuale şi colective în joc.
a.3. Cunoaşterea tipului de percepţie senzorială ne conduce la alegerea mijloacelor şi
metodelor de pregătire eficiente în procesul de instruire.
b. Ipoteza II
Aplicarea mijloacelor de pregătire competiționale și a jocurilor virtuale în cadrul
pregătirii asigură creșterea numărului și eficienței acțiunilor tehnico-tactice individuale și
colective în meciurile oficiale.
32
8.7. Metodele de cercetare
În realizarea cercetării am utilizat următoarele metode de cercetare

• a. Metoda documentării
• b. Observaţia pedagogică
• c. Metoda grafică
• d. Metoda testelor
• e. Ancheta sub formă de chestionar
• f. Metoda statistică
CAPITOLUL 9
DEMERSUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII
9.1. Subiecţii cercetării

Subiecţii cercetării sunt sportivele echipei de Junioare III de la Asociaţia Club Sportiv
Sporting Ghimbav născute în 2005 şi mai tinere. Echipa a fost înscrisă în Campionatul
Naţional de Junioare 3.
9.2. Aplicarea testelor psihologice şi compararea rezultatelor cu testările iniţiale

9.2.1 Organizarea cercetării
Testarea iniţială s-a realizat în perioada 22 decembrie 2018 - 9 ianuarie 2019, iar
testarea finală a avut loc în data de 23 noiembrie 2019. Testarea finală s-a realizat împreună
cu d-na psiholog lect. univ. dr. Florentina Tonița, în sala Sportului din oraşul Ghimbav.
Cea mai mare parte a jucătoarelor participante la cercetare au participat şi la
cercetarea preliminară. Datele înregistrate la testarea iniţială ne redau date importante cu
privire la profilul jucătoarelor. 16 jucătoare au participat la ambele testări, datele înregistrate
le putem compara între ele şi vom putea observa dacă au suferit modificări de la prima
testare.
9.2.2. Rezultatele înregistrate la testul psihologic „Ghidul de identificare a

temperamentului, Belov”
În cadrul cercetării am aplicat aceleaşi teste psihologice aplicate anul anterior. Astfel
am putut analiza răspunsurile date anul acesta şi le-am putut compara cu cele primite anterior.
9.2.2.1. Analiza şi interpretarea rezultatelor

Datele înregistrate au fost prelucrate cu ajutorul produsului informatic SPSS.
Indicatorii statistici calculaţi sunt: media aritmetică, mediana, modulul, abaterea standard,
coeficientul de variație, asimetrica, boltirea, valoarea minimă, valoarea maximă, suma și
testul T dependent.
În urma rezultatelor obţinute la testul Belov pentru stabilirea tipului de temperament
predominant se remarca faptul că în ambele testări tipul de temperament predominant este de
tip sangvin la majoritatea jucătoarelor.
9.2.2.2. Influenţa cunoaşterii tipului de temperament predominat al jucătoarelor în

pregătirea sportivă
Rezultatele înregistrate la testările psihologice ne dovedesc că în acest moment
jucătoarele sunt bine repartizate pe posturile de joc. În pregătirea lor ţinem cont de faptul că
sunt în stadiul II de pregătire sportivă şi nu putem afirma că sunt specializate pe un anumit
33
post de joc. Conform specialiştilor un jucător la această vârstă trebuie să se descurce să joace
pe 2 – 3 posturi.
9.2.2.3. Corelaţii între rezultatele obţinute la „Ghidul de identificare a temperamentului,

Belov”, şi indicatorii întregistraţi în timpul meciurilor oficiale şi al probelor de control
Cele mai multe corelaţii există între tipul de temperament sangvin. Aşadar se poate
observa că în realizarea acţiunilor sportivelor, tipul de temperament poate influenţa
modalitatea de exprimare a jucătoarelor în joc.
Vom exeplifica corelaţiile înregistrate între rezultatele obţinute la tipul de
temperament sangvin şi indicatorii întregistraţi în timpul meciurilor oficiale şi al probelor de
control.
După cum se observă în tabelul nr. 7 în cadrul testării iniţiale există corelaţii puternice
şi moderate. (Fig. nr. 12, 13, 14)
Figura nr. 12, Norul de puncte al Figura nr. 13, Norul de puncte al
variabilelor- temperamentul sangvin variabilelor- temperamentul sangvin
testarea iniţială şi finală și totalul de acţiuni testarea iniţială şi finală și total goluri
tactice din meciurile tur şi retur marcate
Figura nr. 14, Norul de puncte al

variabilelor temperamentul sangvin
testarea iniţială şi finală și total
ratări meciuri tur şi retur
Testarea iniţială, temperamentul sangvin (Tabelul nr. 7)

Corelații perfecte (p< 0.01):
- cu indicatorul „goluri marcate”, proba 4x4, la testarea iniţială, corelaţia este 0,848, iar
valoarea lui p = 0,001,
- cu indicatorul „acţiuni tactice fără a înscrie gol”, meciuri tur, corelaţia este 0,772, iar
valoarea lui p = 0,005,
34
- cu indicatorul „acţiuni tactice fără a înscrie gol”, proba 4x4, la testarea iniţială, corelaţia este
0,805, iar valoarea lui p = 0,003.
Corelații moderate (p< 0.05):
- cu tipul de temperament coleric, corelaţia este 0,605, iar valoarea lui p = 0,049
- cu indicatorul „acţiuni tactice”, la meciuri tur, corelaţia este 0,687, iar valoarea lui p =
0,020, la meciuri retur corelaţia este 0,705, iar valoarea lui p = 0,015, la proba de control 4x4,
testare finală, corelaţia este 0,848, iar valoarea lui p = 0,001;
- cu indicatorul „goluri marcate”, la meciuri tur, corelaţia este 0,639, iar valoarea lui p =
0,034; la meciuri retur corelaţia este 0,696, iar valoarea lui p = 0,017; la proba de control 4x4,
testare iniţială, corelaţia este 0,705, iar valoarea lui p = 0,015; la proba de control 4x4, testare
finală, corelaţia este 0,658, iar valoarea lui p = 0,028; la proba de control 2x2x2, testare
finală, corelaţia este 0,618, iar valoarea lui p = 0,043; la proba de control 4x4x4, testare
finală, corelaţia este 0,671, iar valoarea lui p = 0,024;
- cu indicatorul „acţiuni fără a înscrie gol”, la meciuri retur corelaţia este 0,683, iar valoarea
lui p = 0,020; la proba de control 4x4, testare iniţială, corelaţia este 0,716, iar valoarea lui p =
0,013;
Corelație moderată negativă (p< 0.05):
- cu indicatorul „acţiuni fără a înscrie gol”, la proba de control 2x2, testare finală, corelaţia
este -0,661, iar valoarea lui p = 0,027; la proba de control 4x4, testare finală, corelaţia este -
0,605, iar valoarea lui p = 0,049; la proba de control 3x3x3, testare iniţială, corelaţia este -
0,605, iar valoarea lui p = 0,049; la proba de control 3x3x3, testare finală, corelaţia este -
0,732, iar valoarea lui p = 0,010.
Testarea finală temperamentul sangvin (Tabelul nr. 7)
Corelație perfectă (p< 0.01):
- cu indicatorul „acţiuni tactice”, la proba 4x4x4, corelaţia este 0,869, iar valoarea lui p =
0,001,
Corelație moderată (p< 0.05):
- cu tipul de temperament coleric, corelaţia este 0,704, iar valoarea lui p = 0,016
- cu indicatorul „acţiuni tactice”, la meciuri retur corelaţia este 0,631, iar valoarea lui p =
0,038; la proba de control 2x2, testare finală, corelaţia este 0,651, iar valoarea lui p = 0,020;
- cu indicatorul „goluri marcate”, la meciuri retur corelaţia este 0,618, iar valoarea lui p =
0,043; la proba de control 4x4x4, testare iniţială, corelaţia este 0,662, iar valoarea lui p =
0,027;
- cu indicatorul „acţiuni fără a înscrie gol”, la meciuri retur corelaţia este 0,622, iar valoarea
lui p = 0,041.
Corelație moderată negativă (p< 0.05):
- cu indicatorul „acţiuni fără a înscrie gol”, la proba de control 3x3x3, testare finală, corelaţia
este de -0,631, iar valoarea lui p = 0,037.
35
Tabelul nr. 7, Corelaţii între înregistrările dintre tipul de temperament sangvin, celelalte tipuri de temperament şi meciurile oficiale şi probele de control
T Total acțiuni tactice Total goluri marcate Total acțiuni fără a înscrie gol
Col 4x4 4x4 2x2 4x4 4x4 3x3 3x3 4x4
Parametri
eric MT MR 2x2 x4 xx4 MT MR 2x2 4x4 4x4 x2 x4 xx4 MT MR 2x2 4x4 4x4 x3 x3 x4
TF TF TI TF TI TI TF TF TI TF TF TI TF TI TF TI
Tipul Pearso ,60 ,68 ,70 0.4 0.4 ,60 ,63 ,69 ,81 ,70 ,65 ,61 ,84 ,67 ,77 ,68 - 716 - - - -
de n 5* 7* 5* 81 27 5* 9* 6* 2** 5* 8* 8* 8** 1* 2** 3* ,66 *
,60 ,60 ,73 ,80
temper Correl 1* 5* 5* 2* 5**
ament ation
sangvi Sig. 0.0 0.0 0.0 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
n (2- 49 20 15 35 90 49 34 17 02 15 28 43 01 24 05 20 27 13 49 49 10 03
testare tailed)
a N 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
inițială
Tipul Pearso ,70 0.5 ,63 ,65 ,86 0.4 0.5 ,61 0.3 0.3 0.5 0.2 ,66 0.3 0.5 ,62 - - - - - -
de n 4* 87 1* 1* 9** 60 92 8* 79 61 37 63 2* 94 27 2* 0.1 0.3 0.2 0.5 ,63 0.2
temper Correl 32 59 48 36 1* 72
ament ation
sangvi Sig. 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.0 0.0 0.2 0.2 0.0 0.4 0.0 0.2 0.0 0.0 0.6 0.2 0.4 0.0 0.0 0.4
n (2- 16 58 38 30 01 54 55 43 51 75 89 34 27 31 96 41 98 78 63 89 37 19
testare tailed)
a N 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
finală
**. Corelaţii semnificative puternice p< 0.01

*. Corelaţii semnificative moderate p< 0.05
36
Interpretarea rezultatelor
În urma corelaţiilor realizate se observă faptul că fiecare tip de temperament corelează
cu cel puțin un alt tip de temperament și că fiecare tip de temperament înregistrează corelaţii
cu indicatorii urmăriţi în cadrul meciurilor oficiale şi a probelor de control.
Corelaţiile pozitive indică faptul că în timp ce o variabilă creşte, creşte şi cealaltă. Dacă
corelaţia este negativă aceasta ne indică faptul că în timp ce o variabilă creşte cealaltă scade.
(Fig. nr. 15)
Figura nr. 15, Norul de puncte al variabilelor tipurile de temperament testarea iniţială și
finală
9.2.3. Rezultatele înregistrate la testele psihologice în vederea stabilirii capacităţii

de menţinere concentrată a atenţiei
În vederea cunoașterii capacității de a-și menține atenția concentrată pe o anumită
perioadă de timp s-au aplicat cele 3 teste psihologice aplicate anul anterior.
9.2.3.1. Analiza şi interpretarea rezultatelor

Datele înregistrate au fost analizate cu ajutorul programului SPSS.
În cadrul testelor de menţinere concentrată a atenţiei observăm că fiecare jucătoare
înregistrează mai multe răspunsuri corecte decât cele lipsă sau greşite măcar la unul dintre
Teste. De remarcat că unele jucătoare au reuşit să găsească toate răspunsurile sau au reuşit să
înregistreze rezultate bune la toate cele trei teste.
Conform datelor înregistrate capacitatea de menţinere a atenţiei a jucătoarelor pe o
perioadă de 10 minute şi respectiv, 7 minute s-a îmbunătăţit, comparativ cu anul anterior
unde sportivele nu reuşeau să-şi menţină concentrată atenţia pe o perioadă mai lungă de timp.
(Fig. nr. 16, 17)
37
Figura nr. 16, Reprezentarea grafică a Figura nr. 17, Reprezentarea grafică a mediei
mediei răspunsurilor corecte la Testele de răspunsurilor greşite sau lipsă la Testele de
menţinere a atenţiei, testarea iniţială şi menţinere a atenţiei, testarea iniţială şi finală
finală
9.2.3.2. Mijloace de pregătire aplicate în lecţiile de antrenament sportiv pentru

dezvoltarea capacităţii de menţinere concentrată a atenţiei
În vederea îmbunătăţirii capacităţii de menţinere concetrată a atenţiei s-au
folosit mijloace dedicate acestui obiectiv atât în prima parte a lecţiei de antrenament sportiv,
cât şi în partea fundamentală a lecţiei.
a. Planificarea în cadrul părţii introductive a lecţiei a jocurilor de mişcare care au în
conţinutul lor şi menţinerea concentrată a atenţie.
b. Dezvoltarea capacităţii de atenţie în partea fundamentală a lecţiei de antrenament
sportiv
În vederea menţinerii concentrate a atenţiei pe toată durata lecţiei s-au utilizat mai
multe mijloace ajutătoare cum ar fi :
b.1. Sarcini de lucru în timpul lecţiei: în cadrul antrenamentul respectiv jucătoarea trebuie să
numere de câte ori a reuşit să înscrie şi de câte ori a ratat. b.2. Mijloace de pregătire în care s-
a utilizat semnalul sonor, vizual sau tactil; jucătoarea trebuie să execute sau să răspundă la
sarcina de lucru în momentul în care aude un semnal acustic, vizualizează sau execută.
b.3. Utilizarea jocurilor interactive în cadrul lecţiilor de antrenament sportiv, necesită atenţie
în executarea lor. De exemplu, în cadrul jocului „Sparge baloanele care apar pe perete”,
jucătorul trebuie să fie atent când apare un balon pe perete şi trebuie să reacţioneze pentru a
arunca minge în perete şi a-l sparge la timp.
9.2.3.3. Corelaţii între rezultatele obţinute la testele de atenţie şi jocurile interactive,

indicatorii întregistraţi în timpul meciurilor oficiale şi a probelor de control
Interpretare rezultate
Corelaţiile obţinute între testele de atenţie şi jocurile interactive, sau cu indicatorii
întregistraţi în timpul meciurilor oficiale sau cu datele înregistrate la probele de control s-au
remarcat corelaţii semnificative între mijloacele utilizate, cum ar fi Jocul „Alege perechile
corespondente”, care corelează cu testul de menţinere a atenţiei şi Jocul „Înscrie cât mai
multe goluri”, corelează cu testul cel mai scurt ca timp, testul Roloff.
38
9.2.4. Rezultatele înregistrate la testul psihologic pentru stabilirea tipului de percepţie

senzorială predominantă
În vederea cunoaşterii percepţiei senzoriale predominante s-a aplicat la nivel de
junioare „Testul de percepţie senzorială”, aplicat anul anterior.
9.2.4.1 Analiza şi interpretarea rezultatelor

