Sunteți pe pagina 1din 23

Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 9: Piesă turnată

Exercițiul 9 58
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 9: Piesă turnată

Programul AutoCAD furnizează o gamă largă de posibilităţi de cotare a desenelor. În


acest exerciţiu vor fi exemplificate principalele comenzi de cotare pentru o piesă realizată
prin turnare.

Comenzi noi

linear
center mark
diameter
aligned
continue
baseline
leader
angular
radius

Procedura de desenare

1. Folosind comanda Open, deschideţi fişierul Casting. Salvaţi-l în directorul personal. Pe


ecran ar trebui să aveţi trei proiecţii ale unei piese aşa cum se prezintă în figura 1.

Figura 1. Cele trei proiecţii ale piesei turnate ce urmează a fi cotate.

2. Utilizând comanda Zoom/Window măriţi zona vederii din dreapta jos a piesei. Lăsaţi
suficient spaţiu în jurul proiecţiei pentru a putea adăuga cotele.

3. Utilizând comanda Linear amplasaţi cota de 120 mm. Folosiţi ca puncte de referinţă
pentru liniile ajutătoare ale cotei, punctele de capăt ale bazei piesei (figura 2) sau
selectaţi ca obiect ce urmează a fi cotat segmentul mărginit de acestea. Poziţionaţi cota
la aproximativ 30 mm de baza inferioară a proiecţiei. Cota ar trebui să arate ca în figura
2. Pentru a poziționa cota la 30 mm utilizați elementele de ajutor Snap și Grid setate la
valoarea 10 mm.

Exercițiul 9 59
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

4. În acelaşi mod realizaţi cota de 175 mm între punctul din dreapta al bazei şi centrul găurii
din partea superioară a proiecţiei.

Informativ! Comanda LINEAR


Comanda Linear este utilizată pentru reprezentarea cotelor liniare, orizontale şi verticale. Comanda
Linear poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Dimension, selectând Linear;
- din bara cu instrumente Dimension selectând pictograma Linear;
- tastând Dimlinear şi apoi apăsând tasta Enter.
La primul prompter al comenzii,
Specify first extension line origin or <select object>: se specifică primul punct care defineşte cota
sau se selectează obiectul care urmează a fi cotat. Al doilea prompter,
Specify second extension line origin: cere specificarea celui de al doilea punct (dacă nu s-a optat
pentru selectarea obiectului). La prompterul următor,
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]: se determină
poziţia liniei de cotă prin simpla punctare cu mouse-ul pe ecran. Tot la acest prompter se pot utiliza
următoarele opţiuni:
Mtext şi Text – pentru modificarea textului implicit al cotei;
Angle – pentru reprezentarea textului cotei sub un anumit unghi;
Horizontal şi Vertical – pentru poziţionarea verticală sau orizontală a cotei;
Rotated – pentru poziţionarea sub un anumit unghi a cotei faţă de elementul ce urmează a fi cotat.

PENTRU DEFINIREA PUNCTELOR LINIILOR DE COTĂ UTILIZAŢI ÎNTOTDEAUNA MODURILE


DE POZIŢIONARE OBJECT SNAP SAU COORDONATELE ABSOLUTE!

Informativ! Comanda CENTER MARK


Comanda Center Mark este utilizată pentru marcarea centrelor în cazul cercurilor sau a arcelor de
cerc. Poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Dimension, selectând Center Mark;
- din bara cu instrumente Dimension selectând pictograma Center Mark;
- tastând Dimcenter şi apoi apăsând tasta Enter.
Aspectul marcatorilor de centru este controlat din fila Symbols and Arrows a casetei de dialog
Dimension Style Manager (opţiunea Modify), aria Center Marks. Aici pot fi setaţi doi parametri:
Type: Mark – creează un marcator de centru având ca bază valoarea din câmpul Size
Line – creează linii de centru (diametre ortogonale)
None – nu creează marcator de centru
Size: defineşte dimensiunea marcatorului de centru şi a liniei de cotă.

Informativ! Comanda DIAMETER


Comanda Diameter este utilizată pentru cotarea diametrelor.
Comanda Diameter poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Dimension, selectând Diameter;
- din bara cu instrumente Dimension selectând pictograma Diameter;
- tastând Dimdiameter şi apoi apăsând tasta Enter.
La primul prompter al comenzii,
Select arc or circle:
se selectează arcul sau cercul al cărui diametru dorim să fie cotat. La prompterul următor:
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]:
se determină poziţia liniei de cotă prin simpla punctare cu mouse-ul pe ecran.
Opţiunile puse la dispoziţie de această comandă au aceeaşi utilizare ca şi în cazul comenzii Linear.
Utilizarea comenzii Diameter implică automat scrierea simbolului pentru diametru.

