peancgegnseas auc aan Extrase din cartea ” Maica Domnului ne vorbeste” de maica Iuliana CaragioinMotto, “Se va intinde aceasta Incrave pind la hotarele tari sion trece $i hotarele, Vor crede credinciosi, i necredinciogii vor luli, just se vor ostindi.” “ Cuvintele mele adund-lepiistreazit-le $4 pune-le in inima si urechile erestinilor.” ‘Acesten sunt euvintele Maicii Donnului din cartea” Maica Domalui ne vorbeste” Vo al I-lea, pag 30)dye loc de prefata Ca sit ajungem Ip aver, trebuie sit purtion o Cruce Cea mai frumoasa Cruce gi binepldcuta lui Dumnezen este crucea ascultiri de Dumaezeu sa implinirit poruncitor Sale in aceasta ime secularizata, purtarea Crucié devine tot mai impovirdtvare pentru oma depitstat de Dum- nnezen, care nu este obignuit cu ribdarea si agteptarea, Pe toate le vrea acum, mu mine sax mai tarzia, pentru aceasta fitednd muite compromisuai. “Patzeste-te nu. muna de fapte ticloase, dar ide rhe wrte, pentru nal in fapt et gi fn cwodnt si fi. un.om curat, nepribinitl" inden Sfintei Scripturi, Dumnezeu exist si el vede nu mumai faptele noastre dar chiar gi giinduerile gi iutentile noastr, si niciodata nu ‘vom putea ascunde wimie de El. Dunnezen pizeste viaga 4 sidtaten noastr si orieata bundstare am avea pe pilndnt, ELne-o davuiegte Acestecileget de texte gi altele care au fost tiparite deja din carten "Naica Donuutui ne vorbeste” scrisd dle naica luliana Canigioin se adreseaza tuturor credin- clogitor pentru ai indemna sit chibzuiasci foarte bine incotro se indreapst fiecare, st infeleaga eit mai cla ee an de fcut pentru edstiga marea Mili a lui Dusnne- ze, a Maicii Doynsau sa Sfintilor Sti, ‘petri a DOBANDI VIATA VESNICA,Cai cel ce mu posteste gi cl ce mu se roagi mu se MANTUIES$TE, Cartea este serist cu binecuviintarea Sfintu- lui Sinod al Bisericii Ortodoxe Roméne,aupa 0 verifi- care atenta ficutit de 0 comisie a Sfistului Sinod, al- ciituita din TPS Antonie Plimadeati al Ardealute, IPS Epifanie Norocel al Buzitului si Vrancei si al Prea~ sfinfitului Gherasim Putneanu! avitiereu vicar al Suce- vei si Ridaufilor. ‘Toate sfaturile siindemmuite adresate de Maica Dommului, de Sfinti fugeri ax suport dogmatic, moral ‘si crestinesc, ce conduc pe fiecare “albintl culegitonre”la indreptarea vietii si partisia cu sfintii in {mpitrttia Comrilor"Cextras din Concluciile Comisiei Sfntului. Sinod) Va binecuvdntdm sat citifi cu tuare amninte gi st vit {folositi iu veacul acesta in cel ceva sit fie, AMIN Misiones cavitate, pr. Mihai Popa,-Ciminutl de bitriini Leorda Fapte care dovedesc existenta raiului si iaduld indemnuri i sfaturi primite de la Maica Domnult si Sfintii Arhangheli (D ntrana dina, sic luan jung in nist uri unde se auzeau mereu suspine, Maica Domnului itexplica: “ acele suspine, care se aud, sunt sufletele acelora care au murit inainte de vreme si n-au fost pregatite -au spalat de pacat cu sangele lor, insa ca ‘84 poatitrece la Pairia de Sus au nevoie de slujbe. E de patruzeci de parastase (pentru eroi) si de patruzeci de psaltiri, se va cara apa i tot cea ce se face pentru un crestin.” Cu o alta ocazie, Maica Domnului fi spune: “de cate ori vei veni de la Sfanta Bisericé,inainte si fe dezbraci, reci in fata icoanelor ce le ai in casa, tai in genunchi si rosteste“Axionul “de trel ori facand semnul Sfintei Crue’ ( Cuvine-se cu adevarat, sa te rricim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea puru- fericita $i prea novinovata, si Maica Dumnezeulul jstru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimil si ai slavité fara de aseménare decat Serafimil, re fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai \éscut, pe Tine vea cu adevarat, Nascatoare de Dumnezeu¢ te slavim). fi mai spune: “daca cineva iti spune un cuvant rau contra cuiva, sé spui: “Dumnezeu sii poarte de gril. Tot omul care viefuieste pe pmant, bine ar fi daca ar avea la tot pasul viti frica de Oumnezeu, atunci ugor se poate mantui” Despre Sfanta Liturghie, Maica Domnului o sta- tuieste: * de cand se da binecuvantarea de incepere, ni- ‘meni sa nu iasa din Sfanta Biserica pnd cand nu se a Sfanta Anafura. Nu trebuie pierdute nici Apostolul, nici Sfanta Evanghelie, nici Heruvicul, toate actele principale ale Sfintei Liturghit”. Maica luliana se plange Maicii Domnului de neca- zurile si greutatile pe care le induré lumea din cauza rézboiului. Maica Domnului ii spune: “nue greu, fiindcd nu au inceput anii durerilor." Anii durerilor vor fi atunci, cdnd oamenii nu vor mai dormi in paturile curate si cand nu) va mai avea ‘omul sa manance o mancare calc, la vreme. De la ce! mai slab crestin si pana la cel mai smerit cé- lugar au gresit lui Dumnezeu. Aceste greseli ale crestinilor I-a imputernicit pe satana, de toate cé- te se fac astizi pe pamant sunt plicerea satanci 1 fost crestini intarit in credinta lor nes- tramutaté si astazi L-au uitat pe Dumnezeu Mica luliana ajunge intr-o zi la 0 vale foarte adnca, din caré'se auzeau racnete infioratoare. Maica Domnulut'o lamureste cé acele urlete sunt scoase de “stépénul acelui intuneric”. Urletele sunt deoarece diavolii au simtit cé vine un suflet si vor s4 . Sfinfiingeri ti explica ‘maicil luliana: Cnd trece un suflet din viafé, pe aici e calea, cand sé pageasci peste aceasta prapastio, daca su- fletul e impovarat de multimea pacatelor se prabu- este aici. jar noi (ingeril)réménem trist si rusinafi" Sfinti ingeri i spun maicitluliana cé-id& o ascul- tare, dar s-0 implineasé, lato: “ Spui fiecaéruia care viefuieste pe pamant pretinde ca e crestin, sa mearga la Sfanta Biserica, a Sfinta Liturghie si la toate slujbele de peste an. ‘Sa nu motiveze ca n-au dat bani pentru Sfinta Litur- ghie,s nu savaryeasca fapte rele la intuneric, sa se inchine cu main curate $i atunci rugaciun va fi primita, Sa sw spund, cé nu are bani sa aprin- do luménare, $8 jubeasca dreptatea si sa mérturi seasca adevérul si aceea le va fi lumanarea ves- nicd, S& nu se téaguie cé nu au haine frumoase, i Inpodoonscd corpul,Dacé sufletul ivand va intra in Sfanta Biserica”. Se intélnesc apoi, maica luliana si cei doi sfinti Aarhangheli cu doua femei, care vin de la Sfanta Bi- sericd. Ingerul ia spus maicil sé le intrebe ce au jn sort. Una avea avea un buchet de margarita, ‘cealalté avea un mototol cu ciulin tavaliti,ca prin pacurd, Aceste femel tréiesc intr-o casé, améndoud au plecat la Sfanta Biserica. Dar ce au cules aceste femei de la Sfanta Biserica? S-a vazut cé una din ele ‘a intors mai impovaraté de pacate prin faptul ca a cugetat la lucruri fara de nici un folos. Maica luliana ajunge apoi intr 0 livadé cu porni Era un fel de copaci drepti ca luménarea $i aveau ra- ‘murile ca de la 3 metri in sus. in ei se aflau flori albe ca zipada, Acolo se intélneste cu nigte-copli. Maica Dom- nnului ii explicé de ce unil copti erau bucurosi iar alti foarte suparati. Cei bucurosi au primit daruri de la cei de pe pamant care au avut dragoste pentru sufletele Jor. lar copii care nu au primit nimic erau supérati, zdrenturosi si multi dintre ei pléngeau. Erau copii intre 2 si 10 ani. Maica juliana vede apoi mese intinse cu fel si fel ‘de bunatafi si in jurul meselor erau 7-8 barbati, femei, tineri si batrani.Toti rau bucurosi dar a observat cé meni nu gusta, din mancare, dear ziceau: “ Am dat sini se dé mereu, ne iubeste Dumne- zeu “, Maica Juliana intreaba pe un 'se raspunié:” flindca L-am iubit pe ‘Dumnezeu' In alt loc, vede maica luliana, intre maracini oameni‘zdrenturosi, suparati si ziceau: ‘n-am dat sinu ne'da nimeni, stim aici, e tare greu si ne-a urdt Dumnezeu". Maica Domnului ii ex- ‘plicd, cé acei oaméni sunt crestini, doar