lOMoARcPSD|8315514

Curs 2 - Note de curs 2

Fiziologie (Universitatea Dunarea de Jos din Galati)

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com)
 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

ORGANIZAREA STRUCTURALA SI FUNCTIONALA A CELULEI

CELULA SI FUNCTIILE SALE

Corpul omului contine aproximativ 100

trilioane de celule,fiecare din acestea
reprezentand o structura vie ce
supravietuieste indefinit si se poate
reproduce atunci cand are conditii
corespunzatoare.
Celula are doua componente principale:
nucleul si citoplasma .Nucleul prezinta
membrana nucleara care il separa de
citoplasma, iar aceasta este delimitata de
mediul din jur prin membrana celulara.
In afara de aceste doua componente
importante, celula mai contine diferite
substante si acestea poarta numele de
protoplasma.
Protoplasma este formata din : apa,
electroliti, proteine, lipide, glucide.

Principalele structuri ale celulei sunt : mitocondriile, aparatul Golgi,

reticulul endoplasmic, lizozomii, centriolii, membrana nuleara si membrana
celulara.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 1 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

MEMBRANA CELULARA
Membrana contine in principal lipide si proteine. Moleculele proteice
penetreaza adesea intreaga membrana intrerupand bariera lipidica, astfel
formand cai transmembranare sau canale prin care vor trece diferite
substante. Lipidele vor forma o bariera in calea apei si altor substante ce s-ar
misca intre compartimentele celulei.

Lipidele membranei celulare

 Membrana celulara are un strat bilipidic, de fapt un film lipidic subtire cu
grosimea a doua molecule si dispus continuu la periferie. Intre aceste
doua straturi se gasesc proteinele globulare.
 Lipidele sunt reprezentate de colesterol si fosfolipide. O parte din ele
sunt solubile numai in lipide, formand partea hidrofoba, iar altele sunt
solubile in apa, fiind partea hidrofila.
 Portiunile hidrofile sunt pozitionate la exterior unde vin in contact cu apa
inconjuratoare, iar cele hidrofobe se aliniaza in centru.
 Acest strat bilipidic este o adevarata bariera pentru substantele
hidrosolubile ca ureea, glucoza, ionii, in schimb pot trece cele
liposolubile ca dioxidul de carbon, oxigenul, alcoolul.
 Stratul bilipidic are un caracter lichid, astfel proteinele sau alte
substante dizolvate pot difuza pe toata suprafata membranei.

Proteinele membranei celulare

 Masele globulare din stratul bilipidic reprezinta proteinele membranare
formate in special din glicoproteine.
 Ele se impart in doua categorii si anume : proteine integrale si proteine
periferice.
 Proteinele integrale vor forma canale ( pori ) prin care trec substante
hidrosolubile.Aceste canale sunt selective, realizand o difuziune
diferentiata pentru unele substante.
 Proteinele periferice sunt atasate de fetele interne ale membranei fara a
o traversa. Ele sunt atasate de cate una dintre proteinele integrale. Au

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 2 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

rol de enzime ce catalizeaza reactii chimice foarte importante pentru

functia celulei.
 In afara acestor proteine, membrana poseda si proteine carausi
(carrier). Acestea se ocupa de “transportul activ”al substantelor (in sens
invers celui natural de difuziune).

Glucidele membranei - glicocalixul

 Daca vorbim de glicoproteinele si glicolipidele membranei celulare
inseamna ca aceasta contine pe langa proteine si lipide, glucide aflate in
combinatii cu acestea.
 Glicoproteinele reprezinta o mare majoritate a proteinelor integrale, iar
glicolipidele sunt o zecime din moleculele lipidice.
 La nivelul membranei celulare, glucidele proemina la exterior.
 Alti compusi glucidici numiti proteoglicani au un miez proteic atarnand
lejer de suprafata externa a membranei.
 Functiile glucidelor sunt:
1. Confera suprafetelor celulare incarcatura negativa
2. Solidarizeaza celulele intre ele (glicocalixurile a doua celule se
pot atasa)
3. Activeaza proteinele integrale actionand ca substante
receptoare ce leaga hormoni (insulina)
4. Participa la reactii imunologice.

