Curs 9 Contabilitate financiară conf.univ.dr.

Adriana Tiron Tudor

Cap 5 : CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

5.1. Relaţiile de decontare, conţinut, derecunoaştere, evaluare şi contabilizare

5.2. Subsistemul informaţional-contabil al decontărilor cu terţii
5.3. Contabilitatea decontărilor :
5.3.1. Comerciale
5.3.2. Salariale şi sociale
5.3.3. Fiscale
5.3.4. În cadrul grupului şi cu asociaţii/acţionarii
5.3.5. Cu debitorii şi creditorii diverşi
5.3.6. În cadrul unităţii

5.1. Relaţiile de decontare, conţinut, derecunoaştere, evaluare şi contabilizare

 Conţinut-definiţii: Relaţiile de decontare cu terţii vizează:
 Apariţia şi încasarea creanţelor pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezentând valorile
economice avansate temporar de către o entitate economică altor persoane fizice şi/sau juridice urmând a primi
în contrapartidă o prestaţie sau un echivalent economic. Se află în postura de CREDITOR.
 Apariţia şi plata datoriilor pe termen scurt sunt generate de valorile economice primite de către o
entitate economică de la alte persoane şi / sau juridice, în contrapartida cărora entitatea este obligată să acorde
o prestaţie sau un echivalent valoric se află în postură de DEBITOR.

CRITERII DE RECUNOAŞTERE
A. Există probabilitatea
 intrării de resurse economice generatoare de beneficii economice viitoare în cazul creanţelor
 Ieşiri de resurse economice ce vor diminua beneficiile economice viitoareîn cazul datoriilor
B. Evaluarea
 Creanţelor să fie făcută
 Datoriilor în mod credibil

BAZELE DE EVALUARE
A Creanţelor Şi Datoriilor
 Costul istoric
 Costul curent
 Valoarea realizabilă (sau de decontare)
 Valoarea actualizată

NOTĂ
În bilanţ, în virtutea prudenţei, datoriile se evaluează la valoarea nominală, în funcţie de baza de evaluare
utilizată (cost istoric), iar creanţele la valoarea nominală, mai puţin orice ajustări pentru depreciei de valoare
cumulate

SUBSISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL AL DECONTĂRILOR CU TERŢII

Se realizează cu ajutorul conturilor din CLASA 4 “CONTURI DE TERŢI” În care s-au instituit grupe de
conturi distincte de decontare şi anume:

40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE

41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE
44 BUGETUL STATUTULUI , FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE
45 GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI
 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI
 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
1
NOTĂ
 Întrucât creanţele pot fi supuse procesului de depreciere în clasa 4 “Conturi de terţi”
s-a instituit şi grupa de conturi:
49 “AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR” cu următoarele conturi operaţionale: 491, 495,
496
 În bilanţ
 Creanţele se regăsesc în structurile:
B “Active circulante” II “CREANŢE”
C “Cheltuieli în avans”
 Datoriile se regăsesc în structurile:
D “Datorii: sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an” (excepţional în G)
I “Venituri în avans”

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE vizează

 Relaţiile de decontare dintre:
 Furnizor –persoană fizică sau juridică care pune la dispoziţia terţilor bunuri şi/sau servicii contra plată în
baza unei înţelegeri prealabile;
 Client – prin antiteză- persoana fizică sau juridică aflată în calitatea de cumpărător efectiv sau potenţial
al bunurilor şi/sau serviciile oferite de furnizori
În consecinţă:
În contabilitatea cumpărătorului, vânzătorul este tratat drept furnizor şi invers, în contabilitatea vânzătorului,
cumpărătorul este tratat drept client

A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT COMERCIAL CLASIC

 Conţinut:
Creditul comercial clasic este caracterizat printr-un decalaj în timp între momentul livrării bunurilor, lucrărilor
şi serviciilor de către furnizori şi momentul plăţii acestora de către clienţi
 Se concretizează:
 pentru furnizor - credit comercial clasic acordat, contabilizat în contul 4111
 Pentru client – credit comercial clasic primit, contabilizat în contul 401 sau 404, după caz

