DISCIPLINA: CHIRURGIE CU NURSING SPECIFIC

1. Forma cea mai complexă a dezinfecției 8. Soluție hidroelectrolitice se consideră: 

este:  a) plasma proaspătă; 
a) antisepsia;  b) masa eritrocitară; 
b) asepsia;  c) soluție de clorură de potasiu; 
c) sterilizarea;  d) serul fiziologic; 
d) antisepsia și asepsia;  e) gelatina. 
e) nici un răspuns nu este corect.  9. Din punct de vedere etiopatogenic,
2. Împiedicarea contactului dintre plaga ocluziile intestinale se clasifică în:
operatorie și germeni este dată de: a) dinamice, organice și mixte; 
a) dezinfecție;  b) mecanice și mixte; 
b) sterilizare;  c) înalte și joase; 
c) asepsie;  d) dinamice, joase și mixte; 
d) antisepsie;  e) nici un răspuns de mai sus nu este corect. 
e) nici un răspuns nu este corect.  10. Semnele radiologice caracteristice
3. Distrugerea germenilor prezenți în plagă pentru ocluziile intestinale sunt
este dată de:  reprezentate de:
a) dezinfecție;  a) nișa; 
b) sterilizare;  b) ascensionarea hemidiafragmului stâng; 
c) asepsie;  c) opacitate la nivelul hipocondriului stâng; 
d) antisepsie;  d) imagini hidroaerice; 
e) nici un răspuns nu este corect.  e) pneumoperitoneu subdiafragmatic. 
4. Asepsia este:  11. Sindromul peritonitic prezintă
a) metodă profilactică a dezinfecției;  următoarele elemente clinice: 
b) dezinfecție în focar;  a) vărsăturile și diareea; 
c) dezinfecție curentă;:  b) sughițul și vărsăturile; 
d) dezinfecție terminală;  c) durerea și vărsăturile; 
e) toate răspunsurile sunt corecte.  d) durerea și contractura abdominală; 
5. Instrumentele sterilizate prin fierbere e) diareea și sughițul. 
sunt considerate sterile timp de: 12. Cauzele cele mai frecvente de
a) 4 ore;  pancreatită acută sunt: 
b) 6 ore;  a) infecțiile virale; 
c) 8 ore;  b) bolile metabolice; 
d) 24 ore;  c) litiaza biliară și alcoolismul; 
e) 48 ore.  d) traumatismele; 
6. Autoclavul este folosit pentru:   e) bolile endocrine. 
a) sterilizarea cu vapori sub presiune;  13. Afirmația adevărată, privind
b) sterilizarea prin aer cald;  tratamentul necrozei din pancreatita
c) sterilizare cu formol;  acută, este:
d) sterilizare cu formaldehidă;  a) necroza sterilă trebuie tratată pe cale
e) sterilizarea cu oxid de etilen.  chirurgicală, precutanată sau mixtă;
7. Principala cauză a traumatismelor b) necroza și colecțiile infectate pe cale
cranio-cerebrale este:  chirurgicală, precutanată sau mixtă;
a) accidente rutiere; c) puncția ghidată a țesutului pancreatic
b) accidente de muncă;  sănătos; 
c) accidente sportive;  d) antibioticoterapia sistemică precoce; 
d) accidente produse pe front;  e) sfincterotomie endoscopică. 
e) nici un răspuns nu este corect. 
14. Formele anatomopatologice de e) antibioterapie pe cale generală. 
colecistită acută sunt următoarele, cu 20. Următoarea afirmație, legate de
excepția: cancerul de sân, nu este adevărată:
a) colecistita acută catarală; a) frecvența bolii a crescut considerabil în
b) colecistita acută gangrenoasă;  ultimii ani; 
c) colecistita acută reziduală scleroatrofică;  b) reprezintă cea mai frecventă formă de
d) hidropsul vezicular;  cancer la femei; 
e) colecistita acută flegmonoasă.  c) boala se întâlnește la ambele sexe; 
15. Diagnosticul pozitiv de colecistită acută d) etiopatogenia bolii nu este pe deplin
se stabilește pe baza următoarelor cunoscută; 
elemente,  cu excepția:  e) incidența maximă a bolii apare la
a) antecedente de litiază;  pubertate. 
b) sindrom infecțios: febră, frisoane, 21. Factorul determinant în producerea
leucocitoză;  herniilor este: 
c) semne de retenție biliară: subicter, icter;  a) stările de denutriție; 
d) debutul durerilor în flancul stâng cu b) obezitatea; 
iradiere postero-inferioară;  c) efortul; 
e) colecist palpabil, apărare musculară d) sarcinile repetate; 
localizată, bloc inflamator.  e) nici unul. 
16. În litiaza căilor biliare principale se 22. Mecanismul patogenic al strangulării
întâlnesc următoarele forme clinice, cu herniilor nu include: 
excepția: a) distensia bruscă a intestinului prin gaze; 
a) forma clasică cu durere, febră, icter;  b) ocluzia prin obstrucție bruscă; 
b) forma cu icter continuu;  c) obstrucția prin calculi fecaloizi; 
c) icter cu angiocolită gravă;  d) comprimarea piciorului ansei prin con
d) angiocolită ictero-uremigenă;  mezenteric; 
e) forma gangrenoaspă.  e) traumatismul. 
17. Tiroiditele sunt:  23. În sacul de hernie se poate găsi
a) hipertrofii difuze a glandei tiroide;  următorul organ:  
b) inflamații ale glandei tiroide;  a) intestinul subțire; 
c) hipertrofii localizate de natură distrofică b) colonul sigmoid; 
ale glandei tiroide;  c) cecul; 
d) sunt cele mai frecvente afecțiuni ale d) pancreasul; 
glandei tiroide;  e) epiplonul. 
e) toate răspunsurile sunt corecte.  24. Agentul etiologic principal al ulcerului
18. Următoarea afirmație, despre mastita gastric este: 
acută, nu este adevărată:  a) fumatul; 
a) este mai frecventă sub 20 ani;  b) helicobacter pylory; 
b) este mai frecventă peste 40 ani;  c) tonusul vagal crescut; 
c) ombilicarea mamelonului este factorul d) reflexul gastro-duadenal; 
favorizant;  e) scăderea rezistenței mucoasei gastrice. 
d) nu se dezvoltă niciodată posttraumatic;  25. Cancerele colonice reprezintă: 
e) poate fi urmarea unui hematom a) 8 % din tumorile maligne; 
intraglandular.  b) 20 % din tumorile maligne; 
19. Tratamentul profilactic al mastitelor c) 40 % din tumorile maligne; 
include:  d) 55 % din tumorile maligne; 
a) suspendarea progresivă a sânului;  e) peste 60 % din tumorile maligne. 
b) evacuarea puroiului prin incizie; 
c) tratamentul aniinflamator local; 
d) aspirația laptelui cu pompa; 
26. Următoarele afirmații referitoare la 30. Diagnosticul de apendicită acută poate
hidrosadenită sunt adevărate, cu excepția: fi afirmat pe baza următoarei triade:
a) se prezintă sub formă de nodul hipodermic a) durere și apărare musculară în fosa iliacă
de aspectul unei nodozități dureroase; b) este dreaptă, febră, leucocitoză; b) vărsături,
localizată auxilar;  diaree, febră; 
c) este pruriginoasă;  c) melenă, anemie și senzație de sete; 
d) specific este multiplicarea leziunilor;  d) durere în epigasru și hipocondrul drept,
e) reprezintă o acumulare de furuncule la vărsături și febră; 
nivelul cefei.  e) oprirea tranzitului intestinal pentru gaze și
27. Flegmonul este o infecție acută a materii fecale, meteorism și nivele 
țesutului celular subcutanat caracterizată hidroaerice la examenul radiologic. 
clinic prin  următoarele perioade de 31. Complicațiile acute ale ulcerului
evoluție, cu excepția:  gastro-duadenal sunt: 
a) perioada de inflamație;  a) perforația, penetrația și hemoragia; 
b) faza de reparație;  b) penetrația, stenoza și hemoragia; 
c) perioada de consolidare;  c) perforația, stenoza și hemoragia; 
d) perioada de invazie;  d) perforația, penetrația și stenoza; 
e) perioada de necroză. e) cancerizarea, stenoza și hemoragia. 
28. Următoarele afirmații cu privire la 32. Leziunile închise ale țesuturilor moi pot
luxațiile recidivante sunt adevărate, cu fi, cu excepția: 
excepția: a) entorsele; 
a) au loc la articulațiile foarte mobile, în b) ruperea mușchilor; 
special la umăr;  c) sindromul de compresie îndelungat; 
b) survine în timpul unei contracții violente, d) hemoragie; 
când se produce o ruptură ligamentară; c) e) șoc traumatic. 
luxația recidivează de până la 20-30 de ori, cu 33. Hemoroizii sunt: 
ocazia unui eveniment banal; d) poate fi a) scurgeri de sânge din regiunea anorectală; 
consecința unei afecțiuni capsulare cu primul b) dilataţii varicoase ale plexurilor venoase
traumatism; e) apariția ei este facilitată de o din submucoasa anorectală; c) dilatații
deformație congenitală a extremităților venoase la nivelul sigmoidului; 
osoase.  d) dilatații a venelor anale; 
29. Următoarele afirmații cu privire la e) nici un răspuns nu este corect. 
contuzia prin strivire sunt adevărate, cu 34. Diagnosticul diferențial în
excepția: trombembolii se face cu:
a) reprezintă o formă ușoară de leziune a) varicele; 
periferică care nu duce în mod obișnuit la  b) embolismul pulmonar; 
complicații;  c) abcese; 
b) complicațiile renale (crush sindrom);  d) artrita; 
c) pentru a produce sindromul de strivire este e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte. 
necesar ca o masă musculară să fie  privată de 35. Avantajele narcozei prin intubare ar
irigare;  fi: 
d) sindromul de strivire a fost descris cel mai a) simplitatea metodei; 
des ca apărând în cazul strivirii  musculaturii b) nu este nevoie de aparataj specific; 
membrelor inferioare;  c) efectuarea narcozei fără pregătire specială; 
e) compresiunea trebuie să se exercite mai d) dozarea mai exactă a preparatului
mult de 2 ore, dar nu mai mult de 15 ore,  narcotic; 
interval în care se realizează o suprimare e) nici un răspuns nu este corect. 
circulatorie. 