cu numele. GY y.au facut nici wea din poruncile lui Dumnezeu. Tot timpul cat au vietut pe pamént, s-au facut vota $i plicerile lor $i asa vor sta in veac. ‘Apoi Maica Domnului i explicé maicilluiana cum stau lucrurile prin manastiri. ""Toti célugérié au devenitlubitori de sine. Sunt tunele manéstiri mari ,ca niste orgele. Aproape nu mai indrézneste un sarac sa inte $i sé ceara mili, céci degraba i trimite la munca". Apo i zice: “ Copili nefiind! fara de grij, mai ales in Romania, au prins a vorbi in limba stréind, a injura gi sudui in lim- bile paméntulu, fr sd stie ce inseamné. Ba, ii invata si pe pruncii care abia incep a vorbi. Zic $i batranii cuvint de hula impotriva lui Dumnezeu in limba strain. Ca ratécire este pe pamant! Cand vor fires atunci va fi pace pe pémant’, Int-o até i, aica lullana ajunge intr-o gradina plind cu flor. Maica Domnului fi explica ca acolo @ ‘un colt de Rai. Acolo locuiesc pustnicii care au tra itin singuratate, au crezut in Dumnezeu si L-au chemat in jutor zi $i noapte.” Mai loculesc volo $i sufletele"0 elora care zidesc Sfint as ~Aitare pentru Dumnezeu! cel adevérat. Acolo ziua nu se sfarseste si noaptea a existat nicioda-| 1a, Florile care se vad reprezintd toata fapta buna a celor care locuiesc acolo” . Mai departe vede maica luliana un grup de copil speriati si care plangeau. Mai depiarte de el era un sir de oameni imbracati in negru, pusl in linie, care ‘aveau in maini un lant. Acostia erau pe malul unel pra- pasti, Din fundul prépastiel se trudeau o multime de femei, tinere $i batrane sé iasa din adanc. Se sprijinea in maini si picioare, mergeau pe 4 labe.Dar cu cit uurcau, paméntul le fugea de sub picioare,iar oamenti a pe malyurétil diavoli, radeau cu pofta. Maica luliana, impresionata, aflé ca acele femei sunt sufletele acelora care au avortat copii. Acolo se chinuiesc in veacul veacului, s-au bagat robi la cei cu matura uriasa. ‘Apoi ajunge maica luliana le o Sfanta Biserica foarte mare, in care era foarte multé lume $/ 9 preoti. Maica Domnului fi explica ,cd acea multime de oameni sunt tofi crestini adevarati, barbati $i femei, tineri si batrani , +i fa timpul lor, dar n-au auzit, Cati-au batjocorit, au hult, ju pizmuit si i-au suduit, el n-au auzit. Si,dacd au auzit, nu s-au impotrivit cu nici un cuvant. Siri acolo sub acoperémantul Sfintel Treit ocazie, cand au, venit cei doi Sfinti Arhangheli, si au plecat 4mpreund, unul din ei -a spus maiciilulan “ Orice crestin care pleaca in calatorie sau oric ‘imprejurare, cand face un pas, i se cer rugacini. $i dacé nu va face rugaciune, nu i se va deschide dru- 9 mul, poate avea piiedici“. In drumul lor, maica luliana intaIneste mai multi sfint, care unil Feu dat ména, alti nu. Sfantul Spiridon ii'spune: “ nusti socotesc marea inchinaciune de astizi, car ai facut-o in fafa mai multor oameni citi socotesc mai mult junile Facute in singuratate si fot gandul ‘ce -ai ndreptat c’tre mine totdeauna", Cand ajunge la Maica Domnului, aceasta ii soune: > Rugaclunea sa nu-tilipseascé. Prinosul cel mai curat inaintea lui Dumnezeu este rugaciunea facut in singuratate, la niezul noptil. Totodata sa ajuti pe aproapele téu cel sarac si necéjit, Nu uita cé Eu cere tez toati lumea; cel necajiti,daca n-au puterea sé fa cd o rugaciune este de ajuns numai sa gandeasca la mine, Mi-e ale cai atatea suflete se prébusesc in faré- dolegi". Maica luliana se intélneste apoi cu 0 veche cu- nostinfé, care stiitea in fata unei case.Maica luliana ilintreaba cénd $i-a facut acea casa li spune: “ ct am vietuit pe paméant" li zice, s4-i spun sofiei sale cd tole hainele lui si tot ce se mai dé ‘sd dea la séraci a strain, la necunoscuti.\@ lénga_acea casa, sunt numai din lacrimi si din suferinfele mele” a mai spus acea cunos- tints. Intr-o alta zi, Maica Domnului fi spune: “ Intotdeauna sé se socoteasca omul nevrednic cu inima_sicu cugetul. S4 se apropie cu umi- linfa de Sfintele Icoane si de toate cele sfinte si Dumnezeu orisicand il primeste’. Apoi, maica luliana ajunge intr-un loc intunecos, 0 mare de pacurd, de catran, sau de smoals. Din acel catran s-a vazut un corp omenesc care striga dupa ajutor. Apoi a spus: “ sunt femeie de neam mare ,si, acolo pe pamant mi-a dat cinste toata lumea, Céle invarteam acolo pe pamént cum bateam din picior si porunceam celor imici toate se féceau. N-am crezut in Dumnezeu, n-am| crezut in Preacurata, nici in Sfanta Treime. Sluj- bele care mi s-au facut la inmormantare nu mi-au ajutat. Numai cat s-au fécut slujbele am fost de fata, $i, cdnd mi s-a facut céte un parastas, am fost luaté de aici, plind de pacurd si dusé in Sfanta Bisericd. Dupa ce s-au terminat pomenirile.iarasi am fost adusé si aruncaté aici. Eu n-am avut decat o singu’ 13 fata $i era tare credincioasa. MA invata gi pe mi- no sa fu tematoare de Dumnezeu, sé- slujesc Lui. Intotdeauna o certam siouram si acum vad ca "Restul timpylui numai aici il petrec, in irosul acesta de smoala, de pacura side catran. ‘Nu mai sti zilee $i anil céti or fi. ,cat de ru imi ani-dat seama cat am vietuit pe fntors sie Intro alta zi, maica luliana il vede pe bunicul ei Y dinspre tat’. Era numai in camasa, Avea niste iat ‘si punea intr-o cratit, iar din fiecare firicel de iarba se scurgea apa $/,avea $i el ce bea. Dar pana cand sa culeaga iarba, ea s-a uscat toata si n-a mai avut apa de fel. Era tare stiparat. Maica Domnului il explica de ce este ol in starea acee: “suferd setea, flidncé el a crezut in puterea lui Dum| nezeu si s-a temut de Dumnezeu,insé a fost rézbuné- tor. Nu a avut niciun fel de fapta bund. Pentru orice dar a cerut munca si pentru o mica fapta buné, degra- ba a céutat plata de la oameni. Nu a avut niciun fel de lubire fata de aproapele sau". Odata maica Juliana ajunge intr-o Sfanta Biserica ‘mare. La intrarea in Sfanta Bisericé erau luménari albe, mari ca de un stat de om. Peretii bisericii erau cu o varuialé alba si scrisicu litere mari, negre, Maic luliana nu reugeste cd pentru ca ,nu stia carte, dar Maica omnului fi spune: “Aici se afla scrise caderea oamenilor si a po- poarelor, precum si gandurile rele ale oamenilor pizmasi. La urma urmei, Dumnezeu pe toate le va strica”.Sfanta Liturghie, majoritatea erau copii. Init aveau cate o péine in brate, alti aveau flori, 1u cu mainile goale. Maicuta ii explica: " Toti acesti copii au prins cate cova in sufietul for, de la Sfanta Liturghie. Carora le-au placut cuvintele in Apostol si predica, au paine in brate, cérora le-at Yplécut céntirile, au in brafe lor, iar ce cu maine la piept ,cum au venit aga se duc.” Maica luliana vede apoi cum au jesit bérbatil si fe- eile, fara nimic in maini. Maica Domnului ii spun “ acestia mai batrani, unii sunt deznadajduit, alti cu méinile murdare de furtisagur, unil plini de min- ciuni side viclesug. Nu pot prinde niciun cuvant de fa Sfanta Bisericé, fiindcé s-a luat de la ei putina credinta si dragoste ce au avut-o catre Dunmezeu ." “Aci e masa crestineascé si cel rl vor sé o ris- toarne”. Apoi a vazut maica luliana, cum au intrat trei mogaildete, aveau asemanarea de barbati, dar erau de-o urétime ingrozitoare, Repede au trecut, la masé, au vrut s-o rastoarne. Maica Domnului spune:” servi- torli mei ,degrabé fiti de fata si incepeti lupta aparut imediat 3 voinici cu un fel de sabil, ca fulgerul, S-au luptat cu cei urdt sn sférsit au invins, au dat afard din Sfanta Biserica. Apoi Maica Jomnulul a spus: “va veni timpul cai i pand la cer". d va filupié de pe pamant 5 i biruiti pe acestia, care sunt facut sa facd numai rayt” Maica luliana Vede apol in drumul ef case ‘daramate, lume, copaci rasturnati, cadavre de