Aplicaţia 1
Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător produse finite având
cost de producţie de 80.000 lei, pe care cumpărătorul le foloseşte ca materii prime, având preţ de
facturare fără TVA 100.000 lei şi TVA 19%. Evidenţa stocurilor se ţine prin inventar permanent în
contabilitatea ambelor societăţi. La scadenţa contractuală se face decontarea prin viramente
bancare.
Rezolvare
ÎN CONTABILITATEA ÎN CONTABILITATEA
CUMPĂRĂTORULUI VÂNZĂTORULUI
1. Livrarea produselor finite: 1. Recepţia materiilor prime:
4111 % 119.000 % = 401 119.000

  701 100.000 301     100.000

  4427 19.000 4426     19.000

2. Descărcarea gestiunii de produse        

finite (preţ de vânzare fără TVA)
711 345 80.000        

3. Încasarea facturii 2. Plata facturii:

5121 4111 119.000 401 = 5121 119.000

Aplicaţia 2
Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător un produs finit, care
2
 pentru cumpărător reprezintă un utilaj industrial, având preţul de facturare făr TVA de 500.000 lei ,
TVA 19%. În contabilitatea vânzătorului existenţa stocului de produse finite se ţine prin inventar
permanent, produsul finit având un cost de evidenţă standard de 400.000 lei. La scadenţa
contractuală decontarea se face dintr-un acreditiv deschis anterior de către cumărător în favoarea
furnizorului.

REZOLVARE

ÎN CONTABILITATEA ÎN CONTABILITATEA VÂNZĂTORULUI

CUMPĂRĂTORULUI
1. Livrarea produsului finit: 1. Recepţia materiilor prime:
4111 = % 595.000 % = 404 599.000
    701 500.000 2131     500.000
    4427 95.000 4426     95.000
2. Descărcarea gestiunii de produse        
finite (preţ de vânzare fără TVA)
711 = 345 400.000        
3. Încasarea facturii 2. Plata facturii:
5121 = 4111 595.000 404 = 5411 595.000

B. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT COMERCIAL CAMBIAL

 Conţinut:
Creditul comercial cambial este caracterizat emiterea de către client, în favoarea furnizorului său a unui efect
de comerţ: CEC, bilet la ordin, cambie.
 Se concretizează:
 pentru furnizor – în efecte comerciale primite de la clienţi, contabilizate în contul 413 “Efecte de primit
de la clienti”
 Pentru client – în efecte comerciale de plătit, la scadenţă, contabilizate în conturile 403 “Efecte de
plătit”, 405 “Efecte de plătiti pentru imobilizări”, după caz

Aplicaţia 3
Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător produse finite având
cost de producţie de 80.000 lei, pe care cumpărătorul le foloseşte ca materiale auxiliare, având preţ
de facturare fără TVA 200.000 lei şi TVA 19%. Evidenţa stocurilor se ţine prin inventar permanent în
contabilitatea ambelor societăţi, la furnizor costul “standard” al produselor finite livrate fiind de
150.000.Cumpărătorul emite în favoarea vânzătorului un bilet la ordin care se deconteazăla scadenţă,
prin viramente bancare.
Rezolvare
ÎN CONTABILITATEA ÎN CONTABILITATEA VÂNZĂTORULUI
CUMPĂRĂTORULUI
1. Livrarea produselor finite: 1. Recepţia materiilor prime:
4111 % 238.000 % = 401 238.000
  701 200.000 3021     200.000
  4427 38.000 4426     38.000
2. Descărcarea gestiunii de produse        
finite (preţ de vânzare fără TVA)
711 345 150.000        
3. Acceptarea biletului la ordin 2. Emiterea biletului la ordin:
413 4111 238.000 401 = 403 238.000
4. Încasarea biletului la ordin, prin 3. Plata biletului la ordin, prin bancă:
bancă:

3
5121 413 238.000 403 = 5121 238.000

C. CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE EXTERNE

 Conţinut:
În cazul importurilor de bunuri şi servicii apar datorii faţă de furnizorii externi care, din punct de vedere al
importatorului (cumpărătorului), îmbracă fie forma creditului comercial clasic primit, reflectat în conturile 401
“Furnizori” şi 404 “Furnizori de imobilizări” (analitice distince pe fiecare furnizor extern în parte) fie forma
creditului comercial cambial primit, reflectat în conturile 403 “Efecte de plătit”, 405 “Efecte de plătit pentru
imobilizări”, în ipoteza emiterii de către importator (cumpărător) a unor efecte de comerţ în favoarea
furnizorului extern.
 În consecinţă pot să apară:
 Cheltuieli financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data plăţii datoriei
comerciale externe, exprimat în lei/devize este mai mare decât cel de la data primirii creditului comercial extern.