36. Metodele hemostazei provizorii sunt 43. Endarterita obliterantă nu se
următoarele, cu excepția: caracterizează prin:
a) compresiune digitală;  a) dureri acute în mușchii gambei; 
b) aplicarea garoului;  b) temperatură locală; 
c) ligaturarea vasului  c) pulsul slab sau lipsește; 
d) folosirea buretelui hemostatic  d) picioarele devin reci; 
e) pansare provizorie a vasului  e) paliditatea tegumentelor. 
37. Accidentele și incidentele 44. Complicațiile anesteziei peridurale:
hemotransfuziei sunt următoarele, cu a)hipnoză; 
excepția: b) puncționarea durei mater; 
a) transfuzia incompatibilă;  c) analgezie; 
b) șoc hemotransfuzițional;  d) hematom epidural; 
c) șoc hemoragic;  e) insomnie. 
d) transmiterea unei boli infecțioase;  45. Flegmonul este o inflamație a țesutului:
e) penetrarea vasului. a)cutanat; 
38. Timpul începerii perioadei b) muscular; 
preoperatorii este:  c) subcutanat; 
a) debutul bolii;  d) adipos; 
b) internarea în staționar;  e) osos. 
c) începutul pregătirii către operație;  46. În electrotraumă clinic nu se
d) adresarea la medicul de familie;  depistează: a)pârlirea părului; 
e) toate tăspunsurile sunt corecte.  b) linii simetrice; 
39. Complicațiile postoperatorii pot fi:  c) scăderea TA; 
a) hemoragia din plaga postoperatorie;  d) hiperemia tegumentelot; 
b) edemul pulmonar;  e) echimoze. 
c) peritonita;  47. Hemoragiile medicale apar în urma:
d) cicatrizarea helicoidală;  a)traumatismelor; 
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte.  b) lezării unui vas în timpul actului operator;
40. Fracturile, după forma liniei de c) fracturilor deschise; 
fractură, pot fi, cu excepția: d) arsurilor cu substanțe chimice; 
a) transversale;  e) toate răspunsurile sunt corecte. 
b) longitudinale;  48. Hemoragia primitivă apare: 
c) oblice;  a)la câteva ore de la traumă; 
d) multiple;  b) imediat;
e) spiroide.  c) la 1-2 zile; 
41. Pansamentele pot fi de mai multe d) la 7-8 zile; 
tipuri:  e) la 10-15 zile. 
a) pansament protector; 49. Perioada de incubație în furuncul este
b) pansament gipsat;  de: 
c) pansament compresiv;  a) 7-10 zile; 
d) pansament absorbant;  b) 1-2 zile; 
e) toate răspunsurile sunt corecte.  c) 1-3 zile; 
42. Antraxul nu se transmite prin:  d) 4-7 zile; 
a) cale respiratorie;  e) 5-7 zile; 
b) cale digestivă;  50. Flegmonul este provocat de: 
c) contact direct cu animalele bolnave;  a) streptococ; 
d) infecții de laborator;  b) clostridiu; 
e) cale sexuală.  c) stafilococ; 
d) stafilococ și streptococ; 
e) toate răspunsurile sunt corect. 
1. Sterilizarea cu căldură umedă se face 9. Leziunile închise ale scalpului sunt: 
prin: a) fierbere;  a) echimoze; 
b) vapori sub presiune;  b) hematomul; 
c) flambare;  c) plaga împușcată;
d) fierul de călcat;  d) escoriația; 
e) încălzire la roșu.  e) plaga înțepată. 
2. La poupinel se sterilizează:  10. Parametrii prin care se urmăresc
a) instrumentar medical metalic;  traumatismele cranio-cerebrale sunt:
b) obiecte din sticle;  a) repaus motor; 
c) pulbieri utilizaţi în laborator;  b) repaus verbal; 
d) obiecte din ceramică;  c) repaus rectal; 
e) comprese.  d) repaus ocular; 
3. Subastanțele antiseptice sunt:  e) repaus nasal. 
a) alcoolul;  11. Ocluziile intestinale mecanice sau
b) substanțe iodate;  organice se produc prin:
c) substanțe clorurate;  a) obstrucție; 
d) substanțe oxidante;  b) strangulare; 
e) acidul benzoic.  c) obstacol parietal; 
4. Rolul principal al asistentei medicale d) obstacol extraparietal; 
este de a asigura: e) dezechilibre majore hidroelectrolitice. 
a) nevoile pacienților imobilizați;  12. Simptomele caracteristice ocluziei
b) îndepărtarea stimulilor nocivi;  intestinale sunt: 
c) prevenirea complicațiilor;  a) accelerarea tranzitului intestinal, sughițul și
d) promovarea siguranței.  inapetența; 
5. Asistenta de salon la internarea b) vărsăturile, diareea și meteorismul
pacientului: abdominal; 
a) verifică identitatea pacientului;  c) pirozisul, eructațiile, regurgitațiile; 
b) evoluează statusul clinic;  d) durerile abdominale și vărsăturile; 
c) asigură condiții de viață confortabile;  e) întreruperea tranzitului intestinal și
d) îi explică pacientului tehnica chirurgicală; meteorismul abdominal. 
e) explică programul secției.  13. Examenul radiologic în peritonitele
6. Substanțele clorurate sunt:  acute poate evidenția:
a) Soluția Dakin;  a) distensia anselor intestinale; 
b) cloraminele;  b) pneumoperitoneu; 
c) clorhexidina;  c) ștergerea umbrei psoasului; 
d) permanganatul de potasiu;  d) ștergerea reliefului mucos intestinal; 
e) fenoseptul.  e) nici una de mai sus. 
7. Durerea în hipocondriul drept este dată 14. Diagnosticul diferențial în peritonitele
de: a) colecistită;  acute se face cu: 
b) apendicită acută subhepatică;  a) pancreatita acută; 
c) sigmoidite;  b) infarctul miocardic acut; 
d) glob vezical;  c) adenita mezenterică; 
e) pseudochist de coadă de pancreas.  d) sarcina extrauterină ruptă; 
8. Durerea difuză este dată de:  e) nici una de mai sus. 
a) peritonită; 
b) hemoperitoneu netraumatic; 
c) infarct entero-mezenteric; 
d) ocluzii intestinale; 
e) Zona Zoster. 
15. Principiile tratamentului chirurgical în 21. Următoarele afirmații, la
peritonitele acute secundare sunt: colecistectomia laparoscopică, sunt
a) eliminarea sursei de contaminare;  adevărate:
b) reducerea contaminării prin toaleta și a) este cea mai modernă tehnică; 
drenajul cavității peritoneale; b) este o tehnică mini-invazivă; 
c) tratarea infecției reziduale şi prevenirea c) se adresează, în special, formelor
reapariției infecției; complicate de colecistită cronică litiazică;
d) îndepărtarea obstacolului și restabilirea d) are rezultate postoperatorii excelente; 
tranzitului intestinal; e) morbiditatea postoperatorie este practic
e) reechilibrarea hidroelectrolitică și nutriția. nulă. 
 16. Obiectivele antibioticoterapiei în peritonitele 22. Dtagnosticul diferențial din colecistita
acute difuze sunt următoarele: a) scăderea acută include următoarele afecțiuni:
numărului și gravității bacteriilor preoperator;  a) ulcerul perforat; 
b) limitarea extensiei și recidivei;  b) apendicita acută subhepatică; 
c) reducerea nivelului inoculării înainte și c) pancreatita acută:; 
postoperator; d) cistita acută; 
65  e) infarctul miocardic.
d) drenajul cavității peritoneale;  23. Limfangita acută a glandei mamare: 
e) eliminarea sursei de contaminare.  a) este o complicație infecțioasă ce apare în
17. Din punct de vedere morfopatologic, se perioada alaptării;
deosebesc următoarele forme de pancreatită  b) debutează lent, insidios; 
acută:  c) prezintă hipotermie; 
a) forma cognitivă;  d) prezintă frisoane; 
b) forma edematoasă;  e) nici un răspuns nu este corect. 
c) forma flegmonoasă;  24. Diagnosticul diferențial al abcesului
d) forma supurată;  mamar se face cu:
e) forma necrotico-hemoragică.  a) staza lactată; 
18. Leziunile tubului digestiv din pancreatita b) colecistita acută; 
acută sunt reprezentate de: a) c) mastita acută carcinomatoasă; 
gastroduadenite;  d) erizipelul mamar; 
b) perforații jejunale;  e) carcinomul mamar. 
c) nefrită tubulo-interstițială;  25. Semnele clinice caracteristice tumorilor
d) celulită retroperitonială;  benigne pot fi:
e) hemoragii digestive superioare.  a) tumoară bine delimitată; 
19. Sindromul dispeptic din colecistita b) evoluție rapidă; 
cronică litiazică se caracterizează prin c) aderențe la planurile învecinate; 
următoarele  manifestări clinice:  d) tumoară încapsulată; 
a) meteorism abdominal;  e) nedureroasă. 
b) eructații;  26. Sunt considerați factori de risc pentru
c) somnolență postprandială;  cancerul mamar:
d) disfagie;  a) antecedentele familiale de cancer de sân; 
e) migrene intolerabile.  b) antecedentele personale de cancer de sân; 
20. Indicația de tratament chirurgical în c) menopauza precoce; 
colecistita cronică litiazică se impune în  d) obezitatea; 
următoarele situații:  e) sarcinile multiple. 
a) colecistita cronică microlitiazică; 
b) colici veziculare repetate; 
c) colecistită cronică complicată; 
d) colecistită cronică sclero-atrofică; 
e) litiază pigmentară în cadrul bolii hemolitice. 