CITOPLASMA SI ORGANITELE SALE

Cele cinci organite ale

citosolului sunt:

- reticulul endoplasmic
- aparatul Golgi
- mitocondriile
- lizozomii
- peroxizomii.

Reticulul endoplasmic
Este format dintr-o retea de structuri veziculare tubulare si aplatizate ce
sunt interconectate.Peretii sunt constituiti din bistraturi lipidice si proteine. In
interiorul tubilor se gaseste un mediu lichid diferit de citosol – matricea

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 3 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

endoplasmica. Reticulul endoplasmic are un rol foarte important in activitatea

metabolica a celulei, prezentand numeroase enzime atasate de membranele
sale.La fata externa a membranei sale sunt atasate mici particule granulare,
numite ribozomi.
Ansamblul reticul endoplasmic – ribozomi reprezinta reticulul
endoplasmic rugos sau granular.
O parte a reticulului nu are ribozomi, el numindu-se reticul endoplasmic
neted sau agranular.

Aparatul Golgi
Aparatul Golgi este format din patru sau
mai multe straturi suprapuse de vezicule
subtiri.
Are relatii stranse cu reticulul
endoplasmic, membranele fiind similare cu
ale acestuia si functionand in asociere cu el.
In figura alaturata se observa ca din
reticulul endoplasmic se desprind mici
“vezicule de transport” care ulterior
fuzioneaza cu aparatul Golgi.
Acesta este modelul de transport al
substantelor intre reticulul endoplasmic si
aparatul Golgi din care se vor forma
lizozomii si veziculele secretorii (bine
reprezentat in celulele secretorii ale
organismului).

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 4 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

Lizozomii
Lizozomii constituie un sistem digestiv intracelular prin care celula inlatura,
prin digestie, substantele nedorite (bacteriile).Ei sunt formati in aparatul
Golgi, apoi dispersati in citoplasma.
Lizozomii au diametrul 250-750 nm, iar
membrana lizozomala este bilipidica cu
agregate proteice in structura sa.In
urma digestiei, din proteine vor rezulta
aminoacizi, iar glicogenul va fi hidrolizat
la glucoza.
Principalele substante digerate sunt:
proteinele, acizii nucleici, lipidele si
glicogenul, mucopolizaharidele.
In lizozomi s-au gasit peste 50
hidrolaze acide diferite, membrana
lizozomala impiedicand intalnirea
acestora cu elemente din citoplasma.

Mitocondriile
Denumite “uzinelele energetice” ale celulei, extrag din oxigen si
alimente cantitati mari de energie. Sunt raspandite in toata citoplasma iar
numarul lor poate fi de sute sau mii in functie de nevoile fiecarui tip celular.
Compusa in principal din doua membrane proteice bilipidice, interna si
externa si matrice. Membrana interna are falduri formand septuri sau creste
de care sunt legate enzimele oxidative. Matricea este cavitatea interna a
mitocondriei si contine multe enzime dizolvate. Aceste enzime lucreaza
impreuna cu enzimele de pe septurile membranei interne determinand
oxidarea principiilor alimentare din care rezulta CO2 siH2O. Energia astfel
rezultata este utilizata la sinteza adenozin trifosfat(ATP) care este modalitatea
de folosire a energiei de catre intreaga celula.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 5 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

NUCLEUL
Nucleul ramane cea mai importanta
parte intracelulara.
Este centrul de control al celulei.
El contine cantitati mari de ADN
(gene) ce vor determina
caracteristicile enzimelor citoplasmei,
influentand functiile acesteia.
Tot genele intervin in reproducere, ele
fiind primele care se divid in cadrul
mitozei cu formare de celule
fiice,fiecare din acestea primind cate
unul din cele doua seturi de
gene.Nucleul este clar conturat si bine
delimitat de citoplasma prin
membrana nucleara. Este foarte usor de observat la microscop in celula vie
deoarece are un indice de refractie diferit de citoplasma. Nucleul prezinta
cromatina raspandita peste tot in nucleoplasma, iar aceasta in timpul mitozei
formeaza cromozomii.