5. Utilizând comanda Center Mark realizaţi marcajul pentru cercul exterior al proiecţiei
frontale, ca în figura 2. Atenție!!! Dacă vă este dificil să selectați cercul exterior deoarece
cursorul ”sare” datorită modului activ Snap, puteți să dezactivați modul Snap. Rețineți că
modurile Snap și Grid sunt doar elemente de ajutor în realizarea desenului și nu sunt
obligatorii.

Exercițiul 9 60
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

6. Utilizând comanda Diameter cotaţi diametrele 20 şi 50, ca în figura 2. Înainte de a


definitiva poziţia cotelor, deplasaţi mouse-ul în interiorul şi exteriorul cercurilor precum şi
în stânga şi în dreapta acestora. Urmăriţi modul de reprezentare a cotei: modificarea
poziţiei textului sau a liniei de cotă are loc în funcţie de parametrii stilului de cotare,
parametri care pot fi modificaţi.

Figura 2. Cotele vederii frontale a piesei Figura 3. Cotele proiecţiei laterale a piesei
turnate. turnate.

Informativ!Comanda ALIGNED
Comanda Aligned este utilizată pentru realizarea cotelor liniare. Diferenţa faţă de comanda Linear
constă în faptul că, utilizând comanda Aligned, se cotează efectiv distanţa între punctele selectate,
cota fiind aliniată cu suportul dreptei determinată de acestea.
Comanda Aligned poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Dimension, selectând Aligned;
- din bara cu instrumente Dimension selectând pictograma Aligned;
- tastând Dimaligned şi apoi Enter.
Modul de funcţionare al comenzii Aligned este identic cu cel al comenzii Liniar.

7. Utilizând comanda Aligned realizaţi cota de 40 mm, ca în figura 2.

Informativ! Comanda CONTINUE


Comanda Continue permite cotarea în serie liniar, unghiular sau ordonat, faţă de ce-a de-a doua linie
ajutătoare a cotei precedente sau faţă de linia ajutătoare selectată.
Comanda Continue poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Dimension, selectând Continue;
- din bara cu instrumente Dimension selectând pictograma Continue;
- tastând Dimcontinue şi apoi Enter.
La lansarea în execuţie a comenzii Continue apare prompterul
Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>:
care solicită indicarea punctului care defineşte poziţia celei de-a doua linii de extensie a cotei. Poate fi
utilizat ca element de start cea mai recentă cotă liniară, unghiulară sau ordonată. De asemenea, se
poate selecta o cotă amplasată anterior. Dacă se doreşte acest lucru, se va alege opţiunea Select şi
apoi se va puncta cu mouse-ul pe extensia cotei faţă de care vrem să continuăm cotarea.
Comanda Continue permite realizarea unui număr nelimitat de cote, în diferite poziţii. Pentru a
încheia comanda se apasă de două ori tasta Enter.

Exercițiul 9 61
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

8. Folosind comanda Continue realizaţi cota de 65 mm, ca în figura 2.

9. Folosind comanda Zoom sau Pan realizaţi o mărire a proiecţiei din stânga jos a piesei.
Lăsaţi suficient spaţiu în jurul proiecţiei pentru a putea adăuga cotele.

10. Cu comenzile Linear şi Continue cotaţi dimensiunile 69 mm, 80 mm şi 10 mm, ca în


figura 3.

11. Cu comanda Linear cotaţi dimensiunea de 15 mm. Este de preferat să specificaţi ca prim
punct colţul din dreapta jos al proiecţiei.

Informativ! Comanda BASELINE


Comanda Baseline permite cotarea liniară, unghiulară sau ordonată faţă de linia de bază a cotei
selectate sau a cotei precedente.
Comanda Baseline poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Dimension, selectând Baseline;
- din bara cu instrumente Dimension selectând pictograma Baseline;
- tastând Dimbaseline şi apoi Enter.
Cu excepţia faptului că, toate cotele realizate cu Baseline se raportează la o singură bază,
funcţionarea comenzii este identică cu cea a comenzii Continue.