27. Examenul radiologic în cancerul de sân 33. Elementele morfologice care alcătuiesc
include: o eventrație sunt: 
a) opacitate nodulară rotundă;  a) orificiul de eventrație; 
b) structură omogenă;  b) sacul de eventrație; 
c) retracție cutanată sau a mamelonului;  c) conținutul eventrației; 
d) mictrocalcificări fine sau extratumorale;  d) femurul; 
e) desen transparent peritumoral bine e) nici unul. 
delimitat.  34. Din punct de vedere etiologic,
28. Elementele anatomice ale herniilor eventrațiile pot fi:  
sunt:  a) postoperatorii; 
a) punctul herniar;  b) posttraumatice; 
b) traectul parietal;  c) mixte; 
c) conținutul herniar;  d) complexe; 
d) învelișurile externe;  e) idiopatice. 
e) hernia interstițială.  35. Următoarele afirmații, referitoare la
29. Factorii favorizanți în producerea megacolonul funcțional, sunt adevărate:
herniilor sunt: a) are evoluție benignă; 
a) rezistența deficitară a musculaturii a) are evoluție malignă; 
peretelui;  b) nu este consecința nici unui obstacol; 
b) ereditatea;  c) constipația este simptomul major; 
c) efortul fizic;  d) frecvent ajunge la ocluzie veritabilă. 
d) tușitorii cronici;  36. Tratamentul chirurgical al
e) nici unul. megacolonului congenital poate consta în: 
30. Obiectivele tratamentului chirurgical a) colestomie; 
al herniilor sunt:  b) rezecție anorectală; 
a) reintegrarea intraabdominală a viscerelor c) coborârea retrorectală a colonului; 
herniate;  d) irigigrafia; 
b) suprimarea sacului;  e) hemicolectomie dreaptă.
c) refacerea solidă a peretelui;  37. Complicațiile acute ale ulcerului gastric
d) rezecția intestinală;  sunt: 
e) nici unul.  a) penetrația; 
31. Herniile inghinale:  b) perforația; 
a) sunt mai frecvente la bărbați datorită c) hemoragia; 
persistenței canalului peritoneo-vaginal; d) stenoza; 
b) sunt mai frecvente la femei, unde se pot e) malignizarea. 
strangula;  38. Complicațiile cronice ale ulcerului
c) sunt cele mai frecvente tipuri topografice gastric cuprind: 
de hernii;  a) penetrația; 
d) pot apare după apendicectomie;  b) stenoza; 
e) sunt afecțiuni maligne.  c) malignizarea; 
32. Hernia ombilicală a adultului:  d) hemoragia; 
a) se întâlnește mai des la femeile obeze;  e) perforația. 
b) este cea mai frecventă formă de hernie la 39. Tratamentul medical al ulcerului
bărbați;  gastric cuprinde: 
c) este cea mai frecventă formă de hernie la a) antiacide; 
femei;  b) AINS; 
d) la bărbații obezi este adeseori asociată cu c) antagoniști de receptori H2; 
varietatea inghinală congenitală; e) se d) sucralfat și compuși coloidali de bismut; 
asociază cu afecțiuni care cresc presiunea e) anticuagulante. 
intraabdominală. 
39. Tratamentul medical al ulcerului 45. Simptomele funcționale ale polipozei
gastric cuprinde:  recto colonice sunt: 
a) antiacide;  a) puseuri diareice; 
b) AINS;  b) constipație; 
c) antagoniști de receptori H2;  a) hemoragii intestinale; 
d) sucralfat și compuși coloidali de bismut;  c) dureri abdominale difuze; 
e) anticuagulante.  d) inapetență. 
40. Diagnosticul paraclinic al ulcerului 46. Manifestările clinice caracteristice
gastric constă în:  cancerului colonic sunt: 
a) examen radiologic baritat;  a) durerile abdominale; 
b) compiuter tomografie;  b) tulburări ale tranzitului intestinal; 
c) RMN;  c) constipația; 
d) endoscopie gastrică cu biopsie;  a) diareea; 
e) ecografie.  d) febra. 
41. Obiectivele patogenice ale 47. Prognosticul cancerului de colon tratat
tratamentului chirurgical în ulcerul gastric chirurgical este influențat de:
sunt: a) stadiul evolutiv; 
a) vagotomia selectivă;  b) momentul operator; 
b) îndepărtarea leziunii;  c) gradul de diferențiere neoplazică; 
c) stomac hipoacid;  d) sediul anatomic al tumorii; 
d) vagotomia tronculară;  e) vârstă. 
e) refacerea circuitului digestiv cât mai 48. Tabloul clinic al prolapsului rectal
aproape de fiziologia normală;  mucos este reprezentat de: 
42. Examenul clinic al abdomenului, în a) jenă dureroasă în regiunea ano-rectală; 
ulcerul duodenal perforat, în primele ore b) scurgeri sangvinolente anale după scaune; 
de la  debut, prezintă:  c) scurgeri mucoase între scaune; 
a) prezența contracturii abdominale la d) incontinența materiilor fecale; 
palpare;  e) constipație. 
b) abdomenul este imobil cu respirația;  49. Caracteristicile infecțiilor chirurgicale
c) prezența matității hepatice;  sunt următoarele: 
d) hiperextensie cutanată;  a) infecția chirurgicală are caracter invaziv; 
e) reflexele abdominale cutanate sunt abolite.  b) infecția chirurgicală este de obicei
43. Factorii alimentari care cresc riscul de monomicrobiană; 
cancer gastric sunt:  c) focarul infecțios este, de regulă, evident la
a) nitrații;  examenul clinic sau prin investigații 
b) consumul crescut de sare;  paraclinice; 
c) consumul de fructe;  d) focarul infecțios se tratează medical, prin
d) consumul de vegetale;  administrare de antibiotice cu spectru  larg; 
e) fumatul. e) infecția chirurgicală este, de obicei,
44. Următoarele afirmații, referitoare la polimicrobiană. 
cancerele colonice, sunt adevărate: 50. Cauza determinantă a infecțiilor
a) afectează egal ambele sexe;  chirurgicale este reprezentată de o serie de
b) afectează predominent sexul bărbătesc;  germeni  patogeni, dintre care cei mai
c) localizarea pe colonul stâng reprezintă importanți sunt: 
60%;  a) tenia echinococus; 
d) localizarea pe colonul drept reprezintă a) salmonele; 
40%;  b) stafilococul auriu;
e) se dezvoltă mai frecvent pe o mucoasă c) streptococul; 
sănătoasă.  d) gonococul.
51. Semnele clinice locale ale infecției 57. Contuziile toracice grave prezintă
chirurgicale sunt reprezentate de: următoarele mecanisme de producere:
a) rubor;  a) contuzia sau șocul direct, antrenând leziuni
b) limfangită;  din afară către înăuntru;
c) adenită;  b) leziuni prin compresie cu afectarea
d) ascensiune termică;  mediastinului, fracturi costale;
e) dolor.  c) traumatism violent în hipogastru pe o
52. Semnele clinice generale ale infecției vezică plină; 
chirurgicale sunt:  d) traumatism repetat în mezogastru; 
a) frisonul;  e) nici unul de mai sus. 
b) tahicardia;  58. În contuziile toracice grave, examenul
c) alterarea stării generale;  radiologic de urgență este esențial pentru
d) fluctuația;  a  depista: 
e) funcția laessa.  a) leziunile splinei; 
53. Faza supurativă a abcesului cald se b) deplasarea mediastinului; 
caracterizează prin următoarele elemente c) eventuale hematoame intraabdominale; 
clinice: d) acumulările pleurale aerice sau lichidiene; 
a) edem inflamator;  e) excepțional o ruptură de cupolă
b) accentuarea tumefacției;  diafragmatică. 
c) fluctuaţia;  59. Următoarele afirmații, cu privire la
d) curbă termică cu aspect oscilatoriu;  intubația oro-traheală practicată de
e) evacuarea spontană a puroiului.  urgență în  traumatismele toracicegrave,
54. Datorită elesticității oaselor lungi și sunt adevărate: 
grosimii periostului, copilul poate face a) suprimă caleaglotică și evită
unele  fracturi cu caracter particular:  obstrucționarea trecerii aerului către torace;
a) fractură subperiostică;  b) permite aspirația secrețiilor din trahee și
b) decolarea epifizară;  bronhii; 
c) fractură în lemn verde;  c) diminuează spațiul mort respirator de la
d) fractură de marș;  orificiile nazale până la arborele bronșic;
e) fractură în epolet.  d) nu permite rămânerea pentru mult timp în
55. Fracturile pot prezenta următoarele această poziție, fiind nevoie de  traheostomie
complicații:  odată ce bolnavul a fost internat în spital; 
a) leziuni vasculare;  e) prin intermediul sondei de intubație se
b) leziuni nervoase;  poate realiza respirația asistată. 
c) întreruperea masei musculare;  60. O plagă abdominală penetrantă poate
d) deschiderea fracturii;  afecta: 
e) nici una de mai sus.  a) un viscer parenchimatos, determinând
56. Următoarele afirmații referitoare la hemoragii; 
luxații sunt adevărate:  b) un viscer cavitar, determinând perforație; 
a) reprezintă întreruperea bruscă a c) mai multe viscere simultan; 
continuității oaselor datorită unui traumatism  d) glanda tiroidă; 
important;  e) nici un răspuns de mai sus nu este corect. 
b) cea mai frecventă este luxația scapulo- 61. Traumatismele mai puțin grave ale
humerală, antero-internă;  rinichiului se caracterizează prin două
c) reprezintă o deplasare a extremităților semne  clinice: 
articulare;  a) hematurie macroscopică imediată; 
d) luxațiile vechi sunt greu de redus fără b) durere în regiunea lombară prin palparea
intervenție chirurgicală;  bimanuală; 
e) luxațiile recidivante pot fi consecința unei c) anurie; 
afecțiuni capsulare ce apar cu primul  d) retenție completă de urină; 
traumatism.  e) sincopă. 
