Termenul de terorism provine din latinescul „terror", care înseamnă violenţă fizică, spaimă, teroare, provocate deliberat prin acte de violenţă publică, folosirea cu intenţie a unor mijloace capabile să ducă la un pericol comun. Caracteristicile terori sunt: violenţa şi ameninţarea cu violenţă, folosirea sistematică şi persistentă a violenţei, intimidarea şi sensibilizarea prin agresivitate şi ură. Problema terorismului nu a fost abordată corespunzător, cauză ce a dus la globalizarea sa. manifestă la scara întregului glob, transformându-se într-un fenomen social de neimaginat ca amploare, provocând seisme social-politice, dezbinări şi menţinând o permanentă stare de confruntare. Terorismul in cifre ► Numarul persoanelor ucise in atentate la nivel mondial a crescut cu 80% in 2014, cel mai ridicat nivel inregistrat vreodata, potrivit unui studiu publicat de Institutul pentru Economie si Pace; ► 32.658 de persoane au fost ucise in atentate teroriste in 2014, potrivit Indicelui Global al Terorismului; ► 5 state sunt cele mai afectate de actele teroriste: Afganistan, Irak, Nigeria, Pakistan si Siria - pe teritoriul acestor cinci tari inregistrandu-se 78% din decesele provocate de terorism in 2014; ► 9.929 de decese au fost provocate de acte teroriste doar in Irak, tara cea mai afectata de terorism. In Irak se inregistreaza cel mai mare numar de atentate si cel mai mare numar de victime inregistrate vreodata intr-o tara; ► Cea mai mare crestere a numarului de decese ca urmare a atentatelor teroriste s-a inregistrat in Nigeria, de peste 300%, cu 7.512 de decese, unde gruparea islamista Boko Haram ucide mii de oameni, de regula civili, prin atacuri sangeroase planificate in piete, moschei sau chiar zone rezidentiale. ISIS (Statul Islamic) vine din urma cu un bilant aproape la fel de negru: 6,073 de decese in 2014. ► 52,9 miliarde de dolari reprezinta costurile economice ale terorismului in 2014. Extinderea, fără precedent a terorismului, în special după septembrie 2001, a fost favorizată şi de acţiunile Coaliţiei Internaţionale Antiteroriste, care a folosit, cu precădere, acţiunile militare pentru a distruge bazele de antrenament, depozitele de armament, muniţie şi materiale ale grupărilor teroriste. Această cale a generat riposta, conform principiului „violenţa naşte violenţă". In acelaşi timp, declararea lui Bin Laden ca teroristul nr. 1 al lumii şi publicitatea care i s-a făcut l-au transformat într-un personaj negativ pentru lumea occidentală şi în idol pentru majoritatea lumii musulmane. Tendinţa mass-media de a difuza ştiri cu caracter inedit, neobişnuit, senzaţional, cu scopul de a ridica gradul de audienţă al postului de radio sau televiziune, respectiv de a mări tirajul ziarului a generat formarea unui curent de opinie, în lumea musulmană, favorabil Al-Queda, care tinde să devină mai puternică în plan ideologic decât însăşi reţeaua teroristă Al-Queda. 2. IZVOARELE TERORISMULUI Terorismul nu este nou în politica mondială. Este o metodă de violenţă cu rădăcini ce se întind departe în adâncul istoriei. Terorismul a fost întrebuinţat de anarhişti şi alţi revoluţionari transnaţionali din secolul XIX. Primul război mondial a fost declanşat în parte printr-un asasinat (atentatul de la Sarajevo din 28.06 1914. în care a fost asasinat arhiducele Franz Ferdinand de extremişti sârbi). Ceea ce este de avut în vedere astăzi este faptul că tehnologia pune în mâinile unor indivizi dezaxaţi sau grupuri distructive puteri ce erau odinioară rezervate în principal guvernelor. Dacă teroriştii vor putea să obţină arme de distrugere în masă în secolul XXI ei vor dezvolta capacităţi similare. Cele mai cunoscute organizații teroriste sunt: - Al-Qaida - organizaţie înfiinţată de Osama Bin-Laden - atentatul terorist asupra turnurilor Gemene din New York, la 11 septembrie 2001, deturnând 4 avioane în SUA - HAMAS. numită şi Mişcarea de rezistentei islamică, a fost formată în 1987 ca o prelungire a ramurii palestiniene a Frăţiei Musulmane şi rămâne cea mai activă grupare teroristă din spaţiul