12. Folosind comanda Baseline cotaţi dimensiunile de 150 mm şi 200 mm, ca în figura 3.

Informativ! Comanda LEADER


Atenție! AutoCAD conține și posibilitatea realizării unei adnotări de tip MULTILEADER. Această
comandă permite realizarea adnotării prin utlizarea unui text de tip mtext. Comanda MULTILEADER
se lansează din meniul Dimension alegând Multileader sau tastând mleader în linia de comandă. În
cadrul acestui exercițiu este necesară folosirea comenzii Leader!
Comanda Leader permite legarea unei adnotări de un element al desenului prin intermediul unei linii
de indicaţie. Linia de indicaţie constă dintr-o săgeată (sau un alt simbol) şi o linie dreaptă, frântă sau
curbă Spline. Adnotarea poate fi de tip text sau paragraf, copie a unui obiect, toleranţă sau bloc.
Comanda Leader poate fi apelată prin tastarea Le (sau Leader) şi apoi Enter.
La primul prompter al comenzii:
Specify first leader point, or [Settings]<Settings>: se defineşte punctul de început al liniei de
indicaţie, care de regulă se află pe obiectul ce va fi adnotat.
Prompterul Specify next point: permite definirea de noi puncte ale liniei de indicaţie, necesare pentru
a defini o linie frântă. Apăsând Enter la acest prompter încheiem construirea liniei de indicaţie şi în
continuare apare prompterul
Specify text width <0>: la care ni se cere să specificăm factorul de lăţime al textului. De regulă
acesta se lasă la valoarea implicită. Acest prompter poate fi setat astfel încât să nu apară în linia de
comandă.
Următorul prompter, Enter first line of annotation text <Mtext>: permite introducerea sau definirea
parametrilor adnotării (în acest caz adnotarea este de tip text).
Pentru a modifica tipul de adnotare sau de linie de indicaţie, la primul prompter al comenzii se alege
opţiunea Settings. Este afişată caseta de dialog Leader Settings care conţine trei file:
Annotation – permite setarea tipului de adnotare. În cazul adnotărilor de tip text rubrica Mtext options
permite activarea sau nu a prompterului pentru lăţimea textului şi a opţiunii de creare a unei ferestre
de text;
Leader Line & Arrow – permite setarea tipului de linie de indicaţie, numărul de puncte prin care poate
fi definită precum şi forma simbolului ataşat liniei indicatoare;
Attachement – este disponibilă doar pentru adnotări de tip Mtext şi permite poziţionarea textului faţă
de linia indicatoare.

Atenție! AutoCAD conține și posibilitatea realizării unei adnotări de tip MULTILEADER. Această
comandă permite realizarea adnotării prin utlizarea unui text de tip mtext. Comanda MULTILEADER
se lansează din meniul Dimension alegând Multileader sau tastând mleader în linia de comandă.

Exercițiul 9 62
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

13. Utilizaţi comanda Leader pentru a realiza adnotarea M10, aşa cum se vede în figura 3.
Verificaţi ca adnotarea să fie de tip Mtext, iar în fila Attachement a casetei de dialog
Leader Settings să fie bifat butonul Underline bottom line ca în figura 4.

Figura 4. Caseta de dialog Leader Settings.

14. Pentru a crea cota unghiulară de 15o (vezi figura 3) apelaţi comanda Angular şi acceptaţi
opţiunea implicită apăsând tasta Enter. Definiţi ca vârf al unghiului capătul din stânga al
nervurii. Pentru definirea unghiului alegeţi primul punct pe nervura înclinată a proiecţiei
(cu opţiunea object snap Nearest) iar al doilea punct pe verticala care trece prin
intersecţia nervurii cu baza (folosiţi modul Ortho). Amplasaţi cota ca în figura 3.

Informativ! Comanda ANGULAR


Comanda Angular permite cotarea unghiurilor determinate de linii, arce de cerc sau cercuri.
Comanda Angular poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Dimension, selectând Angular;
- din bara cu instrumente Dimension selectând pictograma Angular;
- tastând Dimangular şi apoi Enter.
Primul prompter al comenzii este:
Select arc, circle, line, or <specify vertex>: .
La acest prompter se selectează:
- arcul al cărui unghi dorim să-l cotăm;
- cercul pe care se află unghiul ce urmează a fi cotat; în continuare va fi nevoie să specificăm
punctele care determină unghiul, vârful acestuia fiind considerat în centrul cercului;
- liniile care determină unghiul ce va fi cotat;
Atunci când unghiul care urmează a fi cotat nu este materializat prin linii, arce sau nu este subîntins
de un cerc, ca răspuns la acest prompter se apasă tasta Enter pentru a alege opţiunea implicită
specify vertex. În acest caz trebuie să definim următorii parametri:
Specify angle vertex: se defineşte vârful unghiului;
Specify first angle endpoint: se defineşte un punct pe prima latură a unghiului;
Specify second angle endpoint: se defineşte un punct pe a doua latură a unghiului.
Al doilea prompter al comenzii este:
Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]:
şi permite poziţionarea cotei sau formatarea textului cu opţiunile Mtext, Text sau Angle.