În urma răspunsurilor primite la testul care ne indică percepţia senzorială
predominantă se observă faptul că în ambele testări percepţia predominantă este cea vizuală,
atât la prima testare, cât şi la a doua, nu există nici o jucătoare care să înregistreze răspunsuri
numai pentru un singur tip de percepţie senzorială, ci există o componentă predominantă
pentru fiecare jucătoare în parte.
9.2.4.2. Influenţa cunoaşterii percepţiiei senzoriale predominante a jucătoarelor asupra

alegerii metodelor de predare şi a mijloacelor de pregătire
În funcţie de temele şi obiectivele de instruire ale lecţiei am elaborat sisteme de
acţionare, folosind metode de predare şi mijloace de pregătire eficiente, care au valorificat
percepţiile senzoriale, în diferite procente.
În alegerea mijloacelor de pregătire şi a metodelor didactice am urmărit utilizarea
tuturor celor patru percepţii senzoriale, în aşa fel încât toate jucătoarele să înţeleagă cerinţele
exerciţiului şi să existe o densitate motrică foarte bună a lecţiei.
9.2.4.3. Corelaţii între rezultatele obţinute la testul de precepţie sezorială şi jocurile

interactive, indicatori întregistraţi în timpul meciurilor oficiale şi a probelor de control
Datele înregistrate au fost analizate prin intermediul programului SPSS.
Conform înregistrărilor statistice se observă corelaţii puternice şi moderate între
tipurile de percepţii senzoriale, jocurile interactive şi indicatorii urmăriţi în timpul meciurilor
oficiale şi probelor de control. (Fig. nr. 18)
Figura nr. 18, Norul de puncte al variabilelor tipurilor de percepţie senzorială testarea
iniţială și finală
Alegerea mijloacelor de pregătire ţinând cont de tipul de percepţie senzorială poate

influenţa procesul de instruire. Conform răspunsurilor primite există corelaţii cu indicatorii
urmăriţi la probele de control şi cu jocurile interactive. Aceste mijloace au fost implementate
în lecţiile de antrenament.
39
9.3. Implementarea jocurilor cu efectiv redus ca mijloc de evaluare a junioarelor

III, în vederea stabiliri cunoştinţelor tactice ÎNSUŞITE
În cadrul perioadei de pregătire s-au predat conţinuturi din pregătirea fizică, tehnică
sau tactică. În vederea evaluării acţiunilor tactice însuşite am considerat că cel mai eficient
mijloc de pregătire şi evaluare este jocul.
Figura nr. 19, Reprezentare grafică a metodologiei de implementare a conţinutului tactic, în

cadrul unei echipe de handbal24
Considerăm că jocul cu efectiv redus este un mijloc eficient pentru pregătirea tactică,
în mod special pentru că jucătoarele sunt mereu active şi sunt nevoite să apeleze la bagajul de
acţiuni tactice individuale sau să găsească soluţii folosind acţiuni tactice colective cu un
număr redus de jucători. (Fig. nr. 19)
Cunoscuta metodă „Teaching Games for Understanding (TGfU)”, este considerată a fi
foarte utilă în înţelegerea pregătirii tactice şi a punerii în aplicare a conţinutului tehnic.
9.3.2. Aplicarea jocurilor cu efectiv redus în cadrul lecţiilor de antrenament

În cadrul cercetării am implementat 6 jocuri cu efectiv redus pe care le-am utilizat atât
ca mijloc de pregătire, cât şi ca mijloc de evaluare la nivelul Junioarelor 3.
Tabelul nr. 8, Centralizator cu zilele de antrenament sportiv şi perioada în care au fost utilizate jocuri cu
efectiv redus, ca mijloc de pregătire şi ca mijloc de evaluare
LUNA / ZI Nr. A P J.O J.A Nr. AJR PCJR
IULIE 17 8 0 0 6 0
AUGUST 10 3 6 12 3 0
SEPTEMBRIE 10 13 3 0 2 2
OCTOMBRIE 10 11 4 3 3 0
NOIEMBRIE 9 14 4 1 2 1
DECEMBRIE 9 18 4 0 0 0
IANUARIE 11 16 2 0 1 0
FEBRUARIE 10 12 4 2 1 0
MARTIE 3 26 2 0 0 0
24
Sotiriu R., 1998, Handbal/antrenament teorie – metodică, Bucureşti, Editura Gapola, pp. 125-129
40
Figura nr. 20, Reprezentarea grafică a perioadei de pregătire

În cadrul tabelului şi al graficului ataşat mai sus se poate observa numărul de
antrenamente în care s-au implementat jocurile cu efectiv redus, având la bază diferite teme
din conţinutul tehnic sau tactic. De asemenea, se poate observa tot parcursul de pregătire al
jucătoarelor, din luna iulie 2019 până în luna martie 2020. În cadrul perioadei de pregătire
sportivă au fost înregistrate un număr total de 128 de antrenamente, dintre care 20 au avut în
conţinutul lor jocuri cu efectiv redus, 29 de jocuri oficiale şi 18 jocuri amicale.
În cadrul jocurilor s-a urmărit numărul de acţiuni tactice individuale şi colective
efectuate de jucătoare. Indicatorii urmăriţi în cadrul probelor de control au fost înregistraţi şi
în cadrul meciurilor oficiale.
Cu ajutorul testelor s-a investigat nivelul cunoştinţelor tehnice şi tactice ale
jucătoarelor junioare. Pentru fiecare probă de control s-a realizat o scală de evaluare adaptată
la nivelul de cunoştinţe al jucătoarelor.
Metoda de instruire utilizată prioritar în derularea studiului a fost „Teaching Games
for Understanding (TGfU)”, materializată în utilizarea jocurilor cu efectiv redus ca mijloc de
pregătire tactică la nivel echipei de junioare III. Implementarea jocurilor cu efectiv redus și
ca mijloc de evaluare oferă informaţii utile privind conţinutul tactic pe care îl stăpânesc
jucătoarele.
Probele de control au fost aplicate la grupa de junioare III, prima testare a avut loc la
data de 17.09.2019, respectiv 19.09.2019. A doua testare s-a realizat în data de 19.11.2019,
după terminarea turului de Campionat Naţional la categoria junioare III.
După terminarea meciurilor desfăşurate în grupa geografică F, din cadrul
Campionatului Naţional de Junioare III, echipa a înregistrat 16 victorii şi 6 înfrângeri, din
totalul de 22 meciuri jucate. Echipa s-a calificat pe locul 3 în grupa valoare. Un parcurs bun,
ţinând cont de experienţa şi vârsta mai mică pe care o au jucătoarele de bază ale echipei.
Trebuie să menţionăm că timpul de joc efectiv al jucătoarelor este diferit. De asemenea, nici
un meci nu a fost identic, au fost echipe adverse care şi-au schimbat componenţa echipei sau
şi-au schimbat stilul de joc. Ce este asemănător ca stil de joc, a fost faptul că fiecare echipă în
prima repriză a aplicat sistemele de apărare avansată.
În cadrul cercetării s-au utilizat 6 mijloace de pregătire şi evaluare sub forma jocurilor
cu efectiv redus, care au în conţinutul lor acțiuni tactice. Acţiunile evaluate prin intermediul
probelor de control au fost urmărite și înregistrate şi în timpul meciurilor oficiale.
9.3.3. Descrierea probelor de control
Jocurile cu efectiv redus au constat în:
a. joc 2x2, pe teren redus 10/40m, timp 5 min; (Fig. nr. 21)
41
b. joc 3x3, pe teren redus 15/40m, timp 7 min; (Fig. nr. 22)
c. joc 4x4, pe o suprafaţă regulamentară de joc 20/40m, timp 10 min; (Fig. nr. 23)
d. joc 2x2x2, pe teren redus 10/40m, timp 5 min; (Fig. nr. 24)
e. joc 3x3x3, pe teren redus 15/40m, timp 7 min; (Fig. nr. 25)
f. joc 4x4x4, pe o suprafaţă regulamentară de joc 20/40m, timp 10 min. (Fig. nr. 26)
Figura nr. 21, Joc 2x2 Figura nr. 22, Joc 3x3 Figura nr. 23, Joc 4x4
Tabelul nr. 9, Scala de evaluare a probelor de control tehnico-tactice, 2x2, 3x3, 4x4
Probe Scala de evaluare 2X2 3X3 4X4
Nr.
Crt Faza de atac I S B FB I S B FB I S B FB
1 Goluri marcate 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
Aruncarea la poartă a fost precedată de
2 o acţiune tactică individuală 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
Aruncarea la poartă a fost precedată de
3 o acţiune tactică colectivă 0 1;2 3;4 5;6 0 12 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
Aruncarea la poartă precedată de
interceptarea mingii şi plecarea pe
4 Contraatac 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
5 Pase decisive 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
Faza de apărare
Recuperarea mingii printr-o acţiune
6 tactică individuală 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
7 Gol primit în faza de apărare 5;6 3;4 1;2 0 5;6 3;4 1;2 0 5;6 3;4 1;2 0
Legendă calificative: I – insuficient; S – suficient; B – Bine; F.B. – Foarte Bine
Figura nr. 24, jocul cu Figura nr. 25, jocul cu Figura nr. 26, jocul cu
efectiv redus 2x2x2 efectiv redus 3x3x3 efectiv redus 4x4x425
Pentru evaluarea jucătoarelor s-a întocmit o scală de evaluare regăsite în tabelele nr. 9
şi 10. Fiecare componentă din faza de atac şi apărare are un număr de execuţii pentru fiecare
25
Aplicaţia, Coach tactic board: Handball, Bluelinden, Magazin Play, accesat în data
4.06.2020, ora: 23.55
42
calificativ în parte. Calificativele sunt: Insuficient (I), Satisfăcător (S), Bine (B), Foarte Bine
(FB).
Tabelul nr. 10, Scala de evaluare a probelor de control tehnico-tactice 2x2x2, 3x3x3, 4x4x4
Probe Scala de evaluare 2X2X2 3X3X3 4X4X4
Nr. Crt Faza de atac I S B FB I S B FB I S B FB
1 Goluri marcate 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
Aruncarea la poartă a fost precedată de o