palestinian. - HEZROLLAH. numit şi Partidul lui Dumnezeu - A desfaşurat atentate împotriva forţelor americane şi ambasadei americane din Beirut (1983 şi 1984), este responsabil de răpiri şi deţinere de ostatici americani şi occidentali în Liban. - ISIS – cea mai temută grupare teroristă din zilele noastre – denumită și Statul Islamic, o grupare teroristă care îngrozeşte întreaga lume de peste un an de zile și care a profitat de haosul din Siria. Cu toate raidurile aeriene occidentale, teroriștii și-au extins controlul pe teritorul sirian. Iar mesajul radical al grupării teroriste a reuşit să atragă mii de tineri din ţările occidentale care au îngroşat rândurile Statului Islamic. - Cele mai recente și sângeroase atentate care au avut loc în Europa sunt: - cel care a avut loc pe 13 noiembrie la Paris, unde o serie de atacuri asupra civililor, inclusiv la stadionul naţional al Franţei şi la o celebră sală de concerte, a determinat moartea a 129 de persoane şi rănirea a mai mult de 300. - în dimineața zilei de 22 martie 2016 trei explozii s-au produs în Bruxelles: două la Aeroportul Zaventem din nord-estul capitalei și a treia, la distanță de o oră, în stația de metrou Maelbeek, în apropiere de sediul Uniunii Europene. Bilanțul indică 34 de morți – 14 la aeroport și 20 la stația de metrou – și 198 de răniți – 92 la aeroport și 106 la stația Maelbeek. 3. COMBATEREA TERORISMULUI - elaborarea strategiilor de prevenţie şi gestiune a crizelor generate de actele teroriste care sa cuprindă : sancţiuni economice; operaţii sub acoperire, intervenţii militare, operaţiuni speciale ale forţelor de securitate, cooperare internaţională in domeniul securitătii; - îmbunătăţirea securitătii aeriene, navale şi feroviare a locaţiilor publice; - sistemele de alarmare a populaţiei; - sistemul de informare conştientizare a populaţiei; - combaterea transformării mass-media în arme de distrugere ale teroriștilor datorită efectele negative ale mediatizării acţiunilor teroriste; - eficientizarea sistemelor de protecţie a computerelor datorită riscurilor deosebite care au apărut prin atacarea sistemelor informatice cu viruşi şi datorită tentativelor tot mai multe şi mai eficiente ale hackerilor de spargere a acestorea, în aceste cazuri, atacatorul se poate atla în orice loc de pe glob, la mii de kilometri distanţă de obiectivul vizat. 3. CONCLUZIE Ameninţările teroriste sunt de mare actualitate în deceniile următoare, cu tot efortul comunităţii internaţionale, ele nu vor dispărea, ci, dimpotrivă, este posibil să se diversifice şi să se amplifice. Atacurile teroriste sunt şi vor fi şi în continuare atipice, lipsite de orice moralitate şi în afara oricăror reguli ale păcii şi războiului, ele vor viza tot ceea ce este vulnerabil - state, guverne, instituţii publice, organizaţii internaţionale, aglomerări urbane şi locuri publice, infrastructuri, reţele de comunicaţii, reţele internet şi. mai ales, oameni, inclusiv bătrâni şi copii, întrucât unul dintre obiectivele cele mai importante ale terorismului este să creeze oroare, indignare, dezgust, panică, nesiguranţă şi frică. Se impune ca, permanent, să fie analizate şi monitorizate toate ameninţările şi riscurile de natură teroristă sau cele care pot facilita desfăşurarea de acţiuni teroriste: accentul trebuie pus pe latura preventivă, astfel ca fenomenul să fie ţinut sub control, nu să se aştepte situaţia de a interveni printr-o ripostă contrateroristă România este supusă ameninţărilor de tip terorist din cel puţin trei perspective: ca membră a Alianţei Nord-Atlantice şi componentă a Uniunii Europene, deci, ca parte a civilizaţiei de tip occidental împotriva căreia sunt orientate o parte dintre ataeurile teroriste şi îndeosebi cele ale fundamentalismului islamic; ca ţară situată în vecinătatea faliei strategice musulmane, în zona Mării Negre şi în cea a Balcanilor, nu departe de zona caucaziană şi de eea a Orientului Apropiat; ea participantă directă la războiul declanşat împotriva terorismului, în cadrul coaliţiei antiteroriste, conduse de Statele Unite.