Exercițiul 9 63
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Informativ! Comanda RADIUS


Comanda Radius este utilizată pentru cotarea razelor.
Comanda Radius poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Dimension, selectând Radius;
- din bara cu instrumente Dimension selectând pictograma Radius;
- tastând Dimradius şi apoi Enter.
Comanda Radius este identică din punct de vedere al modului de utilizare şi al opţiunilor cu comanda
Diameter.

15. Utilizând comanda Zoom (sau Pan) realizaţi o vedere mărită a vederii de sus a piesei
turnate, ca în figura 5. Lăsaţi suficient spaţiu pentru aplicarea cotelor.

Figura 5. Cotele vederii de sus a piesei turnate.


16. Utilizând comanda Radius amplasaţi cotele R10 şi R5, ca în figura 5. Completaţi
vederea de sus cu cotele prezentate în figura 5.

17. Salvaţi şi închideţi desenul.

Exercițiul 9 64
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 10: Stiluri de cotare

Exercițiul 10 65
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 10: Stiluri de cotare

Programul AutoCAD furnizează în desenul şablon acad.dwt un stil de cotare


standard numit ISO-25. Acesta conţine setări tipice pentru cele mai multe aplicaţii care
utilizează unităţi de măsură englezeşti. Şablonul acadiso.dwt conţine în stilul de cotare ISO-
25 setări specifice aplicaţiilor ISO, care utilizează sistemul de unităţi de măsură metric.

Comenzi noi

dimstyle
update

O cotă liniară tipică, în sistemul metric, are următoarele elemente: linie de cotă, linii
ajutătoare, săgeţi şi text (figura 1). Aspectul acestora este dat de setările grupate într-un stil
de cotare.

Figura 1. Terminologia tipică utilizată în descrierea cotelor.

Stilurile de cote reprezintă principala metodă pusă la dispoziţia utilizatorului de


programul AutoCAD pentru controlul aspectului cotelor. Prin crearea unui stil de cotare poate
fi definit cu exactitate aspectul pe care îl vor avea cotele respective la plasarea lor în desen.
Programul AutoCAD permite definirea stilurilor de cotare cu ajutorul variabilelor de
cotare (Dimension Variables – DIMVARS). Aceste variabile pot fi controlate în două moduri:
fie utilizând caseta de dialog Dimension Style Manager pentru a avea acces la majoritatea
variabilelor prin intermediul unei interfeţe grafice, fie introducând numele variabilei la
prompterul de comandă şi atribuindu-i o nouă valoare.

Crearea unui nou stil de cotare – explicarea procedeului – nu realizați nimic!!!


Pentru a crea un nou stil de cotare se deschide caseta de dialog Dimension Style
Manager. În aria Style: se selectează stilul de cotare care va sta la baza noului stil pe care-l
vom crea. Se apasă butonul New. Va fi deschisă caseta de dialog Create New Dimension
Style, prezentată în figura 3. Aceasta conţine trei rubrici:
1. New Style Name: – se introduce numele noului stil de cotare.
2. Start With: permite selectarea, din lista descendentă, a stilului de cotare pe baza
căruia va fi creat noul stil.

Exercițiul 10 66
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

3. Use for: permite să se indice dacă noul stil creat va fi un stil părinte (All Dimensions)
sau dacă se particularizează pentru un anumit tip de cote (liniare, radiale ...).

După completarea rubricilor casetei de dialog Create New Dimension Style se


apasă butonul Continue. Va fi afişată caseta de dialog New Dimension Style:.
Caseta de dialog New Dimension Style conţine şase pagini (file), fiecare dintre
acestea fiind destinată unui set de opţiuni pentru stilul de cotare: Lines, Symbols and Arrows,
Text, Fit, Primary Units, Alternate Units şi Tolerances.