Aplicaţia 4
În exerciţiul financiar N se importă materii prime a căror evidenţă se ţine prin inventar permanent în
contabilitatea financiară, în valoare de 100.000 USD, l aun curs valutar de 3,15 lei/USD. Tot în
exerciţiul financiar N se emite, în favoarea furnizorului extern, un efect comercial în valoarea de
100.000 USD la un curs valutar de 3,2 lei/USD.
Cursul valutar la 31.12.N este de 3,21 lei/USD.
În exerciţiul financiar N+1, la scadenţă se achită efectul de comerţ, prin virament bancar, la un curs
valutar de 3,25 lei/USD.

Înregistrări în exerciţiul financiar N

 Recepţia materiilor prime importate (100.000USDx3,16 lei/USD).
301 = 401 315.000

2. Emiterea efectului comercial, în favoarea furnizorului extern:

Notă de calcul:
 Valoarea nominală a datoriei comerciale...................................315.000 lei
(100.000USDx3,15 lei/USD).
b) Valoarea nominală a efectului comercial emis.........................320.000 lei
(100.000USDx3,20 lei/USD).
c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a)......................................5.000 lei
% = 403 320.000
401 315.000
665 5.000
Aplicaţia 4/2
3. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N:
Notă de calcul:
 Valoarea nominală a creditului comercial cambial .............................320.000 lei
(100.000USDx3,2 lei/USD).
 Valoarea nominală a creditului ...........................................................321.000 lei
cambial primit la 31.12.N
(100.000USDx3,21 lei/USD).
c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a)...............................................1.000 lei
665 = 403 1.000

Înregistrări contabile în exerciţiul N+1

 Plata la scadenţă a efectului comercial emis:
Notă de calcul:
 Valoarea nominală a efectului de comerţ la 31.12.N .............................321.000 lei
(100.000USDx3,21 lei/USD).
 Valoarea de decontare a efectului de comerţ .........................................325.000 lei
(100.000USDx3,25 lei/USD).
c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a)..................................................4.000 lei
% = 5124 325.000
403 321.000
4
 665 4.000

b) Venituri financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data plăţii creditului comercial
extern, exprimat în lei/devize este mai mic decât cel de la data primirii creditului comercial extern.
Aplicaţia 5
În exerciţiul financiar N se importă un echipament tehnologic, în valoare de 150.000 USD, la un curs valutar de
3,3 lei/USD. Tot în cursul exerciţiului financiar N se emite, în favoarea furnizorului extern, un efect de comerţ
în valoare de 150.000 USD la un curs de 3,28 lei/USD. Cursul valutar la 31.12.N este de 3,275 lei/USD.

Rezolvare
Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N:
 Recepţia utilajului industrial importat (150.000USDx3,3 lei/USD= 495.000)
(Pentru simplificare, facem abstracţie de existenţa drepturilor (taxe vamale, TVA, accize, şi orice alte sume) din
importul de bunuri şi servicii, care se cuvin statului):
2131 = 404495.000
2. Emiterea efectului comercial, în favoarea furnizorului extern:
Notă de calcul:
 Valoarea nominală a datoriei comerciale...................................495.000 lei
(150.000USDx3,3 lei/USD).
b) Valoarea nominală a efectului comercial emis.........................492.000 lei
(100.000USDx3,28 lei/USD).
c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a)........................................3.000 lei
404 = % 495.000
403 492.000
765 3.000

3. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N:

Notă de calcul:
 Valoarea nominală a creditului comercial cambial ...............................492.000 lei
(100.000USDx3,28 lei/USD).
 Valoarea nominală a creditului comercial cambial................................491.250 lei
(100.000USDx3,25 lei/USD).
c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (a-b).........................................................750 lei
405 = 765 750

Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N+1

 Plata la scadenţă a efectului comercial emis:

Notă de calcul:
 Valoarea nominală a efectului comercial...................................491.250 lei
(150.000USDx3,275 lei/USD).
b) Valoarea de decontare a efectului de comerţ............................487.500 lei
(100.000USDx3,25 lei/USD).
c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (a-b)........................................3.750 lei
405 = % 491.250
5124 487.500
765 3.750

D. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE EXTERNE

 Conţinut:
În cazul exporturilor de bunuri şi servicii apar creanţe faţă de clienţii externi care, din punct de vedere al
exportatorului (vânzătorului), îmbracă fie forma creditului comercial clasic acordat, reflectat în conturile 411
“Clienţi” (analitice distince pe fiecare client extern în parte) fie forma creditului comercial cambial acordat,
reflectat în conturile 413 “Efecte de primit”,în ipoteza acceptării de către exportator (vânzător) a unor efecte
de comerţ emise de clienţi externi.
 În consecinţă pot să apară:
 Cheltuieli financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data încasării datoriei
comerciale externe, exprimat în lei/devize este mai mic decât cel de la data acordării creditului comercial extern.
Aplicaţia 6

5
 În exerciţiul financiar N se exportă mărfuri a căror evidenţă se ţine prin inventar permanent în
contabilitatea financiară, în valoare de 200.000 USD, l aun curs valutar de 3,15 lei/USD. Costul de
achiziţie al mărfuriloe exportate este de 350.000 lei. Tot în exerciţiul financiar N se acceptă, un efect
de comerţ, la un curs valutar de 3,18 lei/USD şi se primeşte efectul de comerţ la un curs valutar de
3,185 lei/USD, prin virament bancar, la un curs de 3.25 lei/USD.

Înregistrări în exerciţiul financiar N

 Livrarea mărfurilor la export (200.000USDx3,15 lei/USD).
4111 = 707 630.000
2. Descărcarea gestiunii de mărfuri
607 = 371 350.000
2. Acceptarea efectului comercial, emis de clientul extern:
Notă de calcul:
 Valoarea nominală a creanţei comerciale externe ...................................630.000 lei
(200.000USDx3,15 lei/USD).
b) Valoarea nominală a efectului comercial acceptat....................................636.000 lei
(200.000USDx3,18 lei/USD).
c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (a-b)............................................................6.000 lei
413 = % 636.000
4111 630.000
765 6.000
4. Primirea efectului de comerţ:
Notă de calcul:
 Valoarea nominală a efectului comercial acceptat....................................636.000 lei
(200.000USDx3,18 lei/USD).
b) Valoarea nominală a efectului comercial primit..........................................637.000 lei
(200.000USDx3,185 lei/USD).
c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a)............................................................1.000 lei
5113 =% 637.000
413 636.000
765 1.000
5. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N:
Notă de calcul:
 Valoarea nominală a efectului comercial de încasat....................................637.000 lei
(200.000USDx3,185 lei/USD).
b) Valoarea nominală a efectului comercialde încasat la 31.12.N.....................640.000 lei
(200.000USDx3,20 lei/USD).
c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a).................................................................3.000 lei
5113 = 765 3.000

Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N+1

1. Încasarea la scadenţă a efectului de comerţ:

Notă de calcul:
 Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat...................................640.000 lei
(200.000USDx3,2 lei/USD).
b) Valoarea de decontare a efectului de comerţ încasat..................................650.000 lei
(100.000USDx3,25 lei/USD).
c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a)...........................................................10.000 lei
5124 =% 650.000
5113 640.000
765 10.000

D. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE EXTERNE

b) Venituri financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data încasării creditului
comercial extern, exprimat în lei/devize este mai mare decât cel de la data acordării creditului comercial
extern.

APLICAŢIA 7
În exerciţiul financiar N se exportă produse finite a căror evidenţă se ţine prin inventar permanent, în
6
 valoare de 120.000 USD, la un curs valutar de 3,3 lei/USD. Costul de producţie “standard” al
produselor finite exportate este de 300.000 lei.
Tot în cursul exerciţiului financiar N se acceptă un efect de comerţ emis de clientul extern la un curs
valutar de 3,29 lei/USD, care se primeşte la un curs calutar de 3,285 lei/USD. Cursul valutar la
31.12.N este de 3, 275 lei/USD.

Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N:

 Livrarea produselor finite la export (120.000 USDx3,3 lei/USD)
(Pentru simplificare, facem abstracţie de existenţa drepturilor (taxe vamale, TVA, accize, şi orice alte sume)
din importul de bunuri şi servicii, care se cuvin statului):
4111 = 701 396.000
2. Derecunoaşterea produselor finite:
711 = 345 300.000

3. Acceptarea efectului de comerţ, emis de clientul extern:

Notă de calcul:
 Valoarea nominală a creanţei comerciale externe.......................................396.000 lei
(120.000USDx3,3 lei/USD).
b) Valoarea nominală a efectului comercial acceptat ......................................394.800 lei
(100.000USDx3,29 lei/USD).
c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (a-b).........................................................1.200 lei
% = 4111 396.000
413 394.800
665 1.200

4. Primirea efectului de comerţ emis de clientul extern:

Notă de calcul:
 Valoarea nominală a efectului comercial acceptat .......................................394.800 lei
(120.000USDx3,29 lei/USD).
b) Valoarea nominală a efectului comercial primit...............................................394.200 lei
(100.000USDx3,285 lei/USD).
c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (a-b)..............................................................1.600 lei
% = 413 394.800
5113 394.200
665 600

5. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N:

Notă de calcul:
 Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat.......................................394.200 lei
(120.000USDx3,285 lei/USD).
b) Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat..........................................393.000 lei
La 31.12.N (100.000USDx3,275 lei/USD).
c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (a-b)................................................................1.200 lei
665 = 5113 1.200

Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N+1

1. Încasarea la scadenţă a efectului de comerţ :
Notă de calcul:
 Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat .......................................393.000 lei
la 31.12.N (120.000USDx3,275 lei/USD).
b) Valoarea de decontare a efectului de comerţ de încasat..................................390.000 lei
(120.000USDx3,25 lei/USD).
c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (a-b)..............................................................3.000 lei
% = 5113 393.000
5124 390.000
665 3.000

E. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE INCERTE

 Conţinut:
7
 Creanţele comerciale pot fi “declarate ca fiind incerte sau în litigiu” fie:
 În momentul expirării termenului contractual de încasare a creanţei comercial, ceea ce ar permite
informarea managementului firmeii cu privire la nivelul şi structura tuturor creanţelor comerciale neîncasate la
termen.
 Momentul constatării, în urma unei cercetări prealabile bazată pe negocieri amiabile, a incertitudinii
încasării într-un viitor previzibil a unor creanţe comerciale, datorita incapacitatii de plata sau insolvabilitatii
clientilor. Practica contabila a adoptat, in principiu, acesta solutie de trecere in conturi separate a creantelor
incerte.
 Se contabilizează în contabilitatea furnizorului, cu ajutorul contului 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu”,
concomitent cu o ajustare pentru deprecierea acestora cu ajutorul contului 491 “Ajustări pentru deprecirea
creanţelor clienţi”

APLICAŢIA 8
 Se livrează, în exerciţiul financiar N, produse finale a căror evidenţă se ţine prin inventar
intermitent în contabilitatea financiară, având preţ de vânzare fără TVA de 50.000 lei şi TVA 19%. În
cursul exerciţiului financiar N+1, în baza unei hotarâri judecătoreşti definitive, se încasează prin bancă
30% din valoarea creanşei comerciale faţă de clientul falit.
REZOLVARE
Înregistrări contabile în exerciţiul N
 Livrarea produselor finite:
4111 = % 59.500
701 50.000
4427 9.500
2. Trecerea în conturi separate a creanţei comerciale incerte:
4118= 4111 59.500
3.Constituirea provizionului deductibil fiscal pentru creanţa comercială faţă de clientul care a declarat faliment
confirmat de hotărâre judecătorească:
6814 = 491 59.500

Înregistrări contabile în exerciţiul N+1

4. Încasarea prin bancă a unei părţi din valoarea creanţei incerte (59.500x30%=17.850lei) şi trecerea
diferenţei pe cheltuieli:
% = 4118 59.500
5121 17.850
654 41.650

5. Anularea provzionului rămas fără obiect:

491 = 7814 59.500

F. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE NEÎNSOŢITE DE FACTURI FISCALE

 Conţinut:
Pot apare situaţii în care livrările de bucnuri, în cadrul unor relaţii comerciale de vânzare cumpărare, să
nu fie însoţite de facturi fiscale, ci doar de avize de însoţire a mărfurilor. Dacă, astfel de situaţii apar la
finele exerciţiului financiar, iar vânzătorul (furnizorul), respectiv cumpărătorul(clientul), doreşte să-şi
închidă conturile contabile curente înainte de emiterea, respectiv primirea facturilor fiscale, se
impune ca aceste relaţii de decontare “furnizori-clienţi” să fie contabilizate distinct:

 La furnizor cu ajutorul contului 418 “Clienţi-facturi de întocmit”

 La client cu ajutorul contului 408 “Furnizori-facturi nesosite”