Invelisul nuclear
Membrana nucleara este dubla, o componenta fiind la interior si una la
exterior.Membrana de la exterior este in continuarea reticulului endoplasmic
deci si spatiul dintre cele doua membrane vine in continuarea spatiului din
interiorul reticulului endoplasmic. Acest invelis este traversat de mii de pori
nucleari mari, trecand molecule cu greutate moleculara mare si mica.
Nucleolii
Nucleii in interfaza, (stare de fals repaus al celulei), au unul sau mai
multi nucleoli, corpusculi ce nu poseda membrana de separare si au un
continut mare de ARN si proteine.
Nucleolul se formeaza din cinci perechi de cromozomi ce sintetizeaza ARN.
Nucleolii au si un important rol in formarea ribozomilor.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 6 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

Endocitoza-Ingestia celulara
Principiile alimentare traverseaza membrana celulara prin transport activ si
prin difuziune. Atunci cand celula este in contact cu particule mai mari,
acestea sunt introduse in celula printr-o functie speciala-endocitoza.Aceasta
cuprinde pinocitoza si fagocitoza.

Pinocitoza se desfasoara continuu prin membranele multor celule, in plus in

unele celule, acest proces are o rapiditate speciala. De obicei, proteinele se
leaga de receptori specifici fiecarui tip. La suprafata membranei locurile cu
receptori se numesc invaginari captusite (coated pits) care au in grosimea lor
o proteina fibrilara-clatrina si filamente de actina si miozina. Imediat cum
proteina se atinge de receptor, se produce invaginarea adanciturii cu proteina
cu tot, iar aceasta isi inchide marginile ca o punga, apoi se desprinde de
suprafata membranei fiind o vezicula de pinocitoza. Acest proces se realizeaza
cu ajutorul actinei si miozinei din structura, dar si cu un consum de energie
sub forma de ATP.

Fagocitoza implica ingestia de particule mari si numai cateva celule au

aceasta capacitate (macrofagele, leucocitele). Particulele fagocitabile au pe
suprafata lor proteine sau mucopolizaharide ce vor veni in contact cu
receptorii fagocitului. Bacteriile, de obicei, sunt invelite in anticorpi specifici si
acestia sunt fixati de receptorii fagocitului. Acest fenomen demonstrat de rolul
anticorpilor in fagocitoza poarta denumirea de opsonizare.
Etapele fagocitozei :

-liganzii de pe suprafata particulei fagocitabile se leaga de receptori

-invaginarea membranei cuprinzand particula cu liganzi, proces ce continua
pana cand membrana inglobeaza toate particulele ca un mecanism de
“fermoar”.
-la acest proces participa toate elementele contractile
-proteinele contractile duc veziculele formate in membrana, spre interiorul
celulei.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 7 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

Digestia intracelulara a substantelor straine-Lizozomii

In momentul in care in celula ajung veziculele

de fagocitoza sau pinocitoza, lizozomii se
lipesc de ele si elibereaza enzimele lor
specifice-hidrolazele acide. In acest mod
ia nastere vezicula digestiva unde are loc
hidroliza acida a acizilor nucleici,
proteinelor,glicogenului,
mucopolizaharidelor.
In urma digestiei rezulta aminoacizi, fosfati,
glucoza, iar ce ramane nedigerat in vezicule
sunt corpii reziduali ce se vor elimina din
celula prin exocitoza.
Un alt rol important al lizozomilor este de a
distruge cu ajutorul substantelor bactericide
microbi fagocitati inainte ca acestia sa
provoace daune.
Dintre substantele bactericide fac parte:
Lizozimul (dizolva membranele),
Lizoferina (leaga metale importante
pentru cresterea bacteriilor), in plus are
si un pH acid de aproximativ 5 care
activeaza enzimele proprii si
inactiveaza sistemele bacteriilor.