ani- ale, oameni morfi. Maica Domnului ii explica: “aga sunt crestinii nostri. Dupa ce primesc Sfan- tul Botez, cresc $i trdfesc in fel si fel de destrab (si firédleg Cand deschid ochii, ei nu aud de Stan- ta Biserica si de porunucile lui Dumnezeu. Aud de beti,furturi si fel si fel de rautati Foarte rar aud de Sfanta Bisericé si de toate tainele lui Dumnezeu, $i, afunci fac fel de fel de scene urate pe socoteala preo- filor. Tot tineretul crescut langé asemenea crestini, sunt asemenea unor spini crescuti intr-o prépastie, de- parte de o grading de trandafiri. Aajuns apoi la o alta Sfanta Biserica. Acolo se au- zeau céntariectenii. Maica Domnutui fi explic “nu te ‘Antarile sunt primite pentru ca unii vin la Sfanta Bisericd mai mult pentru gateli, unele fete se| dau cu vopsele pa fafa si cu fel si fel de unsor, sie foarte vatamator pentru suflet’. Dupa ce au iesit de la Sfanta Biserica, au trecut pe la vama fumatorilor, Au ajuns intr-un camp cu multa lume, femei si barbati, toti cu gurile cascate, cat erau de mari. Fiecare ave ura plina de jeratic. Cu cat mergeau mai departe,fi ‘ul se indesa incit nu se mai vedea om cu om, Nu- ‘mai Dumnezeu le stie numarul. Aici stauice de femei, barbati $i copll. “vai de noi, ziceau ei, ne-am saturat, nici nu Imai tinem minte de cét timp suntem aici".A venit un ‘batran cu un bat in mana si imbracat in haine jerpe- lite, Era amarat si murdar, si a spus: am océrat toaté viata mea. Cind eram tanar ma tri- mitea mama la Sfanta Bisericé iar eu fi raspundeam — uurét. Dé ajutor batranilor si saracilor, cé esti voinic, spunea mama. Asta se cuvine sé faci ca sa fil un adevarat crestin “, Asa a petrecut toaté viata, batandu-gi joc de tofi si de toate. a moarte , spune el, nu a vazut ingeri sau diavoli, rude sau prieteni De ce nu a vazut vamile, aga cum» vad tofi oamenii Unul din ingeri il imureste: “pentru ca ai fost desavarsit necredincios $i netema- tor de Dumnezeu.Mama ta,cénd to-a purtat in pantece, nu s-a dus la Sfanta Biserica. Cand te-a nascut a facut Sfantul Botez, tot la sténa. Din iniémplare, acolo venist tun bandit pentru prada, avea la e! haine preofesti si carfi de rugaciune.A facut-o pe-a preotul si te-a botezal pe tine. Daca tu n-ai pasit pragul Sfintei Biserici, nici {in pantecele mame tale, cum vrei sa vezi vamile? Chiar daca ai auzit de ele cét ai tit, nu ai avut in- demnul sé le cunosti, sé le intelegi, sa le cercetezi si le respecti cu curatenie", Batsanul intreaba cum /ar scdpa de acolo. ingerul ji spune, ca a avut destul timp pe pimént sd facd fapte hune. 0 femele care era tot acolo ‘inceput s& spuné ce-a facut pe pamai “am ocarat pe preoti, am ocarat pe Maica Domnu. (ui si insusi pe Démnul. Nu am crezut in Sfanta Liturghie, credeim ca e 0 fatarnicie, spuneam ca t te se fac pentru ani, Batjocoream preotul , aga marturisea o batrana, care intinde ma- ‘na'sd ia ban cu ban. Mai bine ma duc in targ, spunea ea si-mi cumpar ce-mi trebuie, Mai intru intr-o crésmi $i mai ud sufletul. Parca popa nu bea. El sta singur in altar $i bea, Acestea le spunea la toata lumea, ‘am térdt atétea femei, prin targuri si prin cérclumi, Sfantal inger it réspunde fometi ca va iesi de acolo, cand se vor implini zilele petrecute prin targuri. La Sfanta Liturghie nimeni nu are slobozenie a ménca nimic( cei care sunt séndtosi).” Ba inca sa aveti plata deosebita, se cuvine a postitoata ziua, nu numal de mancaruri ci sa nu spui un cuvant rau, s& gandesti ceva noplécut asupra fépturilor lui Dumnezeu”. Maica luliana ajunge intr-o alta zi, intr-o padure cu fel si fel de copaci, cu triluri de pasarele. Acolo era 0 ‘masa lunga $i foarte lung Maica Domnulul ii explica: . “aici e masa Sfinttor Périntia tuturor sfintilor $1 drep. filor. Cand oamenii pe pamant fin sfaturi pentru mer| sul si conducercia unei far si deschide sfatul cétre tun parinte sau chiar cétre Dumnezeu, atunci .si in ceruri se face,'Sfat, si prin Puterea’ uhului Sfant Ii se trimite ajutor, lao parte din ameni, daca sunt credinciosi si au dreptate. Apoi i spune; “ crestinul care nu urmeaza trei duminici la rand la Sfinta Bisericd sa asculte Sfénta Evanghelie sinu (gpune Crezu dete or mu mat pute nui erstin Tineretului fi trebuie date invafaturi bune ca multi -au inclinat spre réu. Rau le va merge toate in viata asta, cat s/in cealalta, findca nu asculté sfaturile celor ‘mari, fiecare se conduce dupa sine, socotind cé aga mai bine $i mai usor”. Putin mai incolo, in drumul for, ay vazut un om invelit in manta alba. Statea pe un scaun la masa si era cu fafa veselé. Maica Domnului araténd spre dan- sula spus: “ até un om,céruia de la varsta de 15 ani si pand la 80 nu ia lipsit Psaltiea in fiecare zi. Toatd viata in genunchi a mancat si fara masa, « mancat odata in zi, dupa apusul soarelui.$i acum se bucura’”. Odaté, maica luliana ajunge la o gala, iar malul era plin de stuf. Din stuf se fécea un sant adanc, foarte adanc din care nu se vedea nimic, ci doar intuneric. \eodata a auzit vaieteinfiordtoare yraiuri de barbati side fem “ Aoleu, aoleu!!! ce e de facut saracii de noi, cu ym cézut in aga adancimel Vai de noi, frig, intuneric zav mai miroase urat, cum vorn iesi de aici? Wiaica luliana intreaba cine sunt acel din ‘Am purtat nume de erestin si nu am cinstit Sfénta Duminicé,ziva Domnului, Ne-am pierdut timpul pri fa lvez, pela ston si am mancat fel de fel de mén- céruri din roadele pamntulul, Ne-am imbatat cu fuicd $i tutunul nu ne-a lipsit.” Toate cele ce le-a auzi ‘maica luliana erau spuse de un grai plin de durere si de amaraciune. Maica Domnului ii spune ca atunci cand se vorbesto de lucrurile sfinte s nu se spuné pe nume, adica: manastire, biserica, Liturghie, icoana| anafurdjete, “Nimic nu este al vostru, al_oamenilor. Toate sunt ale Domnului si.sfinte sunt, De aceea se spune Sfan- turghie, Sfanta Biserica, Sfanta Icoand, Sfanta im pértdsanie, Sfantul Mir, Santa Anafurd, Nu le-atinte- ‘meiat voi si nici sale stricati Coi ce se numesc crestini, din inima lor sa izvorascé ca dreptatea si adevarul, iar in minte si pe buze ,zilnic| sé fie rugaciunea. Pe tot campul si toate drumurile placut i este lui Oumnezeu sa se gaseascé o Sfanté Cruce sau o Sfanti Icoand cu chipul unui sfant ca a suferit pentru credinta. La un pod, sui care era multime de suflete,maicé luliana aude strigand ajutor "e greu aici de noi, e foatre greu, Ne-a topit caldura,de cénd suntem aici nu mai stim masura timpului. Nu avem ra de apa, ca sine udaminc am pus apa in bauturi si am vandut. Am van Jdut apa pe care Dumnezou Atotstapanitorul a lé- ‘sat-o pe pémént gratis, pentru toate viefuitoarele $f pentru ierburi si pentru copaci. Noi am vandut apa | juréndu-ne pe numele Domnului 4 bauturile $i laptele sunt curate, fara apa. De cand am plecat din lume suntem cazuti aici in aceasta zapuseala gi nu ne-a spus nimeni nici un cuvant, ca e nadejde de sca- pare“. Maica Domnului ii raspunde despre cei de sub pod urmatoarele: * Lasé-i sd stea,flindcd necredinfa lor in Dumnezeu sinemilostivirea pe care au avut-o cat au trait pe pa- mént ,i-a trimis acolo ,unde-i vedem. Nu au umblat in calea Domnului $i nu au respectat cuvintele din Sfan- ta Evanghelie, Numele lui Dumnezeu nu-l pomeneau niciodata, ci doar ,atunci cand trebuia sa se ustitice ca bautura era fara apa“. Un alt grup de oameni care o sperie pe maica lulia- nna, era intr-o groapé plind de intuneric. Aveau infatisa- rea rata, erau imbracati in haine zdrenfuroase.Unul din ei a spus:” afla cé noi, in toata viata noastra am avut de ajutor minciuna. De am jurat, am mintit; de ‘am curvit am mintit; de am baut tard de niciun drept, iardgi am minfit. Si