COLECTIA ,,BIBLIOTECA ENCICLOPEDICA DE ISTOzuE A ROMANIEI*

P. P. PANAITESCU

TNTERPREIAru RoMANPSTI
STUDII DE ISTORIE, E,CONOMICA
$r socIALA
Edilia a II-a

Postfafd, note qi comentarii

de
Stefan S. Gorovei qi Maria Magdalena Sz6kely

EDITURA ENCICLOPEDICA
BUCURE$TI, 1994
 acelagi Apus, care
vreme, asemenea
mia era mai mult
! avere, de care, ?n
mpe nimeni. Daci
, la Constantinopol
ia lor dispunea de
Upsa de bani este
a doua jumdtate a
>'ducerea culturii
ht tot mai mult, in
;himb de bani cu
tii in Apus, ideile
aracterul special,
u rostul. Pentru a
u$
descoperirile
o organisme mari
iginea sa de rasd
: na;te
secolul
B se pot infelege
pletarea unitdfii
hiliau cele doud
i de idei pentru
Iturilor, a$a cum
i, es8e destul de
r vom stdrui aici
L Solidaritatea
r politicd de srat
0stru.
pate romdne$ti
n primul rdnd,
n. Cdnd aceste
f,.
Bcunoagtem cd
na pe care am
a adev dratd, ,si
pe care ni-l da
l'
VI \.".,.
DE CE N.AU CUCERIT TURCII TARILE RONhAI\E
Cucerire sau vasalitate? Cand cucerirea otomand s-a intins in Europa ca o
mare care acoper{ pdminturile, la.Dundre a intdlnit pe romdni. Cea dintdi lupt6 mare
intre romAni gi turci, pe pdmdnt romOnesc, a fost la Rovine, in 1394, si Mircea a
infrdnt cu oamenii lui, boieri si lirani, o;tile Rdsdritului ale sultanului Baiazid. Cu
cdteva decenii inainte, deta;amente romdne;ti luptaser5 dincolo de Dundre aldturi de
slavi, impotriva ndvdlitorilor asiatici. Lupta romdnilor cu turcii inceputd de marele
Mircea, care este, astfel, cel dintdi cavaler rom6n'al cregtindtdlii, a finut, cu
intreruperi, veacuri intregi. A fost, intAi, un veac in care s-a incercat oprirea valului
turcesc; duptr Mircea, a luptat Ioan Corvin cu puterile Ardealului, avdnd oastea lui
ardeleneascd gi nu oastea regatului unguresc ;i apoi, in Moldova, $tefan cel Mare, o
jumdtate de veac. Fiecare din cele trei provincii romOnegti gi-a dat pe rAnd contribulia
in acest ,,rdzboi de o sutd de ani". Cdnd $tefan a inchis ochii, aceast?l fazd a luptei se
-terminase: rom0nii se fac vasali ai sultanului, pldtesc un tribut anual, mai tirziu domnii
se duc sd ceard investirea la picioarele tronului padigahului.
Despre propo4iile sacrificiului romdnesc pentru cregtindtate mdrturise$te un
istoric italian in serviciul regelui Ungariei: ,,rdzboiul cu turcii a provocat aga de mare
pustiire acestei ldri (!ara Romdneascd), incdt abia mai rdmdn oameni care sd cultive
ogoarelg"l,
Dar acum urmeazd,faza a doua; degi impdrdfia turcului trecuse peste ldrile
Romdne gi Ungaria fusese fdcutd pagalAc iar Semiluna se ivise sub zidurile Vienei,
totu$i romanii se scoaltr mereu in lupta pentru liber0atea lor. Boierii ridicd voievozi de
rdscoald, e vremea marilor rdzmerile, adesea fdrd nddejde: cu Radu vodd de la
Afumafi, Ion vodd cel Cumplit gi, mai ales, cu Mihai vodd cel Viteaz. Dupd epoca de
rezisten,td urmeazdacum epoca rdscoalelor. De cdte ori vecinii cei mari ai romdnilor:
impdratul de la Viena gi craiul din Cracovia, vor sd porneascd rdzboi impotriva
turcilor, gdsesc viteji gata de luptd intre romdni; o nddejde de libertate cat de mice $i
vdlvdtaia, care se credea stinsd, prinde a se ridica din nou.. Ultimii domni romtni
rdsculali impotriva turcilor au fost .$tefan vodd Petriceicu in Moldova, Constantin
vodd $erban in lara Romineascd cu Gheorghe II Rdkoczi" principele ungur al
I A. Botfini*, Flnfrtio Parmnica,Colonia, 1690, p. 331, Se gtie <fr acest istoric a fost secretarul
lui lvlatias Corvin. Pasajul citat prive$te luptele lui Vlad Dracut (1436-lM) cu turcii.
111
 ,|

