Acizi si baze

Constanta de aciditate se calculează ca şi constantă de disociere, considerând concentraţia apei

practic neschimbată:
HA H+ + A -
[ H  ][ A ]
HA + H2O H3O+ + A- KA 
[ HA]
Valorile constantelor de Acidul Baza conjugata pKa
aciditate sunt o măsură a tăriei Acizi foarte slabi, Ka < 10-7
HCO3- CO32- 10,33
acidului şi se exprimă de obicei
HIO IO- 11
ca pKa; C6H5OH C6H5O- 9,92
HbrO BrO- 8,70
pKa = - lg Ka  H2PO4- HPO42- 7,21
Acizi slabi, Ka < 10-2
H2CO3 HCO3- 6,35
CH3COOH CH3COO- 4,8
In tabelul alaturat sunt C6H5COOH C6H5COO- 4,2
prezentate valorile pKa Acid lactic CH3CH(OH)COO- 3,86

corespunzătoare unor acizi des HCOOH HCOO- 3,75

ClCH2COOH ClCH2COO- 2,87
întâlniţi în practică. Acizi tari, Ka=103
  H2SO4 HSO4- -3
  HCl HCl- -3
HClO3 ClO3- -3
Acizi foarte tari, K = 108
În cazul unui acid tare procesul de disociere are echilibrul puternic deplasat spre dreapta, cu
grade de disociere ale acidului apropiate de 1, ca urmare reacţia se poate scrie:
HA H+ + A-

Concentraţia de protoni la sfârşitul reacţiei, [H+], este egală cu concentraţia normala iniţială a
acidului tare, [HA], deci pH-ul , la concentraţii nu foarte mari este:
 
pH = - lg [H+] =-lg[HA]
Aplicatie: a. Calculati pH-ul unei solutii de acid clorhidric 0.1M si a unei solutii de acid clorhidric
0.001M.
pH = - lg [H+] =-lg[HA] = -lg(0.1)=1;

pH = - lg [H+] =-lg[HA] = -lg(0.001)=3;

b. Care este concentratia acidului clorhidric intr-o solutie cu pH=3.4?

pH=-lg[H+]=3.4 [H+] = 10-3.4 = 0.0004M [HCl] = 4x10-4M

c. Care este pH-ul unei solutii de acid clorhidric 10-8M?

 Disocierea acizilor slabi

La fel ca si pentru apa, se poate scrie o constanta de disociere si pentru un acid slab, HA:

[ H  ][ A ]
HA H+ + -A KA 
pKA = - logKA [ HA]

[ H  ][ A ] log( AB)  log( A)  log(B)

KA  Intrucat
[ HA]
 [ HA]  Rezulta:
   K A  [ H  ]  [ HA] 
 [A ]  
 log[ H ]   log K A  log  
  [ HA]    [A ] 
 log[ H ]   log    K A 

 [ HA] 
 [A ]   pH  pK A  log  
 [A ] 
 [baza conjugata] 
pH  pK A  log 
 [ acid nedisociat ]  Ecuatia Henderson-Hasselbalch
Problema: Determinati pH-ul unei solutii 0.1 M de acid acetic. Acidul acetic are pKA =4.76.

HA H+ + -A Din stoichiometria reactiei:

pK A  4.76 [ H  ]  [ A ]
 log K A  4.76
Bilantul de masa:
log K A  4.76 Concentratia totala de acid este:
K A  10  4.76 [ HA]T  [ HA]  [ A ]
K A  1.7578 10 5 [ HA]  [ HA]T  [ A ]
[ H  ][ A] [ HA]  0.1  [ A ]
KA 
[ HA] [ HA]  0.1  [ H  ]
Inlocuind:

[H][ H]
5
 
ax  bx  c  0
2 [H+]=0.00132
10 
1.7578
0.1[H]   pH=-log(0.00132)=2.88
 b  b  4ac
2

5 [H]2 x
10 
1.7578
0.1[H]   2a
 Mod de rezolvare simplificat:

Concentratia ionilor de H+ este de 0.0013 M cand concentratia acidului acetic este de 0.1M. Se
poate aproxima 0.1-[H+]=0.1 (in mod uzual la un grad de disociere sub 10%)
[H+]=0.00132
 2
[H ]
1.7578 10 5 
 0.1  [ H  ]
 2 pH=-log(0.00132)=2.88
[H ]
1.7578 10 5 
 0.1

