1.6.

1 Integrarea economica pe continentul american

1.6.1.1 Integrarea în America de Nord – Zona de Liber Schimb din America de Nord
(North America Free Trade Agreement – NAFTA)
Lansând la 1 ianuarie 1994 Acordul de Liber Schimb Nord American, America de Nord
este promotoarea unei grupari regionale care a implicat înca de la început limitarea
la doar doua aspecte economice – comert si investitii. Desi nu s-au propus obiective la
fel de ambitioase precum sunt cele ale Uniunii Europene, anumite domenii –
probleme de mediu si conditiile de munca – sunt deja acoperite prin prevederile
acordului.
Evolutia procesului integrationist în aceasta regiune confera o serie de particularitati,
care tin de atitudinea statelor membre fata de fenomenul de regionalizare (în
special SUA), de tipologia economiilor care compun respectiva zona de liber schimb
(doua economii dezvoltate si o tara în dezvoltare, mai mult : superputerea mondiala- SUA
si doua state cu potentiale economice, politice si comerciale diferite - Canada si Mexicul).
NAFTA nu a debutat sub bune auspicii. Mexicul s-a confruntat la finele anului 1994 cu o
criza financiara de proportii. Multi critici ai Acordului NAFTA considera criza peso-
ului mexican tocmai rezultat al constituirii acestei zone de liber schimb. Exista voci
care afirma ca NAFTA a constituit un sprijin pentru guvernul mexican în traversarea
unei crize determinate de factori externi.
Dar prin ce s-ar putea defini în formula cea mai simpla NAFTA, de la lansare pâna în
prezent ?
 NAFTA reprezinta cea mai mare zona de liber schimb, cu o piata de 426 mil.
consumatori si cu o valoare totala a productiei de bunuri si servicii de 12000 mild.
USD (1/3 din produsul global mondial).
 NAFTA este o grupare integrationista care a facut posibila, în decurs de un deceniu
de la lansare, o crestere economica a partenerilor de : 38% în cazul SUA,
30,9% în cazul Canadei si de 30% în cazul Mexicului.
 În intervalul de timp 1994-2003, exporturile Statelor Unite catre ceilalti doi parteneri
au crescut de la 134,3 mild. USD la 250,6 mild. USD (adica: de la 46,5 mild.
USD la 105,4 mild.USD în cazul relatiilor cu Mexicul si de la 87,8 mild. USD
la 145,3 mild. USD în relatiile cu Canada);
 Exporturile Mexicului catre SUA au crescut în intervalul de timp analizat cu
aproximativ 234 % (de la 58,9 mild. USD), atingând valoarea de 138 mild. USD, iar
exporturile catre Canada au crescut de la 2,6 mild. USD (nivel care a carecterizat
anul precedent integrarii, respectiv 1993), la 8,6 mild. USD (în anul 2003), adica a
înregistrat o crestere cu 227% în decurs de un deceniu de liberalizari comerciale;
 Exporturile Canadei catre partenerii NAFTA au crescut cu aproximativ 104%,
de la 113,6 mild. USD la 231,7 mild. USD în relatia cu SUA(în perioada 1993-2002)
si de la 0,9 mild. USD (la sfârsitul anului 1993) la 1,83 mild. USD în anul 2003 în
relatia cu Mexicul;
 NAFTA a permis majorarea importurilor mexicane si canadiene pe piata americana,
nu însa cu acelasi ritm cu care au crescut importurile Mexicului si Canadei din
SUA. Canada s-a situat în mod constant la nivelul de 18% din totalul
importurilor americane, în timp ce cota importurilor americane din Mexic a
 crescut de la 6,8% în 1993 la 11,6% în anul 2002;
 În decursul primului deceniu de functionare a NAFTA, nivelul productivitatii
activitatii economice a crescut cu 28% în SUA, cu 55% în Mexic si cu 23% în
Canada;
 Eficienta economiilor s-a reflectat printr-o pozitionare favorabila pe piata
internationala; NAFTA, ca si grupare, cuantifica aproximativ 19% din exporturile
globale mondiale, si 25% din importurile globale;
 NAFTA reprezinta un mediu investitional atractiv: în decurs de un deceniu
investitiile între parteneri s-au dublat, depasind nivelul de 300 mld. USD, si a
crescut în acelasi timp prezenta investitorilor straini din afara NAFTA; NAFTA
receptioneaza în prezent peste 24% din investitiile straine directe înregistrate la
nivel mondial, si furnizeaza 25% din fluxurile de investitii straine directe;
 NAFTA si-a câstigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor de
mediu si a celor de munca în cadrul colaborarii trilaterale.
 NAFTA aspira la extinderea catre sud, la cuprinderea unui numar tot mai
mare de state de pe continentul american în planul de integrare regionala.

Integrarea economică este un proces complex, multidimensional şi dinamic care a devenit un aspect
important al economiei internaţionale, mai ales în ultimele decenii. Integrarea economică:
 Integrare regională
 Aranjamente de comerţ preferenţial
 Blocuri comerciale
presupune, în forma ei cea mai simplă eliminarea discriminatorie a tuturor restricţiilor comerciale
dintre fluxurile derulate de cel puţin 2 state şi stabilirea anumitor elemente de coordonare şi
cooperare între ele.

Termenul de integrare negativă a fost propus de von Tinbergen în 1954 şi se referă la procesul
de înlăturare a obstacolelor asupra comerţului dintre statele participante respectiv eliminarea
oricăror restricţii în procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale.

         Termenul de integrare pozitivă se referă la modificarea instrumentelor şi instituţiilor

existente şi la crearea unora noi capabile să asigure pieţei integrate o funcţionare efectivă şi
eficientă şi să promoveze obiective mai ample.    

         Privind problema sub acest aspect, s-ar putea spune că zonele de liber – schimb
presupun exclusiv integrare negativă în timp ce aranjamentele preferenţiale mai complexe
implică şi integrare pozitivă. În realitate distincţia nu se poate face cu multă precizie deoarece
toate schemele integraţioniste presupun o serie de elemente legate de integrarea pozitivă.