Ardealului care a lup-tat cu mijloace romdnegti, toli in a doua jumdtate a veacului

al Dupd cedr
XVII-lea.
ne?ntdrit al ldrii. r
Se gti€ cd romdnii au int0rziat inaintarea otomand asupra centrului
Moldova gi Ardeal
continentului gi aceasti intArziere n-a insemnat numai, cum s-a spus de cdtre istoricii
lupte si mai ales dr
no$ri, o sldbire a puterii ofensive turcesti uzate prin impotrivirea de la Dundre. Ea a
doua, trebuie si n
dat timp Europei apusene sd primeascd lupta intr-o fazd mult mai favorabild pentru
Suceava $i la Tdrg
ea, cu alte arme gi altd organizatie militard. organiza{ia militard feudali, care de la ddngii. in Bull
ddinuia in Europa pOnd la sfdrgitul veacului al XV-lea, ar fi fost incapabild sd reziste a lui Mircea cel n
ndvdlirii turcegti. Ogtile de cavalerie grea in zale 9i de arbaletieri nu erau pe mdsura imediatd a fost ino
infanteriei ienicerilor gi a cavaleriei ugoare a achingiilor; Iucrul s-a vddit in marea vestita lupt[ de la r

ciocnire dintre floarea cavaleriei apusene qi rurcia la Nicopole (1396), ca in lupta de spus mulli istorici.
9i
la Moh6cs (1526), cdnd a pierit in mla;tini oastea feudald a ungariei cu iegete eiz. in au cdzut cetitile G
schimb, oastea de ldrani gi boieri, legatd de codri gi pasurile munlilor romdnegti, era turcesc (1459). Nic
in stare nu sd distrugd puterea otomand, dar sd intdrzie inaintarea ei. C6nd inaintarea turci, cum se cre(
turceascd a fost in stare sd-gi indrepte grosul fo4elor asupra Europei centrale (primul indlfimi valea Dur
asediu al vienei, la 1529), ea nu s-a mai ciocnit cu oastea feuoaia a nobililor, ci cu cilcdiul turcesc. D
ogtile cu arme de foc, pugti ;i tunuri, ale regilor. Aceste o$ti moderne suntem in cdderea Giurgiului
epoca mercenarilor specializali in arta rdzboiului erau acum superioare ca tehnicd
- dreptul s5 afirmtrm
-
gi armament celor turcegti; inaintarea Semilunii a fost int6i opriti, apoi, pe mdsurd autonomia politici
ce
armamentul se perfec{iona, puterea otomand a inceput sd dea inapoi. vecinii nogtri, unl
Agadar, intdrzierea provocatti de rezistenta romdneascd n-a insemnat numai proprietatea lui?
o luptd de uzurd a for,telor turce$ti, ea a fost hotdrdtoare: a ingdduit transformarea intrebarea
armatel or in vederea infrdngerii ndvdl itorilor. spundnd ci, in def
Totugi, cum se gtie gi cum era firesc, in fala uriagelor for{e militare lara gi un pa$e tr
otomane, cele mai importante ale Europei de atunci, apdrarea locald romdneasc6 a devenea efectiv prr

fost rdzbitd in cele din urmd. Nu atdt bdtiliile in cAmp deschis erau hotdratoare in turcegti), altele in c

rdzboaiele din Evul Mediu pentru supunerea unei imp[rfirea intregr

1fui sau provincii, c6t stdpanirea
cetdtilor care fixau durabil pe invingdtor pe pdmdntul cucerit. Lupta gerbie gi dispirea
ldrii Romdnegti mognenii gi rlzqi
;i a Moldovei cu turcii s-a incheiat in dauna noastrd atunci cdnd cununa de cetdli ce
inconjura, cdte una deosebiti, fiecare din cele doud state, a fost ruptii. Turcii ocup6nd lar6. Tot neamul r