[ H ] 0.00132
Gradul de disociere = 100  100  1.32%
[ HA]t 0.1

Daca [HA]T>>[H+] (de peste 10 ori in

mod uzual-un grad de disociere sub [ H  ]2
atunci KA 
10%) [ HA]T 
Aplicatie de calcul:
Comparati pH-urile pentru o solutie 0.1 M acid butiric (pKA=4.82) si o solutie HCl
0.1M.
pH=-log[HCl]=-(-1)=1
 pH si solutii tampon

Acizi tari: pH = - lg [H+] =-lg[HA]

Acizi slabi:

In cazul bazelor se poate scrie: A- +HOH HA + HO-

Se poate defini o constanta de bazicitate [ HA][ HO  ]

KB 
[A ]
si KA x KB = Kw = 10-14 De unde pKA + pKB = 14
Aplicatie de calcul:
Sa se calculeze pH-ul unei solutii apoase de amina alifatica cu concentratia 10-2M
avand pKA=9.6.

R-NH2 + HOH R-NH3+ + OH-

pKB =14-pKA =14-9.6=4.4

pH= 14-3.2=10.8

“Hidroliza” sarurilor provenite dintr-un acid slab, respectiv o baza slaba

In cazul sarurilor provenite dintr-un acid slab si o baza tare, acestea pot
reactiona cu apa, cu refacerea acidului din care provin, conform ecuatiei:
[ HA][ HO  ]
A +HOH
-
HA + HO - KB 
[A ]

[CH 3COOH ][ HO  ]
CH3COO-Na+ +HOH CH3COOH + HO +Na - + K hidrol 
[CH 3COO  ]

Practic avem de a face cu ionizarea unei baze slabe in solutie apoasa!

 La fel in cazul sarurilor provenite dintr-o baza slaba si un acid tare:

CH3NH3+Cl- +HOH CH3NH2 + Cl-+H3O+

[ H  ][ A  ]
CH3NH3OH + Cl-+H+ KA 
CH3NH3+Cl- +HOH [ HA]

[ H  ][CH 3 NH 3OH ] [ H  ][CH 3 NH 2 ]

K hidr   
[CH 3 NH 3Cl ] [CH 3 NH 3 ]

Aplicatie : Calculati pH-ul unei solutii de NH4Cl 0.1 M. Constanta de bazicitate

KB=1.8x10-5.

NH4+ +HOH NH4OH +H+

NH4Cl este sare provenita dintr-o baza slaba.
[ H  ][ NH 4OH ] KW 1014 10
K hidr  KA  K hidr  KA    5 .56  10

[ NH 4 ] K B 1.8 105
[ H  ][ H  ] [ H  ]2
[H+]=[NH4OH] Simplificand K hidr  KA  
 
[ NH 4 ]T  [ H  ] [ NH 4 ]T
 pH=-log[H+]=5.13

[H  ] 7.46 106
Gradul de hidroliza  
100  100  7.46 103% -simplificarea a fost corecta
[ NH 4 ] 0.1

Curbe de titrare. Sisteme tampon

Titrarea-operatia de determinare a cantitatii de

pH
acid din solutie prin adaugarea unei solutii bazice
de concentratie cunoscuta (uzual NaOH). Daca
adaugam cantitati masurate de NaOH si
determinam pH-ul putem trasa o asa numita curba
de titrare.

Moli baza/moli acid

Pentru a intelege fenomenele ce au loc pe parcursul titrarii trebuie sa avem in vedere
cele doua echilibre care au loc in solutie (ex. titrare acid acetic cu NaOH).

La inceput avem in solutie mult HAc si ceva cantitati de H+ si Ac- (care pot fi calculate).
Adaosul de NaOH permite ionilor de hidroxid sa
neutralizeze ionii H+ existenti in solutie (reactia 2-  [ HA] 
pH  pK A  log  
puternic favorizata!).  [A ] 
Pe masura ce ionii H+ sunt neutralizati are loc
disocierea HAc in H+ si Ac-. [ HA]  [ A ]
La adaosul a 50% din cantitatea echivalenta de [ HA]
OH- necesara , [HAc]=[Ac-].  1,
[ A ]
Conform ecuatiei Henderson-Haselbach : pH=pK A
(metoda experimentala de determinare a K A).  [ HA] 
 log    0
pka pH [HA]/[A-]
 [A ] 
Adaosul in continuare de OH- conduce la pH  pK A
cresterea exponentiala a pH-ului. 4.76 1.76 1000
4.76 2.76 100
4.76 3.76 10
4.76 4.76 1
4.76 5.76 0.1
4.76 6.76 0.01
4.76 7.76 0.001
Titrarea acizilor slabi cu baze tari

Raportul [HA] / [A-] scade-

Predomina baza conjugata;
pH-ul creste rapid.