Informativ! Caseta de dialog DIMENSION STYLE


Pentru a controla valorile curente ale setărilor variabilelor de cotare, sau pentru a le schimba, trebuie
să studiaţi conţinutul casetei de dialog Dimension Style Manager. Aceasta poate fi apelată în patru
moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Format, selectând Dimension Style…;
- din meniul desfăşurabil vertical Dimension, selectând Dimension Style…;
- din bara cu instrumente Dimension selectând pictograma Dimension Style;
- tastând Dimstyle şi apoi Enter.
Caseta de dialog Dimension Style Manager este prezentată în figura 2.

Figura 2. Caseta de dialog Dimension Style Manager.

În rubrica Styles: sunt prezentate toate stilurile de cotare existente la un moment dat în cadrul
desenului. Aici se selectează stilul de cote care va fi făcut curent, va fi modificat sau care va constitui
baza pentru crearea unui nou stil de cotare.
Aria Preview of: oferă posibilitatea de a previzualiza aspectul pe care îl va avea stilul de cote selectat,
în momentul în care va fi aplicat în desen.
Caseta de dialog Dimension Style Manager permite:
- stabilirea stilului de cote curent (butonul Set Current);
- crearea unui nou stil (butonul New);
- modificarea unui stil existent (butonul Modify);
- redefinirea temporară a unei componente a stilului curent (butonul Override);
- compararea a două stiluri de cotare din acelaşi desen (butonul Compare).

Exercițiul 10 67
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Figura 3. Caseta de dialog Create New Dimension Style.

Procedura de desenare

1. Folosind comanda Open, deschideţi fişierul SLIDE. Salvaţi-l în directorul personal. Pe


ecran ar trebui să aveţi piesa prezentată în desenul de referinţă dar fără cote.

2. Creaţi un nou layer, numit DIMS, de culoare roşie (red) şi tipul de linie continuă. Faceţi
acest layer curent.

3. Creaţi un nou stil de text, numit COTE, bazat pe fontul romans.shx, având înălţimea 0.

4. Încercaţi să plasaţi câteva din cotele prezentate în desenul de referinţă. Veţi observa că
stilul de cotare implicit (ISO-25) nu corespunde cerinţelor de cotare a desenului de
referinţă. Ştergeţi cotele create. Va fi nevoie să definim noi stiluri de cotare.

5. Lansaţi în execuţie comanda Dimstyle. Creaţi un stil de cote numit GENERAL, bazat pe
stilul ISO-25 şi opţiunea All dimensions. Parametrii acestui stil, diferiţi de ai stilului ISO-
25, vor fi setaţi ca în figura 4. (a și b).

Pagina Lines Pagina Symbols and Arrows


Figura 4.a. Parametrii stilului de cotare GENERAL.

Exercițiul 10 68
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Pagina Text Pagina Primary Units


Figura 4.b Parametrii stilului de cotare GENERAL.

6. Pornind de la stilul de cote GENERAL, cu opţiunea All dimensions, creaţi un stil numit
TOL (pentru cotele tolerate). Veţi aduce modificări în pagina Tolerances, conform figurii
5.

7. Pornind de la stilul de cote GENERAL, cu opţiunea All dimensions, creaţi un nou stil de
cotare numit GABARIT (pentru cotele de gabarit). Parametrii acestuia sunt definiţi în
figura 6.

Figura 5. Parametrii stilului TOL, care diferă Figura 6. Parametrii stilului GABARIT
faţă de stilul GENERAL. (Pagina Text).

8. Creaţi un nou stil de cotare, identic cu stilul GENERAL, numit CIRCULAR. Acest stil de
cotare va fi utilizat pentru cotarea diametrelor, razelor şi unghiurilor. În cadrul acestui stil
vom personaliza cotele de tip radial, diametral şi unghiular.

9. Lansaţi în execuţie comanda Dimstyle. Selectaţi stilul CIRCULAR şi apăsaţi butonul


New. În caseta de dialog Create New Dimension Style, din lista derulantă Use for:,
selectaţi opţiunea Diameter dimensions după care apăsaţi butonul Continue. Selectaţi,

Exercițiul 10 69
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

în pagina Text, parametrii conform figurii 7. Alegerea acestei opţiuni va face ca doar
cotele realizate cu comanda Diameter să respecte aceste setări.

10. În mod analog stabiliţi parametrii stilului CIRCULAR pentru cotele de tip radial (Radius
dimensions) şi unghiular (Angular dimensions), conform figurilor 8 şi 9.