62. Caracterele generale ale herniilor 68. Triada funcțională a sindromului
necomplicate ale peretelui abdominal sunt: ocluziv se caracterizează prin: 
a) reductibilitatea;  a) durere abdominală; 
b) impulsiunea la tuse;  a) vărsături; 
c) indiferență la palpare;  b) oprirea tranzitului intestinal asociat cu
d) ireductibilitatea tumefacției;  meteorism; 
e) durere la palpare.  c) hematemeză; 
63. Herniile strangulate prezintă d) melenă. 
următorul tablou clinic:  69. Tabloul clinic din ocluziile intestinale
a) durere vie la nivelul herniei;  înalte se caracterizează prin:
b) grețuri;  a) debut insidios, lent, fără vărsături; 
c) vomă; a) starea generală mult timp conservată; 
d) accelerarea tranzitului intestinal;  b) meteorism abdominal; 
e) întreruperea tranzitului intestinal.  c) dureri intense; 
64. În apendicita acută, palparea d) absența sau discreția meteorismului
abdomenului poate evidenția următoarele abdominal. 
semne clinice: 70. Tabloul clinic din ocluziile intestinale
a) durere provocată, localizată în fosa iliacă joase se caracterizează prin:
dreaptă;  a) debut insidios, lent progresiv; 
b) durere provocată, totdeauna mai netă la b) starea generală mult timp conservată; 
decompresiunea bruscă a fosei iliace  drepte;  c) meteorism abdominal;
c) în hipogastru, tumefacţie imprecis d) dureri de intensitate redusă, discrete; 
delimitată, nedureroasă, fluctuația; d) în fosa e) absența sau discreția meteorismului
iliacă dreaptă semne de irigație peritoneală;  abdominal. 
e) contractură în fosa iliacă dreaptă;  71. Gangrena se manifestă prin: 
65. Peritonita apendiculară generalizată se a) paliditatea tegumentelor; 
caracterizează prin:  b) lipsa senzațiilor în zona respectivă; 
a) criza inițială cedează după 2-3 zile;  c) dureri; 
b) puls rapid, temperatura crescută;  d) eliminări urât mirositoare; 
c) întreruperea tranzitului intestinal;  e) febră. 
d) durerea persistă;  72. Fracturile, în funcție de sediul,
e) la palpare, zona dureroasă se întinde și topografic pot fi: 
depășește fosa iliacă dreaptă.  a) complete; 
66. După localizare, formele clinice de b) diafizare; 
apendicită acută, sunt:  c) metafizare; 
a) plastronul apendicular;  d) incomplete; 
b) apendicita pelvină;  e) epifizare. 
c) apendicita mezo-celiacă;  73. Semnele de certitudine în fracturi
d) apendicita în sacul de hernie;  sunt: 
e) apendicita subhepatică.  a) mobilitate anormală 
67. Peritonitele acute se exprimă clinic b) crepitație osoasă 
prin:  c) discontinuitate osoasă 
a) în perforația viscerală durerea apare brusc;  d) impotență funcțională 
b) vărsăturile sunt inconstante;  e) durere vie spontană 
c) contractura musculară a peretelui 74. După evoluția clinică, arsurile termice
abdominal;  au mai multe perioade: 
d) facies pământiu în stadiile avansate;  a) perioada de debut; 
e) relaxarea musculaturii abdominale și b) perioada de toxemie; 
atenuarea durerii.  c) perioada de șoc; 
d) perioada de septicotoxemie; 
e) perioada de convalescență. 
75. Fracturile oaselor bazinului pot fi:  82. Principiile de bază pentru realizarea
a) fără întreruperea integrității inelului unui pansament sunt:  
pelvian;  a) asepsia perfectă; 
b) fracturi ale crestei și aripei osului iliac, b) absorbția secrețiilor; 
ischionului, sacrului, coccisului; c) tractură c) schimbarea pansamentului se face la 2 ore; 
dublă cu traiect vertical;  d) aseptizarea plăgii; 
d) cu dezvoltarea parezelor și paraleziilor ale e) pansamentul nu trebuie să fie dureros. 
membrelor inferioare; e) toate răspunsurile 83. Sterilizarea cu căldură umedă se face
sunt corecte.  prin: 
76. Semnele clinice caracteristice a) fierbere; 
fracturilor oaselor bazinului sunt: b) vapori sub presiune; 
a) hemoragii masive;  c) flambare; 
b) poziția broaștei;  d) fierul de călcat; 
c) anurie;  e) încălzire la roșu. 
d) TA crescută;  84. Mijloacele pe care le putem folosi
e) VSN crescut.  pentru imobilizarea provizorie a
77. Politraumatismul include:  fracturilor sunt:
a) traumatism simplu;  a) atele Cramer (facute din sârmă) care au
b) traumatism multiplu;  avantajul că sunt lungi şi pot fi mulate pe 
c) traumatism asociat; corpul rănit; 
d) traumatism combinat;  b) atele din material plastic; 
e) toate răspunsurile sunt corecte,  c) atela gipsată;
78. La baza scoliozei congenitale stau:  d) mijloace improvizate care pot folosi orice
a) dereglări segmentare ale coloanei;  obiect rigid (scândurele de lemn, rigle, 
b) deformația corpurilor și arcurilor placaj, beţe, bastoane, umbrele, coadă de
vertebrale;  mătură, schiuri, scoarţă de copac etc.).
c) deformația cuneiformă a corpurilor e) nici un răspuns nu este corect. 
vertebrali;  85. Tabloul clinic în prostatită se
d) afectarea aparatului ligamentar;  caracterizează prin: 
e) afectarea aparatului muscular.  a) febră; 
79. Tratamentul trombemboliilor se face b) retenție de urină; 
cu:  c) dureri în perineu și anus; 
a) anticuagulante;  d) glanda mărită și dureroasă; 
b) antibiotice;  e) nici un răspuns nu este corect. 
c) aplicarea ciorapilor elastici;  86. Tratamentul în prostatita cronică
d) opiacee;  include: 
e) comprese calde.  a) antibiotice; 
80. În tratamentul șocului traumatic, se b) intervenție chirurgicală; 
vor administra:  c) vasodilatatoare; 
a) analgezice;  d) masajul glandei; 
b) blocaj novocainic;  e) fizioproceduri. 
c) inhalații cu O2;  87. Tabloul clinic în hidrocel se
d) bronhodilatatoare;  caracterizează prin: 
e) transfuzii de sânge sau substituenți a) mărirea difuză a scrotului; 
sangvini.  b) la palpare o formațiune elastică; 
81. Metodele hemostazei provizorii sunt:   c) dilatarea venelor spermatice; 
a) compresiune digitală;  d) la percuție matitate; 
b) aplicarea garoului;  e) febră. 
c) ligaturarea vasului; 
d) folosirea buretelui hemostatic; 
e) pensare provizorie a vasului. 
88. Fimoza se caracterizează prin:  95. Septicemia clinică se caracterizează
a) stenozarea inelului prepuțial;  prin:
b) are caracter genetic;  a) constipații; 
c) se întâlnește mai frecvent la copii;  b) cefalee, insomnii; 
d) tratamentul de elșecție sunt fizioproceduri c) febră, frison; 
și antibiotice;  d) leucocitoză, VSH crescut; 
e) stază urinară.  e) dereglarea funcțiilor organelor
89. Varicocelul se caracterizează prin:  parenchimatoase. 
a) testicolul este micșorat prin atrofie;  96. Clinic, tetanosul se caracterizează
b) dilatație a venelor la nivelul scrotului;  prin: 
c) ca tratament se face masajul scrotului;  a) Râs sardonic; 
d) senzație de greutate în scrot;  b) opistotonus; 
e) funcția sexuală este dereglată.  c) respirație anevoioasă; 
90. Abcesul este:  d) convulsii foarte dureroase; 
a) colecție purulentă determinată printr-o e) dereglări a tractului gastro-intestinal. 
membrană piogenă;  97. Pozițiile bolnavului pe masa de
b) este provocată de streptococ;  operație sunt:
c) ceste provocată de stafilococ;  a) decubit dorsal; 
d) se localizează la orice nivel a corpului;  b) decubit lateral; 
e) ca tratament se aplică comprese calde și c) decubit ventral; 
masaj.  d) poziția ginecologică; 
91. Abcesele localizate în organele interne e) poziția broaștei. 
se caracterizează prin:  98. Complicațiile postoperatorii pot fi: 
a) febră;  a) hemoragia; 
b) frison; b) edemul pulmonar; 
c) transpirații abundente;  c) pneumonia postoperatorie; 
d) leucocitoză;  d) edemul laringian; 
e) fluctuație.  e) nici un răspuns. 
92. Erizipelul, cel mai des, afectează:  99. Cele mai periculoase forme de
a) pielea feței;  hemoragii sunt următoarele:
b) pielea capului;  a) arteriale; 
c) mai rar trunchiul;  a) venoase; 
d) gambele;  b) capilare; 
e) nici un răspuns nu este corect.  c) parenchimatoase; 
93. Flegmonul clinic se caracterizează d) toate hemoragiile. 
prin: 100. Bandajele moi pot fi de câteva tipuri: 
a) lipsa poftei de mâncare;  a) protectoare; 
b) febră;  b) adezive; 
c) cefalee;  c) triunghiulare; 
d) frison;  d) gipsate; 
e) constipații.  e) de tifon. 
94. Septicemia, după sursa de infectare, se
clasifică:
a) de rănire; 
b) în urma bolilor organilor interne; 
c) postoperatorii; 
d) fulgerătoare; 
e) criptogenă. 
 DISCIPLINA: ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA OMULUI
1. Scheletul mâinii este format din oasele:
a) humerus;
b) radius şi cubitus (ulnă);
c) tarsiene, metatarsiene şi falange;
d) carpiene, metacarpiene şi falange.
2. Scheletul piciorului este format din
oasele:
a) femur;
b) tibie şi fibulă;
c) carpiene, metacarpiene şi falange;
d) nici unul din oasele enumerate.
3. Scheletul trunchiului este format din:
a) coloana vertebrală, omoplat, claviulă;
b) coloana vertebrală, humerus, radius, ulna;
c) coloana vertebrală, femur, tibie, fibulă;
d) coloana vertebrală, coaste, stern.
4. Pe faţa anterioară a braţului se găseşte
muşchiul:
a) triceps femural;
b) biceps femural;
c) triceps brahial;
d) biceps brahial.
5. Stomacul comunică cu duodenul prin
orificiul:
a) cardie;
b) Oddi;
c) ileocecal;
d) piloric.
6. Vascularizaţia nutritivă a ficatului este
asigurată de:
a) vena portă;
b) vena cavă inferioară;
c) vena hepatică;
d) artera hepatică.
7. În dreptul orificiului de vărsare a venei
cave superioare se găseşte:
a) nodul atrioventricular;
b) fasciculul His;
c) reţeaua Purkinje;
d) nodul sinoatrial.
8. Vascularizaţia inimii este asigurată de:
a) artera carotidă comună stângă;
b) artera coronară dreaptă şi artera
subclaviculară dreaptă;
c) venele coronare dreaptă şi stângă;
d) arterele coronare dreaptă şi stângă.
9. Arterele splenică şi hepatică se desprind
din:
a) trunchiul brahiocefalic;
b) arterele intercostale;
c) artera mezenterică superioară;
d) trunchiul celiac.
10. Sistemul nervos central este format
din:
a) măduva spinării şi nervii spinali;
b) emisferele cerebrale;
c) encefal, nervi cranieni, măduva spinării şi
nervii spinali;
d) encefal şi măduva spinării.