orice fapta rea am facut,si am mintit. Am platit si avocati cu beni, de au mintit sé iesim noi cu fafa curata in fafa vamenilor", Acel cetétean care a explicattotui fécea mereu semnul Sfintei Crugh * nui vedet po col cu prj acem semnul Sfinte Cruci nu se apropie de noi, ‘cand incetém gata vin, ne baga in hruba asta careia, nu i-am aflat fund $i ne ameninfa cu prajinile de j atic. De cand angplecat din lume, nu i-am vazut de- cat pe oi $i intunericul in care stém zi $i noapte’. ‘Maica luliana s9 intélneste apoi cu sora ei,care era fn Rai, Era intr-o casa foarte mare, cu lumind multa. Era vesels sii spure: “ Aici ¢ palatul dreptafi si al mantuiri. Cel ce vin tiner,tineri ramén i,cel ce sunt batréni, daca sunt vred, nici de acest loc, alc! intineresc. E bine ,ca omul drept nedreptitit de oameni sa se bucure de orice necaz, de boli si suferinte. Numai asa, poti cdstiga fericirea cea vesnica. lar cand a murit cineva din familie, sé nu-l pplangi cu grai, povestind la toaté lumea putinele lui fapte $i spunefi ispravile ce le-a facut. Bine este sa se s leasca cei ramasi in viafé sai facd cele cuvenite pentru ‘mort, lucrand in tacere si cu dragoste, nu cu ocaré, uré- clune si dugménie. Aici, unde sunt, n-am simtit frigul 1 foamea, Hainele nu s-au invechit. Plec cand se fac lun parastas,se inchipule cd as fi chemata la un proces, apoi ma inapoiez". Maica luliana a ajuns intr-o Sfanté Bisericé de Jemn. Covoarele ve erau acolo erau parca din flori aturale, Maica Comnului a facut semnul Sfintei Cruci sub o ferastra , si de acolo a iesit un pa‘sternut cu trandafif Mnaturali. Maica Domnului ii spune: “ Uite, Juliana, acesta este patul pe care se odih- nesc cei cu rébdare, Rabdare in toate caile, in toate directille. Indelunga rabdare in toate impre- Jurarile. Dar nu prea multi se gasesc cu atéta ra fi afle odihna in veci, intr-un pat ca Sfintil ingeri o duc pe maica luliana, intr-un loc in care , “vei vedea pe cei care au zis ca fac dreptate sili vei tit linda n-au facut dreptate”. Au ajuns intr-un camp cu iarbé nepascuté si multa umezeala. A va zut multe case tarinesti, nearanjate si foarte mici. De aco- Io s-a auzit un fipat ingrozitor al unui barbat. Parea cé il junghie sau il sfasie fiarele. In cdmara am vazut un bar- bat complet go! si tot capul era pln de viespi. Ace! om ti- \pa: ce cautafi? vreti sd va mandnce viespile? A vazut a- poi vreo 30 de case din care se auzeau aceleasi vaiete $i lo magazie foarte lungé cu aceleasi tinete ingrozitoare, Maica Domnului fi explicé: Primul, pe care |-ai vazut era un om invatat, un jude cétor $i tofi ceilalti erau judecatori si avocati care manén- a bani crestinilor, aproape fard drept, spundnd ca ei fa drepate. Numai sigur Atotstépénitorul poate face dreptate. La Dumnezeu e o singur’ dreptate, numai una, si aceea nu le place oamenilor, decat la putini Jintre ei. Toaté dreptatea, pe care o fac oamenil, e ‘pentru laécomie”. Maica luliana vedo mai departe, cerul foarte inflécatat fava Domnului il spune “Focul de pé bolta cerului este inceput de ‘mult, Cel dintai Isiu aprins preofiilucrand contra Stapanului lor, sligi find. Caci parte din ei nu sa- virgesc Sfanta Litudghie in zilele de sarbatoare, ci alearga dupa politica de rand, la fel cu tot oamenii GY crezand ca implinésc treburi bune. Tac Sfintele Altar’; iar Sfintele Biserici sunt goale, Ai negustoresc cresti- ni séraci, Pentru neevlavie si necredinta preotilo, ‘multi din crestini,cu minte intunecata, au plecat la comu nist. Se bucuri de Fagiduintele ¢i minciunile lor goale” Maica luliana’se intalneste, intr-o alta zi, pe un camp pustiu, cu 3 mogaldefe. Sfantul Arhanghel Mihai i explicd: *Ceea ce se vede e de groaza, Erau mult mai inalti decat un om, aveau fata mai mare, ca fundul unei tigai, cu par lung de la crestet pind la célcdle. Aveau $i coarne intoc- mai ca sfredelul, in mand tineau cate un topor mare. Chit cilau ca niste guzani si au spus ,c& vor sa se lupe. Maic luliana a spus cé ea nu are cu ce lupta, Unul din acei ne- gr au rispuns c& arma voastra ,e mai buna decit a noas 4 cd intotdeauna o avefi cu voi siniciodata nu so strcd. Numai cé nu 0 invebuinfati si cu asta, ne facet nou ‘mare bucurie, Maica Juliana a facut semnul Sfintei Crucis unul din diavolia cézut os $i balbaia ca ori Jom beat. A spus dei nu vor sa se faca Sfanta Bis rica la Podul Bulyarului. Apoi a spus vrajmagul: cu {ofiinu vrem si se facé Sfanta Biseric, tot jeamul nostru nu“f4 acolo 0 sa se ducé multi din crestini si vor as- culta sfaturile, vor incepe pocainta $i nol am pier- [dut atunci. in Stanta Biserica sunt izvoarele méntu- ‘isi multimea bunatatilor sufletesti, care prin rugé- ciuni_multe, sulfetele se vor curati si se vor lumina. fot rostul nostru,noi suntem numai pen- tru prada “, Maica luliana auzind acestea a intrebat pe “Cum scapm de uriasii astia?". ‘Sfintil ingeri-au spus: “Nu se poate decét prin rugaciuni cu matin". ‘Maica luliana a inceput sé faca matanii, la care ei (diavo- ji) au inceput sa ofteze si au disparut In drumul lor, maica luliana se intélnegte apoi cu 0 ata imbricata in alb iin brate avea luna.Maica Domnului ii spune: “ acest dar luminos pe care il vezi in brafele fetei lise dé acelor frat si surori cere citesc cu evlavie ii Domnului Portérta,ei imbratiseaza acest Izvor de lumina”. Apoi, maica luliana aude glas din Luceafar, care zice: “ Voi.care sunteti crestini, af) primit vesméantul cu- (tele prin Sfntul Bote. Tot reptnul cind se bo este un vesmént, ca senin cd este mos- [tonitor siumas alu fisu Vesnic sé umblati Q\ \Mintru lumina si sa nu mai rétéciti intru intuneric. icetati-va cu bagare de seamé viala voastrd de toa- ca zilnic scdpatati. devi, ule vietuitoare prea multe, “Nil haine multe, ci lucruri in casi sau curte, ca sé te indulce pil, Toate faraidelegile care se fac astazi tuls ri de numar si nedncetat se inmultesc. Va igroziti. ghetorii ingeri de ceea ce fac oamenii pe pamént, filud ziinic indemnati de diavoll la rele, S-au intristat Pute- rile Ceresti.imparakul bate si pedepseste aspru po fi care nu-L asculta” .Apoi glasul se adreseazé_maicii lu- Jana spundndu-i sé nu uite nimic din cele ce is-a spus. in drumul lor, maica impreuna cu cei 2 Sfinfi Arhan: ‘gheli, ajung la marginea unei prépasti faré fund, de unde se auzea un ial de bocet al mai multor femei. Erau| multe femei, aga de slabe si urate incat maica luliana s-a ingrozit. Se desprinde una dintre femei si-i spun “ Suntem fléménde, suntem goale, suntem fara adépost. Toaté vinovatia este cé ne-am nascut din rinfi crestini si am primit Sfantul Botez, dar n-am recu- noscut nici pe una nici pe alta. Aici suntem femei de ta mana, Téranci, servitoare, lucratoare, sotii de boie le aveam pretentii nicole mari si mici in batjocurd; fara sé- a, cd e mare Taiiia Dumnezeiri. Eu, care eram bosdosul curtii sive “ feais la mine tofi séracii sé le dau de méncare, ‘doar daca lucrau la mine. Unit refuzau sa lucreze Sfanta Duminicé, zicdnd: “eu nu pot sé muncesc istazi cd ma vede ochiul Jui Dumnezeu $i ma tem de decata cea mare’. Alté persoand spunea:” vin rez maine, marturisesc ca sunt crestin gi daca Vin 9 pierde sufletul, atunci pentru ce mai traiesc?” Apo! \femeia bogata a zis ca aga a petrecut sfintele sarbatori Ibatjocorind praznicele, nerespectind nimic din datorile Icrestinesti”. Maica luliana ajunge apol intr-o gradiné plind cu flori a carei hotare nu le-a vazut, aga era de mare. Maica |Domnului i-a spus ca acolo e gradina Sfintilor Apostoll. Pentru ostenelile $i propavaduirea Sfintei Evanghelii in toata lumea lis-a déruit de la Duhul Sfant acea gradina lApoi: } “cei ce vor darui