Reticulul endoplasmic si aparatul Golgi

Roluri
-cele mai bogate celule in reticul endoplasmic
si aparat Golgi sunt cele secretorii.
-de obicei sinteza incepe in reticulul
endoplasmic, apoi produsii trec in aparatul
Golgi unde sufera prelucrari inainte de a fi
eliberati.
-sinteza lipidelor are loc in reticulul
endoplasmic neted-reticulul endoplasmic rugos
(granular) are ribozomi cu rol in formarea
proteinelor. Dupa ce molecula proteica este
sintetizata, trece prin membrana reticulului
endoplasmic in matricea acestuia unde sunt
prelucrate de enzimele reticulului. Proteinele
sintetizate de ribozomi si eliberate in
citoplasma sunt proteine libere, iar cele din R.E
sunt majoritatea glicoproteine.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 8 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

-apratul Golgi poate forma anumite glucide pe care R.E. nu le poate fabrica. Acestea
sunt acidul sialic si galactoza.
FUNCTIILE MITOCONDRIILOR-EXTRAGEREA ENERGIEI
Energia pentru a supravietui celula si-o extrage din surse ca: oxigen,
glucide, lipide, proteine.
Inca inainte de a ajunge la celule, glucidele se transforma in glucoza,
proteinele in aminoacizi si lipidele in acizi grasi. Principiile alimentare in
interiorul celulei reactioneaza cu oxigenul, toate reactiile oxidative avand loc
in mitocondrii, iar energia eliberata este stocata ca ATP care va fi utilizat la
randul sau in reactii metabolice.

Procese chimice la nivelul

mitocondriei
Glucoza este supusa procesului de
glicoliza ce o transforma in acid
piruvic si pe baza energiei generate
(5% din intreaga energie generata de
metabolismul celular) o parte din ADP
este convertit in ATP.
In mitocondrii este generata cea mai
mare cantitate de ATP.
Tot in mitocondrii, aminoacizii, acidul
piruvic si acizii grasi sunt transformati
in acetil-CoA care intra in ciclul Krebs
sau ciclul acidului citric.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 9 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

Cilii si miscarea ciliara

-Miscarea ciliara este al doilea tip de
miscare intalnit la celulele organismului
uman.
-Doua teritorii prezinta astfel de celule:
mucoasa trompelor uterine si mucoasa
cailor respiratorii.
La nivelul cailor respiratorii, miscarea
sacadata a cililor face posibila deplasarea
mucusului spre faringe (1cm/min) pentru
a realiza curatirea acestor cai.
-Daca ne referim la trompele uterine, cilii
fac posibila deplasarea lichidului dinspre
ostium-ul tubar spre cavitatea uterina,
astfel ovulul poate ajunge dinspre ovar
spre uter.
-De asemenea, cilul este acoperit cu o
evaginare a membranei celulare si
sustinut de unsprezece microtubuli.
-Noua tubuli dubli sunt dispusi circular la
periferia cilului si doi separati sunt
dispusi central

SCHIMBURILE DE SUBSTANTE PRIN MEMBRANELE CELULARE

Daca luam ca reper celula, se poate vorbi de lichidul intracelular si cel
extracelular care va include lichidul interstitial (in spatiile dintre celule), dar si plasma
sangvina.
Introducerea in celule a substantelor necesare activitatii celulare, precum si
eliminarea produsilor de catabolism sau utili metabolic se realizeaza prin fenomene
de transport transmembranar, de o mare diversitate si eficienta.
Lichidul extracelular este bogat in sodiu si clor, dar foarte sarac in potasiu, pe
cand lichidul intracelular are o situatie exact opusa continand potasiu, proteine si
fosfati in cantitate mai mare.
Situata la limita dintre celula si mediul extracelular, membrana celulara
controleaza si moduleaza schimburile, asigurand supravietuirea, functionarea si
adaptarea homeostazica permanenta a celulelor la conditiile de mediu.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 10 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