Pagina Text Pagina Text


Figura 7. Parametrii stilului CIRCULAR pentru Figura 8. Parametrii stilului CIRCULAR pentru
cotarea diametrelor(Diameter dimensions). cotarea razelor (Radius dimensions).
Informativ! Comanda UPDATE
Comanda UPDATE este folosită pentru actualizarea cotelor create anterior cu un anumit stil de
cotare, conform stilului de cotare curent.
Comanda UPDATE poate fi apelată în două moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Dimension, selectând Update;
- din bara cu instrumente Dimension selectând pictograma Update Dimension.
Pentru a schimba stilul de cotare al anumitor cote, este obligatoriu ca noul stil să fie făcut curent. Abia
după aceea se lansează în execuţie comanda Update. La prompterul Select objects: se selectează
cotele care trebuie actualizate. Comanda se încheie apăsând tasta Enter.

Pagina Lines Pagina Text

Figura 9. Parametrii stilului CIRCULAR pentru cotarea unghiurilor (Angular dimensions).

Exercițiul 10 70
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

11. Faceţi stilul de cotare GENERAL curent. Plasaţi cotele prezentate în figura 10.

Figura 10. Cotele realizate cu stilul de cotare GENERAL.

12. Observaţi că în desenul de referinţă cota de 80.55 este o cotă tolerată, deci ar fi trebuit
realizată cu stilul TOL. Faceţi stilul de cotare TOL curent. Utilizaţi comanda Update din
meniul Dimension pentru a modifica această cotă. După aceea plasaţi cota de 79.45
utilizând comanda Continue.
13. Faceţi stilul de cotare GABARIT curent. Realizaţi cotele de 150 şi 250. Utilizând
comanda Update modificaţi cota de 70 care este o cotă de gabarit. Desenul ar trebui să
arate ca în figura 11.

14. Faceţi stilul CIRCULAR curent. Realizaţi cotele diametrale şi cotele corespunzătoare
racordărilor.

15. Folosind opţiunea specify vertex a comenzii Angular cotaţi unghiul de 60o.

16. Folosind comanda Leader amplasaţi indicaţia pentru cele 6 găuri echidistante. Pentru
afișarea simbolului , scrieți ”%%c” înainte de 6.5.

Exercițiul 10 71
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Figura 11. Cotele realizate cu stilul GENERAL, TOL şi GABARIT.

Desenul dumneavoastră ar trebui să semene cu desenul de referinţă din prima


pagină.

17. Salvaţi şi închideţi desenul.

Exercițiul 10 72
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 11: Balcon

Exercițiul 11 73
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 11: Balcon

Modelele de haşurare sunt utilizate pentru a scoate în evidenţă o suprafaţă dintr-un


desen, pentru a separa din punct de vedere vizual, anumite zone ale desenului care au
frontiere comune sau pentru a transmite informaţii despre o zonă din desen. Practic, puteţi
umple arii închise de orice formă geometrică create în AutoCAD, cu modele de haşurare
asociativă, corelate cu geometria frontierei definită iniţial. Asociativitatea înseamnă că
relaţia dintre haşură şi frontierele definite este conservată, deci atunci când modificaţi
frontierele, haşura este actualizată automat, astfel încât aceasta să acopere toată suprafaţa
delimitată de noua frontieră. O altă caracteristică a operaţiei de haşurare este aceea că se
poate selecta un model de haşură asociativă şi schimba modelul şi proprietăţile acestuia,
fără a crea un nou obiect haşură. Insulele (Islands) sunt obiecte din interiorul frontierelor
haşurii care sunt haşurate sau nu, după cum este specificat prin stilul de haşurare.

Comenzi noi
hatch

Procedura de desenare

1. Folosind comanda Open, deschideţi fişierul Hatch. Salvaţi-l în directorul personal. Pe


ecran apare o secţiune printr-un balcon (figura 1), care trebuie haşurată.

i Comanda HATCH
Comanda Hatch este utilizată pentru realizarea haşurilor.
Comanda Hatch poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Draw, selectând Hatch...;
- din bara cu instrumente Draw selectând pictograma Hatch;
- tastând Bhatch şi apoi Enter;
- tastând Hatch şi apoi Enter.
Lansarea în execuţie a comenzii Hatch are ca efect afişarea casetei de dialog Hatch and Gradient.
Modelul de haşură este creat ca un bloc care trebuie apoi să umple o arie riguros determinată (contur
închis) în desen. Haşura este produsă ca o singură entitate care poate fi ştearsă sau modificată foarte
uşor.
Haşura va fi creată întotdeauna pe layer-ul curent, adoptând culoarea şi tipul de linie asociate
acestuia. De aceea, layer-ele utilizate pentru haşurare trebuie să fie definite cu tipul de linie continuă.
Etapele definirii şi aplicării unui modelul de haşurare sunt următoarele:
- alegerea modelului pentru umplerea ariei;
- definirea ariei care va fi haşurată;
- specificarea proprietăţilor modelului haşurii;
- specificarea opţiunilor pentru definirea modelului haşurii.