11. Locul de intrare şi de ieşire a
rădăcinilor nervilor spinali se află la
nivelul:
a) fisurii mediane anterioare;
b) şanţului median posterior;
c) şanţul anterior;
d) şanţurilor lateral anterior şi lateral
posterior.
12. Rădăcina posterioară a nervului spinal
este formată din:
a) axonii neuronilor din ganglionul spinal;
b) dendritele neuronilor din ganglionul
spinal;
c) dendritele neuronilor somato şi
viscerosenzitivi;
d) dendritele şi axonii neuronilor din
ganglionul spinal.
13. Nervul acustico-vestiular (perechea a
VIII-a) este un nerv:
a) pur motor, deoarece intervine în funcţia de
echilibru;
b) motor şi senzitiv, deoarece mişcă ciocanul,
nicovala, scăriţa şi intrevine în funcţia
de auz;
c) pur senzitiv, deoarece transmite senzaţiile
tactile de la nivelul urechilor;
d) pur senzitiv, deoarece transmite informaţia
auditivă şi de orientare în dimensiunile
spaţiului (echilibru).
14. Nervul hipoglos (perechea a XII-a) este 19. Laringele este localizat la nivelul
un nerv: vertebrelor:
a) pur senzitiv, deoarece transmite informaţia a) toracice IV-VI;
gustativă de la nivelul limbii; b) cervicale IV-VI;
b) pur motor, deoarece comandă mişcarea c) toracice II-VII.
vălului palatin; 20. Posterior de laringe se află:
c) senzitiv şi motor, deoarece intervine în a) faringele;
senzaţia gustativă şi mişcarea limbii; b) traheia;
d) pur motor, deoarece intervine la contracţia c) timus;
muşchilor limbii. d) glanda tiroidă.
15. Nervul facial este: Barem de corectare :
a) pur motor, deoarece produce contracţia 1. d;
muşchilor masticatori; 2. d;
b) pur senzitiv, deoarece transmite senzaţia 3. d;
tactilă la nivelul feţei; 4. d;
c) motor şi senzitiv, deoarece produce 5. d;
contracţia muşchiului pleoapei şi transmite 6. d;
senzaţia de durere de la nivelul globului 7. d;
ocular;
d) nici una dintre cele de mai sus. 8. d;
16. Emisferele cerebrale sunt 9. d;
interconectate prin: 10. d;
a) corpul calos; 11. d;
b) comisurile albe anterioare şi posterioare; 12. d;
c) trigonul cerebral (fornixul); 13. d;
d) trigonul hipoglosului. 14. d;
17. SNV cuprinde:
a) două componente care acţionează 15. d;
complementar şi antogonic; 16. a;
b) două formaţiuni morfofuncţionale 17. b;
periferice diferite: parasimpatică şi simpatică; 18. a;
c) structuri receptoare vescerale, căi aferente 19. a;
specifice, centri de integrare şi căi 20. a.
eferente spre efectorii viscerali;
d) neuroni efectori preganglionari cu axoni
amielinici şi, respectiv, neuroni
postganglionari cu axoni groşi, bogat
mielinizaţi.
18. Cavitatea nazală este:
a) organ olfactiv;
b) organ respirator;
c) organ gustativ.
1. Cartilajele mici ale laringelui sunt: 9. Antebraţul include următoarele grupuri
a) cricoid; de muşchi:
b) aritenoid; a) lateral;
c) tiroid; b) medial;
d) corniculare; c) posterior;
e) cuneiforme. d) anterior.
2. Plămânul are următoarele feţe: 10. Coapsa include următoarele grupuri de
a) costală; muşchi:
b) pelviană; a) anterior;
c) mediastinală; b) posterior;
d) diafragmatică. c) lateral;
3. Plămânul stâng este alcătuit din d) medial.
următorii labi: 11. Glandele salivare mari sunt
a) superior; următoarele:
b) mediu; a) parotidă;
c) inferior. b) faringiană;
4. Bazinul este format din următoarele c) submanibulară;
oase: d) sublingnală.
a) cocsal; 12. Dintele este alcătuit din:
b) stern; a) coroană;
c) sacru; b) col;
d) femur. c) corp;
5. Centura scapulară include următoarele d) rădăcină.
oase: 13. Peretele stomacului este constituit din
a) clavicula; următoarele straturi:
b) humerusul; a) mucos;
c) scapula; b) submucos;
d) sacru. c) endocard;
6. Sternul este format din următoarele d) endometrin.
porţiuni: e) muscular;
a) manubrium; f) seros.
b) apofiza stiloidă; 14. Intestinul subţire este împărţit în
c) apufiza csiforidă; următoarele porţiuni:
d) corp. a) porţiunea duodenală;
7. Coasta este formată din următoarele b) porţiunea pelviană;
porţiuni: c) porţiunea jejunului;
a) cap; d) porţinea ileonului.
b) condie; 15. Ficatul este alcătuit din următorii labi:
c) col; a) labul stâng;
d) corp. b) labul drept;
8. Braţul include următoarele grupuri de c) labul mijlociu;
muşchi: d) labul superior.
a) anterior; 16. Pancreasul este alcătuit din
b) lateral; următoarele porţiuni:
c) posterior; a) cap;
d) medial. b) col;
c) corp;
d) coadă.
17. Rinichiul este alcătuit din următoarele 24. Măduva spinării are următoarele
straturi: funcţii:
a) cortical; a) funcţia de absorbţie;
b) muscular; b) funcţia reflexă;
c) medular; c) funcţia de conducere;
d) epitelial. d) funcţia de excreţie.
18. Sinusul renal include: 25. Cerebelul face legătură cu encefalul şi
a) colicele renale mici; măduva spinării prin următorii peduculi:
b) colicele renale mari; a) penduculii posteriori;
c) atrine; b) penduculii inferiori;
d) bazinetul. c) penduculii medii;
18. Sinusul renal include: d) penduculii superiori.
a) colicele renale mici; 26. Glabul ocular constă din următoarele
b) colicele renale mari; tunici:
c) atrine; a) tunica externă;
d) bazinetul. b) tunica superioară;
19. Pereţii cordului sunt formaţi din c) tunica medie;
următoarele straturi: d) tunica internă.
a) endorard; 27. Tunica medie al globului ocular se
b) miocard; împarte în următoarele porţiuni:
c) miametriu; a) iris;
d) epicard. b) corp ciliar;
20. Aorta este formată din următoarele c) scleră;
porţiuni: d) membrana vasculară propriu zisă.
a) aorta ascendentă; 28. Labirintul osos al urechei interne
b) aorta laterală; include următoarele porţiuni:
c) arcul aortei; a) vestibulul;
d) aorta descendentă. b) melcul;
21. De la arcul aortei se desprind c) canalele semicerculare;
următoarele ramuri: d) cavitatea uterină.
a) trunchiul braheocefalic; 29. Hipofiza este alcătuită din următoarele
b) vena cavă superioară; porţiuni:
c) artera carotidă comună stângă; a) lobul anterior;
d) artera subclaviulară stângă. b) lobul intermediar;
22. Ramurile impare ale aortei abdominale c) lobul superior;
sunt: d) lobul posterior.
a) trunchiul cileac; 30. Glanda tiroidă este alcătuită din
b) artera mezenterică superioară; următorii lobi:
c) artera faringiană; a) lobul superior;
d) artera mezinterică inferioară. b) lobul inferior;
23. Vena portă este formată din c) lobul stâng;
următoarele ramuri: d) lobul drept.
a) vena lienală;
b) vena uterină;
c) vena mezenterică superioară;
d) vena mezenterică inferioară.
 DISCIPLINA: REABILITAREA MEDICALĂ

1. Varietatea de curent aplicată în metoda 7. Îndată după contuzia țesuturilor moi,

de galvanizare şi electroforeză este: local se aplică următoarea metodă cu
a) curent pulsativ de frecvenţă joasă; factori
b) curent de tensiune înaltă; fizici:
c) curent continuu de putere mică şi tensiune a) electroforeză cu analgetice;
mică; b) diadinamoterapie;
d) curent de frecvență medie; c) inductotermie;
e) curent de frecvență înaltă. d) crioterapia;
2. Aparatul destinat galvanizării este: e) aplicații cu parafină.
a) ”Romașca”; 8. Metoda cu cel mai pronunțat efect
b) ”Ecran”; antiinflamator este:
c) ”Tonus”; a) galvanizarea;
d) ”Potok-1”; b) fluctuorizarea;
e) ”Polius-1”. c) franclizarea;
3. Forma de impuls a curenţilor electrici d) diatermia cu unde scurte;
utilizaţi în somnul electrogen este: e) curenții interferențiali.
a) Dreptunghiulară; 9. Microundele milimetrice penetrează în
b) Triunghiulară; țesuturi până la o adâncime de:
c) Exponenţială; a) 1 mm;
d) Trapezoidală; b) 10 mm;
e) Sinusoidală. c) 5 cm;
4. Amplipulsterapia este contraindicată în: d) 8 cm;
a) artroze; e) 11 cm.
b) fracturi nefixate; 10. Razele infraroșii penetrează în țesuturi
c) nevralgii; la o adâncime de:
d) hipochinezia căilor biliare; a) 1 mm;
e) ulcer gastric în acutizare. b) 1mm – 1 cm;
5. Contraindicațiile magnitoterapiei cu c) 2-3 cm;
frecveță joasă sunt pentru: d) 4-5 cm;
a) boala Raynaud; e) 6-8 cm.
b) boala Parkinson; 11. Radiația infraroșie se bazează pe
c) hipotensiunea arterială; următoarea acțiune biofizică:
d) hipertiroidie; a) acțiunea fotochimică;
e) dismenoree. b) acțiunea fotoelectrică;
6. Metoda de tratament cu factori fizici c) acțiunea ionizantă;
locali, în fractura osului tibial, după d) acțiunea termică;
osteosinteza e) acțiunea mecanică.
cu placă și șurupuri, este: 12. Efectul acțiunii razelor infraroșii este:
a) electroforeza cu Ca; a) resorbția proceselor inflamatorii;
b) microunde decimetrice; b) diminuarea durerilor;
c) magnitoterapia cu frecvență joasă; c) mărirea sudoripației;
d) amplipulsterapia; d) acțiune bactericidă;
e) curenții Bernard. e) acțiune spazmolitică.