lui Dumnezeu bani, sau alte odoa- Ie sau diferte lucruri, daca va darui un sfert de paine ‘sau o mosie trebuie sé se pomeneasca pand la 24 de or, de cétre_preot. Daca e dat cu drageste ,trebuie sd po- \meneascé la 24 Liturghil ca sé-i folosescé donatoru- ‘yi la iesirea sufletului si ajutor la cele 24 vami. ‘Apoi ajunge la o Sfanté Bisericé. Acolo Maica ymnului i-a spus sa stea nemiscaté,la fel cum a spus sfantul loan Gurd de Aur ca se sta la fanta Liturghie. La orice Sfanta Biserlca sa nu vor- nimic paméntese, findea atunci lisus Domnul 4 de vorbé cu fii sai paméntesti, Apoi Maica Jomnului spune: ome at we a aminte, spune la ei ce vor servi fa altarul Sfintel Treimi, sé nu serveascé Sfanta Anafuré din vas de metal sau d marmura, ci de lemn, c Domnul pe lemn sa ras- tignit”, In drumut ei vunae ft } jaica Juliana ajunge intr-un loc un- @) de erau oud rosii si de toate culorile. Cele rosii erau ‘pe o masé, iar celelalte oud de alte culori erau azvarlite? sub masa. Maica Domnului explicé: “Acele de toate culorile sunt facute pe gustul oa- Imenilor. Nu e pacat s& se faca oud de toate culorile $i co- Izonac la Ziua Invierli, dar nu se binecuvinteaza. Se bine- |cuvinteaza doar oudie rossi painea obisnuita cu lum: nare aprinsa. Sa se strige Hristos a inviat! cum cénté pasarile cerului,jin dimineafa de primavara”. A Inai spus: le in inima si urechi Intr-o alta Sfanté Duminica, maica luliana ajunge intr-un sat. Se auzedu zgomote, chiuituri, un freamat de | neinfeles, A vazut up card de porci, urmat de o cireadé de bivoli negri, urati si innoroiati. in mijlocul acestei ci- rezi a vizut un card de femei cum chiuiau. Deabia se fines pe picioare, cu ochii bulbucati. Aveau cate o \gaind in mana, o aruncau in sus, se veseleau si ara (o aruncau in sus. Apare Maica Domnului céreia maica ” Cuvintele mele aduna-le, pastreazé-le si pune-| stinilor” luliana i se plange de cele vazute $i-i spune:umai asemenea Iycrul fad ce se savarsesc. Imparatul imparatil ‘suparat pe toata creatia . Femeia marunti chiula era 0 necredincioasé care a vrut pe toate ca- ile sa rastoarne credinta crestind, Gainile aruncate erau jerta satanei, si vai\de sufletele care au méncat din ele , greu canon. Aproape ca riu este iertare la impératul sila Dreptul Judecator”. Altédata maica luliana vede un grup de femei zdren| turoase, galbene, uscate de slabe. Erau si copii printre ele. Unele voiau sd mearga si nu puteau. Altele stiteau jos si mancau pamant. Priveliste infioratoare! Maica Dom inului fi explicé “Acole femei sunt ajunse la ménia Colui pe care nu L-au| |céutat $i nu L-au ascultat. Nu au nici un fel de binecuvan- tare, sunt nenorocite $i trupeste si sufleteste, Au trait in befil, in desfatari $i au facut avorturi, Sunt chinuite yrozav de diavoli*. Maica luliana vede apoi o prépastie fard fund. A vazut acolo femei care nu puteau s4 mearga, care erau rate de necurati. Ele pléngeau si se impotriveau, iar ei cu in fel de ghiare le luau de par si de hainele zdrenturoase. Le aduceau la malul prapastiei si fiecare diavol le lua in brate $i le arunca in fundul prapastiel. Maica sésintanesti Sfintei Evangheli si sa se stradviasca pe cét se tot omul sé fie" », y Ip ‘Sa se refind de la rele. Cel mai mult tineretul tres 5 fie sfatuit. O, umnezeule, a spus Maica Domnu lui, fare greu mai inteleg.!!!” ‘Apoi Maica Domnului ii mai spune: “ Pasérile canta prin cémpii, prin livez, prin gré- Y din’ si prin paduri atat cat se serbeaza invierea Domnului nostru lisus Hristos. Multe, gresesc crestni care fac farddelegi ir. timpul celor 40 zie cat dureaza sér- batoarea Invieril Dornnului ‘Slujbe, dezlegari, moltfe pen- tru mori nu se prea fac ,in cele 40 zile, ci doar se trimit |daruri, cat de multe, pentru cei adormiti”. ‘Apoi ii explicé.ce sunt inchinaciunile: * “Inseamné un salut, un respect si mai mult cereri catre Sfintele Icoane, Nimeni din célugari, preoti ,sa nu ia bani de la crestini pentru a le face rugaciuni de reusita, ide impacare sau pentru sdnatate. Se obisnuieste si se dea pentru Psaltiri acatiste si alte rugaciuni. Daca preo- tul nu-si face datorie faté de Dumnezeu, nu folosese ni ‘mic chiar dacé primesc bani. inti sé-si facé datoria lor si apoi sa se roage sj pentru altil“. ‘Apoi Maica Domnului ji vorbeste despre lucrarile \duhurilor bune $i rele. “ Duhurile pluttoare pot indeplini si inchipui orice} entru incredinfarea desavarsita, a color vredhici. Pute) rile de Sus sunt atat de multe si atit de repede se fac servicill, incat oamenii nu infeleg. Se fac ser- iclle ca fulgerele si mai repede ca fulgerele, 0/2 sa-si inchipuie ‘terator de Dumnezet‘omul oricdte eforturl r far face. N-au cunoscut lucrurile Dumnezeirli hci un sfert de sfert. Sunt atatea impodobiri frumusefari dumnezeiesti,incat nu le incape vézdu hul. Este de trebuinta sa stif, cé Duhurile pot indepl-) ni orice misiune pe care o indeplinesc oamenii. $i \duhurile pot sa indeplineasca orice misiune spre ir inare rea, Au slobozenie de a savarsi Inchipuirea pacatuluiintre om i femeie. $i cétealtele ca sale fie ‘scarbé a le vorbi sia le asculta”, A mai spus Precurata ‘mai spun, c4 nu-si indeplinesc crestinil da- datoria de crestin, S-a mahnit Imparatul, s-a mahnit Fiul Imparatului, s-a mahnit imparateasa, si s-au mahnit Pute- rile Ceresti pentru ceea ce se savarseste zilnic pe pamant ‘Siti ingeri spun cum sarbatoresc crestinil. Cum se ac petrecer in familie sin case crestinestl. Cum serves tuicd, si daca vreunul din meseni, domn sau cur ‘coand, nu servesc din primele gustari, fie, c@ e oprit de doctor, fie ca a fost la Sfanta Biserica si nu se cuvine, du- pa Sfanta Anafurd sé se ia tuicd, atunci incep intrebarile jintre cucoane si domni ca de ce nu vrea sa serveascé, c& ersoana respectiva aluta crestini unil cu alti, chiar sila necunos” cutie o parte de & da slava lui Dumnezeu. 0 ierta) fe, o impacdciune si o convingare de nerdutate”. in Sfantul Altae se umbla cu sfial fiindca este par) \Jatul Imparatului. Ati preotul, sau episcopul chiar sh (©)paractisieru cat umbla in serviiul Si fei Liturghil, ‘daca e nevrednic, arde vesnic in tot timpul cat se savarseste Sfanta Liturghie. Aceasta se intémpla ps a fleteascé si a trupulul. Dupa ce se termina Sfanta Slujba rman tofifiri omenesti nevrednic ‘Apoi ii mai zice: “lang duhurile ceresti pentru imputinarea faptelor lbune a tuturor crestinilor. Astazi crestinil s-au imputinat ‘cu totul prin Sfintele Biserici. In unele sate s-a intémplat ‘sd nu mearga nimeni a Sfanta Biserica( este anul 1947, 31 august)". ‘Cuvintele” Roagé-te lui Dumnezeu si pentru mine arata smerenia persaanei care o zice. “ Mai mare smere- nie ca asta nu poate fi alta. Cé il ridici pe acela in randul \sintilor, in cinste, jar tu rémai cea mai de jos" a spus Mai- ca Domnului. % ‘Cum sé procedezi la sfintirea Sfintelor Icoane '“Slujba se face seara cu priveghere $i sa se cénte to te rugaciunile de la hramul Bisericii sau a Sfantului ‘care este pictat pe Icoand. Apoi sa se facd ocolirea Sfintej Biserici, la fe cum se face la proho- lul Domnului, Sé nu se cénte la ocolire deca tro-a toate urechile care auld si cel mai grou pacat sa te nu .nu faci marturisire la preot dupa Nimeni nu este izbavit de pacat i nu se poate méntui daca n-a facut marturisire la pre-) ‘otce! putin atunci cand a plecat din viata.” Persoana, (Gare vorbea a inceput sa planga in hohote, spunand ‘ca incep chinurile. © , "Ne rup picioarele, ne smulg pérul din cap, vor sé ne scoaté ochii, ne infing sulife arse in foc, pe nas, in u -rechi si tot corpul.,* Persoana care a dus-o pe maica luliana in acel intu-| neric a mai spus: > “Cu cét veti chema