Bariera lipidica si proteinele de transport ale membranei celulare

Stratul bilipidic al membranei celulare este o bariera fata de miscarea
apei si a substantelor hidrosolubile intre spatiul extracelular si intracelular.
Proteinele membranei ce strabat stratul lipidic, constituie o cale alternativa de
transport, si se numesc proteine de transport.
Unele proteine integrale pot crea cai hidrofile omogene care traverseaza
membrana ca un tunel, numindu-se canale proteice (ionice), iar altele sunt
denumite proteine caraus (carrier), care ajuta substantele sa traverseze
membrana celulara.
Doua tipuri de mecanisme:
- transportul pasiv - in sensul gradientelor fizico-chimice transmembranare,
fara consum de energie (osmoza si difuziunea)
- transportul activ - impotriva gradientelor fizico-chimice transmembranare,
cu consum de energie

DIFUZIUNEA

Difuziunea reprezinta miscarea haotica

moleculara a substantelor, fie prin spatiile
intermoleculare din membrana, fie in combinatie
cu o proteina transportoare.
Energia ce provoaca difuziunea este energie
cinetica rezultata in urma miscarii.
Datorita miscarii moleculelor, fortele
electrostatice si internucleare realizeaza atractii
si respingeri, in miscarea lor in diferite directii,
ricosand aleator de milioane de ori pe secunda.
Acesta miscare permanenta a moleculelor se
numeste difuziune.
La nivelul membranei celulare vorbim de doua
subtipuri importante de difuziune: simpla si
facilitata

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 11 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

Difuziunea simpla

- posibilitatea de traversare a membranei

determinata de cantitatea de substanta
existenta, de viteza miscarii cinetice si de
numarul porilor membranei prin care trec
moleculele sau ionii
- poate urma doua cai: prin bistratul
lipidic sau prin canalele hidrofile proteice

Difuziunea substantelor liposolubile

Rapiditatea cu care o substanta traverseaza bistratul lipidic depinde de
liposubilitatea substantei respective.
Oxigenul, dioxidul de carbon, azotul, alcoolul sunt dizolvabile in stratul
lipidic, avand o rata mare a difuziunii si patrund rapid in celula.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 12 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

Transportul apei transmembranar prin difuziune simpla

Lipidele membranei sunt hidrofobe, insa apa traverseaza destul de repede
membrana celulara, cea mai mare parte trecand prin canalele proteice.
Moleculele de apa fiind suficient de mici, iar energia lor cinetica suficient de
mare ele traverseaza rapid inainte de a fi oprite de lipidele hidrofobe.
Transportul apei transmembranar prin difuziune simpla.

Ionii nu pot traversa liber bistratul lipidic

Fiecare transport de ioni se face prin canalele proteice deoarece ionii au
incarcatura electrica iar bistratul lipidic are lipide polarizate cu sarcini negative
ce vor respinge ionii.
Interactiunea dintre sarcina electrica a ionului si sarcina bistratului
lipidic face ca acestia sa poata traversa membrana doar prin canalele proteice
ale acesteia.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 13 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

Difuziunea simpla
Canalele ionice

Canalele ionice se caracterizeaza prin permeabilitate si selectivitate.

Selectivitatea canalului permite trecerea doar a anumitor specii ionice
datorita unor “bariere de selectivitate”
Permeabilitatea canalului, capacitatea de a asigura un flux ionic este
realizata de un mecanism de bariera(“gating mechanism”).
Se descriu:
1 -canale voltaj dependente, cu senzori de voltaj care la atingerea unei
diferente de potential transmembranar realizeaza deplasari de sarcini
intracaniculare;
2 -canale chimic dependente care se deschid in prezenta anumitor
substante endo-sau exogene;
3 -canale receptor operate – unele proteine ale portii canalului sunt
deschise ca urmare a fixarii altor molecule pe aceste proteine,
producandu-se o modificare conformationala a moleculei proteice care
inchide si deschide poarta. Aceasta se numeste “ligant gating”, iar
substanta care se leaga se numeste ligant (mesager chimic);
4 -canale mecano-activate – sub influenta unor factori mecanici
(presiune,intindere) trec prin modificari conformationale ce le deschid;
5 -canale cu deschidere spontana

Canalul voltaj-dependent conduce curent dupa legea “totul sau nimic”.