Figura 1. Secţiunea prin balcon care urmează a fi haşurată.

Exercițiul 11 74
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Alegerea modelului de haşură


Lansarea în execuţie a comenzii Hatch afişează caseta de dialog Hatch and
Gradient. Aceasta conţine două file: Hatch şi Gradient (figura 2). În general se utilizează
modelele de haşurare puse la dispoziţie de programul AutoCAD.
În aria Type and Pattern selectăm din lista descendentă opţiunea Predefined.
Rubrica Pattern conţine tipul de haşură curent la un moment dat. Lista descendentă prezintă
toate tipurile de haşură corespunzătoare standardului adoptat. Pentru a alege un alt standard
se apasă butonul cu trei puncte din dreapta listei descendente Pattern. Va fi deschisă caseta
de dialog Hatch Pattern Palette (figura 3) care grupează tipurile de haşuri în următoarele
categorii: ANSI, ISO, Other Predefined şi Custom. În funcţie de standardul ales, în lista
descendentă Pattern vor apare haşurile corespunzătoare; acestea vor putea fi vizualizate în
rubrica Swatch.
Atunci când dorim să utilizăm un tip de haşură folosit anterior, pentru a evita definirea
tuturor parametrilor, se apasă butonul Inherit Properties din partea dreaptă a casetei de
dialog Boundary Hatch. Temporar, caseta va dispărea de pe ecran, programul cerând
selectarea direct pe desen a haşurii care urmează a fi folosită. Odată cu selectarea acesteia,
caseta de dialog revine pe ecran şi se trece la pasul următor - definirea ariei care va fi
haşurată.

Figura 2. Caseta de dialog Hatch and Gradient cu fila Hatch activă.

Exercițiul 11 75
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Figura 3. Caseta de dialog Hatch Pattern Figura 4. Zona Island Detection Style a filei
Palette. Advanced.

Definirea ariei care va fi haşurată


Pentru definirea ariei care va fi haşurată se utilizează butoanele din aria Boundaries:
Pick Points sau Select Objects. Ambele butoane au ca efect îndepărtarea temporară a
casetei de dialog, cu deosebirea că:
- butonul Pick Points necesită punctarea cu mouse-ul în interiorul conturului închis
care urmează să fie haşurat;
- butonul Select Objects necesită selectarea obiectelor ce urmează a fi haşurate; este
indicat în cazul contururilor create cu comanda Polyline, Elipse etc.
Pentru a încheia operaţia de selectare a ariilor ce vor fi haşurate cu acelaşi tip de haşură se
apasă Enter.

Specificarea proprietăţilor modelului haşurii


Pentru specificarea proprietăţilor modelului haşurii, din aria Angle and Scale se pot
modifica unghiul de înclinare şi scara haşurii, utilizând rubricile Angle şi Scale.
Este de reţinut că, modelul standard al haşurii vizualizat în rubrica Swatch, este
definit pentru un unghi de 0o.

Opţiunile pentru controlul definirii modelului haşurii


În rubrica Options a casetei de dialog Hatch and Gradient se găsesc butoanele
Associative şi Create separate hatches care permit definirea haşurii ca fiind asociativă sau
nu cu frontiera care o delimitează.
Activarea butonului rotund situat în dreapta butonului Help extinde caseta de dialog
Hatch and gradient cu rubricile Islands, Boundary retention, Boundary set, Gap

Exercițiul 11 76
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

tolerance şi Inherit options. Zona Island detection style (figura 4) permite setarea
modului în care vor fi detectate frontierele interioare în cadrul operaţiei de haşurare.
Dacă toate informaţiile anterioare sunt înţelese, puteţi trece la realizarea şi aplicarea
modelelor de haşurare necesare pentru reprezentarea secţiunii balconului.

2. Folosind comanda Zoom creaţi o fereastră de vizualizare care să cuprindă cele 4 cercuri,
profilul I (elementele de culoare verde – green) şi dreptunghiul care reprezintă placajul
exterior (elementul de culoare magenta), ca în figura 5.

