În literatura română, 

epoca medievală s-a manifestat diferit de literatura europeană

medievală, necultivându-se nici poemele eroice, nici poezia trubadurilor, nici genul alegorico-didactic
(“fabliau”) sau dramaturgia medievală a miracolelor, farselor sau misterelor.[1] Au avut însă o mare
răspândire romanele cavalerești, viețile de sfinți și apocrifele religioase. În Evul Mediu propriu-zis
majoritatea cărților se scriau în slavonă.