Puterile lui Dumnezeu mai des, cu atit veti fi ferti de acest intuneric vesnic. Vine postul. Siliti-va fara de intarziere de a face marturisire la preot ca) ss se dezlege sarcina pacatelor.” Maica Dommului o mai sfétuieste pe maica luliana: “ Cine vrea sé fie bun crestin nemergand la Sfanta Biseried, in fiecare dimineaté, dupa spalarea fetei si gaciunile cuvenite sa ia Sfanta Anafura, sa se pazeasca de cele rele, sé nu czérascé nici pe vinovat, nici pe cel jevinovat, sd nu poarte urd in suflet. in zadar a luat Sfinta Anafura, daca poarta uraciun suflet pentr fai sau pentru ali. Nici soarele nu a résérit pentru acela si nici ziua lnistiti, senind si frumoasa nu este. Vegnic este tulburare. ‘Necazurile vin pentru cé:” nu avetirabdare si credeti in mila lui Dumnezeu cea nema, la <9) catorva icoane. "Cand se zice: Binecuvantati'si ma iertaf ‘gresit cerand intai binecuvantare si pe urma ier- re. Daca cineva nu vrea sa se impace, sé ierte "um sé-fi dea binecuvantare. E bine de spus: " lertati-ma si binecuvantati". intr-o alta zi, sfintt ingeri fi zic Maicii luliana c& Fobuie sé mearga , s4 asculte sfaturile imparatesei. “Este de folos ca s& stie toaté lumea crestin orto- Idoxa care a primit Sfantul Botez, in Numele Lui lisus lHristos, de la prunc pané la batran ca nimeni sa nu-si fa- cd necesitatile cu fata la rasarit.E pacat, pacat mare ase- Imenea cu sudélmile, cu injurdturile, Ci fafa la rasarit se sti la rugaciune. Ai observat, ca in Sfanta Biserica ,orice sfanta rugaciune de cerere si de mulfumire, cu fafa la Lasarit se face. Deci, trebuie spus crestinilor, care vor sé Inteleaga s& nu savarseasca acest picat. Intotdeauna sé stie a se ruga lui Dumnezeu, sé fie legati de Sfanta Bise- a rasaritulul, De la résérit se arata soarele, luna $1 stelele, toaté lumina Domnului este si toate cele bune Domnul le da“. fn drumul ei, maica luliana a vazut un intuneric ma- , cu barbati si femei, Pe maica luliana a luat-o cineva fe mana si vroia sé-i arate ce este acolo. Alt glas 0 implora s& nu mearga acolo, deoarece mai la vale de e! ste foc, 0 para, un jeratic, Cei rai vor sa-i arunce in foc. Acea persoana a zis:" noi am dispretuit preoti- 1ea, n-am facut mérturisire la preoti. Am viefuit 1umai in faradelegi, fara de Dumnezeu am uit. Spune la foage,in anil in care va aflath 1948) oste Ge Wobuin 38 spt aga: vreau u adevarat sd fac voia lui Dumnezeu si daca nu va i binecuvantat pentru mine, va fi pentru fratele ‘meu, care vine dupa mine . Pentru Atotputernicul nu ¢ prea mult de ar fi ani de robie, de scédrbé, de necaz, Yiindca Puterea lui Dumnezeu nu are inceput si nici farsit”. y Apoi ji spune Maica Domnului: | “nu purta grijé de tot ceea ce se spune din gurile oa- meno. In fata celui Preainalt sin fata Preaslavitei impératese sunt nimicuri". S-a sfintit una din cele 40 de icoane pe care le-a cerut Preasfanta Maicd. Apoi Maicuta Sfanta a spus: “ $.a facut bucurie in cerur pentru osteneala voas+ tra, Trebuie sa va luptati si pentru celelaite icoane, mai multé rugaciune $i mai multé credinta, Porumbeli din Sfanta Bisericd sunt sufletele care au déruit si vor darui pentru Sfintele Icoane “. “ Rugaciune mai multa si cu temei $i nédejde la Cel] Atotputernic, caci numai Cel de Sus poate sprijini pe cei necajit". Maica Domnului spune maicii luliana sa invefe )psalmul 14 pe de rost. Psalmul 14: Doamne, cine va locui in locasul Téu, $i cine se fa saldislul in muntele cel Sfant al Tau? Cel ce umbla fara prihand si face dreptate, cel e are adevarul in inima sa, Cel ce n-a viclenit cu limba lui, nici n-a facut Co ‘sau si cara n-a rostit impotiva aproapelui séu, Deféimat sé fie inaintea Lui cel ce vicleneste, iar pe cei ce se tom de Domnul ii iubeste, cel ce se {juré aproapelui séu.sinu se leapadé. Argintul sau nu J-a dat cu caméata $i daruri impotri- Gia celor nevinovatin-a luat. Cel ce face acestea nu ‘se va clatina in veac.” Maica Domnului.o sfétuieste pe maica luliana sa marturiseascé tot ce i se va spune: “Se va intinde aceasta lucrare pana la hotarele fri siva trece si hotarele. Vor crede credinciosii, si necre- dinciosii vor huli, ijsé se vor_osandi. Va veni timpul cand vor striga pruncil in brafele mamei zicand: poc va, frat crestin{. Dunnezeu Tata se va intoarce la voi s va primeasca sis va milulasca in orice ceas va vefi intoarce cétre Dansul”. $i vor zice acei necredinciosi: “ acest copil are duh necurat $i satana se va bucura"| Siva veni un alt timp cand vor méarturisi pe Dumnezeu ;pruncii in pantecele mamel lor. $ivor zice cei ce vor auzi: aceasta femeie are pe cei rau intransa, de aceea s ‘aud asemena cuvinte, deci n-ar fi trebuincios ca sé fa, i semnul Sfintei Cruci si sé spuna:” Doamne, milu- ‘ieste-ne, nu vrem sé ne lepadém de nasterea cea din apa care este lumina si céldura”. Va veni timpul ca) Osprivi, au spus Sfintii Ingeri, dar 8 orbesti si mai ales, sa ceri. Ce ara sé faci cu apele vii, pline de viaté ale Dumnezeirii?Aratura pe| care ai vazut-o, a fost instiinfarea care s-a facut in flecare sat unde s-au dus Sfintele Icoane. Feluritele se-| inte inchipuie tot cuvantul spus in numele lui Dum Ghezeu. Apa, cu care insusi Dumnezeu uda, inchipuie darurile ce s-au dat pentru Sfanta Biserica de la Recea, care trebuie sa se repare. Apoi maica luliana se intélneste cu un grup de coameni, barbati si femei care strigau:” rhaicd luliana,spu- ne-le la toti_core-si zic crestin, sin rele cd nu fac réu altora ci lor insisi. Spune-le sa pos: teascé , s meargd la preot sa se mérturiseasca, sd iu- beasca dreptatea si adevarul.Orice crestin care le impli- neste pe acestea, la iesirea sufletului'sunt imbratisati Sfinti Ingeri.Noi, care suntem aici nici nu i-am vazut pe Sfintii Ingeri care sé ne duca in fata Qumnezeirii, Nu mai stim timpul, de cénd suntem aici, n-avem nicio fagaduint de la nimeni. N-am vazut soarele, lumina, linistea,caldut Este vesnic intuneri, furtuna, zgomot vesnic. Poate ci- eva din urmasii nostri sa fi facut pomeniri sau altceva pentru noi, dar nu am primit nimic. $tim ca n-am fost ‘marturisif niciodata. Moartea ne-a luat faré veste. \N-avem nimic, suntem si cu corpurile goale. N-am unr, blat in calea Sfintei Biserici, am dispretuit pe preoti ‘nu le-am respectat ostenelile, De aceea pentru noi, Wu e nicio bucurie.* In urma lor maica luliana a 2 auzit doar vaiete, lansete, $i tanguiri. ‘Maica Domnultii ii explica cé flecare dintre acele persoane care plangeau, sufera dupa vino- ,/ J vatia lor.Tot poporul cu mic ,cu mare trebuie sé pos feasca, sa se curafesiscd pentru cé numai aga vor primi in nou binecuvantarea cereasca. Atel, asa vor petre- in vec in intunetic, chin $i scérbe.” Apoi a mai Spus Precurata Maica: " Ceice zic cd nu pot posti o fac din mandrie si incredere in sine, cesa ce inseamna lepadare de Dumne- zeu" Maica luliana vede apol in drumul ei niste copaci de osebiti de ceilalti, Acestia aveau tulpina, de un cafeniu inchis iar ramurile galbene ca ceara. La porunca Maicii Domnului Sfinti Ingeri au adus 3 ramuri lungi, ca de 1 ‘metru, Erau galbene ca ceara, aveau frunze ca de salcie de un verde frumos gi tare lucios, La fiecare frunza se afla cate o floare in formé de spice lungi, format cain felul florilor de soc. Erau albe ca zapada $i luceau ca mé-| tasea, Maica Domnvlui fi spune:” acestia sunt copaci din timpul facerii paynantului. Nimeni nu poate sé pove: teasca despre acesti copaci, fiindca nu i-au vazut”. Ap ji mai zice: @ ” Preotil, célugari gi chiar crestinil care sfatuieste poporul sa se cunune, sa posteasca, sa se martu ‘seascé, iau plata intocmai cu Sfintii Evanghelisti $i Sfintii Apostoli, \Vinerea sa nu sé faca dezlegare