Inchiderea si deschiderea portii este brusca, timpul necesar trecerii de la o
stare la alta fiind de ordinul catorva milionimi de secunda. La un anumit voltaj
canalul poate ramane inchis tot timpul, in timp ce la alt nivel de voltaj el poate
ramane deschis tot timpul.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 14 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

-depolarizarea membranei scade pragul de deschidere a canalului

(hiperexcitabilitate), iar hiperpolarizarea creste acest prag (excitabilitate
scazuta).
-acest mecanism voltaj-dependent este modelul potentialelor de actiune ale
nervilor, ce reprezinta de fapt impulsurile nervoase.

Canalele de K+ voltaj dependente

 prezinta o singura bariera de permeabilitate ce se deschide tardiv
 canalele de sodiu activate de acelasi stimul sunt deja in stare inactiva.
 odata aflate in pozitie deschisa, canalele de K+ joaca rolul unei cai
hidrice pasive, prin care, sub influenta gradientului de concentratie, se
realizeaza un eflux de K+ transportand un curent ionic dirijat in sens
contrar curentului de Na+ prin canalele specifice mentionate anterior.
 acest curent mareste diferenta de potential transmembranar.

Canalele de Ca+ voltaj-dependente

 controleaza o buna parte dintre fluxurile transmembranare de Ca+, cu
implicatii deosebite in declansarea si modularea unei game largi de
activitati celulare.
 proteina-canal este formata din cinci subunitati polipeptidice si
glicopeptidice: alfa1, alfa2, beta pe fata interna, gamma, delta in zona
externa.

Difuziunea facilitata

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 15 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

- este o forma de transport pasiv care

este mediata de carausi si implica
prezenta unei proteine-carrier
specifica care ajuta la traversarea
membranei cu o viteza mult crescuta
fata de difuziunea simpla.
-rata difuziunii atinge un maxim pe
masura cresterii concentratiei.
-molecula de transportat se fixeaza pe
extremitatea “cis” a proteinei apoi
urmeaza etapa de transport propriu-
zis, in care se produce deplasarea prin
interiorul transportorului spre fata
opusa “trans”.
 in acest mod se transporta
glucoza si majoritatea
aminoacizilor. In cazul in care
concentratia glucozei de pe fata
“trans” este redusa,
transportorul neincarcat revine
la fata “cis” pentru fixarea unei
noi molecule.
 glucoza are o molecula caraus
ce poate transporta si alte
monozaharide, iar insulina
poate mari rata difuziunii
facilitate a glucozei de 10-20
ori.

Contra-transportul
 numit si schimbul mediat de transportori, este o alternativa la
mecanismul difuziunii facilitate.
 lipseste etapa de revenire a trasportorului descarcat de pe fata”trans”
pe fata “cis”.
 fac parte o serie de proteine transportori cum ar fi: schimbatorul de
Na+/Ca2+ (in membranele neurale si miocardice) si cel Na+/H+.


Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 16 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

Factori care afecteaza rata neta a difuziunii

Rata neta a difuziunii intr-un sens reprezinta diferenta cantitatilor de

substanta ce difuzeaza in cele doua sensuri.
Factorii care afecteaza aceasta rata sunt:
1-suprafata membranei
2-permeabilitatea
3-diferenta de concentratie a substantelor care difuzeaza
4-diferenta de potential intre cele doua fete ale membranei
5-diferenta de presiune

Osmoza la nivelul membranei celulare.

