LICEUL TEHNOLOGIC “ AUREL VLAICU “

Loc. LUGOJ, Str. CERNEI Nr. 42 Cod. 305500

Tel. / Fax : 0256354002 / 0256352604
E-mail : aurelvlaiculugoj@yahoo.com

TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR
DIN BETON
Tehnologia de transport a betonului

Operatia de transport a betonului de la statia de preparare la locul de punere in

opera terbuie sa indeplineasca o serie de conditii:

- in timpul operatiilor de transport si manevrare a betonului trebuie sa se evite

segregarea acestuia fenomen care e favorizat de vibratii si socuri.Daca ci toate
masurile luate segregarea betonului s-a prdous se impune reamestecarea betonului
fara insa a se adauga apa

- sa pastreze intacta compozitia initiala a betonului prin evitarea scurgerii laptelui de

ciment,prin eventualele neetanseitati ale mijlocului de transport

- in vederea evitarii inceperii prizei betonului inainte de punerea sa in opera e

necesar ca durata operatiilor de incarcare-transport-descarcare-compactare sa se
inscrie in limtele prevazute de normative in functie de temperatura amestecului de
beton si in functie de tipul de ciment folosit

in cazul transportului betonului cu autobasculanta durata maxima de transport se

reduce cu 15minute fata de prevederile din tabel - sa permita realizarea unui grad cat
mai inalt de mecanizare Avantajele economice ale preapararii betonului in fabrici
centralizate se pot pune in valoare numai daca se folosesc si mijloace de transport
corespunzatoare. Transportul betonului la distante in general mai mari de 500m se
recomanda sa se faca cu una din urmatoarele metode:

1.Cu autoagitatoare

2.Cu automalaxoare

In cazul distantelor de transport mai mici sau egale cu 10km se recomanda ca la

transportul betonului sa se foloseasca autoagitatoarele. Acestea sunt autovehicule
speciale formate dintr-un autocamion de baza si o toba rotitoare cu v=4-5rot/min
prevazuta in interior cu palete elicoidale (2 de regula) care au rolul de a amesteca
betonul gata preparat in timpul transportului pentru a se evita segregarea. Situatiile
care se mai intalnesc uneori sunt cand betonul se transporta cu autobasculantele nu
sunt recomandate deoarece nu sunt indeplinite conditiile de evitare a segregarii si de
pastrare intacta a compozitiei betonului. Transportul betonului la o distanta mai mare
de 10km se face cu automalaxoare.Aceste mijloace de transport spre deosebire de
autoagitatoarele care transporta beton gata preparat asigura prepararea betonului
chiar in timpul transportului. Un automalaxor e alcatuit din urmatoarele componente
Automalaxoarele preiau in general de la fabrica de betoane ,beton sub forma de
amestec uscat.In timpul transportului se dozeaza numai cantitatea de apa necesara
amestecata de beton;dozare care se face cu circa 15min inainte de a se ajunge la
destinatie.Acest procedeu de transport permite lungirea distante de transport si
prepararea unor betoane de foarte buna calitate. Transportul betonului pe distante
mai mici de 500m in interiorul santierului se pot folosi dumperele,vagonetii. La
constructiile hidrotehnice subterane transportul betonului se face cu vagoane
speciale automalaxoare ca de exemplu VAM-9 (functioneaza pe aer comprimat).

Transportul betonului prin pompare

Este o metoda moderna de transport a betonului cu o productivitate ridicata(20-45m3

/h) si care se foloseste atunci cand trebuiesc turnate volume de beton fara
intrerupere. Prin acest procedeu se poate transporta betonul pe orizontala prin
conducte pana la distante de 300-400m si la diferente de nivel uzual pana la
40m.Pentru pompare se utilizeaza pompe cu 1 sau 2 pistoane sau pompe
pneumatice.
Transportul pneumatic al betonului este o metoda moderna de transport care are
avantaje in ceea ce priveste productivitatea si capacitatea betonului transportat.

Transportul betonului pe verticala si partial si pe orizontala se realizeaza la multe

constructii cu ajutorul macaralelor cu capacitati si raze diverse si transportul si pe
orizontala pe distante limitate bene incarcate cu beton cu capacitatea in general
pana la 7000dm3 . Aceste bene se incarca cu beton in general la nivelul solului din
alte mijloace de transport si trebuie sa asigure o descarcare fractionata pentru a se
evita socurile puternice asupra cofrajelor,armaturilor si pentru a se diminua riscul de
segregare. Atunci cand exista conditii favorbaile de teren la executarea barajelor din
beton se pot utiliza cu eficienta ridicata macaralele funiculare.
Transportul betonului prin burlane (horboti) si prin jgheaburi se utilizeaza atunci cand
inaltimea de cadere libera a betonului ar depasi 1.5m.Prin cadere libera de la h>1.5m
exista riscul ca betonul sa se segrege.