de duice, chiar dacd e sfinfrea unei Stinte Biserici, {nici in Santa Duminica sa nu se faca,¥ ica luliana ajunge la o alta Stanta Biserica, care era plina de preofi. Maica Domnutui ii spune: "até pe cei ce s-au ostenit. Acestia sunt Sfinti Paringi, care au fost tematori de Dumnezeu si ceea |i's-a insuflat de la Duhul Sfant au luat in consideraf ‘Au stréns seminfe si au adus road’ bund Mantuitor tui". Maica luliana vede apoi preoti ta aveau metanil, cu boabe de aur. Unu! din ei i spune:” nu te mira de aceasta, pentru ostenelile noastre stam aici, adica sunt nesfarsita si viata cea neimbi sit. Aici nu e uricine sau scarba. Cea ce am pus in vis} terile noastre cat am vietut pe p2 astézi." . Maica luliana vede apoi inca 3 Sfinte Biseric, toate frumos impodobite. in a dowia bisericd vede o mu| time de barbati imbracati in haine curate. Pe cap avea cununi de argint. in urmétoarea biserica, erau numai femei ,frumos imbracate, cu cuviinta. Pe cap aveau niste voaluri albe, iar peste voal, cununi. In a treia bise| ricd erau tot persoane de parte femeiasca, imbracate; majoritatea in alb. Léngé altarul primei biserici era tun réu, Maica luliana il intreaba pe preotul care 0 insofea ,dacé, cu timpul, acel réu nu va putea surpa 4 Preotul ii soune’'n si apele sunt stépénite de Acel care le-a randuit. -au urechi de auzit si gura de grait. degreba. vor surpa crestini Sfanta Bisericé, deca valurile acestui ru, care curg fara nicio com: este Sfinte Biserigi sunt ale celor 4 evanghelis raméne pnd la sirgitul veacurrilor. Aici e chiagul celor 4 evanghelist).Toti preoti, célugarii si crestinii care fac rugaciuni cui vrednicie, in curdtenie si cu dreptat toate rugaciunile lor'aici se aduc de Sfinti Inger. Toth [preottl si toate persodnele care sunt in cele 4 Sfinte Bise- rici primesc si ei rugaciunile de pe pamént. lar nol, care ‘suntem aici facem la randul nostru rugaciuni catre Tatal Ceresc, ca sa primeasca cererea si sé audé multumirea acelor ce se roaga cu toata credinfa. in a patra Sfant Bisericd se aflé cuvioasele din toate veacurile, in a treia se afla toate mucenifele, care s-au luptat pentru dreapta credinta si au preferat moartea pentru Méntuitorul, In a la moarte. pentru. ‘pentru Sfanta Credinta. In prima seeder pooracil, dreptl, patriarhii si ostenitori veacurilor. Erau aoi parinti cei drepti, neiubitori de avere, care au pretit mai mult pe Imparatul si Stante Treime, care au dat cinste Puterilor Ceresti- Altidata, maicé luliana se intalneste cu 3 barbat imbracafiin gricare se tot udau ca sunt‘Dupa ce s-a departat de ei, maica luliana o intreaba pe Sfanta Fecioara cine sunt.Preacurata ii spune: “uliano, acesti 3 n-au umblat in sfintenie, totusi sunt sfinfi. N-au avut prietesug cu nimeni din fetele bi soricest ots la pldcu si mearagneinverpt in fanta Biserica. Au implinit tot cuvantul care |-au vorbit int Apostoli. Toate sfaturile Sfintei Evanghelil au céu- at sa le implineascd, Tot ceea ce a vorbit Cazania s-au stenit si au indeplinit cu_vart si ndesat orice cuvént lumnezeiesc. Ein-au spus cd este cu neputintd, Au fost 1 serviciu la stat, prin banii lor castigati s-au impodobit u fapte bune, Au iubit dreptatea, prin tot cea ce féceau u sprijint credinfa dreapté. Au slavit Sfanta Cruce $i au dudat pe Dumnezeu tot timpul cat av vietuit.De aceea tu sé-ntelegi cd adevaratul crestin este cel mai bogat”. Maica luliana se intélneste cu sora ei, care ii spune “ Razbolul, de care vorbeste ¢a, este cel al necre- intei, al netemerii de Dumnezeu. Focul de care ti-a vorbit| a fi focul cel intunecat, care va nimici multe suflete din data, maica luliana imprend cu cei 3 ingeri (al treilea inger era ingerul pazitor) ajung la un palat. Ei i-au zis ca este, atl Imparatesoi, adica al Preacu- ratei Fecioare. In cladire erau foarte multe icoane, leasupra lor erau Sfinte candele, apol cate o ferea: tr desupra tuturor. Pana in tavan erau iardsi icoane. retele din dreapta. Perdelele erau foarte frumoase, din dantelé si cu ciucuti de aur, Palatul era foarte lung. % In lungimea lui, Maica Domnului fi explica, c& sunt ‘oanele tuturor sfittlor,incepand de la Dumnezeu Tatal si pané astaziTofi proorocil, patriarhil, mucenici, cuviosi i toti dreptil fi'mai spune Maica Domnului sa spuné la tofi cres- tinii sa nu se dezbrace in fata Sfintelor icoane. Int le acopere cu ceva si apoi sa se dezbrace de cam: Altfel, este pacat si va fi intrebat la judecaté.Apoi ii mai zice: “ Oricine dint'e crestini, care se lupta pentru drep tate, varsand lacrimi, se spala de pacate cu acea lacrima data pentru dreptate, Si nu deznadajduiasca nimeni dintre crestini ci sé-si puna nédejdea in Puterea Celui, ce le-a zidit pe toate,caci e foarte mare Puterea Dumneze- iasca, intrucét n-o incape si n-o pricepe mintea omeneas+ ca", Intr-o alta zi de Sfanta zi de Dumnica, maica lulia aude din mii de glasuri cantarea” Imparate Ceresc , Mangéietorule ,Dufiuil adevarului ,care peste tot esti ‘toate le implinésti..” Era ziua Pogorarii Duhului /Stant. Maica luliana o intreaba pe Maicuta Domnu- lui care era imbricata in haine mohorate(era cé-“N-am lepadat haina mohoréta flindca poporul ccrestin vietuieste de mult timp in mare necredin- 4 muriti crestini, Adéugatifapte bune ca sé fil crestini“, a mai adugat Maica Preacurata. Apol:” Toate puterile Ceresti se pleaca si se inchina in fata Sfintei Tre-| imi, Asa $i firea omeneasca crestineasca sé asculte pre- fi, sa se inchine in Sfintele Biserici, sa se plece cu ure-| chile, cu mintea, cu cugetul si cu iniina, Spune, luliano, bétranilor sé caute sé fie crestini in viaté, cu cuvantul si cu faptele, sé faca ceea ce au facut batranii lor gi sa inféptuiasca ceca ce au facut batranii lor, sé nu primeas- 4 sfaturile copiilor lor. Astazi crestinii au parasit peDom- nul Cel Prea inalt si se socotesc fiecare pe sine dumne- zei, cred in puterile lor, Sa se stie ca ¢ ziua ratacirli“(era in anul 1948 lie). Intro alté Stanta zi de Duminicé, maica luliana se alla in drum spre Recea, spre Sfanta Biserica. A vazut niste trupuri schimonisite,imbracate in rosu si aveat ‘maini lungi, galbene , slabanoage si deformate. veau capul de cal, bot de cal si unul din ei a vrut sa dea mana cu maica luliana. Au inceput sé necheze tofi ca magarii. Maica luliana a inceput sé faca Sfanta Cruce si ef ba se ddeaw inapoi, ba se feau jnainte. Ei doreau sé: o drumul spre a ‘merge la Slinta Biserica Recea Unul dine 2 spus: daca nu ai posti si dacd nu te-a da vin vaté la orice greseala facut in casa sau orice im prejurare, cu vin gi fara de vind, noi e-am birui”. Ceilalti diavoli au:inceput a-l bate pe cel care a spus ‘acestea sau disparut. Maicaluliana se itéineste Y cu Maicuta Domnului care-i spune: * Sfanta Ieoand cea mare a Maicii Domnului din Bi- erica va fi purtétoare de multe minuni, va fi lecuitoare d orice fel de boli, izbavitoare de primejali $i folositoare in casele crestnilorcelor ce se vor ruga cu toata nadejdea. Maica Domnului ii spune ca este necesar sa se duca la Biserica Sfantul Spiridon, pentru a face cunoscut de aceal lucrare de la Recea. Maica /uliana ji spune ca nu poate leca din pricina Préasfintitului care a oprito sé isa din mandstire, Apoi Maica Domnului i spune hotarat: “ Cel ce se fem de oameni, nu fac voia lui Dumne | zeu si cei ce vor sé fac voia lui Dumnezeu se leapad de firea omeneascé si de sine. La 0 procesiune facuta intr-o fanta Bisericé e bin’ de tocat 3 toace. Trei toace inchi- puieste alungarea vréjmasilor prin 3 glasuri, si chemareal crestinilor tot prin 3 glasuri, poftindu-i la Masa fant sila adépostul cel mai sigur al sufletului. Toti cres: sd vind si_ sa quste