2 acţiune tactică individuală 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
Aruncarea la poartă a fost precedată de o
3 acţiune tactică colectivă 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
4 Pase decisive 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
Faza de apărare
Recuperarea mingii printr-o acţiune tactică
5 individuală 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6 0 1;2 3;4 5;6
6 Gol primit în faza de apărare 5;6 3;4 1;2 0 5;6 3;4 1;2 0 5;6 3;4 1;2 0
Legendă calificative: I – insuficient; S – suficient; B – Bine; F.B. – Foarte Bine
9.3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor înregistrate la probele de control şi în
timpul meciurilor oficiale
Pentru a urmări evoluţia jucătoarelor în cadrul probelor de control şi a meciurilor
oficiale am urmărit aceiaşi indicatori, cu ajutorul fişelor de înregistrare şi a rapoartelor de joc.
Testările s-au realizat la începutul Campionatului şi după terminarea turului.
Indicatorii urmăriţi în Faza de atac, Goluri marcate, Aruncarea la poartă a fost
precedată de o acţiune tactică individuală, Aruncarea la poartă a fost precedată de o acţiune
tactică colectivă, Aruncarea la poartă a fost precedată de interceptarea mingii şi plecarea pe
Contraatac, Pase decisive. Faza de apărare, Recuperarea mingii printr-o acţiune tactică
individuală, Gol primit în faza de apărare. Rezultatele au fost comparate cu înregistrările din
toate meciurile jucate. Indicatori urmăriţi au fost acţiunile tactice individuale şi colective
implementate, pentru atac şi apărare. De asemeni pentru evaluarea cunoştinţelor jucătoarelor
dobândite am creat o scală de evaluare pentru fiecare proba de control specifică.
Vom exemplifica înregistrările realizate la indicatorul „pase decisive”, realizate de
către jucătoare. Rezultatele obţinute se pot observa în cadrul tabelelor 11, 12, 13.
Tabelul nr. 11, Total pase decisive înregistrate în timpul meciurilor oficiale din cadrul Campionatului
Naţional de Junioare III, tur, retur, probele de control (jocuri cu efectiv redus)
Pase decisive
Probe de control
Meciuri 2x2 3x3 4x4 2x2x2 3x3x3 4x4x4
Nr Iniţiala Post
crt nume Joc MT MR I F I F I F I F I F I F
1 F.M. P 0 4 4 4 2 2 1 1 2 3 2 2 1 1
2 M.S. I.D. 69 66 3 4 3 3 1 1 2 2 2 2 1 2
3 S.A. I.S. 143 128 2 7 3 4 3 2 2 3 2 4 5 5
4 B.A. I.D. 4 3 3 4 2 2 1 1 3 4 1 2 1 1
5 D.A. C. 89 82 3 3 3 4 2 2 2 3 2 2 1 2
6 T.A. P 0 3 2 3 3 3 2 1 2 2 1 1 1 1
7 C.I. E.S. 1 4 3 3 2 3 1 1 2 2 1 2 1 1
8 D.M. E.S. 36 34 5 8 3 4 2 2 4 5 2 2 1 1
9 P.A. E.D 12 14 4 5 3 3 1 1 3 3 2 2 1 2
10 V.T. E.D. 10 15 3 6 3 3 2 2 3 3 2 3 1 2
11 P.L. P 21 18 2 3 3 3 2 2 2 3 2 2 1 1
12 H.S. P 1 6 1 2 2 2 1 1 1 2 1 1 0 1
43
Tabelul nr. 12, Scala de evaluare la indicatorul „pase decisive”, la probele de control (jocuri cu efectiv
redus: 2x2, 3x3, 4x4, 2x2x2, 3x3x3, 4x4x4)
Probe de control
Nr Iniţiala Post 2x2 3x3 4x4 2x2x2 3x3x3 4x4x4
crt nume Joc I F I F I F I F I F I F
1 F.M. P B B S S S S S B S S S S
2 M.S. I.D. S B B B S S S S S S S S
3 S.A. I.S. S FB B B B S S B S B FB FB
4 B.A. I.D. B B S S S S B B S S S S
5 D.A. C. B B B B S S S B S S S S
6 T.A. P S B B B S S S S S S S S
7 C.I. E.S. B B S B S S S S S S S S
8 D.M. E.S. FB FB B B S S B FB S S S S
9 P.A. E.D B FB B B S S B B S S S S
10 V.T. E.D. B FB B B S S B B S B S S
11 P.L. P S B B B S S S B S S S S
12 H.S. P S S S S S S S S S S I S
Tabelul nr. 13, Indicatori statistici obţinuți la „pase decisive” în timpul meciurilor oficiale din cadrul
Campionatului Naţional de Junioare III, tur, retur şi probele de control (jocuri cu efectiv redus: 2x2, 3x3,
4x4, 2x2x2, 3x3x3, 4x4x4)
Parametri
Meciuri 2x2 3x3 4x4 2x2x2 3x3x3 4x4x4
tendinţei centrale
MT MR I F I F I F I F I F I F
Număr sportive 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
Media 32.17 31.42 2.92 4.33 2.67 3.00 1.58 1.42 2.33 2.92 1.67 2.08 1.25 1.67
Eroarea std. a 13.118 11.549 0.313 0.527 0.142 0.213 0.193 0.149 0.225 0.260 0.142 0.229 0.351 0.333
mediei
Mediana 11,00a 14,50a 2,88a 3,86a 2,67a 3,00a 1,55a 1,42a 2,30a 2,80a 1,67a 2,00a 1,00a 1,45a
b b
Modul 0 3 3 3 3 3 1 1 2 3 2 2 1 1
Abaterea 45.441 40.008 1.084 1.826 0.492 0.739 0.669 0.515 0.778 0.900 0.492 0.793 1.215 1.155
standard
Variaţia 2064.87 1600.62 1.17 3.33 0.24 0.54 0.44 0.26 0.60 0.81 0.24 0.62 1.47 1.33
Asimetria 1.657 1.629 0.192 0.912 - 0.000 0.735 0.388 0.668 1.082 - 1.152 3.076 2.488
0.812 0.812
Eroarea std. 0.637 0.637 0.637 0.637 0.637 0.637 0.637 0.637 0.637 0.637 0.637 0.637 0.637 0.637
Asimetriei
Boltirea 2.185 1.997 0.219 - - - - - 0.924 1.492 - 2.725 10.425 7.036
(aplatizarea) 0.040 1.650 0.856 0.190 2.263 1.650
Eroarea std. 1.232 1.232 1.232 1.232 1.232 1.232 1.232 1.232 1.232 1.232 1.232 1.232 1.232 1.232
Aplatizării
Interval 143 125 4 6 1 2 2 1 3 3 1 3 5 4
Minim 0 3 1 2 2 2 1 1 1 2 1 1 0 1
Maxim 143 128 5 8 3 4 3 2 4 5 2 4 5 5
Suma 386 377 35 52 32 36 19 17 28 35 20 25 15 20
Testul T t 0.443 -3.261 -2.345 1.483 -3.924 -2.159 -2.803
dependent
p 0.666 0.008 0.039 0.166 0.002 0.054 0.017
(I-F)
La indicatorul „pase decisive”, observăm, din punct de vedere statistic, o îmbunătăţire

semnificativă la următoarele probe de control: la proba 2x2 de la o medie de 2,92 a crescut la
4,33, valoarea calculată a lui t este (-3261), iar valoarea lui p este mai mică de 0,05
(p=0,008), la proba 3x3 de la o medie de 2,67 a crescut la 3, valoarea calculată a lui t este (-
2345), valoarea lui p este mai mică de 0,05 (p=0,039), la proba 2x2x2 media a crescut de 2,33
44
la 2,92, valoarea calculată a lui t este (-3924), iar valoarea lui p este mai mică de 0,05
(p=0,002), la proba 3x3x3 media a crescut de la 1,67 la 2,08, valoarea calculată a lui t este (-
2159), iar valoarea lui p este de 0,054, la proba 4x4x4 media a crescut de 1,25 la 1,67,
valoarea calculată a lui t este (-2803), iar valoarea lui p este mai mică de 0,05 (p=0,017).
Interpretări rezultate
Prin compararea rezultatelor obţinute în meciurile oficiale din tur şi retur, şi
compararea rezultatelor de la testările iniţiale şi finale putem evidenția următoarele:
- la indicatorul „goluri marcate” au fost înregistrate creşteri semnificative raportate atât la
creşterea numărului de goluri marcate de echipa aflață în studiu, dar şi la capitolul „goluri
primite”. Aşadar putem să considerăm că echipa are nevoie de îmbunătăţirea sistemelor de
apărare aplicate.
- la 5 probe de control s-a îmbunătăţit numărul și calitatea paselor decisive, conform valorilor
înregistrate statistic creșterile sunt semnificative statistic la prag 0,05. Considerăm că
jucătoarele şi-au îmbunătăţit capacitatea de a lua decizii într-un timp scurt şi de a găsi soluţii
de a pasa eficient.
- nu s-au înregistrat diferențe semnificative statistic între meciurile tur şi retur, ceea ce putem
pune pe seama faptului că jucătoarele au avut o evoluţie constantă pe toată perioada
competiţională. Conform curbei de efort şi a formei sportive a jucătoarelor, considerăm că
este importantă menţinerea condiției fizice pe întreaga perioadă competiţională cu
posibilitatea unor vârfuri de formă (randament maxim) în meciurile considerate cele mai
importante.
9.3.5. Monitorizarea evoluţiei jucătoarelor în timpul meciurilor oficiale
În vederea monitorizării evoluţiei jucătoarelor în cadrul procesului de instruire
s-au folosit următoarele instrumente de înregistrare:
1) fişa de înregistrare a evoluţiei jucătoarelor din timpul meciurilor;
2) înregistrări/ evidențe din rapoartele de joc;
3) fişa de observaţie a jocului realizat de întreaga echipă, întocmită după meci.
9.3.6. Analiza și interpretarea rezultatelor înregistrate în meciurile oficiale
Conform înregistrărilor statistice prin compararea golurilor marcate şi primite în
meciurile tur şi retur se observă faptul că există o constanţă în evoluţia jucătoarelor în timpul
meciurilor oficiale. Se constantă că nu există fluctuaţii între evoluţie jucătoarelor din tur şi
retur. (Tabelul nr. 14)
Tabelul nr. 14, Goluri marcate în Campionatul Naţional de junioare III, an competiţional 2019-
2020, pe etape
Goluri marcate în turul campionatului Goluri marcate în returul campionatului
Iniţi I X X X X X
ala Post V X V V I X X
Nr. num de I V V II M X II X II II X II
Crt. e joc MT II V V I II I IX XI R II I V XVI I
1 F.M. P 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0
M.S.
2 M. I.D. 15 0 1 0 4 1 0 4 1 0 20 2 0 0 1 2 7 1 5 2
1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 1 1
3 S.A. I.S. 125 3 3 4 3 0 9 0 13 17 3 2 5 0 18 5 8 2 3 0
4 B.A. I.D. 4 3 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
5 D.A. C. 55 3 3 6 5 4 7 7 9 6 39 6 4 5 7 3 5 2 2 5
6 T.A. P 5 2 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 C.I. E.S. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
D.M
8 . E.S. 24 5 1 2 1 3 1 1 7 2 23 2 2 0 1 2 0 4 8 4
9 P.A. E.D 4 2 0 0 0 0 0 0 1 0 15 1 1 0 3 5 0 0 1 4
10 V.T. E.D. 2 0 0 0 0 1 0 0 1 0 16 0 0 0 3 6 2 1 2 2
1 1
11 P.L. P 55 8 1 5 0 9 4 7 3 4 59 7 0 2 4 7 3 9 9 8
45
12 H.S. P 7 3 2 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0
Tabelul nr. 15, Indicatorii statistici calculați pentru golurile marcate în Campionatul Naţional de junioare
III, an competiţional 2019-2020, pe etape
Parametri tendinţei centrale Abaterea T P

Media standard
Goluri marcate tur şi retur 0.667 8.659 0.267 0.795
Goluri marcate etapa 1 şi12 0.750 1.913 1.358 0.202
Goluri marcate etapa 2 şi13 -0.833 2.791 -1.034 0.323
Goluri marcate etapa 5 şi 16 -0.333 2.902 -0.398 0.698
Goluri marcate etapa 8 şi 19 0.000 2.174 0.000 1.000
Tabelul nr. 16, Indicatorii statistici calculați pentru golurile primite în Campionatul Naţional de junioare
III, an competiţional 2019-2020, pe etape
Parametri tendinţei centrale Abaterea T P

Media standard
Goluri marcate tur şi retur -0.667 1.614 -1.431 0.180
Goluri marcate etapa 1 şi12 -0.333 0.985 -1.173 0.266
9.3.7. Corelaţii între rezultatele înregistrate la probele de control şi meciurile oficiale

În urma rezultatelor obţinute am înregistrat cu ajutorul programului SPSS corelaţii
între indicatorii înregistraţi la probele de control şi în meciurile oficiale.
Una dintre cele mai concludente corelaţii pe care vrem să o exemplificăm se poate
observa între pasele decisive înregistrate în meciurile tur şi retur, dacă numărul paselor
decisive crește şi numărul de goluri marcate crește.
Corelație perfectă (p< 0.01):
- între total goluri marcate, total acţiuni tactice închieate cu gol, goluri marcate din acţiuni
individuale, goluri marcate din acţiuni colective, pase decisive.
Corelații moderate (p< 0.05):
- între total goluri marcate, total acţiuni tactice închieate cu gol, goluri marcate din acţiuni
individuale, goluri marcate din acţiuni colective, pase decisive.
(Tabelele nr. 17, 18)
46
Figura nr. 105, Norul de puncte al variabilelor între goluri marcate meciuri tur şi pase
decisive în meciuri tur şi probele de control de la testarea iniţială
Figura nr. 106, Norul de puncte al variabilelor între goluri marcate meciuri retur şi pase
decisive în meciuri retur şi probele de control de la testarea finală
47
Tabelul nr. 17, Corelaţii puternice între pase decisive şi număr total de acţiuni tactice, individuale, colective şi pase decisive înregistrate în meciurile oficiale şi
probele de control
Indicatori Total Goluri marcate Gol din acţiune individuală Gol din acţiune colectivă Pase decisive
Total Goluri 2X2 3X3 4X4 4X4 2X2 4X4 4X4
Meciuri sau probe marcate 2X2 3X3 4X4 4X4 X2 X3 X4 X4 3X3 3X3 X2 4X4 4X4 3X3 X4 X4
Tur/retur/
Iniţial/Final MT MR TF TF TI TF TF TI TI TF GT CR TI TF TF TI TF TI TF MT MR TF TI TF
Pase Pearson ,868 ,856 ,727 ,732 ,811 ,837 ,709* ,743* ,782* ,765* ,918 ,920 ,865 ,817 ,732* ,920 ,963 ,771 ,898 1 ,999 ,712 ,781* ,857*
** ** ** ** ** ** * * * * ** ** ** ** * ** ** ** ** ** ** * *
deci C
sive Sig. (2- 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.010 0.006 0.003 0.004 0.00 0.00 0.00 0.00 0.007 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.003 0.000
meci tailed) 0 0 7 7 1 1 0 0 0 1 0 0 3 0 0 9
uri
tur N 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
* * * * * *
Pase Pearson ,851 ,841 ,722 ,723 ,803 ,827 ,695 ,740 ,781 ,754 ,905 ,914 ,858 ,816 ,734 ,910 ,960 ,775 ,900 ,999 1 ,711 ,770 ,861*
** ** ** ** ** ** * * * ** ** ** ** * ** ** ** ** ** ** * *
deci C.
sive Sig. (2- 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.012 0.006 0.003 0.005 0.00 0.00 0.00 0.00 0.007 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.003 0.000
meci tailed) 0 1 8 8 2 1 0 0 0 1 0 0 3 0 0 0
uri
retur N 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
Tabelul nr. 18, Corelaţii moderate între pase decisive şi număr total de acţiuni tactice, individuale, colective şi pase decisive înregistrate în meciurile oficiale şi
probele de control
Indicatori Total Goluri marcate Gol din acţiune individuală Gol acţ. Col. Pase decisive
Meciuri sau probe 2X2 3X3 2X2X2 2X2X2 3X3X3 2X2 2X2 2X2X2 3X3X3 3X3X3 4X4X4 4X4X4 4X4X4 4X4 3X3X3
Tur/retur/
Iniţial/Final TI TI TI TF TF TI TF TI TI TF TI TF TI TI TF
Pase Pearson ,593* ,698* ,623* ,709** ,666* ,621* ,644* ,589* ,677* 0.572 ,652* ,594* ,670* ,649* ,663*
decisive C
meciuri Sig. (2- 0.042 0.012 0.031 0.010 0.018 0.031 0.024 0.044 0.016 0.052 0.022 0.042 0.017 0.022 0.019
tur tailed)
N 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
Pase Pearson ,584* ,701* ,611* ,695* ,680* ,618* ,637* ,579* ,664* ,586* ,648* ,590* ,672* ,639* ,661*
decisive C
meciuri Sig. (2- 0.046 0.011 0.035 0.012 0.015 0.032 0.026 0.049 0.019 0.045 0.023 0.044 0.017 0.025 0.019
retur tailed)
N 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
48
Conform înregistrărilor există corelaţii între acțiunile tactice urmărite la meciurile
oficiale şi probele de control. În cadrul fazei de apărare observăm corelaţii pozitive şi
negative.
Una dintre cele mai concludente corelaţii se poate observa între pasele decisive
înregistrate în meciurile tur şi retur, dacă numărul paselor decisive crește şi numărul de goluri
marcate crește.
În faza de atac s-au înregistrat corelaţii puternice între acţiunile tactice urmărite,
individuale şi colective. Se observă că există corelaţii între acţiunile tactice realizate la
probele de control, şi înregistrările din meciuri.
9.4. Aplicarea jocurilor interactive ca mijloc de pregătire şi evaluare în handbal

la nivel de junioare III
Jocurile create de noi au avut ca scop educarea atenției concentrate, abilitatea
decizională și precizia în aruncarea mingii de handbal. Jocurile au fost aplicate de cel puțin
două ori pe săptămână pe parcursul a 3 luni, iar jucătorii au fost testați la începutul și la
sfârșitul acestei perioade. Perioada de implementare şi evaluare a jucătoarelor s-a realizat în
perioada 15 noiembrie 2020 până la 15 februarie 2020. Jocurile sunt aceleaşi pe care le-am
aplicat şi în cercetarea preliminară.
9.4.2. Analiza și interpretarea rezultatelor înregistrate