Tehnologia de punere in opera a betonului

Prin punerea in opera a betonului se intelege ansamblu de operatii prin care betonul
se introduce(se toarna) in cofraje si se compacteaza. Atat modul de turnare cat si
procedeul de compactare depind de tipul de element de constructie,de
caracteristicile betonului proaspat si de mijloacele pentru care se dispune pentru
compactare.

1.Pregatirea turnarii betonului

Inainte de a se incepe efectiv turnarea betonului se vor respecta dupa caz

urmatoarele verificari:

- terenul de fundatie,dimensiunile in plan,si cotele de nivel ale sapaturilor

- cofrajele,elementele de sustinere a cofrajelor,armaturile si piesele inglobate

- nu se admite turnarea elementelor de fundatie din beton armat direct pe terenul de

fundare ci numai prin intermediul unui strat de egalizare din beton cu grosimea de
minim 5cm.

- se verifica corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si pe nivel cu cele

prevazute in proiect

- se verifica orizontalitate si planeitatea cofrajelor pentru placi sau grinzi

- verticalitatea cofrajelor pentru stalpi si diafragme corespondenta pozitiei acestora

cu cele ale elementelor similare de la nivelurile inferioare]

- existenta masurilor pentru mentinrea formei cofrajelor si pentru asigurarea

etanseitatii lor

- masurile pentru fixarea cofraelor de elementele de sustinere

- rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere,existenta si montarea corecta a

contravantuirilor,existenta dispozitivelor care asigura o decofrare usoara

- dispozitia corecta a armaturilor conform proiectului si existenta distantierilor

- instalarea conform proiectului a pieselor care vor ramane inglobate in beton sau a
celor care servesc pentru realizarea golurilor de montaj in elementele de beton

- inainte de a incepe turnarea betonului cofrajele si armaturile se vor curata de

eventualele corpuri straine

- in cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect se vor adopta masurile care
se impun - in urma efectuarii verificarilor si a adoptarii masurilor care se impun (daca
e cazul) se intocmeste un proces verbal

- suprafetele de beton turnate anterior si intarit si care urmeaza sa vina in contact cu

betonul proaspat va fi curatata cu deosebita grije prin ciocanire de pojghita
superficiala de lapte de ciment si eventual de betonul slab contactat iar materialul
rezultat va fi indepartat folosind aer comprimat sau jet de apa sub presiune
 - esafodajele din lemn,betonul vechi sau ziduri care urmeazaa sa vina in contact cu
betonul proaspat vor fi bine udate de mai multe ori cu 2-3 ore inaintea de turnarea
betonului si imediat inainte de turnarea acesteia iar apa care eventual stagneaza in
denivelari va fi indepartata prin aer comprimat - daca se constata ca mai exista
crapaturi intre elementele cofrajelor din lemn si care nu s-au inchis dupa udarea
acestora se vor adopta masuri necesare pentru etanseizare

- inainte de a incepe efectiv turnarea betonului se va verifica rezistenta si

caracteristicile functionale a utilajului pentru transportul betonului si pentru
compactarea sa

- se interzice inceperea turnarii betonului inainte de efectuarea verificarilor

mentinoate anterior si de adoptarea eventualelor masuri care se impun.

2.Reguli generale de betonare

Lucrarile de betonare ale unui element de constructie sau ale unei constructii
trebuiesc conduse nemijlocit de catre conducatorul tehnic direct al lucrarii respective
si care va consemna derularea lucrarilor in regim de betonare. In tot timpul turnarii
betonului se va supraveghea mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor si a
cofrajelo,armaturilor si se vor adopta cu operativitate masurile care se impun pentru
remedierea oricarei deficiente constatate.Atat deficientele constatate cat si masurile
adoptate trebuiesc consemnate in condica de betonare. Betonul sosit la lucrare
trebuie turnat cat mai repede posibil(max 15min) fara intreruperi iar in situatiile in
care acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru. La locul de punere in opera
descarcarea betonului trebuie sa se faca pe cat posibil direct in cofaje sau in
bene,pompe de beton,hobati sau jgheaburi evitandu-se orice manevrari suplimentare
care nu sunt necesare. Daca betonul adus la locul de turnare prezinta segregari
trebuie procedat la descaracarea si reamestecarea lui pe platofme specile fara insa a
se adauga apa sau alte materiale.