13. Procedura ce nu se referă la 19. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt
hidrotermoterapie este: în caz de:
a) cataplasma; a) reumatism degenerativ;
b) împachetarea; b) fracturi recente;
c) fricțiunea; c) cicatrici cheloide;
d) aplicația cu nămol; d) TBC activă;
e) dușul. e) afecţiuni neurologice.
14. Factorul principal de acțiune a 20. Excepția, de la efectele aplicaţiilor
dușurilor este: locale de căldură, este:
a) termic; a) antialgic;
b) mecanic; b) rezorbtiv;
c) chimic; c) spasmolitic;
d) electric; d) de asuplizare;
e) oscilator. e) hemostatic.
15. Contraindicaţiile hidrotermoterapiei Barem de corectare: 1. c; 2. d; 3. a; 4. b; 5.
sunt în caz de: c; 6. c; 7. d; 8. d; 9. a; 10. c; 11. d; 12. d; 13.
a) obezitate; d; 14. b; 15. d; 16. d; 17. b; 18. a; 19. d; 20. E
b) osteoporoză;
c) fibromialgie;
d) stări hemoragice;
e) durere cronică musculo-scheletară.
16. În profilaxia cărei maladii, la copii, se
utilizează iradierea cu raze ultraviolete
metoda generală:
a) reumatism;
b) rujeolă;
c) tusa convulsivă;
d) rahitism;
e) rubeolă.
17. În tratamentul kinetoterapeutic al
afecțiunilor aparatului cardiovascular
sunt:
a) 2 etape;
b) 3 etape;
c) 4 etape;
d) 5 etape;
e) 6 etape.
18. În escarile formate deja, se indică
următoarele metode fizioterapeutice:
a) RUS terapia;
b) Darsonvalizarea;
c) Parafină;
d) Ozocherită;
e) Toate metodele sus indicate.
1. Doi factori de bază în electroforeza 8. Senzațiile pe care le are bolnavul sub
medicamentoasă sunt: electrozi, în timpul electrosomnului, sunt:
a) procesul de polarizare; a) Arsură;
b) îmbunătăţirea circulaţiei sangvine şi b) Căldură;
limfatice; c) Vibrație ușoară;
c) sporirea proceselor metabolice; d) Înțepături moderate;
d) procesul de ionizare; e) Nici o senzație.
e) creșterea temperaturii generale. 9. Metoda cu microunde milimetrice este
2. Ţesuturile ce conduc rău curentul indicată pentru:
electric sunt: a) ulcer gastric;
a) sângele; b) melanoma;
b) limfa; c) plăgi trofice trentante;
c) osos; d) dereglarea sensibilității tegumentare;
d) lichidul cefalo-rahidian; e) necroza aseptică a țesutului osos.
e) ţesutul adipos. 10. Factorii ce nu sunt folosiţi cu scop de
3. Proceduri de galvanizare sunt indicate profilaxie sunt:
pentru: a) nămol curativ;
a) stări febrile; b) soarele;
b) hemoragii; c) aerul;
c) nevralgii; d) apa;
d) fracturi; e) ozocherit.
e) tumori. 11. Încălzirea ţesuturilor profunde se
4. Elecrosomn se indică în: obţine prin următoarele mijloace:
a) tumori maligne ale SNP; a) cataplasme;
b) hemoragii; b) băi de lumină generale;
c) arahnoidite; c) diatermie;
d) neuroastenie; d) microunde decimetrice;
e) sindrom hipotalamic. e) comprese calde.
5. Frecvenţele utilizate în 12. Metodele cu factori fizici, indicate în
diadinamoterapie sunt: hipovitaminoza D, sunt:
a) 10 Hz; a) spelioterapia;
b) 50 Hz; b) helioterapia;
c) 100 Hz; c) raze infraroşii;
d) 150 Hz; d) raze ultraviolete;
e) 200 Hz. e) diatermie cu unde scurte.
129 13. Manevrele fundamentale ale masajului
6. Efectele magnitoterapiei de frecvență manual tradiţional sunt:
joasă, forma continuă, sunt: a) netezirea;
a) Sedativ; b) frământarea;
b) Simpaticolitic; c) percuţia;
c) Excitator; d) fricţiunea;
d) Trofotrop; e) vibraţia.
e) Simpaticotonic. 14. Caracteristicile unui climat sunt:
7. Afirmația incorectă, în efectele a) temperatura şi variaţiile de temperatură;
magnitoterapiei cu frecvență joasă, este: b) umeditatea aerului;
a) penetrare în toate regiunile organismului; c) durata strălucirii soarelui;
b) aplicaţiile pot fi efectuate în condiții de d) presiunea atmosferică;
pansament ghipsat; e) precipitaţiile atmosferice.
c) metoda este non-termică;
d) aplicaţiile nu pot fi efectuate în plăgi;
e) senzația pacientului este de căldură puternică.
15. Efectele fiziologice ale masajului sunt
următoarele:
a) creşterea fluxului sanguin;
b) vasodilataţie superficială;
c) accelerarea returului venos şi limfatic;
d) relaxarea musculară ;
e) îndepărtarea aderenţelor şi fibrozei
16. Intensitatea curentului electric se
caracterizează prin faptul că:
a) reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de
timp;
b) reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de
suprafaţă;
c) se măsoară în amperi;
d) se măsoară în volţi;
e) se măsoară în amperi/m2
17. Cele 3 domenii principale ale
kinetologiei medicale sunt:
a) kinetologia profilactică;
b) kinetologia terapeutică;
c) kinetologia chirurgicală;
d) kinetologia sportivă;
e) kinetologia de recuperare.
18. Tehnicile kinetoterapiei, folosite pentru
aparatul cardiovascular, sunt:
a) mișcări pasive cu efecte circulatorii;
b) apnee voluntară;
c) contracții și relaxări musculare locale;
d) procedee de gimnastică vasculară;
e) exerciții libere de respirație.
19. Principiile reabilitării medicale sunt:
a) Principiul precocităţii tratamentului
recuperator;
b) Principiul conştiintizării şi participării
active pacient/specialist;
c) Principiul individualizării programului de
recuperare;
d) Principiul complexităţii tratamentului
recuperator;
e) Principiul includerii societății în procesul
de tratament.
20. În reabilitarea medicală, evaluarea
stabilește:
a) tehnicile şi metodele ce vor fi utilizate;
b) priorităţile de lucru;
c) obiectivele programului;
d) durata programelor;
e) eficienţa programului aplicat.
21. În conformitate cu criteriul vârstă,
kinetoterapia se clasifică în:
a) kinetoterapia la vârstnici;
b) kinetoterapia în pediatrie;
c) kinetoterapia la gravide;
d) kinetoterapia la copilul şcolar;
e) kinetoterapia în bolile neurologice.
22. În conformitate cu locul unde decurge,
kinetoterapia se clasifică în:
a) kinetoterapia la sala de kineto;
a) kinetoterapia la domiciliul pacientului;
b) kinetoterapia la patul bolnavului;
c) kinetoterapia la locul de muncă a
bolnavului;
d) kinetoterapia în instituțiile particulare.
23. Kinetoterapia se împarte în:
a) kinetoterapia analitică;
b) kinetoterapia terapeutică;
c) kinetoterapia profilactică;
d) kinetoterapia globală;
e) kinetoterapia chirurgicală.
24. Scopurile kinetoterapiei sunt:
a) ameliorarea capacității generale de mișcare
și a marelor funcții;
b) ameliorarea funcției segmentului sau
organului interesat direct în afecțiune;
c) prevenirea hipertensiunei arteriale;
d) prevenirea îmbătrânirii;
e) reîntoarcerea în familie.
25. Efectele generale ale masajului sunt:
a) creşterea metabolismului bazal;
b) scăderea metabolismului bazal;
c) ameliorarea stării generale;
d) hiperemie;
e) creşterea fluxului urinar.
26. Scopul kinetoterapiei respiratorii este:
a) de a umple mai mult și mai bine plămânii
cu aer;
b) de a antrena mușchii respiratori
c) de a menține elasticitatea plămînilor
d) de a amplifica mișcările toracelui și ale
diafragmului
e) de a antrena musculatura membrelor
inferioare
27. Indicațiile kinetoterapiei afecțiunii
sistemului gastrointestinal sunt:
a) ptoza organelor abdominale;
b) enterocolite;
c) apendicite;
d) peritonite;
e) constipații.
28. Asupra ţesutului celular subcutanat, Barem de corectare: 1. a; d. 2. c; e. 3. c; d.
masajul produce următoarele efecte: 4. d; e. 5. b; c. 6. a; b; d. 7. d; e. 8. c; d. 9. a;
a) scade afluxul de sânge; c; e. 10. a; e. 11. c; d. 12. b; d. 13. a; b; c; d;
b) stimulează refacerea elasticităţii ţesutului e. 14. a; b; c; d; e. 15. a; c; e. 16. a; c. 17. a; b;
conjunctiv; e. 18. a; c; d. 19. a; b; c; d. 20. a; b; c; d; e.
c) îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi 21. a; b; c; d. 22. a; b; c. 23. a; d. 24. a; b. 25.
eliminarea reziduurilor; a; c; e. 26. a; b; c; d. 27. a; e. 28. b; c; d. 29.
d) scade masa de ţesut gras; b; c. 30. a; c; d
e) creşte masa de ţesut muscular.
29. Efectele terapeutice ale aplicării
curentului galvanic sunt:
a) vasoconstrictor;
b) analgezic la polul pozitiv;
c) hiperemie activă la nivelul circulaţiei
superficiale şi profunde;
d) analgezic la nivelul electrodului negativ;
e) antialgic prin creşterea excitabilităţii
nervoase la nivelul polului pozitiv.
30. Efectele fiziologice ale ultrasunetului
sunt:
a) analgetice;
b) excito-motorii;
c) miorelaxante;
d) hiperemiante;
e) sedative.