În acest stadiu al cercetării s-a urmărit evaluarea capacităţii jucătoarele de a parcuge
jocul conform cerinţelor fiecăruia, cu maximă eficienţă. Rezultatele obținute în urma aplicării
jocurilor ne-au redat informaţii utile în pregărirea sportivă.
Jucătoarele au fost evaluate de 2 ori, în urma calculelor statistice înregistrate s-a
observat o îmbunătăţire semnificativă la timpul de realizare a jocului „Alege perechile
corespondente”, la celelalte două jocuri sportivele nu au avut înregistrări semnificative, dar
şi-au îmbunătăţit aruncările cu precizie la ţinta mobilă sau fixă. (Tabelul nr. 19)
Tabelul nr. 19, Indicatori statistici jocuri interactive
Jocul Alege perechile Jocul Înscrie cât mai

corespondente, numărul Jocul Alege perechile Jocul Sparge baloanele, multe goluri, număr
de mișcări corespondente, timpul numărul de mișcări goluri
Indicatori statistici
TI TF TI TF TI TF TI TF
N Număr 20 20 20 20 20 20 20 20
sportive
Lipsă 0 0 0 0 0 0 0 0
Media 7.65 7.35 35.70 32.75 10.05 10.35 7.85 8.90
Eroarea std. a 0.284 0.233 1.870 1.778 0.276 0.244 0.716 0.416
mediei
Mediana 7,57a 7,31a 35,00a 32,00a 10,00a 10,38a 8,00a 9,22a
c
Modul 7 7 30 30 10 10 4 10
Abaterea standard 1.268 1.040 8.361 7.953 1.234 1.089 3.200 1.861
Variaţia 1.608 1.082 69.905 63.250 1.524 1.187 10.239 3.463
Asimetria 0.572 0.445 0.571 0.750 1.388 -0.250 0.119 -0.547
Eroarea std. 0.512 0.512 0.512 0.512 0.512 0.512 0.512 0.512
Asimetriei
Boltirea 1.886 2.118 -0.305 1.853 5.286 -0.263 -0.989 -0.347
(aplatizarea)
49
Eroarea std. 0.992 0.992 0.992 0.992 0.992 0.992 0.992 0.992
Aplatizării
Interval 6 5 31 37 6 4 11 7
Minim 5 5 24 17 8 8 3 5
Maxim 11 10 55 54 14 12 14 12
Suma 153 147 714 655 201 207 157 178
Testul T T 1.371 3.052 -0.972 -1.749
dependent
(I-F) P 0.186 0.007 0.343 0.096
În urma calculelor statistice observăm o îmbunătăţire semnificativă la timpul de

realizare a jocului „Alege perechile corespondente” de la o medie de 35,70 a scăzut
semnificativ la 32,75, valoarea calculată a lui t este (3052), iar valoarea lui p este mai mică de
0,05 (p=0,007). Îmbunătăţirea timpului de realizare a jocului este foarte importantă pentru că
ne indică faptul că jucătoarele şi-au îmbunătăţit viteze de execuţie, capacitatea de memorare
şi de a lua o decizie într-un timp mai scurt.
La primul joc „Alege perechile corespondente de pe perete” toate jucătoarele reuşesc
atât la primul test, cât şi la al doilea test să termine jocul într-un timp mai mic de un minut,
dar cu mişcări diferite. Dacă comparăm evoluţia jucătoarelor între ele observăm că evoluţia
lor este diferită. Sunt jucătoare care au avut nevoie de mai multe încercări în descoperirea
perechilor corespondente; dar sunt jucătoare care au terminat jocul în mai puţin de 30 de
secunde şi cu mai puţine mişcări. Conform rezultatelor putem observa că jucătoarele care au
terminat jocul într-un timp mai mic de 30 de secunde au avut o capacitatea mai bună de
memorare a indiciilor şi o viteză de execuţie bună. Celelalte jucătoare care au terminat jocul
de la 30 de secunde la 1 minut, au făcut aproape acelaşi număr de mişcări, dar timpul de
gândire a fost mai mare.
9.4.3. Studiu de caz cu privire la opinia jucătoarelor asupra mijloacelor de

pregătire aplicate în lecţiile de atrenament sportiv
În vederea aflării opiniilor sportivelor asupra mijloacelor de pregătire aplicate în
lecţiile de atrenament sportiv am realizat o anchetă sub formă de chestionar.
Linkul aferent chestionarului este www.isondaje.ro/sondaj/728789226/, şi a fost
trimis jucătoarelor doar în data de 8 februarie 2020 în mediul online. La acest chestionar au
răspuns 18 jucătoare, toate chestionarele au fost completate în mediul online, sub forma
anonimă.
Sportivele au răspuns că demonstraţia şi exersarea sunt metodele pe care le consideră
mai eficiente, iar mijlocul de antrenament preferat este jocul. (Fig. nr. 27, 28)
Figura nr. 27, Graficul răspunsurilor la Figura nr. 28, Graficul răspunsurilor la
întrebarea nr. 4 întrebarea nr. 5
50
La întrebarea legată de implementarea jocurilor interactive în lecţiile de antrenament

acestea au răspuns că sunt pe placul lor. (Fig. nr. 29)
Figura nr. 29, Graficul răspunsurilor la

întrebarea nr. 6
9.4.4. Corelaţii între jocurile interactive şi acţiunile tactice individuale şi

colective înregistrate în timpul meciurilor oficiale şi al probelor de control
Conform datelor statistice se observă corelaţii puternice şi moderate în cadrul
jocurilor virtuale, al jocurilor cu efectiv redus și al meciurilor oficiale. O relaţie puternică şi
moderată se observă între numărul de mişcări realizate în cadrul jocurilor şi meciurile din
turul şi returul campionatului.
Corelaţiile pozitive ne indică faptul că în timp ce o variabilă creşte, creşte şi cealaltă
variabilă. Aşadar putem concluziona că jocurile interactive corelează cu acţiunile din timpul
meciurilor. (Fig. nr. 30)
Figura nr. 30, Norul de puncte al variabilelor între testările iniţiale şi finale aplicate
jocurilor interactive
9.5. Planificarea procesului de instruire

În vederea îndeplinirii obiectivelor de cercetare am conceput o planificare elaborată a
conţinutului supus instruirii care a fost implementată în pregătirea junioarelor III de la Clubul
ACS Sporting Ghimbav.
În vederea elaborării unei linii metodice am întocmit următoarele documente de
planificare pentru anul competiţional 2019-2020:
51
 plan anual
 centralizator anual de pregătire sportivă (Tabelul nr. 20)
 plan de etapă / mezocicluri
 cicluri săptămânale de pregătire sportivă
 planuri de lecţie de antrenament sportiv
Pentru evidenţa sportivilor în cadrul procesului de instruire, s-au întocmit următoarele

documente:
- fişa de prezenţă la lecţiile de antrenament sportiv
- fişa individuală a sportivului
- fişa de observare a evoluţiei jucătoarelor la meciurile oficiale.
În realizarea documentelor de pregătire s-a ţinut cont de obiectivele de pregătire, de

conţinutul tehnic şi tactic pe care trebuie să-l deţină o jucătoare la această vârstă, de
competiţiile oficiale, de verificare şi de pregătire, de locul de desfăşurare. De asemenea, s-a
ţinut cont de numărul de sportivi, de nivelul lor de pregătire, dar şi de numărul de lecţii de
pregătire posibil de realizat.
Toate documentele de planificare sunt anexate lucrării şi pot fi utilizate ca model de
pregătire sportivă la această categorie de vârstă.
52
Tabelul nr. 20, Centralizator anual de pregătire sportivă, ce conţine repartizarea mijloacelor utilizate pe lună şi zile calendaristice, an competiţional 2019-2020
LUNA
/ ZI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
P A A A A6 A8 A A11J A13J A14 A16 A A A

IULIE C 1 P 2 A3 P P A4 5 JR A7 JR P P A9 10 R A12 R PC P JR A15 JR A17 A18 P P 19 20 21
Turneu
handbal pe A A A28 A29 A31 A A
AUG. plajă 23 P 24 A25 A26 P Turneu de handbal CELL – CUP Veszprem Ungaria A27 JR JR A30 JR A32 P A33 34 35 T. FĂGĂRAŞ
A A A3 A39 A A A4 A43 A44P A45P A J

SEPT P 36 37 P 8 P JR JO 40 41 P 2 P JR JO P CJR P CJR P A46 P P A47 P A48 P 49 O P
A TRIAL NAŢIONAL J III P A51 P JO P J.A A52 P JO P A53J P J.A. JO P A54 P A55 P A55 J P A P J.
50 . JR R JR O 56 A.
OCT.
A J P A5 P A60 P A JO P A6 P A63 P A JO P PCJR P J.A. P A65 P P A66 P A P J
58 O 9 JR 61 2 JR 64 - TP 67 O
NOI. P PCJV
P P A P A6 P A70 JO. P A7 P A7 P A73 Ajv P A74 Ajv Turneu j IV REFACERE P P P P P P P P
68 9 jv 1 2 jv
DEC.
P P P P P P A75 A76 A A7 A79 P P A80 P A P A82P JO P A83 P A84 P A85 JO P A P A P
77 8 JV 81 CJV JR Ajv 86 87
IANU
ARIE
A J P A P A P A91 J P A92 P A93 P A94 J P J.A. P J.A. P A95 JO P A96 P A P A
88 O 89 90 JV O JV O JV JR 97 98
JR
J
FEB V
J P A P A1 P A10 JO P Pfa P Pfa P P P P Pfa P Pfa P P P P Pfa P Pfa P P P P Pf
MAR. O 99 00 1 a
P Pf P P P P Pfa P Pf P P P P Pfa P Pf P P P P Pfa P Pfa P P P P Pf P Pf
APR. a a a a a
P P P P Pfa P Pfa P P P P Pfa P Pfa P P P P Pfa P Pfa P P P P Pfa P Pf P P
MAI a
P Pf P Pf Pf P P P Pf P Pf Pf P P Tranziţie P Pf P Pf Pf P P P Pf
IUN.
Legendă: A.– lecţie de antrenament sportiv cu mijloace clasice; P. – pauză pasivă; J.O. – joc oficial; J. A. – joc amical; A.J.V – lecţie de antrenament cu jocuri interactive; A.J.R. – lecţie de antrenament cu jocuri cu
efectiv redus, TP - testări psihologice, PCJVT - testări jocuri virtuale, PCJR - testări jocuri pe teren redus, Pfa – pregătire fizică generală de acasă în perioada stării de urgenţă, Pf – pregătire fizică generală după
perioada stării de urgenţă.
53
9.5.1 Planificarea conţinutului pregătirii tactice aplicat în lecţiile de antrenament

sportiv în anul competiţional 2019 - 2020
Pentru a evidenția cât mai exact modalitatea prin care s-au însuşit conţinuturile tactice
vom prezenta modul în care s-au aplicat mijloacele de pregătire. În această cercetare s-au
utilizat mijloace de pregătire clasice; jocuri cu efectiv redus şi jocuri interactive. În tabelul nr.
21, se regăsesc tipurile de mijloace utilizate în lecţiile de antrenament sportiv repartizate pe
fiecare lună calendaristică. În tabelul nr. 22, se regăseşte o eşalonare ale acţiunilor tactice
aplicate în anul competiţional 2019-2020.
Tabelul nr. 21, Centralizator pregătire sportivă, ce conţine repartizarea mijloacelor utilizate pe lună şi
zile calendaristice, an competiţional 2019-2020
LUNA / ZI A.S. P.P. J.O. J.A. A.J.V. T.J.V. A.J.R. T.J.R. P.C. A.L.N.
IULIE 15 8 0 0 0 0 6 0 2 0
AUGUST 10 3 3 12 0 0 3 0 0 0
SEPTEMBRIE 10 13 3 0 0 0 2 2 0 0
OCTOMBRIE 5 11 4 3 0 0 3 0 0 5
NOIEMBRIE 8 14 4 1 0 1* 2 1* 0 0
DECEMBRIE 5 18 4 0 4 0 0 0 0 0
IANUARIE 9 16 2 0 2 1 1 0 0 0
FEBRUARIE 6 12 4 2 4* 0 2* 0 0 0
MARTIE 3 26 2 0 0 0 0 0 0 0
APRILIE
MAI
IUNIE
_Total zile 56 113 26 18 10 2 12 2 0 5
Legendă: A.S. – lecţie de antrenament sportiv cu mijloace clasice; P.P. – pauză pasivă; J.O. – joc oficial; J. A. –
joc amical; A.J.V – lecţie de antrenament care conţine jocuri interactive; T.J.V. – testare cu jocuri interative;
A.J.R. – lecţie de antrenament care conţine jocuri cu efectiv redus; T.J.R. – testare cu jocuri cu efectiv redus;
P.C. – probe de control; A.L.N. – acţiune lot naţional. „*” semnifică faptul că s-au utilizat ambele mijloace în
cadrul unei lecţii de antrenament sportiv.
Repartizarea grafică a mijloacelor de pregătire
MARTIE 3 0
FEBRUARIE 6 4 1
9 2 1 Mijloace
IANUARIE
clasice
Perioada
DECEMBRIE 5 4 0
Jocuri
NOIEMBRIE 8 2
interactive
OCTOMBRIE 5 0 3
Jocuri cu
SEPTEMBRIE 10 0 2 efectiv redus
AUGUST 10 0 3
IULIE 15 0 6
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Numărul de lecţii alocat
Figura nr. 31, Repartizarea grafică a mijloacelor de pregătire an competiţional 2019-2020
54
Tabelul nr. 22, Eşalonarea acţiunilor tactice aplicate în anul competiţional 2019-2020
Acţiuni tactice atac Conţinut tactic atac Iulie August Septembrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
Demarcaj ++ + + + + + + - - -
Acţiune tactică
individuală în atac Pătrundere +++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ + - - -
Depăşire ++++ ++++ + ++ + ++ + - - -
Încrucişare simplă ++ ++ ++ ++ + + + - - -
Încrucişare dublă ++ ++ ++ ++ + + + - - -
Blocaj + ++ ++ ++ + + + - - -
Acţiune tactică Bloc-plecare + ++ ++ ++ + + + + - - -
colectivă în atac
Învăluire + ++ ++ + + + - - -
Transformarea Interului în al doilea pivot ++ ++ + + ++ + - - -
Circulaţia extremei pe semicerc ++ ++ + ++ + - - -