La mijloc, [HA] = [A-]

si pH = pKA.

Initial, pH-ul este scazut-

predomina forma acida.

De remarcat: in zona punctului de mijloc curba este aplatizata – variatia pH cu

conc. este minima
Sisteme tampon
In domeniul pH ≈ pKA ± 1 pH –ul se modifica treptat prin adaos de acid sau baza.

Adaosul de H+ este neutralizat de reactia:

Adaosul de OH- este neutralizat de reactia:

Daca pH-ul unei solutii ramane constant la adaugarea de mici cantitati de acid sau
baza, se spune ca solutia este tamponata.
Abilitatea unei solutii de a rezista schimbarilor de pH se numeste capacitate de
tamponare.
Sistemele tampon sunt formate din amestecuri de acid slab si baza sa conjugata
(ex. acid acetic-acetat de sodiu)
 Sistem tampon Domeniu de pH
HOOC HCl, citrat de sodiu 1-5
CH2
Acid citric, citrat de sodiu 2.5 - 5.6
HO C COOH Acid acetic , acetat de sodiu 3.7 - 5.6
CH2 K2HPO4, KH2PO4 5.8 - 8
HOOC
Na2HPO4, NaH2PO4 6 - 7.5
A c id c itr ic Borax, Hidroxid de sodiu 9.2 - 11

Acidul fosforic H3PO4

–este un acid poliprotic – are mai multi
protoni disociabili. Cei trei protoni se pierd
in etape distincte, fiecare proces de disociere
avand un pKA caracteristic.

Perechi [HA]/[A-] pKA

H3PO4/H2PO4- 2.12
H2PO4-/HPO42- 7.21
HPO42-/PO43- 12.67
Aminoacizi-substante amfotere

Glicina

Grupa amino:
Baza conjugata a NH3+

Acid carboxilic.
Variatia formelor predominante ale glicinei functie de pH
 APLICATIE:
Sa se prepare o solutie tampon de pH =5 utilizand acid acetic (pK A=4.76) si acetat
de sodiu
 [ HA] 
pH  pK A  log  
Se utilizeaza ecuatia Henderson-  [A ] 
Hasselbalch pentru a determina raportul
 [ HOAc ] 
intre acidul acetic si acetatul de sodiu. 5.00  4.76  log  
 [ OAc ] 
OBS. In prepararea unei solutii tampon de un pH-
dat conteaza numai raportul intre acid si baza  [ HOAc ] 
conjugata si nu concentratia celor doua solutii!. 0.24   log  
 [ OAc ] 
Compozitia: Raport [HA] / [A-]
 [ HOAc ] 
 0.24  log  
0.575 mM HOAc +
1 mM NaOAc
0.575 mM HOAc / 1 mM OAc- = 0.575
 [ OAc ] 
 0.24 [ HOAc ]
1.15 mM HOAc + 1.15 mM HOAc / 2 mM NaOAc 10  
2 mM NaOAc = 1.15 / 2 = 0.575 [ OAc ]
[ HOAc ]
14.375 mM HOAc + 14.375 mM HOAc / 25 mM OAc- 0.575  
25 mM KO2CCH3 = 14.375 / 25 = 0.575 [ OAc ]
 0.575[  OAc ]  [ HOAc]
 Probleme de preparare de solutii tampon
1. Preparati 3 litri solutie tampon acetat 0.2M pentru pH=5 pornind de la acetat de
sodiu (trihidrat) solid (M=136) si solutie acid acetic 1M. (KA pentru acid acetic este
4.76).
R. Din ecuatia H-H se determina raportul [HA]/[A-]:
 [ HA ]  In 3 litri de solutie 0.2M se gasesc 0.6 moli total (HOAc si Ac-)
pH  pK A  log   
 [A ] 
 [ HOAc ] 
0.6 moli-------------------------1.575
5 .00  4 .76  log    x moli HOAc-------------------0.575
 [ OAc ] 
0.6  0.575
[ HOAc] x  0.222moliHOAc