- inaltimea de cadere libera a betonuluinu trebuie sa fie mai mare de 1.5m

- turnarea betonului liber de la h>1.5m trebuie sa se faca prin jgheaburi sau prin
tronsoane trunconice de tuburi metalice (hobati)

- betonul turnat trebuie sa fie rasprindit unfirom in lungul elementului respectiv

- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta si se vor urmari in mod special armaturile la partea superioara a
grinzilor in consola;daca totusi se constata asemenea defecte le trebuiesc corectate
in timpul turnarii

- se vor urmari cu atentie inglobarea complea a armaturii in beton si realizarea

grosimii stratului de acoperire conform prevederilor proiectului
- nu este permisa scuturarea sau ciocanirea armaturilor in timpul turnarii betonului si
nici asezarea pe armaturi a vibratorului in timpul compactarii betonului turnat

- nodurile cu armaturi dese trebuie sa se urmareasc cu atentie la umplerea completa

a sectiunii si daca e cazul trebuie sa se intervina prin indesarea betonului cu
sipci,vergele metalice cu care sa se actioneze eventual prin ferestre laterale
prevazute in peretii cofrajului concomitent cu vibrarea mecanica

- in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente se vor crea posibilitati de

introducere a betonului prin fereastra laterala pe unde se va introduce si virbatorul

- circulatia muncitorilor si a mijloacelor pentru transportul local al betonului trebuie sa

se faca pe cai speciale care sa nu reazeme direct pe armaturi sau pe cofraj

- instalarea podinelor pentru ciruclatia muncitorilor si a mijloacelor de transport a

betonului pe plansee turnate anterior precum si depozitarea provizorie pe acestea a
scheletelui cofrajului,armaturilor pentru planseele superioare este permisa numai
dupa 24-36ore de la turnarea betonului in functie de tipul de ciment utilizat si de
temperatura mediului

- intervalul maxim de timp intre suprapunerea a 2 straturi succesive de beton fara a

se preiclita caracterul de monolit se admite in general sa fie mai mic decat durata de
incepere a prizei cimentului,acesta depinzand de tipul de ciment si de tempereatura

- rosturile accidentale de lucru se produc atunci cand un strat de beton ar urma sa

fie turnat peste un alt strat a carui varsta masurata de la intrarea apei in contact cu
cimentul depaseste o anumita limita peste care nu se mai realizeaza o legatura
suficienta intre straturi si nu este permisa nici tulburarea betonului prin vibrare

Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie

1.La betonarea stalpilor,peretilor,puturilor de recipienti si a radierelor fata de conditiile

mentionate anterior trebuie sa se mai respecte urmatoarele reguli:

- inaltimea de cadere libera a betonului pana la partea superioara a cofrajului,a

terenului de de betonare sau a betonului turnat anterior sa nu depaseasca 1m

- betonarea trebuie sa se faca fara intreruperi chiar si atunci cand betonul se

introduce prin ferestre laterale

- turnarea betonului se face in straturi orizontale cu grosimea de 30-50cm,

suprapunera stratului unioform de beton trebuind sa aiba loc inainte de incepera
prizei in srtatul imediat inferior

2.La betonarea grinzilor sau a placilor se vor respecta urmatoarele reguli:

- turnarea betonului in grinzile si planseele care au legatura cu stalpii se va incepe

numai dupa ce s-a constatat si s-au consemnat tasarile betonului turnat in stalp
pentru a se asigura legatura corespunzatoare a betonului din aceste elemente
- turnarea betonului in grinzi se va face in straturi orizontale

- la turnarea placilor se vor utiliza reperi de grosime dispusi la distanta minim de 2m

intre ei pentru a se respecta grosimea prevazuta in proiect

3.Betonarea elementelor masive

- se considera elemente masive,elementele din beton sau beton armat la care

niciuna dintre dimensiuni nu este mai mica de 1.5m

- la elementele masive trebuie evitata aparatia unor solicitari interne importante

datorita constractiei si degajarii de caldura din perioada prizei si intaririi betonului in
acest scop se recomanda urmatoarele masuri:

- utilizarea la preaparea betonului a agregatelor de diametru mare

- folosirea unei compozitii de beton cu lucrabilitate corespunzatoare

- folosirea de cimenturi corespunzatoare cu compozitie speciala si cu adaos sau cu

termicitate scazuta

- utilizarea de aditivi plastifianti

- asigurarea la preparaera betonului a unei temperaturi scazute

- uilizarea la pomparea betonului de adaosuri de tip:zgura,cenusa etc

Constructiile masive in vederea betonarii se fragmenteaza in ploturi de betonare ale

caror dimensiuni se determina tinand seama de distanta maxima dintre rosturile de
dilatatie sau defactie si necesitatea de a asigura turnarea continua a betonului intr-un
astfel de plot in vederea asigurarii caracaterului de monolit.

- betonoarea elementelor masive se face in straturi orizontale cu grosimea de 20-

50cm

- in cazurile in care e necesar se vor folosi aditivi care intarzie priza

- in cazul in care la betonare s-a produs o intrerupere depasindu-se astfel timpul de

incepere a prizei atunci reluarea betonarii va putea sa aiba loc numai dupa ce
betonul turnat anterior a dobandit o rezistenta minima (12daN/cm2 )

- pentru reluarea betonarii rosturile de lucru se trateaza,tratament care consta in

spalarea supafetei betounului cu jet de apa sub presiune pentru indepartarea
pojghitei superficiale de lapte de ciment si realizarea unei suprafete rugoase pe care
betonul din noul strat sa adere cat mai bine;peste suprafata rugoasa se asterne un
strat de mortar de ciment cu grosimea 3-5cm si un dozaj de 500-600kg/m3

- in cazul turnarii unui beton proaspat peste un beton vechi intarit suprafata betonului
vechi se prelucreaza (spituiste) cu ciocanul de abataj sau prin buciardare manuala cu
ciocane speciale dupa care se sufla cu apa sub presiune sau cu aer comprimat
3.Tehnologia de compacatare a betonului

Operatia de compacatare a betonului are drept scomp umplerea completa a

cofrajului in care este turnat fara goluri de aer.Operatia de compacatare este
indispensabila pentru obtinerea unei bune aderenete a betonului cu armatura,pentru
obtinera unor rezistente mecanice corespunzatoare si pentru cresterea rezistentei
ala inghet-dezghet la actiunea factorilor agresivi si pentru o buna impreabilitate a
betonului

Compactarea se realizeaza de regula prin vibrare mecanica,temporar in situatii

deosebite pentru perioade scurte si volume mici de beton se poate folosi si
compactarea manuala. Prin vibrarea betonului se reduct fortele interne de coeziune
iar betonul se transforma dintr-un corp plastic intr-un fluid care curge si umple
cofrajul,fata sa se orizontalizeaza iar aerul este expulzat. Compactarea prin vibrarea
se aplica betoanelor semiplastice plastice si vartoase.

Betoanele fluide suprapuse compactarii prin vibrare prezinta un risc ridicat de

segregare. Comportarea prin vibrare se poate realiza in 2 moduri:

a.Prin transmiterea directa a vibratiilor de la vibrator la beton cu ajutorul vibratoarelor

de interior (pervibratoarele)

b.Prin transmiterea indirecta a vibratiilor cu ajutorul vibratoarelor exterioare care

actioneaaza asupra cofrajului sau fetei superioare a betonului.

a.Vibrarea interioara se executa cu pervibratoarele care se introduc in masa

betonului proaspat turnat

1.motor electric

2.suport

3.multiplictor de statii cu roti dintate

4.ax flexibil
5.butelie metalica

6.ax cu mase excentrice

Frecventa vibratiilor este de 6000-12000vibratii/min.Vibratiile se trnasmit buteliei si

prin intermediul acesteia betonului. Dupa sistemul constructiv si modul de actiune
vibratorul de itnerior poate sa fie electromecanic,electromagnec,cu motoare cu
ardere interna sau cu aer comprimat. Alegerea tipului de vibrator se face in functie de
dimensiunile elementului care se toarna si de posibilitatile de a introduce butelia
vibratorului printre barele de legatura.Durata capcitatii prin vibrare este cuprinsa intre
5-30secunde mergand pan ala 60 de secunde.Semnele exterioare dupa care se
constata ca vibrarea trebuie incheiata sunt:

1.betonul nu se mai taseaza

2.supfrafata betonului devine orizontala si lucioasa

3.inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului dupa ce in prealabil

diametrul acestuia se micsoreaza

Distantele dintre 2 puncte succesive de introducere a buteliei vibratorului este de