 DISCIPLINA: AMP

1. Luarea la evidenţă şi supravegherea 1. Semne de pericole în sarcină:

gravidelor, în condiţii de AMP, are loc la: a) Tusea;
a) 14-18 săptămâni; b) Greţuri, vomă;
b) 12-16 săptămâni; c) Febra;
c) Până la 12 săptămâni; d) Diareea;
d) Până la 24 săptămâni; e) HTA.
e) Până la 36 săptămâni. 2. Contracepţia postpartum se poate
2. Semnul precoce al cancerului de col realiza prin:
uterin este: a) Lactaţii;
a) Eroziuni a mucoasei de col uterin; b) Raporturi sexuale intrerupte;
b) Infecţii fregvente; c) Contracepţia hormonală;
c) Frotiu după Papa-Nicolau; d) Dispositive;
d) Greaţa; e) Alimentaţia artificială a copilului.
e) Prurit a regiunii urogenitale. 3. Stările psiho-emoţionale ale lăuzei pot fi:
3. Diversificarea alimentaţiei la copilului a) Diaree;
sănătos se face la: b) Vomă;
a) 4-7 luni; c) Melancolia;
b) 6-7 luni; d) Depresia;
c) 8-9 luni; e) Astenia.
d) 1-2 luni; 4. Stările de urgenţă în lăuzie pot fi:
e) 12-14 luni. a) Stare febrilă;
4. Măsurile antropometrice la copii se b) Hiperexcitabilitate;
referă la: c) Eliminări purulente;
a) Masa corporală; d) Gastrită;
b) Circumferinţa abdomenului; e) Pielonifrită gestaţională.
c) Pliurile cutanate la membrile inferioare; 5. Necesarul pentru diagnosticul
d) IMC; cancerului mamar este:
e) Unităţile de pâine. a) Specula vaginală;
5. Managementul integrat al pacientului cu b) USG glandei mamare;
hemoragii abdominale presupune: c) Mamografia;
a) Administrare de lichide calde; d) Baghetă;
b) Poziţionare în decubit lateral; e) Lamelă de sticlă.
c) Aplicarea pungii cu gheaţă; 6. Identificarea şi planificarea populaţiei
d) Aplicarea termoforului; eligibile pentru scrining cancer mamar
e) Administrarea anticoagulantelor. este
6. Managementul integrat al pacientului cu vârsta cuprinsă între:
dizurie presupune: a) 12-18 ani;
a) Dischiderea robinetului; b) 20-45 ani;
b) Administrarea lichidelor; c) 45-68 ani;
c) Aplicarea compreselor calde în regiunea d) 8-10 ani;
lombară, băi fierbinţi; e) 70-75 ani.
d) Examenul ultrasonor; 7. Necesarul pentru tehnica prelevării
e) Cateterismul. probelor citologice este:
a) Bagheta;
Barem de corectare: 1. c 2. c 3. b 4. a 5. c b) Specula vaginală;
6. d c) Lamela de sticlă;
d) Seringa;
e) Corţang.
8. Identificarea şi planificarea populaţiei 15. Managementul pacientului cu urgenţă
eligibile pentru scrining cancer de col hipetensivă la domiciliu presupune:
uterin a) Poziţionarea pacientului;
este vârsta cuprinsă între: b) Administrarea lichidelor;
a) 13-18 ani; c) Întrebuinţarea preparatelor
b) 20-45 ani; antihipertensive;
c) 50-68 ani; d) Spălătura gastrică;
d) 70-75 ani; e) Clisma evacuatorie.
e) 8-10 ani. 16. Managementul pacientului cu infarct
9. Schimbările fizice şi psihoemoţionale, la miocardic la domiciliu presupune:
fetiţe şi băieţi în adolescenţă, sunt: a) Poziţionarea corectă a pacientului;
a) Dereglări de comportament; b) Transportarea de urgenţă;
b) Diabet zaharat; c) Administrarea preparatelor antidolore şi
c) Obezitate; anticoagulantelor;
d) Acromegalie; d) Îndreptarea la medicul de familie ;
e) Bronşita. e) Şcolarizarea rudelor pentru îngrijire la
10. Activităţile de îngrijire a copilului domiciliu.
sănătos sunt: 17. Asistenţă medicală de urgenţă a
a) Aromaterapia; pacientului cu astm bronşic presupune:
b) Alimentaţie naturală; a) Administrarea antihistaminicilor;
c) Imunizare conform calendarului vaccinării; b) Flux de aer;
d) Fizioterapia; c) Înlăturarea factorului declanşator;
e) Chinetoterapia. d) Utilizarea inhalatorului de buzunar;
11. Factorilor de risc pentru sănătatea e) Administrarea furosemidului.
copilului pot fi: 18. Educaţia pentru sănătate a pacientului
a) Încăpere bine iluminată; cu sechele ale accidentului vascular
b) Locuinţa aglomerată (persoană /m2 cerebral
); include:
c) Prezenţa persoanei cu TBC; a) Alimentaţia copioasă, consum de alcool;
d) Alimentaţia adecvată; b) Activităţi fizice dozate;
e) Practicarea sportului. c) Respectarea managementului
12. Tehnicile vaccinărilor sunt: medicamentos;
a) i/v; d) Abuz de alimente grase;
b) per/oral; e) Fumatul.
c) intracutanat; 19. Managementul integrat al pacientului
d) aerosol; cu edem şi ascită presupune:
e) cutanat. a) Instruirea cu evaluarea bilanţului hidric;
13. Rehidratarea copilului cu boala b) Microintervenţii locale (incizii,
diaretică acută se face cu: badijonări);
a) Soluţie izotonică; c) Administrarea diureticilor;
b) Regidron; d) Puncţia pleurală;
c) Plazma; e) Gimnastica curativă.
d) Cărbune activat; 20. Educaţia pentru sănătate a pacientului
e) Administrarea diureticilor. cu urolitiază include:
14. Conduita copilului bolnav cu infecţii a) Fitoterapia;
respiratorii se realizează prin: b) Consum de produse picante, volum hidric
a) Izolare, îngrijire; scăzut, consum de alcool;
b) Spitalizare; c) Aplicarea la timp a metodelor de diagnostic
c) Regim de carantină; diferencial imagistic;
d) Regim obişnuit; d) Utilizarea apelor minerale;
e) Instruire la distanţă. e) Tratament cu nămol.
21. Managementul integrat al pacientului Barem de corectare: 1. c, e. 2. a, c. 3. c, d. 4.
cu anurie presupune: a, c. 5. b, c. 6. b, c. 7. a, b, c. 8. b, c. 9. a, c.
a) Determinarea diurezei 24 ore; 10. b, c. 11. b, c. 12. b, c. 13. a, b. 14. a, b, c.
b) Cateterismul; 15. a, c. 16. a, c. 17. b, c, d. 18. b, c. 19. a, c.
c) Dieta hiposalină, 20. a, c. 21. b, c. 22. a, b, c. 23. a, c. 24. a, b,
d) Utilizăm pampersul; c, d, e.
e) Aplicăm termoforul în regiunea pubiană.
22. Supravegherea de maladie infecţioasă
TBC presupune:
a) Prelucrare antiepidemică a focarului;
b) Examinarea contacţilor;
c) Tratament chimioterapeutic;
d) Alimentaţia adecvată;
e) Kinetoterapia.
23. Educaţie pentru sănătate a pacientului
pentru hepatita virală include:
a) Tratament antiviral pe schema
contemporană;
b) Transfuzie de sânge şi a substituenţilor
sanguini;
c) Determinarea marcherilor virali hepatici;
d) Izolarea pacientului;
e) Eliberarea de la orele de educaţia fizică.
24. Educaţia pentru sănătate a pacienţilor
cu Diabet Zaharat include:
a) Evaluarea glicemiei;
b) Respectarea dietei;
c) Insulinoterapia;
d) Igiena picioarelor;
e) Şcolarizaea pacientului.

DISCIPLINA: OBSTETRICA ŞI GINECOLOGIE CU NURSING

SPECIFIC

1. La organele genitale externe se referă 3. Amenoreea reprezinta lipsa menstrei:

urmatoarele formaţiuni, cu excepţia: a) timp de 1 luna, în perioada reproductivă;
a) labiilor mari; b) timp de 3 luni;
b) vestibulului; c) timp de 4 luni, în lipsa sarcinii, lactaţiei;
c) clitorisului; d) în perioada preclimacterică;
d) perineului; e) timp de 6 luni, în lipsa sarcinii şi lactaţiei.
e) vaginului. 4. Amenoreea fiziologică apare în:
2. Glandele Bartholin sunt localizate: a) aplazia uterului şi vaginului;
a) parauretral; b) sarcină;
b) în treimea posterioară a labiilor mari; c) hipotireoza;
c) în grosimea labiilor mici; d) maladii psihice;
d) în vagin; e) anemii grave.
e) pe colul uterin.
5. Menopauza fiziologică este cauzată de: 11. Sarcina tubară în evoluţie se manifestă
a) majorarea nivelului de progesteron; prin următoarele simptome, cu excepţia:
b) producerea în exces a gonadotropinelor; a) semnelor sarcinii;
c) majorarea producţiei de hormoni steroizi; b) amenoreei;
d) epuizarea aparatului folicular ovarian; c) dimensiunile uterului mai mici decât
e) оmbătrânirea organelor genitale. termenul presupus al sarcinii;
6. Algodismenoreea este o dereglare a d) palpării unei formaţiuni în regiunea
ciclului menstrual care se manifestă prin: anexelor;
a) hiperpolimenoree; e) hemoragiei uterine masive.
b) disfuncţii anovulatorii; 12. Tratamentul sarcinii tubare constă în:
c) dureri în timpul menstruaţiei; a) înlăturarea trompei prin laparoscopie sau
d) menometroragii; laparotomie;
e) hemoragii disfuncţionale ovulatorii. b) chiuretaj uterin;
7. Conform Organizaţiei Mondiale a c) administrarea antibioticelor;
Sănătăţii, perioada pubertară cuprinde d) administrarea preparatelor estrogen-
etapa între: gestagene;
a) 9-16 ani; e) fizioterapie.
b) 10-20 ani; 13. Parenchimul glandei mamare constă
155 din ţesut:
c) 10-25 ani; a) adipos;
d) 10-18 ani; b) glandular;
e) 6-10 ani. c) muscular;
8 Eficacitatea contraceptivă este apreciată d) conjunctiv;
după indicele: e) nervos
a) Soloviov; 14. Miomul uterin este o tumora:
b) Țovianov; a) benignă;
c) Pearl; b) malignă;
d) Abuladze; c) limitrofă;
e) Genter. 156
9. Pe fundalul steriletului sunt posibile d) feminizantă;
următoarele accidente, cu excepţia: e) masculinizantă.
a) dereglărilor menstruale; 15. Sub acţiunea estrogenilor în endometru
b) expulziei steriletului; se produc modificările:
c) afecţiunilor inflamatorii; a) regenerare;
d) survenirii sarcinii; b) proliferare;
e) hiperprolactinemiei; c) secreţie;
10. La complicaţiile maladiilor sexual d) descuamare;
transmisibile nu se referă: e) metaplazie.
a) sterilitatea; 16. Sub acţiunea progesteronului în
b) cancerul de col; endometru se produc modificările:
c) endometrioza; a) regenerare;
d) sarcina ectopica; b) proliferare;
e) boala inflamatorie pelvină. c) secretie;
d) descuamare;
e) metaplazie
17. Durata unui ciclu menstrual fiziologic 3. Semnele prezumptive ale sarcinii sunt:
constituie: a) greaţa, voma;
a) 21-35 zile; b) pigmentaţia liniei albe şi a organelor
b) 20-38 zile; genitale externe;
c) 15-20 zile; c) modificări olfactive;
d) 20-21 zile; d) modificări ale libidoului;
e) 40-45 zile. e) variaţii ale tensiunii arteriale.