 100.24 1.575
[ OAc]
[ HOAc] 0.575 y  0.6  0.222  0.378moli OAc

[  OAc] 1

Cantitatea de acetat de sodiu necesara mOAc=0.378136 = 51.4g

Cantitatea de acid acetic necesara:
0.222
V  0.222lHOAc  222mlHOAc
1

Mod de preparare: Se dizolva 51.4g acetat de sodiu intr-o cantitate de apa (100-
200ml), se adauga apoi acidul acetic (222ml) si se dilueaza cu apa pana la 3 litri.
2. Pornind de la o solutie 1.0M acid acetic si o solutie 0.50M NaOH, preparati 100.mL
solutie tampon acetat 0.10M pentru pH=4.50. (pKA pentru acid acetic este 4.76).
R. Din ecuatia H-H se determina raportul [HA]/[A-]:
 [ HA ]  In 100 ml de solutie 0.1M se gasesc 0.01 moli total (HOAc si Ac -)
pH  pK A  log   
 [A ]  0.01moli-------------------------2.819
 [ HOAc ]  x moli HOAc-------------------1.819
4 .50  4 .76  log   
 [ OAc ] 
[ HOAc] 0.011.819
 100.26 x  0.0064moliHOAc

[ OAc] 2.819
[ HOAc] 1.819 y  0.01  0.0064  0.0036moli OAc

[  OAc] 1

Acetatul se obtine prin reactia dintre HOAc si NaOH. Deci necesarul de acid
acetic este: 0.0064 moli + 0.0036 moli = 0.01 moli acid acetic.
Rezulta 10 ml solutie acid acetic 1M.
Pentru a obtine concentratia de ioni acetat necesara trebuie neutralizata o parte
din acidul acetic cu solutie de NaOH pentru a obtine 0.0036 moli -OAc.
0.0036
VNaOH   0.0072lsol.NaOH  7.2mlsol.NaOH
0.5
Mod de lucru: Intr-un balon cotat de 100ml se introduc 10ml solutie acid acetic 1M,
se adauga apoi 7.2 ml solutie NaOH 0.5M si se dilueaza cu apa pana la 100ml.
Capacitatea de tamponare:-abilitatea unei solutii tampon de a rezista schimbarilor
de pH
-definita drept cantitatea de acid sau baza tare care prin adaugare duce la
schimbari importante ale pH-ului.
-cantitatea de acid sau baza care adaugata in solutia tampon modifica pH-ul cu
o unitate.
Capacitatea de tamponare instantanee

 [ HA ] 
pH  pK A  log     pK A  log[ A  ]  log[ HA ]
[ H  ]  [A ] 
  pK A  log[ A  ]  log( C  [ A  ]) 
pH
ln[ A  ] ln( C  [ A  ])
pK A  
2 .3 2 .3
C  [ HA ]  [ A  ]

Derivand in raport cu conc. [A-] rezulta:

pH 1 1 C
  
[ A ] 2.3[ A ] 2.3(C  [ A ]) 2.3[ A ](C  [ A ])
Dar [ A ]  [ H  ]  [ HO  ] Substituind si inversand rezulta:

[ H  ] [ HO  ] 2.3[ A ](C  [ A ]) 2.3[ A ][ HA]

   
pH pH C [ A ]  [ HA]
Din formula constantei de aciditate [ H  ]  [ A ] [ H  ]  [ A ]
KA  
KA C [ HA] C  [ A ]
[ A ] 
K A  [H  ]

   [ H  ] [ HO  ] 2.3K A  [ H  ]  C
[ H ] 2.3[ A ](C  [ A ])   
  pH pH ( K A  [ H  ]) 2
pH C

La pH=pKA avem capacitatea maxima de tamponare:

[H+]=KA

[ H  ] [ HO  ] 2.3K A  K A  C 2.3
 max      C  0.575  C
pH pH (K A  K A ) 2
4
Aplicatie:
Calculati capacitatea de tamponare instantanee si capacitatea de tamponare
practica in ambele sensuri a unei solutii tampon de tricina (N-(tris
(hidroximetil)-metil) glicina) de conc. 0.05M la pH=7.5. (pKA=8.15).