Acţiuni tactice
apărare Conţinut tactic apărare - - -
Marcaj ++ + + + + + + - - -
Acţiune tactică Acoperirea braţului de aruncare + + + + + + - - -
individuală în Atacarea jucătorului cu mingea ++ ++ + + + + ++ + - - -
apărare
Închiderea pătrunderii + ++ + + + ++ ++ + - - -
Replierea + ++ + ++ + ++ ++ + - - -
Preluarea şi predarea adversarului + + + ++ + + - - -
Schimbul de oameni în apărare ++ ++ + + + + - - -
Alunecarea + + + + + + - - -
Acţiune tactică Flotarea + + + + + + - - -
colectivă în apărare Dublarea, suplinirea, întrajutorarea + + + + + + - - -
Repartizarea adversarilor + + ++ + + + + - - -
Colaborarea apărător – portar + + + + + + + + - - -
Apărarea în momente fixe de joc + + + ++ + + + + - - -
55
9.6. Concluzii desprinse din cercetare

Concluziile care se desprind din cercetare sunt:
• Corelaţiile înregistrate între testele psihologice şi acţiunile tactice urmărite în cadrul
probelor de control şi a meciurilor oficiale, ne demostrează că există legături între ele.
Aşadar considerăm că testele psihologice aplicate ajută la îmbunătăţirea pregătirii
tactice la nivel de juniori, și confirmă ipotezele noastre.
• Pe baza rezultatelor obținute prin aplicarea jocurilor cu efectiv redus considerăm că
sunt mijloace de pregătire şi de evaluare eficiente ale conținutului tehnico-tactic
însușit de handbalistele junioare, astfel considerăm că ipoteza noastră s-a validat.
• Utilizarea jocurilor virtuale, alături de cele clasice, în cadrul pregătirii îmbunătăţește
numărul de execuţii tehnice a jucătoarei și eficiența acțiunilor tactice individuale în
meciurile oficiale. Rezultatele obţinute confirmă ipoteza II.
CAPITOLUL 10
CONCLUZII TEZĂ
Concluziile tezei constau în faptul că:
• Realizarea unei strategi de implementare a pregătirii tactice la nivel de junioare III

poate fi un model util pentru antrenorii sau profesorii cu specializarea handbal. La
baza unei pregătiri tactice bune trebuie să ţinem cont şi de factorii care o pot influenţa.
În lucrarea de faţă se poate observa că elementele tehnice însuşite şi componentele
psihologice urmărite în cadrul cercetărilor au ajutat la rezultatele obţinute de
jucătoare.
• Echipa ACS Sporting Ghimbav la nivelul Junioarelor III a obţinut medalia de bronz în
anul competiţional 2018-2019, iar în anul 2019-2020 s-a calificat în primele 24 echipe
din ţară, dar pentru că a fost instaurată starea de urgenţă în România nu s-a mai jucat
următoarea fază competiţională.
În urma celor două cercetări realizate putem observa că este benefică implementarea
unei linii de metodice pentru toate grupele unui club şi de ce nu, pentru toate cluburile din
ţară. Din cercetările noastre se poate observa faptul că trecerea sportivelor de la o echipă la
alta, odată cu schimbarea anilor competiţionali nu creează probleme de adaptare jucătoarelor.
Acestea sunt obişnuite cu cerinţele şi stilul de predare, prin folosirea unei linii metodice
asemănătoare. Desigur, trebuie să specificăm faptul că în conţinutul predat se ţine cont de
nivelul de vârstă şi de particularităţiile jucătoarelor. Crearea unei linii metodice la nivelul
tuturor echipelor din ţară va ajuta jucătoarele convocate la lotul naţional să dea un randament
mult mai bun. Toate jucătoarele vor avea cunoştinţele necesare pentru a crea relaţii de joc
mult mai uşor, atât în faza de atac, cât şi în faza de apărare.
În concluzie, implementarea testelor psihologice, a jocurilor cu efectiv redus, a

jocurilor interactive şi realizarea unui program de pregătire sportivă ajută la
optimizarea pregătirii tactice la nivel de juniori.
56
CAPITOLUL 11
ELEMENTE DE ORIGINALITATE ȘI DISEMINAREA REZULTATELOR
CERCETĂRII
Elementele de originalitate din această lucrare sunt:

 reprezentarea capacităţii de performanţă în jocul de Handbal sub forma unei mingi
de handbal;
 aplicarea unor teste psihologice la grupele de junioare de la ACS Sporting Ghimbav,
în vederea stabilirea capacităţii junioarelor de a-şi menţine concentrată atenţia, de stabilire a
tipului de temperament predominant şi a tipului de percepţie senzorială predominantă;
compararea rezultatelor obţinute în anul 2019 cu cele din anul 2018;
 conceperea și aplicarea jocurilor interactive, ca mijloce de pregătire şi evaluare. 2
jocuri sunt preluate din mediul virtual şi adaptate cerinţelor jocului de handbal, iar un joc a
fost conceput specific având conţinut din handbal. Jocurile au fost aplicate prin intermediul
peretelui interactiv, folosind mijloace electronice.
 aplicarea jocurilor cu efectiv redus ca mijloace de verificare a cunoştinţelor tehnice
şi tactice, şi compararea conţintului evaluat cu cel realizat în timpul meciurilor oficiale;
 implementarea unei linii metodice pentru eficientizarea pregătirii tactice la această
vârstă.
Diseminarea rezultatelor cercetărilor întreprinse:

Participarea la sesiuni științifice:
 “Tactical thinking in the handball game”, Romila C., Macovei S., 23-24 februarie 2018,
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, organizată de către Univ. Transilvania, Braşov,
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane, “Youth in the perspective of the Olympic
movement”, Braşov, participare la sesiunea de postere.
 Prezentarea lucrării şi planului cercetării în cadrul Olimpiadei Tinerilor Doctoranzi,
organizată de către Univ. de Educaţie Fizică şi Sport, din Piteşti, aprilie 2018.
 “Comparative analysis of tactical models in juvenile handball in countries of Europe”,
Romila C., Macovei S., 14-16 iunie 2018, Bucureşti, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională,
organizată de către Univ. de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti, a VIII a ediţie “International
Congress of Physical Education, Sports and Kinetotherapy”, participare la sesiunea de
postere.
 „Analiza comparativă a modelelor tactice în handbalul juvenil în ţări ale Europei”, Romila
C., 25 octombrie 2018, în cadrul Şedinţelor metodice de la Microcercul sporturilor de echipă
din judeţul Braşov, prezentarea articolului.
 “Tactical preparation in handball games at 13-15 years”, Romila C., Macovei S., 8-9 martie
2019, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, organizată de către Univ. Transilvania, Braşov,
movement”, Braşov, participare la sesiunea de postere şi obţinerea locului III.
 “Manifestations of attention in junior female handball playersComparative analysis of
tactical models in juvenile handball in countries of Europe”, Romila C., Macovei S., Toniţa
F., 13-15 iunie 2019, Bucureşti, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, organizată de către
Univ. de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti, a IX a ediţie “International Congress of Physical
Education, Sports and Kinetotherapy”, participare la sesiunea de postere.
 “Evaluation of temperament characteristics in a junior handball team”, Romila C.,
Teodorescu S., Toniţa F., 27-28 februarie 2020, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională,
57
organizată de către Univ. Transilvania, Braşov, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi

Montane, “Youth in the perspective of the Olympic movement”, Braşov, participare la
sesiunea de postere.
 “Evaluation of the processing ways information in a junior handball team”, Romila C.,
Teodorescu S., Toniţa F., 27-28 februarie 2020, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională,
organizată de către Univ. Transilvania, Braşov, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi
Montane, “Youth in the perspective of the Olympic movement”, Braşov, participare la
sesiunea de postere.
 “ Possibilities of implementing virtual games in order to increase the efficiency of training in
junior handball players”, Romila C., Teodorescu S., Branea C., 23-24 aprilie 2020,
Bucureşti, The 16th International Scientific Conference eLearning and Software for
Education, Bucureşti, 10.12753/2066-026X-20-000, prezentare.
 “ Games with reduced numbers – means of preparation and evaluation tehnical-tactical for
juniors handball”, Romila C., Teodorescu S., 11-13 iunie 2020, Bucureşti, Conferinţa
Ştiinţifică Internaţională, organizată de către Univ. de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti, a X
a ediţie “International Congress of Physical Education, Sports and Kinetotherapy”,
prezentare.
PUBLICAŢII
 Romila C., Macovei S., “Comparative analysis of tactical models in juvenile handball in
countries of Europe”, The European Proceedings of Social & Behavioural Sciences, Volume
LV, Pages 1- 752 (February 2019), no: 67, pp. 533-542
 Romila C., Macovei S., Tactical thinking in the handball game, Discobolul – Physical
Education, Sport and Kinetotherapy Journal Vol. XIV no. 3 (53) July-September 2018, pp.
39 – 42
 Romila C., Macovei S., “Performance capacity in handball”, Discobolul – Physical
Education, Sport and Kinetotherapy Journal Vol. XIV no. 4 (54) 2018, October-December
2018, pp. 18-22
 Romila C., Macovei S., “Tactical preparation in handball games at 13-15 years”, 8-9 martie
2019, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, organizată de către Univ. Transilvania, Braşov,
movement”, Braşov, Bulletin of the Transilvania University of Braşov Series IX: Sciences
of Human Kinetics • Vol. 12(61) No. 1 – 2019
https://doi.org/10.31926/but.shk.2019.12.61.17
 Romila C., Macovei S., Toniţa F.,“Manifestations of attention in junior female handball
players”, International Proceedings of Human Motricity/ ICPESK 2019 Supplementary
Issue of Discobolul – Physical Education, Sport and Kinetotherapy Journal, 2019
 Romila C., Teodorescu S., Toniţa F.,“Evaluation of the processing ways information in a
junior handball team”, 27-28 februarie 2020, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, organizată
de către Univ. Transilvania, Braşov, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane,
“Youth in the perspective of the Olympic movement”, Braşov, Bulletin of the Transilvania
University of Braşov Series IX: Sciences of Human Kinetics • Vol. 13(62) No. 1 – 2020,
https://doi.org/10.31926/but.shk.2020.13.62.1.32, pp. 243 - 250
 Romila C., Teodorescu S., Branea C., “ Possibilities of implementing virtual games in order
to increase the efficiency of training in junior handball players”, 23-24 aprilie 2020,
Bucureşti, The 16th International Scientific Conference eLearning and Software for
Education, Bucureşti, 10.12753/2066-026X-20-000, pp. 404 – 412
58
 Romila C., Teodorescu S., Toniţa F.,“Evaluation of temperament characteristics in a junior

handball team”, 27-28 februarie 2020, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, organizată de
către Univ. Transilvania, Braşov, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane, “Youth
in the perspective of the Olympic movement”, Braşov, Bulletin of the Transilvania
University of Braşov Series IX: Sciences of Human Kinetics, urmează să fie publicat.
 Romila C., Teodorescu S.,“ Games with reduced numbers – means of preparation and
evaluation tehnical-tactical for juniors handball”, 11-13 iunie 2020, Bucureşti, Conferinţa
Ştiinţifică Internaţională, organizată de către Univ. de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti, a X
a ediţie “International Congress of Physical Education, Sports and Kinetotherapy”, urmează
să fie publicat.
Limitele cercetării şi deschiderile pentru noi investigaţii:

Având în vedere că foarte puţin se aplică mijloacele virtuale în timpul
antrenamentelor sportive. Ne dorim să dezvoltăm această noutate şi să o propunem ca o
alternativă a lecţiilor clasice de antrenament. Ţinând cont de rezultatele obţinute în
cercetare ne dorim pe viitor să îmbunătăţim jocurile interactive.
Recunoaștere:
Cercetarea întreprinsă în prezenta teză s-a realizat sub egida Universității Naționale de
Educație Fizică și Sport din București în cadrul Școlii Doctorale.
59
BIBLIOGRAFIE
1. Alcalá D.H., 2017, Garijo A.H., Teaching Games for Understanding: A Comprehensive Approach to
Promote Student’s Motivation in Physical Education, Journal of Human Kinetics volume 59/2017, 17-27
DOI: 10.1515/hukin-2017-0144, pp. 17-18, accesat în data 7.05.2020, ora: 22.40
2. Aplicaţia, Coach tactic board: Handball, Bluelinden, Magazin Play, accesat în data 3.06.2020, ora 19.00
3. Aradavoaice G., Teste-Psihologice-de Autoevaluare, https://www.scribd.com/doc/31570931/Gheorghe-
Aradavoaice-Teste-Psihologice-de-Autoevaluare, pp. 24-29, 30-38, accesat în data 04.03.2018, ora 19.00
4. Balint, E., 2005, Instruirea în jocul de handbal, conţinut tactic, Editura Universităţii Transilvania,
Braşov, pp.14-16, 32-33, 33-35, 38-41, 42, 155, 38-41, 55, 107, 117, 161, 188
5. Balint, L., 2003, Teoria Educaţiei Fizice şi a Sportului, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, pp.
36-40, 136-137
6. Berbecaru R. A., Hodorcă R.M., Bulzan C., Sturzu B., Marcu V., 2015, Studiu privind locul și rolul
selecției în handbal, Discobolul – Physical Education, Sport and Kinetotherapy Journal Vol. XI no. 1
(39) 2015, ISSN–L 1454 – 3907, pp. 39-40, accesat în data 18.07.2020, ora: 19.40
7. Bilge M., 2012, Game Analysis of Olympic, World and European Championships in Men’s Handball,
Journal of Human Kinetics volume 35/2012, 109-118 DOI:10.2478/v10078-012-0084-7 109 Section III –
Sports Training, p.109, accesat în data 7.05.2020, ora: 21.15
8. Bideau, B., Kulpa, R., Ménardais, S.,Fradet, L., Multon, F., Delamarche, P., Arnaldi, B., 2003, Real
Handball Goalkeeper vs. Virtual Handball Thrower, PRESENCE: Virtual and Augmented Reality,
Volume 12 | Issue 4 | p.411-421 https://doi.org/10.1162/105474603322391631, accesat în data 8.02.2020,
ora 18.00
9. Bjørndal C.T., Luteberget L.S., Till K., Holm S., 2018, The relative age effect in selection to
international team matches in Norwegian handball, Plose one, https://doi.org/
10.1371/journal.pone.0209288, pp. 1-9, accesat în data 15.07.2020, ora: 23.05
10. Bompa, T., O., 2002, Periodizarea: Teoria şi metodologia antrenamentului, Editura EX Ponto
C.N.F.P.A. Bucureşti, pp. 47, 57, 98-113
11. Bon, M., Šibila, M., Pori, P., 2004, Sagit – computer vision system for tracking handball plazers during
the match, Analysis and Visualization of Results, Coaches' Seminar during the, 2004 Men's European
Championship in Slovenia, 28.01. - 01.02.2004, http://www.eurohandball.com/publications, accesat în
data 10.03.2018, ora 21.43
12. Bon M., 2019, The Qualitative Analysis of the Final Tournaments, Slovenia, Celje, 2019,
http://activities.eurohandball.com/analyses, pp. 1-18, accesat în data 18.03.2020, ora: 16.36
13. Bota, I, 1984, Handbal, Modele de joc şi pregătire, Editura Sport-Turism, Bucureşti, pp. 11-12
14. Branislav, P., Defence Adaptation on Transformation of Attack with Two Pivot Men,
http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data 4.10.2018, ora. 12.57
15. Canayer P., 2013, Sistema defensivo 5 1 parte 1, https://www.youtube.com/watch?v=lv8fxmy1ysc
16. Canayer P., 2013, Sistema defensivo 5 1 parte 2, https://www.youtube.com/watch?v=Aqepn5iP73c
17. Canayer P., 2014, Blocaje, https://www.youtube.com/watch?v=fO86_2GyPUE
18. Canayer P., 2014, Fijaciones exterior e interior ataque a defensa 5 1,
https://www.youtube.com/watch?v=_TB0VQP-3JE
19. Canayer P., 2014, Organizacion contrataque rapido, https://www.youtube.com/watch?v=ada6Ib9w0Vc
20. Canayer P., 2017, Induction base arriere et realtion base arriere pivot,
https://www.youtube.com/watch?v=prWmeSc8igw&list=PLpWvFe5irmZOtMQZnFq2lj-BnPyz_uS27
21. Casimiro E., Lázaro J.P., Hélder M. F., Vasconcelos-Raposo J., 2010, Determination of portuguese
handball player performance psychological profile, Vienna, Educational and Psychological Studies
Centre of Trás-os-Montes and Alto Douro University, http://activities.eurohandball.com/web-periodicals,
p.1, accesat în data 1.12.2018, 18:51
22. Cercel, P., 1983, Handbal, Antrenamentul echipelor masculine, Editura Sport-Turism, Bucureşti; pp.
34,152-153
23. Cercel, P., 1980, Handbal, Exerciţii pentru fazele de joc, Editura Sport-Turism, Bucureşti; pp. 53, 58, 62,
114
24. Clinciu, A., Cocorada, E., Luca, R., M., Pavalache-Ilie, M., Usaci, D., 2007, Psihologie educaţională,
Modulul pedagogic, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, pp.14-15, 18-22
25. Cicma I.T., Cicma A.L., 2015, The optimization of some psychic-behavioral and personality traits that
are needed in the handball game, of the junior I handball players (girl’s), Ovidius University Annals,
Series Physical Education and Sport / Scince, movement and health, Vol. XV, ISSUE 2 Supplement,
2015, Romania, pp. 284, 287-288, accesat în data 18.07.2020, ora: 19.47
60
26. Cojocaru A. L., Negulescu I.C., The use of virtual interactive game in kinetotherapy activity, ICPESK
2018 International Congress of Physical Education, Sports and Kinetotherapy. Education and Sports
Science in the 21st Century, Edition dedicated to the 95th anniversary of UNEFS,
https://www.futureacademy.org.uk/publication/EpSBS/VolumeLVicpesk2018/page-4,
doi:10.15405/epsbs.2019.02.76, p.1, accesat în data 8.02.2020, ora 14.00
27. Conţinutul tehnico – tactic pe niveluri de vârstă sau Modelul jocului la nivelul juniorilor III,
http://frh.ro/comunicate.php, accesat în data 9.04.2018, ora. 13.12
28. Continutul tehnico-tactic si dezvolatrea calitatilor motrice pe niveluri de varsta, Comunicari Comisia
Tehnico-Metodica FRH, 2017, http://www.frh.ro/img_stiri/files/Continut%20tehnico-tactic.pdf, in date
19.04.2018, 22:05 pp. 1,2, accesat în data 16.10.2017, ora: 10.12
29. Chepea, I., B., 2004, Optimizarea capacității de performanță a handbaliștilor juniori prin aplicarea unor
modele operaționale specifice fazelor de joc, București, UNEFS, teză doctorat
30. Colibaba-Evuleţ, D., Bota I., 1998, Jocuri sportive – teorie şi metodică, Editura Aladin, Bucureşti, pp. 78,
84, 111
31. Czerwinski J., 1999, Psychological aspects in the game of handball and a coach’s role in the work with a
team, Vienna, http://activities.eurohandball.com/bibliography, p. 2
32. Cumulative Statistics Romania Women’s 19 Euro 2019 Gyor/Hun, 2019,
http://activities.eurohandball.com/analyses, p.1, accesat în data 18.03.2020, ora: 16.10
33. Cumulative Statistics Romania, 13 th Women’s European Championship - Final Tournaments, 2018,
Franţa http://activities.eurohandball.com/analyses, pp. 1-3, accesat în data 18.03.2020, ora: 16.15
34. Cumulative team statistics Romania Women's 17 EHF EURO 2019 Final Tournaments, Slovenia, Celje,
2019, http://activities.eurohandball.com/analyses, p. 1, accesat în data 18.03.2020, ora: 16.20
35. Dansk Håndbold Forbund, 2018, http://haandbold.dk/forbund/regler-love/regler-
love/reglementer/turneringsreglement-oevrige-raekker/, 2 accesat în data 1.04.2018, 19.10,
36. Dansk Håndbold Forbund, 2018, http://www.haandbold.dk/forbund/jhf-og-kreds-1-2-4/turneringer
staevner/turneringsinformation/jydsk-mesterskab-2017-2018/, accesat în data 21.04.2018, 17.30,
37. Dansk Håndbold Forbund, 2018, http://www.haandbold.dk/forbund/jhf-og-kreds-1-2-
4/turneringerstaevner/turneringsinformation/turneringskalender-2017-2018-2018-2019/, accesat în data
21.04.2018, 17.32,
38. Dansk Håndbold Forbund, 2018, http://www.haandbold.dk/forbund/jhf-kreds-6/turneringer
staevner/staevner/totalhaandboldstaevner/#staevner, accesat în data 21.04.2018, 17.35
39. Dansk Håndbold Forbund, 2018, http://www.haandbold.dk/forbund/jhf-kreds-6/turneringer-
staevner/turneringsinformation/sommerturnering/, accesat în data 21.04.2018, 17.40
40. Daza G., 2012, A proposal of psychological intervention in handball, Vienna,
http://activities.eurohandball.com/web-periodicals, accesat în data 15.07.2019, ora. 10.48
41. Dragnea, A., 1996, Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, pp. 60, 62,
69, 71-73, 153, 155, 159, 161-163, 172-173
42. Dumitriu, G., Dumitriu, C., 2004, Psihopedagogie, Curriculum – suport pentru examenele de definitivat
şi gradul II în învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, pp. 5-7, 19, 62, 99-102
43. Enciclopedia Universală Britanică , 2010, Editura Litera, București, Volumul 6, p. 255
44. Epuran, M., Holdevici, I., Tonița, F., 2008, Psihologia sportului de performanță, Editura FEST, pp. 80-
81, 145, 151, 153, 329-331
45. Epuran, M., 1990, Modelarea conduitei sportive, Editura Sport – Turism, Bucureşti, pp. 30-44, 67
46. Epuran, M., 2005, Metodologia cercetării activităților corporale, ediția a II-a, Editura FEST, București,
p. 206-207
47. Epuran M., Holdevici I., 1980, Compendiu de psihologie pentru antrenori, Editura Sport-Turism, p. 35 -
40, 55, 64, 66-74, 138
48. Feldmann, K., 2016, Atacul apărării 6:0 zonă, Bucureşti, Curs antrenori; www.frh.ro
49. Frolova L.S., Glazirin I.D., Petrenko Y.O., Suprunovich V.O., Menshikh E.E., Kharchenko I.A.,
Pivnenko A.O., 2013, Effect of psychophysical state on different qualification’s handball players on their
preparedness, Physical education of students, 2013, vol.3, pp. 72-74. doi:10.6084/m9.figshare.663630,
accesat în data 18.07.2020, ora: 19.39
50. García, J., L., A., 2014, Tactical and strategical alternatives against anticipation defense to dangerous
distance´s shooters, March, http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data 4.10.2018, ora.
12.50
51. Gaurav V., Singh A., 2014, Study of physical characteristics of Indian handball players at different level
of competition, Turkish Journal of Sport and Exercise, http://selcukbesyod.selcuk.edu.tr/sumbtd/index ,
Volume: 16 - Issue: 3 - Pages: 17-19 , DOI: 10.15314/TJSE.201439608, p. 17, accesat în data
15.07.2020, ora: 22.58
61
52. Georgescu M., Cernea M., 2018, Gait disturbance rehabilitation through virtual
reality,https://www.futureacademy.org.uk/publication/EpSBS/VolumeLVicpesk2018/page-3,
doi:10.15405/epsbs.2019.02.58, 8.02.2020, ora: 9.00
53. Ghermănescu, I., K., 1983, Teoria şi metodica handbalului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
pp. 251-152, 268, 296
54. Ghobadi H., Rajabi H., Farzad B., Bayati M., Jeffreys I., 2013, Anthropometry of World-Class Elite
Handball Players According to the Playing Position: Reports From Men's Handball World
Championship 2013, Journal of Human Kinetics volume 39/2013, 213-220 DOI: 10.2478/hukin-2013-
0084, pp. 213 -214, accesat în data 7.05.2020, ora 21:40
55. Grigore V, 2018, Fizio-Psiho-Pedagogia Învăţării Motrice, Învăţarea – concept, suport de curs anul I,
doctorat, UNEFS, Bucureşti, p.12
56. Grigore V., 2018, Educarea capacității motrice coordinative, Sensibilitatea somatică-suport fiziologic al
capacităţii coordinative, suport de curs anul I, doctorat, UNEFS, Bucureşti, p. 3
57. Grujiš S., Periš D., Ahmetoviš Z., Okičiš T., Isakoviš M., 2018, Anthropometric and motor
characteristics of young handball players used in early selection, Facta Universitatis Series: Physical
Education and Sport Vol. 16, No 1, 2018, pp. 33 - 45 https://doi.org/10.22190/FUPES160427004G, p. 44,
58. Gutiérrez D., Fisette J., López L.M.G., Contreras O., 2014, Assessment of Secondary School Students’
Game Performance Related to Tactical Contexts, Journal of Human Kinetics volume 42/2014, 223-234
DOI: 10.2478/hukin-2014-0076, pp. 223-232, accesat în data 7.05.2020, ora 22:10
59. Handball 16, Microsoft, Xbox, 2015, https://marketplace.xbox.com/en-US/Product/Handball-
16/66acd000-77fe-1000-9115-d802573607e4, accesat în data
60. Hantău C., 2004, Handbal, Antrenamentul copiilor şi juniorilor, Editura Printech, Bucureşti, pp.14-15,
19, 20-21, 43-51, 71, 72, 148
61. Hantău,C., 2014, Metodica instruirii copiilor în etapa I de pregătire,
http://www.frh.ro/img_stiri/files/metodica_instruirii_copiilor_in_etapa_1.pdf, accesat în data 19.04.2018,
22:05
62. Hantău C., 2017, Minihandbal Stradiul I al instruirii în handbal, Editura Printech, Bucureşti, pp.32-33,
147, 155, 196
63. Holdevici I., Crăciun B., 2013, Modul:Psihologia sportului, Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti,
Facultatea de Psihologie, Departamentul de învăţământ la distanţă, pp. 49-50
64. Hoppe M. W., Brochhagen J., Baumgart C., Bauer J., Freiwald J., 2017, Differences in anthropometric
characteristics and physical capacities between junior and adult top-level handball players, Asian J
Sports Med. 2017 December; 8(4):e60663, doi: 10.5812/asjsm.60663, pp. 1-2, accesat în data 15.07.2020,
ora: 22.40
65. Igorov, M., A., 2004, Repere metodologice în studiul şi perfecţionarea sistemelor tehnico-tactice în
handbalul de performanţă, Bucureşti, UNEFS, teză doctorat
66. Igorov-Bosi M., Hantău C., Caracsş V., 2004, Fundamente ştiinţifice ale jocurilor sportive, Handbal,
Curs universitar, Editura Bren, Bucureşti, pp.156-159
67. Juès, J.P.,1998, Caracterologia. Cele 10 sisteme de bază, București, Ed. Teora, pp. 119-122
68. Konig, H., 2009, Man-to-man defence/man marking1, an effective means to develop the physical/mental
capacities and technical/tactical competences of Young Handball Players,
http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data 4.10.2018, ora. 12.55
69. Korobeybikov G., Potop V., Ion M., Korobeynikova L., Borisova O., Tischenko V., Yarmak O.,
Tolkunova I., Mospan M., Smoliar I., 2019, Psychophysiological state of female handball players with
different game roles, Journal of Physical Education and Sport, DOI:10.7752/jpes.2019.03248, pp. 1698,
1701, accesat în data 18.07.2020, ora: 19.49
70. Korte F., Lames M, 2019, Passing Network Analysis of Positional Attack Formations in Handball,
Journal of Human Kinetics volume 70/2019, 209-221 DOI: 10.2478/hukin-2019-0044, P.2019, accesat în
data 7.05.2020, ora: 22.28
71. Kovacs P., 2013, Special training of back court players,
https://www.youtube.com/watch?v=rU2nrJIYy8o
72. Kovacs P., 2014, Tactical Moves in Offense, “Rinck” Convention Open Master Coach and Licensing
course, https://www.youtube.com/watch?v=nSeE94HWHRI
73. Kovacs P., 2016, Offence in small groups: 2-2, 3-3, 4-4, 5-5,
https://www.youtube.com/watch?v=efpcDzfcVyA
74. Kovacs P., 2018, XIII Men’s Euro 2018 Croatia, Qualitative analysis, Retrieved from URL,
http://home.eurohandball.com/ehf_files/specificHBI/ECh_Analyses/2018/CRO/3/13TH%20MEN'S%20E
HF%20EURO%202018%20CRO.pdf, accesat în data 19.04.2018, 22:54, pp. 4, 18, 20
62
75. Kovács P., 2018, Qualitative Analysis 13 th Women’s European Championship - Final Tournaments,
Franţa http://activities.eurohandball.com/analyses, pp. 6-18, accesat în data 18.03.2020, ora: 16.52
76. Kovács P., 2019, Analysis women’s 19 Euro 2019 Gyor/Hun, http://activities.eurohandball.com/analyses,
pp. 11-16, accesat în data18.03.2020, ora: 16.29
77. Kremer, J., Moran, A., Walker, G., & Craig, C., 2011, Key Concepts in Sport Psychology. London,
SAGE, p.104
78. Landure, P., 2016, Flexibilitatea în apărare, Cooperarea în atac, Bucureşti, Curs antrenori; www.frh.ro,
accesat în data 19.04.2018, 9.00
79. Lasierra G., Ponz J.M., Andres F., 2005, Federacion Espanola de Balonmano, 1013 Ejercicios,
Iniciacion al balonmano, fundamentos y ejercicios individuales, Editorial Paidotribo, Volumen I, 4
Edition, pp. 26, 62, 170
80. Lasierra G., Ponz J.M., Andres F., 2005, Federacion Espanola de Balonmano, 1013 Ejercicios, Y juegus
aplicados al balonmano, Sistemas de juego y entrenamiento del portere, Editorial Paidotribo, Volumen
II, 4 Edition, pp. 138-236
81. Lepădatu I., 2008, Psihologia vârstelor, Ciclurile de creştere şi dezvoltare, Editura Psihomedia, Sibiu, p.
136
82. Lü Interactive Gym - Multiplayer Game, 2017, https://www.youtube.com/watch?v=Q_9zIQURFr8,
accesat în data 5.12.2018, ora 18.42
83. Lu Interactive Playground, Axtion Tech, 2019, Lu Interactive Playground - South Belt School, Houston
TX, https://www.youtube.com/watch?v=PejuIP6yyW8, accesat în data 5.12.2018, ora 18.00
84. Macovei S., 2017, Kinantropologie, Particularităţi ale stadiilor ontogenezei umane, Curs, anul I, Studii
doctorale Unefs Bucureşti, pp. 6, 24-27, 28
85. Macovei S., 2007, Kinantropologie - Particularităţi şi capacităţi motrice în ontogeneză, Creşterea şi
dezvoltarea, factori ai evoluţiei umane, suport de curs, Studii doctorale anul I, UNEFS Bucureşti, pp. 18,
25-26
86. Marina I. B., Hantău C., Caracaş V., 2014, Fundamente ştiinţifice ale jocurilor sportive – Handbal, Curs
Universitar, Editura Bren, 49
87. Machill, M Jugendhandball Regeln und Besonderheiten, Schiedsrichter-Lehrabend ,