18. Durata unei sângerări menstruale 4. Modificarile caracteristice, care se
normale constituie: produc la nivelul glandelor mamare în
a) 3-7 zile; timpul
b) 5-9 zile; sarcinii, sunt:
c) 3-9 zile; a) hiperpigmentarea areolelor mamare şi a
d) 1-2 zile; mameloanelor;
e) 9-15 zile. b) creşterea în volum a glandelor mamare;
19. Simptomul irelevant pentru c) diminuarea turgorului glandelor mamare;
diagnosticul diferenţial al apendicitei cu d) prezenţa sectoarelor de infiltraţie dură,
sarcină tubară asimetria glandelor mamare;
întreruptă sunt: e) apariţia colostrului la exprimarea
a) întârzierea menstruaţiei; mamelonului.
b) febra; 5. Semnele sigure ale sarcinii sunt:
c) durerile hipogastrice (în regiunea a) aprecierea batăilor cordului fetal;
inferioară a abdomenului); b) creşterea abdomenului în volum;
d) prezenţa semnelor sarcinii; c) creşterea uterului în volum;
e) leucocitoza. d) aprecierea mişcărilor fetale de către
20. Agentul patogen al cancerului de col obstetrician;
este: e) palparea părţilor fetale mari.
a) gonococul; 7. Perioadele travaliului sunt următoarele,
b) virusul papiloma uman; cu excepţia:
c) toxoplazma gondii; a) preliminară;
d) virusul citomegalic; b) de dilatare a colului uterin;
e) chlamidia trachomatis. c) postnatală precoce;
Barem de corectare: 1. e; 2. b; 3. e; 4. b; 5. d) de delivrentă;
d; 6. c; 7. a; 8. c; 9. e; 10. c; 11. e; 12. a; 13. e) perioada de expulzie a fătului.
b; 14. a; 15. b; 16. c; 17. a; 18. a; 19. c; 20. b. 8. Prima perioadă a naşterii fiziologice se
1. Conduita gravidelor cu patologie cardio- caracterizează prin:
vasculară presupune: a) ştergerea şi dilatarea colului uterin;
a) consultarea cardiologului; b) creşterea frecvenţei şi duratei contracţiilor
b) evitarea excesului ponderal; uterine;
a) prevenirea infecţiilor; c) coborârea căpuşorului;
b) evitarea efortului fizic, stresului; d) ruperea prematură a pungii amniotice;
c) prevenirea şi tratarea hepatitei. e) asocierea scremetelor.
2. Sarcina la femeile cu diabet zaharat se 9. Insuficienţa feto-placentară se poate
complica mai frecvent cu: dezvolta pe fond de:
a) preeclampsie; a) prezentaţie pelviană;
b) polihidramnios; b) patologie cardiacă la mamă;
c) pielonefrită, cistită; c) anomalii congenitale la făt;
d) insuficienţă cardio-vasculară; d) patologie renală la mamă;
e) anemie. e) preeclampsie.
10. Criteriile diagnostice ale hipertensiunii
în sarcină sunt:
a) TA sistolica > 140 mm hg determinată la
interval de 6 ore;
b) TA diastolica > 90 mm hg determinată la
interval de 6 ore;
c) creşterea TA sistolice cu 30 mm hg faţă de
valorile pregestaţionale;
d) creşterea TA diastolice cu 15 mm hg faţă
de valorile pregestaţionale;
e) modificarea TA pulsatile.
11. La gravidele cu preeclampsie se pot
determina următoarele particularităţi ale
evoluţiei sarcinii, cu excepţia:
a) hipotrofie fetală;
b) anomalii de dezvoltare a fătului,
c) decolare prematură a placentei normal
înserate;
d) naştere prematură;
e) moartea antenatală a fătului.
12. Factorii de risc pentru dezvoltarea
preeclampsiei sunt:
a) sarcina gemelară;
b) multiparitatea;
c) antecedente familiale de preeclampsie /
eclampsie;
d) hipertensiune arterială cronică;
e) anemie.
13. Consecintele posibile ale eclampsiei pot
fi:
a) moartea antenatală a fătului;
b) hemoragia coagulopatică (sdr. CID);
c) naştere prematură;
d) dezlipirea de retină;
e) placenta praevia.
14. Funcţiile lichidului amniotic în timpul
sarcinii sunt:
a) protejează fătul, placenta, cordonul
ombilical de traumatismele externe;
b) menţine temperatura constantă;
c) lubrefiază căile de naştere;
d) protejează fătul de infecţia ascendentă;
e) permite acomodarea fătului în cavitatea
uterină şi miscările lui.
15. Semnele sigure ale sarcinii sunt:
a) mişcările fetale sesizate de către gravidă;
b) cianoza mucoasei colului uterin şi a
mucoasei vaginale;
c) determinarea părtilor fetale prin palparea
externaă Leopold;
d) auscultarea bătăilor cordului fetal;
e) creşterea în volum a uterului.
16. Dimensiunile bazinului osos, care pot fi
apreciate prin pelvimetrie externă, sunt:
a) distanţa bispinarum;
b) conjugata diagonală;
c) distanţa bitrohanterică;
d) distanţa bicristarum;
e) conjugata externă.
17. În perioada de lăuzie, se determină
clinic următorii parametri uterini:
a) înălţimea fundului uterin;
b) diametrul antero-posterior;
c) diametrul transversal;
d) consistenţa;
e) sensibilitatea dureroasă.
18. Contaminarea fătului şi a nou-nascutului
cu virusul HIV are loc prin urmatoarele căi,
cu excepția:
a) transplacentară;
b) prin căile de naştere;
c) fecalo-orală;
d) aeriană;
e) prin lactaţie.
19. Profilaxia infectării fătului şi nou-
născutului cu virusul HIV prevede
următoarele
momente, cu excepţia:
a) excluderea lactaţiei;
b) naştere prin operaţie cezariană;
c) efectuarea perineo- şi epiziotomiei;
d) naştere per vias naturalis;
e) administrarea Zidovudinei în timpul
sarcinii şi pe parcursul travaliului.
20. Acţiunea infecţiilor bacteriene asupra
sarcinii se poate manifesta prin:
a) sarcină oprită în evoluţie;
b) avort spontan;
c) naştere prematură;
d) hipotrofie fetală;
e) patologii de inserţie a placentei (increta,
acreta, percreta, transcreta).
21. Simptomele caracteristice pentru
placenta praevia sunt:
a) hemoragii uterine repetate;
b) hipoxie cronică intrauterină a fătului;
c) anomalii de dezvoltare ale fătului;
d) prezentaţii vicioase ale fătului;
e) mobilitate sporită a părţii prezentate.
22. Diagnosticul de placenta praevia poate
fi stabilit prin:
a) pelvimetria externă;
b) examenul în valve;
c) tuseul vaginal;
d) ultrasonografia;
e) radiografia.
23. Scopul examenului ultrasonografic
efectuat la 18-21 saptamâni de gestaţie
prevede determinarea:
a) masei fătului;
b) volumul lichidului amniotic;
c) localizării placentei;
d) profilului biofizic al fătului;
e) anomaliilor congenitale ale fătului.
24. În cadrul îngrijirii antenatale a
gravidelor este obligator screening-ul:
a) sifilisului;
b) infectiei HIV/SIDA;
c) hepatitei B;
d) gonoreei;
e) infecţiei cu Ch. Trachomatis.
25. Prin intermediul gravidogramei se
protocolează:
a) dinamica masei corporale;
b) dinamica valorilor TA;
c) bătăile cordului fetal (BCF);
d) înălţimea fundului uterin;
e) tonusul uterin.
26. Examinarea glandelor mamare în
postpartum include:
a) inspecţia formei glandelor;
b) starea mameloanelor;
c) prezenţa fisurilor mameloanelor;
d) prezenţa sau absenţa tumefierii;
e) concretizarea numărului alaptărilor.
27. Complicaţiile posibile în timpul
sarcinii, la gravidele cu prezentaţie
pelviană, pot fi:
a) naştere prematură;
b) avort spontan;
c) ruperea prematură a pungii amniotice;
d) moartea antenatală a fătului;
e) hipotrofia fetală
28. Metodele de planificare familială
naturală sunt:
a) metoda calendarului;
b) măsurarea temperaturii bazale;
c) metodele de barieră;
d) coitus întrerupt;
e) spermicide.
29. Steriletul poate fi aplicat:
a) în timpul menstrei;
b) imediat după menstruaţie;
c) imediat după un avort medical;
d) în orice zi a ciclului dacă se exclude
sarcina;
e) la mijlocul ciclului menstrual.
30. Consecinţele ginecologice posibile ale
maladiilor sexual transmisibile pot fi:
a) sarcina ectopică;
b) sterilitatea;
c) avorturi habituale;
d) sarcina stagnată;
e) hiperplazia endometrului.
Barem de corectare: 1. a, b, d. 2. a, b, c, e.
3. a, c, d, e. 4. a, b, e. 5. a, d, e. 6. a, b, e. 7. a,
c. 8. a, b. 9. b, c, d, e. 10. a, b, c, d. 11. b, d.
12. a, c, d. 13. a, b, c, d. 14.a, b, d, e. 15.a, c,
d. 16.a, c, d, e. 17. a, d, e. 18. c, d. 19. c, d.
20. a, b, c, d. 21. a, d, e. 22. c, d. 23. b, c, e.
24. a, b, c, d. 25. a, b, c, d. 26. a, b, c, d. 27. a,
c. 28. a, b, d. 29. b, c, d. 30. a, b, c, d.