Deplasarea transmembranara a moleculelor de apa se realizeaza prin
fenomenul de osmoza.
In cazul a doua solutii separate printr-o membrana semipermeabila,
moleculele de solvent (apa) se vor deplasa din compartimentul cu
concentratie mica (de solvit) in compartimentul cu concentratie mare.
In solutiile cu concentratie mai redusa, moleculele cu solvent fiind mai
putin obstructionate de solvit, au o agitatie moleculara mai mare, trecand in
zona de concentratie crescuta.
Osmolalitate. Presiune osmotica.
O concentratie de 1 osmol la litru va determina in solutie o presiune
osmotica de 19.300 mmHg, la temperatura normala a corpului de 37°C.
Concentratia de 300 miliosmoli a lichidelor corpului determina o presiune
osmotica de 5790 mmHg.
Transportul activ
Transportul transmembranar al unor substante impotriva gradientelor
fizice, ca si mentinerea unor inegalitati de concentratie ionica (sodiu si
potasiu) nu pot fi explicate decat daca se i-a in considerare existenta unor
mecanisme de transport activ (pompe).
Transporturile active pot fi de doua tipuri, primar si secundar, in
functie de sursa de energie utilizata pentru transport si modul cum se
realizeaza.
Transportul activ primar se caracterizeaza prin faptul ca utilizeaza
direct ATP in vederea transportului, ce este realizat cu ajutorul unor ATP-aze
specifice fiecarei specii ionice sau molecule transportate.
In transportul activ secundar este utilizata energia unui gradient
ionic de concentratie, generat anterior prin transport activ primar.

 De transportul activ primar beneficieaza ionii de sodiu, potasiu, calciu,

hidrogen, clor si altii.
 Cel mai cunoscut dintre mecanismele de transport activ este al sodiului
si potasiului numit pompa de sodiu-potasiu cu ATP - azele de
transport

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 17 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

 In urma proceselor ce au loc sodiul disociaza spre exteriorul celulei, iar

potasiul intra in celula.
 Pompa se poate gasi in toate celulele organismului si regleaza
gradientele transmembranare de concentratie ale sodiului si ale
potasiului, realizand la interiorul celulei un potential electric negativ.
 Functionand la capacitate maxima, aceasta ATPaza transporta trei ioni
de sodiu spre exterior si doi ioni de potasiu spre interior pentru fiecare
molecula de ATP hidrolizata.
 Fosforilarea si defosforilarea ciclica a proteinei o face sa oscileze intre
doua conformatii alternative (peristaltica moleculara).

CO-TRANSPORTUL CU SODIU AL GLUCOZEI SI AMINOACIZILOR

In multe celule, glucoza si aminoacizii sunt transportati impotriva
gradientelor de concentratie. Carausul are doua situsuri de legare in partea sa
externa: pentru sodiu si pentru cealalta substanta deoarece exista diferenta
de concentratie intre exteriorul si interiorul membranei pentru sodiu, rezulta
sursa de energie al transportului. Dupa ce sodiul si glucoza au fost fixate,
proteina carrier sufera o modificare conformationala apoi se realizeaza
transportul simultan in celula.
Co-transportul sodiu-aminoacizi
Foloseste alte proteine carrier, dar se petrece asemanator. Sunt cinci
tipuri de proteine de transport pentru aminoacizi fiecare transportand cate un
subset de aminoacizi. Aceste exemple de co-transport sunt prezente in
celulele tubulare renale si celulele mucoasei intestinale.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 18 of 19

 lOMoARcPSD|8315514

CURS NR. 2 09.10.2012

FIZIOLOGIE

CONTRA-TRANSPORTUL SODIU-HIDROGEN SI SODIU-CALCIU.

 In urma acestui mecanism sodiul este deplasat spre interiorul celulei iar
calciu in exteriorul celulei.
 Antiportul de calciu este prezent in toate membranele celulare, ambii
ioni avand aceiasi proteina carrier.
 Aceasta modalitate de transport se adauga la mecanismul de transport
de calciu existent in unele celule.
 Contratransportul sodiu-hidrogen este foarte important la nivelul tubuli
contort proximal al nefronului, unde concomitent cu deplasarea sodiului
in afara lumenului, ionii de hidrogen ies din celula.

Desc?rcat de Ale Alex (botalexandru@yahoo.com) Page 19 of 19