Aplicaţia 9
 SC “X” furnizor livrează la finele exerciţiului financiar N produse finite la SC “Y” client având
preţ de livrare 80.000 lei fără TVA şi TVA 19% pe care cleintul urmează să le comercializeze “en-gros” în
calitate de mărfuri.
Evidenţa stocurilor la ambele societăţi comerciale se ţine prin inventar permanent în contabilitate la
costul de producţie standard al producătorului fiind de 50.000 lei, iar clientul ţine evidenţa stocurilor
de mărfuri în preţ de cumpărare fără TVA.
În exerciţiul financiar N+1 se întocmeşte factura fiscală la nivelul datelor din Avizul de însoţire a
8
 mărfurilor care se decontează prin viramente bancare.
Rezolvare
ÎN CONTABILITATEA VÂNZĂTORULUI ÎN CONTABILITATEA
CUMPĂRĂTORULUI
1. Livrarea produselor finite: 1. Recepţia materiilor prime:
418 = % 95.200 % = 408 95.200
    701 80.000 371     80.000
    4428 15.200 4428     15.200
2. Descărcarea gestiunii de produse        
finite (preţ de vânzare fără TVA)
711 = 345 150.000        
Înregistrări în exerciţiul financiar N+1
1. Emiterea facturii fiscale: 1. Primirea facturii fiscale
4111 = 418 95.200 408 = 401 95.200
2. Transformarea TVA neexigibil în TVA 2. Transformarea TVA neexigibil în TVA
colectat: deductibil:
4428 = 4427 15.200 4426 = 4428 15.200
3. Încasarea facturii fiscale: 3. Plata facturii fiscale:
5121 = 4111 95.200 401 = 5121 95.200

G. CONTABILITATEA AVANSURILOR COMERCIALE

 Conţinut
În cadrul realţiilor comerciale dinter agenţii economici pot apare situaţii, în special în cazul producţiei şi livrărilor
de bunuri complexe, cu ciclu lung de fabricaţie, în care clienţii să consimtă la cordarea unor avansuri din
valoarea bunurilor ce urmează a fi produse şi livrate de către furnizor. În astfel de ipoteze , cleintul devine un
creditor al furnizorului , şi invers furnizorul devine un debitor al clientului pe perioada cuprinsă între momentul
acordării avansului şi momentul decontării valorii bunului care face obiectul tranzacţiei comerciale.

Aceste avansuri se contabilizează:

 La furnizor cu ajutorul contului 419 “Clienţi creditori”
 La client cu ajutorul contului 409 “Furnizori debotori”, detaliat în conturi operaţionale de gradul II:
 4091
 4092

Aplicaţia 10
SC Y client acordă, prin virament bancar SC X furnizor, un avans comercial de 100.000 lei fără TVA, şi
TVA 19%, în vederea achiziţionării de materii prime care pentru furnizor reprezintă produse finite, a
căror evidenţă, la ambele societăţi comerciale, se ţine prin inventar intermitent. Furnizorul livrează
materiile prime la un preţ de facturare fără TVA de 500.000 lei şi TVA 19%.
Se decontează avansul comercial şi restul de plată prin virament bancar.
ÎN CONTABILITATEA FURNIZORULUI ÎN CONTABILITATEA
CUMPĂRĂTORULUI
1. Încasarea prin bancă a avansului 1. Plata prin bancă a avansului
comercial: comercial:
5121 = % 119.000 % = 5121 119.000
    419 100.000 4091     100.000
    4427 19.000 4426     19.000
2. Livrarea produselor finite 2. Recepţia materiilor prime:
4111 = % 595.000 % = 401 595.000
    701 500.000 601     500.000
    4427 95.000 4426     95.000
3. Decontarea avansului primit 3. Decontarea avansului acordat:
% = 4111 119.000 401 = % 119.000
419     100.000     4091 100.000

9
4427     19.000     4426 19.000
ÎN CONTABILITATEA FURNIZORULUI ÎN CONTABILITATEA
CUMPĂRĂTORULUI
SAU SAU
419 = % 100.000 % = 4091 100.000
    411 119.000 401     119.000
    4427 19.000 4426     19.000

4. Încasarea diferenţei de preţ , inclusiv 4. Plata diferenţei de preţ , inclusiv TVA-

TVA-ul aferent (595.000-119.000) ul aferent (595.000-119.000)
5121 = 4111 476.000 401 = 5121 476.000

10