Figura 5. Profilele metalice şi placajul exterior.

3. Elementele de culoare verde sunt elemente metalice. Haşuraţi aceste zone, urmând
indicaţiile din tabelul următor:

Layer Pattern Angle Scale Island detection style


STEEL ANSI31 (ANSI) 0 10 Normal

4. Haşuraţi placajul exterior folosind indicaţiile următoare:

Layer Pattern Angle Scale Island detection style


EXT_PLY LINE (Other 0 12 Normal
Predefined)

5. Folosind comanda Zoom, creaţi o fereastră de vizualizare care să cuprindă cele 2


dreptunghiuri galbene şi conturul roşu, ca în figura 6.

Exercițiul 11 77
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Figura 6. Secţiunile prin beton şi tencuiala părţii frontale a balconului.

6. Dreptunghiurile de culoare galbenă reprezintă secţiuni prin zidul de beton. Acestea vor fi
haşurate în mod specific, urmând indicaţiile din tabelul următor:

Layer Pattern Angle Scale Island detection style


BRICK ANSI32 (ANSI) 0 10 Normal

7. Tencuiala părţii frontale a balconului se haşurează conform indicaţiilor următoare:

Layer Pattern Angle Scale Island detection style


RENDER DOTS (Other 0 20 Normal
Predefined)

8. Folosind comanda Zoom creaţi o fereastră de vizualizare care să cuprindă cele 3


dreptunghiuri de culoare cyan (albastru deschis) şi conturul alb care încadrează cele 4
bare de oţel haşurate anterior, ca în figura 7.

9. Dreptunghiurile de culoare cyan reprezintă secţiuni prin ciment. Acestea vor fi haşurate în
mod specific, urmând indicaţiile din tabelul următor:

Layer Pattern Angle Scale Island detection style


FIBRE_CEMENT AR-SAND (Other Predefined) 0 2 Normal

10. Secţiunea prin betonul armat se haşurează conform indicaţiilor următoare. Selectaţi
modul necesar pentru detectarea insulelor (frontierelor interioare):

Layer Pattern Angle Scale Island detection style


CONCRETE AR-CONC (Other Predefined) 0 1 Normal

Exercițiul 11 78
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Figura 7. Secţiunile prin ciment şi secţiunea prin betonul armat.

11. Folosind comanda Zoom creaţi o fereastră de vizualizare a părţii superioare a balconului,
ca în figura 8. Această zonă va fi haşurată conform tabelului. Dacă nu reuşiţi să definiţi
aria ce urmează a fi haşurată treceţi la punctul următor.

Layer Pattern Angle Scale Island detection Style


CONCRETE AR-CONC (Other Predefined) 0 1 Normal

Există cazuri când un contur care urmează a fi haşurat nu este un contur închis
(datorită construirii sale incorecte). Dacă acest contur este şi complex, cazul de faţă,
încercarea de a determina punctul său de discontinuitate ar putea deveni laborioasă. În
acest caz se poate opta pentru crearea unui contur ajutător, folosind comanda Polyline, pe
un layer care va fi îngheţat ulterior.

Figura 8. Partea superioară a balconului.

12. Faceţi curent layer-ul OUTLINES.

13. Folosind comanda Polyline creaţi un contur închis, care să se identifice cu partea
superioară a balconului.

Desenarea poliliniei se va face având ca punct de început colţul din dreapta sus al
corpului balconului şi apoi urmărind conturul în sensul acelor de ceasornic. Polilinia se va
închide cu opţiunea Close.

Exercițiul 11 79
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Notă: La întâlnirea detaliilor semicirculare, tastaţi "a" pentru a putea apela opţiunea
Arc şi apoi din nou "a" pentru opţiunea Angle. Se va indica 180 ca valoare a unghiului care
defineşte arcul. În continuare, se indică punctul de sfârşit al arcului şi se alege apoi opţiunea
"l" pentru a continua trasarea poliliniei cu segmente de dreaptă.

14. Reveniţi la punctul 11 şi realizaţi haşurarea secţiunii.

15. Îngheţaţi layer-ul OUTLINES permiţând structurii de bază să fie afişată cu haşurile şi
entităţile reale.

16. Reveniţi la o imagine de ansamblu a secţiunii. Aceasta ar trebui să semene cu desenul


de referinţă.

17. Salvaţi şi închideţi acest desen.

Exercițiul 11 80

S-ar putea să vă placă și