 [Tricina  ] 
pH  pK A  log  0 

 [Tricina ] 
 [Tricina  ] 
7 .5  8 .15  log  0 

 [Tricina ] 
 [Tricina  ] 
log  0 
  0 .65 Tricina+ H+ + Tricina0
 [Tricina ] 
[Tricina  ] HA A-
0
 10 0.65  4 .47
[Tricina ]

4.47  0.05
[Tricina  ]   0.041M
5.47
[ H  ] 2.3[Tricina 0 ](C  [Tricina 0 ]) 2.3  0.009  0.041
1  0.05     0.017M
[Tricina 0 ]   0.009 M pH C 0.05
5.47

[ H  ] [ HO  ]
 max    0.575  C  0.575 0.05  0.028M
pH pH
Pentru a compara capacitatea de tamponare in sens acid respectiv bazic trebuie sa
calculam cantitatile de H+ respectiv OH- necesare pentru a modifica pH-ul cu o unitate.
Pentru pH=6.5
44.67  0.05
[Tricina  ]   0.049M
 [Tricina  ]  45.67
pH  pK A  log  0 

 [Tricina ]  1  0.05
[Tricina 0 ]   0.001M
 [Tricina  ]  45.47
6 .5  8 .15  log  0 

 [Tricina ]  [Tricina  ] final  [Tricina  ]orig .  [ H  ]  0.041  [ H  ]  0.049 M
 [Tricina  ]  [ H  ]  0.008M
log  0 
  1 .65
 [Tricina ]   acid  0.008M
[Tricina  ]
0
 10 1.65  44 .66 [ H  ] 2.3[Tricina 0 ](C  [Tricina 0 ]) 2.3  0.049  0.001
[Tricina ]     0.022M
pH C 0.05
Pentru pH=8.5
0.447  0.05
[Tricina  ]   0.015M
 [Tricina  ]  1.447
pH  pK A  log  0 

 [Tricina ]  1  0.05
[Tricina 0 ]   0.035M
1.447
 [Tricina  ] 
8 .5  8 .15  log  0 

 [Tricina ]  [Tricina  ] final  [Tricina  ]orig .  [ HO  ]  0.041  [ HO  ]  0.015M
 [Tricina  ]  [ HO  ]  0.026M
log  0 
   0 .35
 [Tricina ]   bazic  0.026M
[Tricina  ]
 10  0.35  0 .447 [ H  ] 2.3[Tricina 0 ](C  [Tricina 0 ]) 2.3  0.015  0.035
0
[Tricina ]     0.024M
pH C 0.05
Importanta sistemelor tampon-aplicatie de calcul
O reactie catalizata enzimatic are loc in solutie tampon Tris 0.2 M la pH=7.8. Ca rezultat al reactiei
se produc 0.03mol/l H+. pKA pentru Tris este 8.1.
a. Care este raportul Tris+(acid)/Tris0(baza) la inceputul reactiei?
b. Care este concentratia de Tris+ si Tris0 la inceputul reactiei?
c. Care este concentratia de Tris+ si Tris0 la sfarsitul reactiei?
d. Care este pH-ul la sfarsitul reactiei?
e. Care are fi pH-ul final daca sistemul tampon nu ar fi prezent?

OH OH
 [Tris ]  0
pH  pK A  log  
 + +

 [Tris ] 
NH3 NH2 + H
HO HO
 [Tris 0 ]  HO HO
7.8  8.1  log  

 [Tris ]  Tris+ Tris0 + H+
 [Tris 0 ]  Tris0 + H+Tris+
log  
  7.8  8.1  0.3 HA A-
 [ T ris ]  [Tris  ]  0.133M  0.03M  0.163M
[Tris  ] [Tris 0 ]  0.066M  0.03M  0.036M
0
 10 0.3
2
[Tris ]  [Tris 0 ]   0.036 
pH  pK A  log  
  8.1  log   8.1  0.656  7.44
2  [ T ris ]   0 .163 
[Tris  ]   0.2  0.133M
3
1 pH   log[H  ]   log(0.03)  1.52
[Tris 0 ]   0.2  0.066M
3
 Sisteme tampon biologice
A. Sistemul fosfat
-serveste la tamponarea fluidului intracelular in domeniul fiziologic (6.9-7.4).
-ionii fosfat se gasesc din abundenta in celule atat in forma anorganica cat si ca grupe
functionale in moleculele organice.
-in ambele forme functioneaza drept tampon sistemul cu pK A2=7.21.