din Masa Sfanté sinesfarsi Impératului impératilor, Toti_crestinii batréni si prur cil sé vind sa-siadaposteasca sufletele sub Aco- yerisul cel Sfant al Domnului si al Imparatului. botezat gi mu sa‘pentru toata firea omeneasca care este zidirea Tu tebuie sé spui la tofi cu care vei vorbi,sa fie pla cuti Sfintei Treimi si primiti de Sfanta Treime,Toti di cei ce vor asculta sau auzi aceste cuvinte sa se oste- neasca, sa convinga mai multe suflete s4 mearga la tanta Bisericd, sd se lipseascd de vorba desarta, sd ase tutunul si bautrura care sunt ruina sufletulu, si Tepede luxul, ca sa nu stea in bratele'satanei Intr-o alta zi, Maica Domnului ji spune maicii luliana: * nimeni sé nu mai deseneze c ar fi soarele din cer, sl facé tofi ra rile. I araté cu multé mandrie, spunand, cé e spre mare luminare. Nu a pipait nimeni soarele, ca sal stic este ca sé nfeleaga firea omeneas¢é, nici nu-! putefiprivi cum trebuie. Orice road de pe pamént, orice ‘semanéturé, dacé nar fi soarele nu s-ar putea face, nu ‘sar coace. Nimeni dintre oamneni nu s-au gandit a slé- veasca Puterile Ceresti ,cd au avut atta purtare de grija ca sé puna soarele, sprijinul cel nes‘arsit al oamenilor ca| re este de folos tuturor vietuitoarelor si plantelor. E 0 gr seala mare, nespus de mare ca soarele este facut de ‘oameni pe pereti, pe garduri pe toate hartiile, ‘Aceasta este o batjocurd de main! omenesti, fat de fapturile dumnezeiesti. Se stie, cé toate cate le vedeti pe cer, Dumnezeu le-a facut, prin voia Sa, si paman, tul cu apele cu tot, prin marea bunatate dumneze- lascé s-a facut". Altédaté, maica luliana ajiin a0 Sfanti ar interiorul era numai din aur. Acolo erau 3 femel Vvoinice care se luptau pentru o paine. Una era im- /bracati in alb, ata in ceva alb-vinetiu, iar a treia era imbracaté in hainé zdrenturoase. Cand ajungea painea| of cea imbracata in alb, painea era din faina alba, la a alb-murdara, painea era rumend, iar la cealalta cant ajungea, painea devenea arsa. Acolo ajunge $i Stanta Fe- cioard, fa painea si o-da femeit imbracate in alb, spu- nandu-i sa aiba grijé de ea pentru a se infatisa in fata Judecéitorului. Maica Domnului fi explicé maicii luliana cal biserica de aur reprézinté credinta dreapta a celor ce u si se bucuré de toate lucrurile si faptu- rile le 3 femei reprezinta:credinta orto- doxé, femeia in alb, cea imbracata in alb-murdar repre- zint& credinta catolicd, iar cea_in zdrente e ratdcitd,nu a niciun fel de credini’, Lupta dintre ele, inseamna asa: .0 apara. Catolicil spun cd e mai bund credinta lor, iar citi/adventistil si celelalte secte) spun cu tot curajul + * Spune tuturorcrestinlorortodocsi sa pastreze ‘credinta si sé o ayere dupa cum ai vazut ca Eu am luat painea de la femeia zdrenturoasa i urata siam \dat-o.celeia in alb‘. Maica Domnu(u a intrebat-o pe maica luliana da a fost la Bucuresti. Maica Domnului a spus ca a fost la targ, adica la Bisericd. Unde a fost, ya foarte multa lum‘se faceau slujbe, dar n-a inteles nimic. Unit dintre oameni veneau, altilieseau si asa s-a petre cut fot timpul. Atunci Maica Domnului fl soune cé inainte vreme lecuitoare , chiar daca nu era preot, lu- ‘mea se ruga si se vindecau de toate bolle, li se fm- ineau toate dorinfele. Credinciasii vin gi acum cu cre’ dinfa dar preotii nu mai slujesc cu acelasi duh de eviavie slujesc pentru bani. Ce vor raspunde inaintea Dreptului Judecator? Preotul care nu hotéraste sumele gi care nu se tocmeste la serviciile pe care le face pentru popor, fu se osdndeste la judecata, Cel ce se multumesc cu putin, fac parte din Impératia lui Dumnezeu’. Vede apoi maica luliana, ca venea dinspre rasarit lume imbracata in haine de sarbatoare, toti cu port fional. Unii aveau in brate un bolovan de gheaté, alfi a- veau florialbe, iar alti aveau in brate flacara de foc. ‘Stépana noastra ii explica:” acele persoane cu bolovani de gheata sunt acei oameni care au auzit cuvintul lui Dumnezeu, care s-a vorbit in Biserisa, dar nu cred. Cei care purtau flori sunt sufletele care au fost multumite ca le-a ajutat Dumnezeu sé meargé la Sfanta Biserica si at aflat si ei un cuvant crestinesc spre mantuire. Cei cl flacéra de foc, sunt sufletele ce ard de dragoste dumn| eiasca, Inflacarate sunt sufletele /or si sunt hota- rafi sé imparté cuvintele lui Dumnezeu si altora." Apo ji spune: tl, mamele sa nu -si mai afuriseasca copili, sé nu-i dea réilor. Fa:dus in Sfanta Bisericd, a facut le-| Jimént cu Mantuitorul prin botez si crescéndu-i fi Tofi cei care fac acest lucru intra la judecata \Domnult punder y Maicuta Domnuliti o mai sfatuieste pe maica lulianas “Pentru cei ce s-au lepadat de sine, strigatele de ile li s-aui'socotit flor, bataile s-au socotit ‘medalii $i inchisoarea a fost declarata rai. Nu toti cei ce s-au botezat in numele Mantuitorului si au vietuit ‘dupa cuvantul Sfintei Evangheli se numesc urmasit lui Hristos, ci numai cei care au primit Sfantul Botez,au iubit Sfanta Biserica cu toate ale sale si au sufert fel si fel de| jecazuri pentru cuvintele Madntuitorului. Aceié idevarati (orului: postitorii si ostenitori pen-| tru o lucrare sfénta, care se face de trebuinta pentru mu. time.“ “ Nu sunt adevarafi ostenitori cei care umbla pe drumuri imbracati in haine de sarbatoare, saturati de toa- te cele paméntesti si céntand, zic ei, céntece ostisesti ocotindu-se pe sine adevarati crestin, iar mandria sta laturi de el ,socotindu-se, cé tot pasul il fac numai [pentru imbunatitiri dumnezeiesti, zicénd ca vor sa-si imbogateasca sufletul’. Maica Domnuli ji mai spune maicit luliana: “Cel care nu cénté in Sfanta Bisericd, sa facd ru Jaciuni in cuget $i in gand, sé-si indrepte Ja coea ce se canta”oblediul uni célugari si callgfarit “and isi fac inchinaciunile in chili, cugeta la vancare, a haine a bani, unl la cearté si rézbuna-- . Fiecare cand se inchina si cugeté la altcova, se inchiné, nu la Dumnezeu ,ci la ceea ce cugeta. Sé sti 4 aceea e rugaciune idoleascé. Sa ceri cu cugetul, ea ce doresti, si aceea ,rar se poate, doar, pustnicii reusesc”. Apoi ii zice: "eredeti in tot ce este dumnezeiesc si intru nimic sé Inu va indoit. Toti crestini convingi de puterea lui Dumne zeu se mantuiesc, insa sunt putini.Majoritatea se folosesc lumele lui Dumnezeu numai cénd sunt necajiti si ama- ‘ati. In diferite imprejurari, cénd sunt scérbiti, pomenesc lumele lui Dumnezeu, si atunci cu rézbunare. Acestia sa u fie siguri de mAntuire; iata si de ce, se poate sa-i ga- easca moartea in primejdii fiindca ei rostesc Numele lui Jumnezeu ,ca razbunare. Mai sunt s/ alti oameni care fac arte din zidirea lui Dumnezeu. Acestia sunt socotiti ai réu decat paganii, finda pagan n-au auzit de Nume- le Dumnezeului celui adevarat. Dar acestia care au fost otezat in numele Mantuitorulu, Sfintei Biserici s-au in- hinat si pe urmé s-au lepadat. Acestia sunt mult mai rai “Cand omul pleacé in célétorie, prima rugaciune pe are trebuie s-o facd este aceea catré Sfintii Inger”, a us unul din insofitorii maicii luliana. Maica luliana trece apoi print vale de fum, are o ineca. Maica Domnului fi spune: ‘shi. Vai si amar, tare s-au inmultitacestial Maica luliana ii povesteste despre o cunostinta care a pardsit Sfanta Biserica. Maicuta Sfanta ji spune: “ ” Acea femeie g gresit, greseala aproape de neler, iat Ca sé alergi, céiid ai necazuri, la vrdjtoare, inseam ‘na ca al micsorat Puterea lui Dumnezeu.ln cuget poarta puterea acelui fermécator, chiar daca pomeneste Numel lui Dumnezeu sia Puterilor Ceresti Nu are niciun folos. Putorile Ceresti o parasesc si farmecele nu-o ajuté mult.) SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE! AMIN.