2015,https://www.handballkreisguetersloh.de/wpcontent/uploads/2015/12/Jugendhandball_12015.pdf,
pp.13-17, accesat în data 19.04.2018, 22:33,
88. Marczinka, Z., Building up mobile attack, With the position change of Winger and Back, Training
Exercises, http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data 4.10.2018, ora 13:18, p.2
89. Marczinka, Z., 2009, Strategic Plan, Designing a preparation plan for a handball team, (Seasonal,
monthly, weekly and daily program), http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data
4.10.2018, ora 12:56,
90. Markoviš S, Valdevit Z, Bon M., Pavloviš L., Ivanoviš J., Dopsaj M., 2019, Differences in visual
reaction characteristics in national level cadet and junior female handball players, Physical Education
and Sport, Vol. 17, No 1, 2019, pp. 69 - 78 https://doi.org/10.22190/FUPES190310009M, accesat în data
15.07.2019, ora 22:10
91. Mihăilă, I., 2014, Planificarea antrenamentului în handbal la echipele de copii şi juniori, Piteşti, Curs de
antrenori; www.frh.ro, accesat în data 3.11.2018, 20:13
92. Milanoviš D., Vuleta D., Ohnjec K., 2012, Performance Indicators of Winning and Defeated Female
Handball Teams in Matches of the 2012 Olympic Games Tournament, Journal of Human Kinetics volume
64/2018, 247-253 DOI: 10.1515/hukin-2017-0198, p. 251, accesat în data 7.05.2020, ora: 21.58
93. Modes de jeu et contenus, Ligue de Povence Alpes de Handball, referentiel 9 – 14 ans, 2012,
http://www.asihand.com/referentiel-9-14ans, accesat în data 19.04.2018, 22:30, p.12
94. Modelul jocului la nivelul juniorilor II, Comunicari Comisia Tehnico-Metodica FRH,
2014,http://www.frh.ro/img_stiri/files/Modelul%20jocului%20la%20nivelul%20juniorilor%20II.pdf,
accesat în data 19.04.2018, 22:00
95. Modelul jocului la nivelul juniorilor III, Comunicari Comisia Tehnico-Metodica FRH,
2014,http://www.frh.ro/img_stiri/files/Modelul%20jocului%20la%20nivelul%20juniorilor%20III.pdf,
accesat în data 19.04.2018, 22:10, pp. 23-43
96. Moran, Aidan P., 2016, The psychology of concentration in sport performers: a cognitive analysis.
London, [England] New York, New York Routledge, p. I
97. Negulescu, I., C., 1997, Contribuţia la ameliorarea selecţiei iniţiale şi a metodologiei de pregătire a
copiilor şi juniorilor în cadrul sistemului piramidal de organizare a handbalului de performanţă,
Bucureşti, UNEFS, teză doctorat
63
98. Negulescu, I., Igorov, M., Hantău, C., Caracaș, V., Vărzaru, C., Predoiu, A., Dedu, A., Ionescu, V., 2018,
Orientări metodice privind selecţia şi pregătirea iniţială în handbal,
http://www.frh.ro/img_stiri/files/Minihandbal.pdf, accesat în data 19.04.2018, 21:47, p. 2, 8-9
99. Neveanu P. P., 1978, Dicţionar de Psihologie, Editura Albatros, p. 291
100. Omer, A., 2016, Apărarea agresivă fără fault, Bucureşti, Curs antrenori, www.frh.ro, accesat în data
19.04.2018, 9.35
43. Pascual X. F., 2017, Aspecte metodologice de aplicare a conceptiei de joc la nivelul handbalului masculin
2016
2017,http://www.frh.ro/img_stiri/files/Aspecte%20metodologice%20de%20aplicare%20a%20conceptiei
%20d%20joc%20la%20nivelul%20handbalului%20masculin.pdf, accesat în data 19.04.2018, 23:00
102. Paulo Jorge Pereira, Offensive group tactics, http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data
19.04.2018, 10.25
103. Pereira P.J., 2010, Offensive group tactics – clarification, http://www.eurohandball.com/publications,
Viena, accesat în data 4.10.2018, ora 12.53
104. Perisic M., 2014, Trabajo de 1x1, 3x3 y 4x4 a partir de apertura de espacio,
https://www.youtube.com/watch?v=Wl0IsnAiiPs
105. Petkoviš E., Bubanj S., Markoviš K, Kociš M., Stankoviš D. , 2019, Position-Related Somatotype of
Elite Female Handball Players, Acta Facultatis Medicae Naissenssis, UDC: 796.322.012.1‑055.2 DOI:
10.5937/afmnai1904316P, p. 317, accesat în data 15.07.2020, ora: 22.59
106. Pic M., 2018, Performance and Home Advantage in Handball, Journal of Human Kinetics volume
63/2018, 61-71 DOI: 10.2478/hukin-2018-0007, p.61, accesat în data 7.05.2020, ora 21.36
107. Plăstoi, C., D., 2008, Contribuţii privind posibilităţile de însuşire a elementelor tehnico-tactice din jocul
de handbal la vârsta 13-14 ani-fete (clasele VII-VIII), Bucureşti, UNEFS, teză doctorat
108. Pokrajac B, 2009, Handball Tendency Regarding Results Analysis European Championship 2008 and
World Championship 2009, Belgrade, http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data
4.10.2018, ora 13:15,
109. Pollany W., 2016, Comprehensive analysis of the EHF M20 European Championship 2016/Den,
Retrieved from URL,
http://home.eurohandball.com/ehf_files/specificHBI/ECh_Analyses/2016/DEN/3/DEN_COMPREHENSI
VE%20ANALYSIS%20OF%20THE%20EHF%20M20%20EUROPEAN%20CHAMPIONSHIP%20201
6.pdf, accesat în data 19.04.2018, 13:03, pp. 1-3
110. Pollany W., 2016, Comprehensive analysis of the EHF M18 European Championship 2016/Cro,
Retrieved from URL,
http://home.eurohandball.com/ehf_files/specificHBI/ECh_Analyses/2016/CRO/3/COMPREHENSIVE%
20ANALYSIS%20OF%20THE%20EHF%20M18%20EUROPEAN%20CHAMPIONSHIP%202016_C
RO.pdf, accesat în data 19.04.2018, 22:53, p.2
111. Potoră C., Mavritsakis N, Tache S., 2016, The anthropometric profile of junior handball players (Note I),
Palestrica of the third millennium – Civilization and Sport , Vol. 17, no. 4, p. 262, 266, accesat în data
15.07.2020, ora: 22.44
112. Priklerová S., 2018, Effects of conditioning programme on the changes of motor performance in youth
categories in handball, DOI 10.2478/afepuc-2018-0012 © Acta Facultatis Educationis Physicae
Universitatis Comenianae 2018, 58(2):134 141, p. 135, accesat în data 7.05.2020, ora: 21.47
113. Prisăcaru, I., R., 2010, Analiza tacticii şi sistemelor de joc ofensive la echipele de elită din Europa în
vederea optimizării atacului la echipele româneşti de "Top" - handbal masculine, Bucureşti, UNEFS,
teză doctorat
114. Prisăcaru, R., 2015, Regulile acţiunilor tactice de marcaj la supraveghere şi de închidere a pătrunderii
adversarului cu mingea, Bucureşti, UNEFS, articol de specialitate
115. Prescorniţă, A., 2004, Teoria şi metodica antrenamentului sportiv, Editura Universităţii Transilvania,
Braşov
116. Programa şcolară pentru Pregătire sportivă practică învăţământ sportiv gimnazial cu program integrat,
Disciplina sportivă de specializare: Handbal, Clasele a V-a-a VIII-a Grupe
începători/avansați/performanță, 2017, Bucureşti, http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-
progr/87-HANDBAL%20-%205-8%20PSP.pdf, accesat în data 19.04.2018, 22:40
117. Qualitative Analysis of women’s 19 European Championship - Final Tournaments, 2017, Slovenia, Celje,
http://activities.eurohandball.com/analyses, pp. 6-18, accesat în data 18.03.2020, ora. 16.15
118. Regulament de desfăşurare al Campionatului Naţional de Juniori III, masculin, an competiţional 2017 –
2018, 2017, http://www.frh.ro/frh/pdf/REGULAMENT%20DE%20DESFASURARE%20JIIIM.pdf,
accesat în data 19.04.2018, 13:43, pp. 6,7
64
119. Regulament de desfăşurare campionat naţional minihandbal feminin şi masculin 2017-2018, 2017,
https://frh.ro/statut.php, accesat în data 1.10.2018, ora 16.00
120. Regulament de desfăşurare campionat naţional babyhandbal, minihandbal, Junioare IV, Junioare III,
Junioare II, 2020-2021, 2020, https://frh.ro/statut.php, accesat în data 29.09.2020, ora 19.40
121. Romero J.J.F., Suárez H.V., Cancela J. M., 2016, Anthropometric analysis and performance
characteristics to predict selection in young male and female handball players, Motriz, Rio Claro, v.22
n.4, p. 283-289, Oct./Dec. 2016 DOI: http://dx.doi.org/10.1590/S1980-6574201600040011, p. 284-288,
122. Romila C., Macovei S., 2018, Tactical thinking in the handball game, Discobolul – Physical Education,
Sport and Kinetotherapy Journal Vol. XIV no. 3 (53), pp. 39 – 42
123. Romila C., Macovei S., 2018, Performance capacity in handball, Discobolul – Physical Education, Sport
and Kinetotherapy Journal Vol. XIV no. 4 (54), pp. 18-22
124. Romila C., Macovei S., 2019, Comparative analysis of tactical models in juvenile handball in countries
of Europe, The European Proceedings of Social & Behavioural Sciences, Volume LV, no: 67, pp. 533-
542
125. Romila C., Macovei S., 2019, Tactical preparation in handball games at 13-15 years, 8-9 martie 2019,
Youth in the perspective of the Olympic movement, Braşov, Bulletin of the Transilvania University of
Braşov Series IX: Sciences of Human Kinetics • Vol. 12(61) No. 1,
https://doi.org/10.31926/but.shk.2019.12.61.17
126. Romila C., Macovei S., Toniţa F., 2019, Manifestations of attention in junior female handball players,
International Proceedings of Human Motricity/ ICPESK 2019 Supplementary Issue of Discobolul –
Physical Education, Sport and Kinetotherapy Journal, DOI: 10.35189/iphm.icpesk.2019.40 pp. 257 – 265
127. Romila C., Teodorescu S., Toniţa F., 2020, Evaluation of the processing ways information in a junior
handball team, Youth in the perspective of the Olympic movement, Braşov, Bulletin of the Transilvania
University of Braşov Series IX: Sciences of Human Kinetics • Vol. 13(62) No. 1 – 2020,
https://doi.org/10.31926/but.shk.2020.13.62.1.32, pp. 243 - 250
128. Romila C., Teodorescu S., Branea C., 2020, Possibilities of implementing virtual games in order to
increase the efficiency of training in junior handball players, Bucureşti, The 16th International Scientific
Conference eLearning and Software for Education, Bucureşti, 10.12753/2066-026X-20-000, pp. 404 -
412
129. Roşca, Al., 1967, Creativitate, modele, programare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, pp. 9-18
130. Saavedra J.M., 2018, Handball research: State of the art, Journal of Human Kinetics volume 63/2018, 5-
8 DOI: 10.2478/hukin-2018-0001, p.5, accesat în data 7.05.2020, ora: 22.04
131. Schorer J., Wattie N., Baker J.R., 2013, A new dimension to relative age effects: constant year effects in
german youth handball, Plose one, doi:10.1371/journal.pone.0060336, pp. 1-7, accesat în data
15.07.2020, ora: 23.07
132. Schorer J., Baker J., Lotz S., Busch D., 2010, Influence of early environmental constraints on
achievement motivation in talented young handball players, International Journal of Sport, ISSN: 0047-
0767, pp. 42, 52-56, accesat în data 18.07.2020, ora: 19.41
133. Serrien B., Baeyens J.P., 2018, Systematic Review and Meta-Analysis on Proximal-to-Distal Sequencing
in Team Handball: Prospects for Talent Detection?, Journal of Human Kinetics volume 63/2018, 9-21
DOI: 10.2478/hukin-2018-0002, , pp.17-18, accesat în data 7.05.2020, ora: 21.53
134. Sevim, Y., 2004, Die moderne aspekten in der planung handball training und praxis relevante methoden,
Coaches' Seminar during the, 2004 Men's European Championship in Slovenia, 28.01. - 01.02.2004,
http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data 3.10.2018, 21.47
135. Sotiriu R., 1998, Handbal/antrenament teorie – metodică, Bucureşti, Editura Gapola, pp. 43-46, 125-129
136. Streicher P., 2017, Analysis of the Ehf W 17 European Championship 2017 – SVK,
http://activities.eurohandball.com/analyses, pp. 1-18, accesat în data 2.10.2018, ora 15.30
137. Tůma M., Vozobulová P., Load imposed on players in a handball game with regular alternation of
specialists in defensive and offensive phases, 2010, Vienna
http://activities.eurohandball.com/lecturers/publications, p.1, accesat în data 3.10.2019, 14.30
138. Teodorescu, S., 2009, Antrenament și competiție, Editura. Alpha MDN, p.31
139. Teodorescu S., 2017, Fundamente științifice ale capacităţii de performanţă, Curs anul I, Unefs Bucureşti,
pp. 32-33, 38
140. Teodorescu L., 1967, Despre tactică sportivă, Editura UCFS, Bucureşti, p.17
141. Totalhaandbold I Foreningen, Dansk Håndbold Forbund, 2014,
http://haandbold.dk/media/1347/totalhaandbold-i-foreningen-webudgave.pdf, p. 2, accesat în data
21.04.2018, 17.45
65
142. Tsouroufli, A., 2009, Contribuţii la corelarea pregătirii tehnice cu tactica de joc la juniori, corelare
adecvată a modelului conceptual modern în tenisul de performanţă, Bucureşti, UNEFS, teză doctorat
143. Tudos Ş., Mitrache G., 2017, Optimizarea capacităţii de performanţă, Curs anul I, Unefs Bucureşti, p.22
144. Tuma, M., 2003, 1:1 Situation in Attack and Defence , EHF Youth Coaches’ Seminar, 14 – 17 August
2003 in Presov / SVK, http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data 3.10.2018, ora. 21.52
145. Tuma, M., 2003, 1 against 1 situation focused on offence – practical exercise, EHF Youth Coaches’
Seminar, 14 – 17 August 2003 in Presov / SVK, http://www.eurohandball.com/publications, accesat în
data 3.10.2018, ora: 21.51
146. Tuma, M., 2003, Speeding up the game: Concept ional team attack– practical exercise, EHF Youth
Coaches’ Seminar, 14 – 17 August 2003 in Presov / SVK, http://www.eurohandball.com/publications,
147. Tuma, M., 2003, Flexibility in attacking positions – practical exercise, EHF Youth Coaches’ Seminar, 14
– 17 August 2003 in Presov / SVK, http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data 3.10.2018,
ora: 21.50
148. Urbán T., Gutiérrez O, Moreno F.J., 2015, Effects of Unstable Conditions on Kinematics and
Performance Variables in Young Handball Players, Journal of Human Kinetics volume 46/2015, 39‐ 48
DOI: 10.1515/hukin‐ 2015‐ 0032, p. 39, accesat în data 7.05.2020, ora 22:19
149. Víllora G., López G., Jordán C., 2013, Decision makin and skill development in youth football players,
pp. 471, 484, DOI: http://dx.doi.org/10.15366/rimcafd2015.59.005, accesat în data 7.05.2020, 8.05.2020,
ora: 11.48
150. Vignais, N., Bideau, B., Craig, C., Brault, S., Multon, F., Delamarche, P., Kulpa, R., 2009, Does the level
of graphical detail of a virtual handball thrower influence a goalkeeper’s motor response?, Journal of
Sports Science & Medicine,Volume8,Issue4Pages, 501, accesat în data 8.03.2020, ora. 19.00
151. Vignais, N., Kulpa, R., Craig, C., Bideau, B., 2010, Virtual thrower versus real goalkeeper: the influence
of different visual conditions on performance, Journal Teleoperators and Virtual
Environments,Volume19, Issue4, Pages 281-290, accesat în data
152. Vukotic M., Georgijev G., 2019, Comparative analysis of anthropometric characteristics between athlets
of different orientation, basketball and handball, J. Anthr. Sport Phys. Educ. 3 (2019), p. 22, DOI
10.26773/jaspe.190404, accesat în data 15.07.2020, ora: 22.42
153. Vuleta D., Šašiš L.B., Milanoviš D., Durakoviš M.M., Dizdar D., 2020, Positional differences in
anthropometric characteristics of the Croatian U18 female field handball players, Kinesiology
52(2020)1:124-133, DOI: 10.26582/k.52.1.10, pp. 124-125, accesat în data 15.07.2020, ora: 22.43
154. Weber J. , Wegner M., 2016, Are there different psychological profiles per playing position in female
team handball?, ISSN 1869-0459 (print)/ ISSN 1869-2885 (online)© 2016 International Research
Association for Talent Development and Excellence http://www.iratde.org, pp. 52, 61, accesat în data
18.07.2020, ora: 19.37
155. Wenjun Z., Zhengyou Z, 2012, Microsoft Kinect Sensor and Its Effect, University of
Missouri,https://www.microsoft.com/en-us/research/wp
content/uploads/2016/02/Microsoft20Kinect20Sensor20and20Its20Effect20 20IEEE20MM202012.pdf,
pp. 1-3, accesat în data 27.02.2019, ora. 10.48
156. Wagner H., Orwat M., Hinz M., Pfusterschimed J., Bacharach D.W., Duvillard S.P., Muller E., 2016,
Testing game-based performance in team – handball, Journal of Strength and Conditioning Research the
TM, pp. 2794 – 2800, accesat în data 18.03.2020, ora: 17.22
157. Zapartidis I., Kororos P., Christodoulidis T., Skoufas D., Bayios I., 2011, Profile of Young Handball
Players by Playing Position and Determinants of Ball Throwing Velocity, Journal of Human Kinetics
volume 27/2011, 17-30, p. 18, DOI: 10.2478/v10078-011-0002-4, accesat în data 15.07.2020, ora: 22.49
158. Zwierko T., 2007, Differences in Peripheral Perception between Athletes and Nonathletes, Journal of
Human Kinetics volume 19 2007, 53-62 DOI 10.2478/v10078-008-0004-z © Editorial Committee of
Journal of Human Kinetics, p.8, accesat în data 15.07.2019, ora: 21.02
159. Xhemaili M., The impact of morphological and basic motor dimensions on performing the situational-
motor duty in handball, Crnogorka sportka akademija „Sport Mont“ časopis br. 34,35,36, UDK
159.946:796.322.012.1, p. 594, accesat în data 15.07.2020, ora: 22.53
160. https://dokumen.tips/documents/proba-de-baraj-semafoare-manual 56b8409ddeaf1.html, accesat în data
04.03.2018, ora 21.00
161. https://docslide.net/documents/ghid-de-identificare-a-temperamentului.html, accesat în data 15.04.2018,
ora 14.20
162. https://frh.ro/, accesat în data 1.09.2018, ora 10.00
163. http://ihfeducation.ihf.info/INFORMATION/Video-Library
164. http://www.eurohandball.com/publications, accesat în data 4.10.2018, ora 12.00
66
165. www.microsoft.com/en-us /kinectforwindow, accesat în data 27.02.2019, ora. 21.00

