George Bacovia 

(născut George Andone Vasiliu) n. 4/16

septembrie 1881, Bacău, România – d. 22 mai 1957, București, România) a fost un scriitor român
format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în
baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe
care-i admira, dar și, cum spune versul bacovian, „din Eminescu, Heine și Lenau.” La început văzut
ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la
recunoașterea sa drept cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți
din poezia română modernă.

George Andone Vasiliu s-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și a Zoei Vasiliu pe
actuala stradă G. Bacovia nr. 13 în Bacău. Copilul în vârsta de doar 6 ani începe să învețe limba
germană. Apoi între 1889-1890 urmează clasa întâi la un pension din Bacău. În 1891 îl aflăm înscris
la Școala Primară Domnească nr. 1 din Bacău. Trei ani mai târziu absolvă cursul primar, în luna
iunie. În același an se înscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacău. Toamna rămâne închis o noapte
întreagă, din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal. Această întâmplare
îi va inspira poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii traumatici din liceu și atmosfera cam rece îi
inspiră un alt poem celebru, "Liceu". În 1898 își pune pe note câteva poezii precum și altele de Mihai
Eminescu și Ștefan Petică. Vădește mare talent la desen. Se dovedește foarte bun executant la
vioară și la alte instrumente din orchestra școlii, pe care o și dirijează. Se evidențiază la gimnastică.
În 1899 obține premiul I pe țară la concursul Tinerimii române pentru "desen artistic de pe natură". Îi
apare în Literatorul din 30 martie poezia Și toate, scrisă cu un an înainte, semnată V. George.

În 1900 se înscrie la Școala Militară din Iași, de unde se retrage în al doilea semestru, neputând
suferi disciplina cazonă. Compune poezia Plumb, o va finisa totuși abia în 1902. În 1901 se înscrie în
cursul superior al Liceului Ferdinand. Absolvă liceul din Bacău în 1903. Scrie poezia "Liceu", ca
răspuns la un chestionar adresat de minister absolvenților din acel an, în vederea reformei
învățământului inițiată de Spiru Haret. Se înscrie la Facultatea de Drept din București. Citește într-
una din ședințele salonului literar al lui Macedonski poezia Plumb, care produce o puternică
impresie.
Citește în 1904 la cenaclul lui Macedonski Nervi de toamnă, obținând același succes. Colaborează la
revista Arta de la Iași. Se retrage de la Facultatea de Drept din București. Se stabilește în 1905 În
București, împreună cu fratele său Eugen. Un an mai târziu în 1906 se reîntoarce la Bacău,
stabilindu-se în locuința din strada Liceului.Scrie poezia Lacustră. În 1907 se înscrie la Facultatea de
Drept din Iași și reîncepe cu anul I. Rămâne la Iași și anul următor. Colaborează la revista lui I.M.
Rașcu Versuri, mai târziu Versuri și proză.Între 1909-1910 merge la Iași numai în perioada
examenelor, restul timpului locuind la Bacău iar în 1911 obține diploma de licență în drept și se
înscrie în baroul din Bacău. Plătește zece ani cotizație, dar nu profesează. Colaborează la Românul
literar al lui Caion în 1912. Suplinitor la Școala Primară din Bacău și la Călugara, suburbie a
Bacăului. Colaborează la Flacăra. Copist la Prefectura din Bacău. Din 1913 devine ajutor contabil la
aceeași prefectură dar se îmbolnăvește și demisionează.