2-
H2PO4
-
H
+
+ HPO4

Sistemul histidinic
Histidina este unul dintre cei 20 de aminoacizi intalniti in proteine. Poseda un rest de imidazol. pKa pentru
disocierea hidrogenului imidazolic din histidina este 6.04.
In celule histidina se gaseste atat sub forma libera cat si legata in dipeptide si proteine. Avand pK A cu peste
o unitate mai mic decat pH-ul fiziologic si gasindu-se in concentratie mica sub forma libera are un rol minor
ca tampon. In peptide si proteine insa pKa creste pana la valori in jur de 7 si atunci actioneaza ca un sistem
tampon eficient.
Sistemul tampon acid carbonic/bicarbonat
–sangele este tamponat de sistemul
H2CO3/HCO3-

Acidul carbonic se formeaza prin dizolvarea

CO2 in apa:

CO2 este gaz in conditii normale iar

concentratia CO2 dizolvat depinde de
echilibrul:

In cazul organismelor cu plamani, sistemul

tampon functioneaza eficient la pH=7.4.
Cand un proton ajunge in sange (din acidul
lactic, de ex.) are loc formare de acid
carbonic. Acesta creste conc. CO2 dizolvat,
care creste presiunea CO2 din plamani,
avand loc expiratia. La fel are loc si procesul
invers, CO2 din plamani avand un rol
Acidoza
-caracterizează prin coborîrea pH-ului sanguin sub 7,35 (valoarea normală: 7,35-7,45). Acidoza
organică se datorează producerii în cantitate mare a unor acizi organici care nu sînt utilizați în
organism: acizi cetonici (diabet), acidul lactic (în oboseala musculară). Dintre acidozele minerale,
acidoza gazoasă e produsă de creșterea bioxidului de carbon în sânge (în nefrita gravă),
fosfoacidoza, de creșterea fosfaților minerali și a esterilor fosfatici (în boli de rinichi).
Acidoza se determină prin măsurarea pH-ului sanguin direct în sângele venos.
Se întîlnește în formele grave de diabet care evoluează spre comă, în insuficiența hepatică, în
inaniție, în cancer, în intoxicații grave etc. Se manifestă prin somnolență, amețeli, tulburări ale
vederii, vărsături, diaree, etc.

Alcaloza: -reducerea concentratiei de ioni de hidrogen un sange. In general alcaloza

apare cand pH-ul sangelui creste peste 7.45.
-Cauzele alcalozei respiratorii: boli pulmonare, scaderea O2 la altitudine, spatii închise,
boli cardiace congenitale , hiperventilatia psihogena (frica, efort)
-
Tema de casa

1. Calculati pH-ul urmatoarelor solutii:

a. 100 ml solutie HNO3 0.01M;
b. 50 ml solutie acid acetic 0.01M (pKa= 4.7);
c. 35 ml solutie NaOH 0.01M;
d. 55 ml solutie acid butiric 0.002M (pKA=4.82).

2. Intr-un laborator de spital o proba de 10 ml suc gastric, obtinut la cateva ore dupa ce pacientul
a mancat, a fost titrata cu solutie 0.1M NaOH pentru neutralizare totala. Au fost necesari 7.2 ml
solutie NaOH. Care este pH-ul sucului gastric prelevat de la pacient?
3. Aspirina este un acid slab, avand pKa= 3.5. Ea se absoarbe in sange prin CH3
stomac si prin intestinul subtire. Absorbtia implica trecerea prin membrana O

celulara, care este determinata de polaritatea moleculei, respectiv cu cat COOH

molecula este mai polara si incarcata electric cu atat ea trece mai greu in sange.
pH-ul sucului gastric din stomac este aproximativ 1.5 in timp ce in intestinul
subtire este aproximativ 6. In ce zona se absoarbe mai multa aspirina, in stomac
sau in intestinul subtire? Justificati raspunsul.
4. Bicina ( N,N-bis(2-hidroxietil) glicina este un compus des utilizat la prepararea
solutiilor tampon utilizate in biochimie. Bicina ionizeaza conform procesului de mai
jos:
OH OH
O O +
HO
N
+
OH HO
N OH
+ H

+
B ic in a B ic in a 0

Avand la dispozitie 1 L solutie de bicina0 de concentratie 0.05M, calculati ce cantitate de solutie

HCl 0.1M trebuie adaugata pentru a obtine o solutie tampon de pH=7.5. (pK a pentru bicina este
8.3). Care este concentratia molara in bicina pentru solutia tampon preparata?