166. www.waybeta.com/news/58230 / microsoft somato-Kinect gamedevice-full-dezasamblare-raport-
_microsoft-xbox, accesat în data 27.02.2019, ora. 21.10
167. www.primesense.com, accesat în data 27.02.2019, ora. 21.30
168. http://tgfu.wikifoundry.com/page/Handball, accesat în data 9.06.2019, ora: 11.25
169. http://www.playsport.net/about-playsport/teaching-games-understanding-tgfu-approach, accesat în data
9.06.2019, ora: 11.00
170. www.ophea.net, accesat în data 9.06.2019, ora: 11.37
171. Aplicaţia, Coach tactic board: Handball, Bluelinden, Magazin Play, accesat în data 4.06.2020, ora: 23.55
67

Rezumat-Teza Doctorat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat-Teza Doctorat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ

STRATEGIA PREGĂTIRII TACTICE ÎN HANDBAL LA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

D-na ROMILA CRISTINA

STRATEGIA PREGĂTIRII TACTICE ÎN HANDBAL LA NIVEL DE

în vederea obținerii titlului de Doctor în Știința Sportului și Educației Fizice.

În conformitate cu H.G. nr. 681/2011, art. 39 (3) privind conferirea

RECTOR, SECRETAR ȘEF UNEFS,

Prof. univ. dr. Florin PELIN Ing. Silvia CONSTANTINESCU

6.3. Identificarea unor trăsături și procese psihice ale jucătoarelor prin 20

9.3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor înregistrate la probele de control şi în 43

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Îmbunătăţirea pregătirii sportive a juniorilor trebuie să fie o prioritate în vederea

 am urmărit cunoaşterea subiecţilor şi a capacităţiilor lor de a genera răspunsuri

ABORDĂRI TEORETICE CU PRIVIRE LA PRGĂTIREA TACTICĂ CA FACTOR

Pregătirea jucătorului de handbal trebuie să aibă la bază factorii antrenamentului

1.1. Capacitatea de performanţă în handbal

Figura nr. 1, Reprezentarea

Figura nr. 2, Reprezentarea

Reprezentarea grafică a factorilor ce influenţează performanţa sportivă este un punct

1.1.2 Determinarea factorilor care influenţeză decizia tactică în timpul jocului

Figura nr. 3, Factori care

1.2. Reflectarea temei în literatura de specialitate

Pregătirea tactică se regăseşte şi în cărţile care au abordat teme legate de pregătirea

1.2.2. Analiza critică a literaturii de specialitate existentă la nivel internaţional

Componentele tacticii de joc

2.1. Tendinţele tacticii de joc în handbal

2.2. Analizarea comparativă a cunoştinţelor pe care trebuie să le dobândească un

2.3. Modelele tactice în handbalul juvenil

Figura nr. 4, Reprezentarea categoriilor de Figura nr. 5, Reprezentarea categoriilor

Structurarea nivelurilor de pregătire a copiilor şi juniorilor se mai poate face astfel:

3.2. Particularităţile morfologice, funcţionale şi motrice la vârsta cuprinsă între 12-

3.3 Particularităţile de dezvoltare psihologică la vârsta cuprinsă între 12 -16 ani

3.4 Modelul de pregătire la nivelul juniorilor III

În urma temelor abordate în prima parte a lucrării am concluzionat prin:

5.1. Premisele cercetării preliminare

5.2. Scopul cercetării preliminare

5.3. Obiectivele cercetării

5.4. Sarcinile cercetării

 aplicarea testelor psihologice cu teme din: atenţie, cunoaşterea personalităţii jucătoarei

5.5. Etapele cercetărilor preliminare

Tabelul nr. 1, Diagrama Gantt

5.6. Ipotezele cercetării preliminare

5.7. Metodele de cercetare

6.1. Organizarea şi desfăşurarea cercetărilor

6.2. Investigarea opiniei antrenorilor de handbal cu privire la pregătirea tactică

6.2.1. Organizarea cercetării

6.2.2. Analiza și interpretarea rezultatelor

Figura nr. 6, Atenţia acordată

Figura nr. 7, Opinia antrenorilor cu

Figura nr. 8, Răspunsurile primite cu

Antrenori care au răspuns la acest chestionar consideră că este nevoie de

Figura nr. 9, Răspunsul primit la

6.3. Identificarea unor trăsături și procese psihice ale jucătoarelor prin

6.3.1. Organizarea cercetării

6.3.2. Stablirea temperamentului predominant al jucătoarei prin intermediul

6.3.2.2. Rezultatele obținute în vederea stabilirii temperamentului jucătoarei

63.3. Aplicarea testelor psihologice de atenţie jucătoarelor de handbal

6.3.3.2. Descrierea testelor aplicate

6.3.3.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma aplicării testelor

6.3.4. Stabilirea percepţiei senzoriale predominante a jucătoarelor de handbal

6.3.4.1. Organizarea cercetării