1.4·r0 (raza de actiune a vibratorului in beton). Grosimea stratului de beton carre se
supune virbararii se recomanda sa nu depaseasca ¾ din lungimea buteliei. La
compactarea unui nou strat de beton,butelia vibratorului terbuie sa patrund 5-15cm in
stratul compactat anterior. Intervalul de timp intre turnarea si compactarea betonului
trebuie sa fie mai scazut si nu trebuie sa depaseasca inceperea prizei.

b.Compactarea exterioara se realizeaza cu vibratoare de cofraj,placi vibrate sau

mase vibrante. Vibratoarele de cofraj se prind cu ajutorul unor dispozitive de
elementele de rezistenta ale cofrajului si se folosesc in special la compactarea
betonului in stalpi puternici armati in pereti subtiri la captuseala tunelurilor si galeriilor
hidrotehnice. Mesele vibrante folosesc de regula la compactarea betonului turnat in
elemente prefabricate ca stalpi,grinzi.Masa vibranta sustine cofrajul armatura si
betonul prin intermediul unor sisteme elastice. Placile vibratoare se folosesc la
compactarea betonului turnat in plansee de beton sau la fundatii sau imbracaminti de
drumuri. Grosimea stratului de beton suspus compactarii trebuie sa fie de 1.1- 1.35
de ori mai mare decat grosimea finala pe care trebuie sa o aiba betonul compactat in
functie de cerintele si lucrabilitatea betonului.

4.Tehnologia de executie a lucrarilor de betonare pe timp friguros

Se considera ca perioada de timp friguros intervalul in care temperatura mediului

este sub 5 grade Celsius.In cazul tarii noastre in general perioada 15decembri-
15martie impune masuri speciale pentru executare lucrarilor de betoane.In cazul
santierelor situate la o altitudine mai mare de 500m acest interval este mai mare.
Atat priza cat si fenomenul de intarire a betonului sunt puternic influentate de
scaderea temperaturii. Astfel la 5grade Celsisus perioada pana la inceperea prizei
poate fi de 2- 5ori mai mare decat la 20de grade Clesius.Intarirea betonului la 0oC
fara insa a ingheta este foarte lenta si conduce dupa 28 de zile de la turnare la o
rezistenta care ar fi obtinuta la 8-10grade temp de 20de grade celsius Daca betonul
ingheaza in perioada de priza atunci dupa dezghet trebuie tratat de hidratare dar
rezistenta scade considerabil. Daca betonul ingheata imediat dupa terminarea prizei
atunci dupa dezghet betonul se segrega si nu isi mai recapata proprietatile. Daca
inghetul se produce in perioada in care betonul are deja suficienta rezistenta pentru a
rezista inghetului atunci pe perioada inghetuli se incetineste procesul de
hidratara,dupa dezghet cimentul isi reia proprietatile hidratante dar rezistenta scade
intr-o oareacare masura. In principal se recomanda ca lucarile de betonare sa se
faca la temperaturi pozitive ale mediului. Lucrarile de betonare nu vor incepe daca
temperatura mediului exterior este mai mica de 50 iar daca au fost incepute atunci
betonarea se va opri.Daca temperatura este mai mica de -100 se vor aplica masuri
eficiente de protejare a betonului pentru a se evita degradarea acestuia. Masurile
specifice care se adopta in perioada de tipmp friguros trebuie sa tina seama de
urmatoarele elemente: - regim termoclimatic real - dimensiunile constructiei - gradul
de expunere a lucrarii - executia oricarei lucrari de betonare neceista un control
riguros Dupa terminare turnarii bgetonul turnat trebuie protejat astfel incat sa asigure
o temperatura mai mare de 5 grade celsius pe perioada de intarire pana la rezistente
mai mari de 50daN/cm2 rezistenta de la care se considera ca inghetul numai puoate
pune in pericol calitatea betonului.In acest scop suprfetele libere ale betonului se vor
proteja imediat dupa turnare prin acoperire cu folii de polietilena prelate saltele
termoizolante astfel incat intre acestea si suprafata betonului sa ramana uns trat de
aer stationar de circa 3- 4cm. In cazul in care se prevede prin proiect ca temperatura
betonului terbuie izolata in perioada de cofrare temperatura in masa betonului se va
masura in zonele cel mai expuse racirii si in acest scop se va practica in masas
betonului turnare gauri in care se vor introduce termometre.