Giurgiul, Brdila gi rurnu Mdgurele, linia de apdrare a fdrii Romdne;ti de la sud a pdmdntul nostru a
fost strdpunsh gi independenfa militard a statului muntean a ajuns la termen. Dupd satele noastre ca I
aceea, Chilia, Cetatea Albd, au cdzut gi ele gi aga s-au ddrdmat zidurile Moldovii. XVIII-lea, nicioda
sArbesc, &u fost fri
cdderea cetdfilor a fost elementul decisiv pentru apunerea independenlei
ca gi cea a micilu
Principatelor Rom6ne. in aceasdl privinld, Ardealul u ur*ut aceeagi soartd. Cdderea
seimenii, ogteni u
Oradiei Mari in mAinile turcilor a ?nsemnat infr6ngerea rezistenfei lui Gheorghe II
tdrgovefilor. intrt:
R6koczi impotriva ogtilor trimise de vizirul Ahmed Kiupruli.
supugi. t-a greci s
2 Episcopul Paulo Giovio scria lmpdratului fdrd leg[tur6 cu s
Carol Quintul ln legtrturli cu lupta de la Moh6cs:
,,Turcii sunt mai buni soldafi decdt ai noptri din trei motive: ?nt6i, din pricina disciplinei, care este rari la g i-au pdstrat o r
noi; al doilea, pentru ctr ei se aruncd ln luptl cu convingere nebuneasci spre moarte siguri, cici cred ci transformatii in p
fiecare are scris in frunte cum gi c6nd trebuie sE moard; gi al treilea, pentru cd turcii tr{iesc fdrl p6ine gi imp[rfit proprietar
firi vin gi adesea le ajunge orez gi aptr" (citat de Gerhard Geissler, Europdische Dokumente aus
finf Cucerirea turcea:
Jahrhund.erten, l*ipz,g, 1939, p. U). impufinare a organ

tt2
6tate a veacului al Dupd cdderea cetiifilor care asigurau otomanilor asupra teritoriului
"oni]Oqt
neintirit al fdrii, ei ar fi putut s-o cucereasc[, sd transforme fala RomAneascd,
asupra centrul ui Moldova'gi Ardealul in pagaldcuri. Dupd o sutd de ani de rezistenld a primei faze de
rs de cdtre istoricii lupte qi mai ales dupd experien{a tristd a marilor zvdrcoliri neizbutite din perioada a
de la Dundre. Ea a doua, trebuie sd recunoa;tem cd, dacd turcii ar fi voit, ar fi putut pune un paqd la
i favorabild pentru Suceava gi la Tdrgovigte, in locul palizilor domnitori care cumpdrau domnia pe bani
tare feudald, care de la ddngii. in Bulgaria, in ultimii ani ai veacului al XIV-lea, in vremea domniei la noi
capbild sd reziste a lui Mircea cel Bdtrdn, au cdzut cetdfile Tdrnovei, Nicopole 9i Vidin 9i urmarea
nu erau pe mdsura imediatd a fost incorporarea ldrii ca parte integranti a Imperiului Otoman. in Serbia,
;-a vddit in marea vestita luptd de la Cosovo sau Cdmpia Mierlei (1389) nu a fost decisivd, a$a cum au
5), ca gi in lupta de spus mulli istorici, cdci l6ra gi-a pdstrat autonomia sub fiul craiului Lazdr. Dar cdnd
ei cu regele ei2. in au cdzutcetilile Goluba! gi Semendria, atunci Serbia a fost transformatd in pa;al6c
ilor romAnesti, era turcesc (1459). Nici lupta de la Moh6cs n-a fost decisiv[ pentru ciderea Ungariei sub
:i. Cdnd inaintarea turci, cum se crede indeobgte, dar cuprinderea cbtfl{ii Budei, care domind de pe
:i centrale (primul indl{imi valea Dundrii (1540), a adus automat trecerea $rii magnalilor trufaqi sub
ia nobililor, ci cu cdlcdiul turcesc. De ce nu s-a intdmplat acela;i lucru cu Principatele Rom0ne dup[
lrne suntem in cdderea Giurgiului, a Brdilei gi a Cetdfii Albe? Cum se face cd noi, romdnii, avem
erioare ca tehnicd dreptul sd afirmdm cu mdndrie ci niciodatd, in decursul veacurilor, nu ne-am pierdut
rpoi, pe mdsurl ce autonomia politici, am ffeit sub domnii nogtri, cu cdrmuire romdneascd, pe cAnd
vecinii nogtri, unguri, bulgari gi sdrbi, au fost robii padigahului 9i {ara lor a fost
a rnsemnat numai proprietatea lui?
luit transform area intrebarea a€easta este esenlial5 pentru istoria noastr6. Si nu ne inqeldm
spun6nd cd, in definitiv, nu ests mare deosebire intre un domn fanariot care storcea
rr forfe militare fara gi un pagd turc. Este o foarte mare deosebire, cdci lara cuprinsd de turci
ali rom6neascd a devenea efectiv proprietatea lor, moqiile erau transformate in timare (fiefuri militare
au hotlrdtoare in turcegti), altele in cfficuri de gerbi ai unui bei sau spahiu. Cucerirea otomand insemna
ii, cdt stdpdnirea impdrlirea intregului pdmdnt colonigtilor militari turci; toatd popula{ia cddea in
gerbie gi dispdrea nu numai intreaga boierime de proprietari de pdmant, dar 9i
t |nrii Romdnegti
mognenii gi rdzegii, mdndri cd se pot numi gi ei stdpdni pe un petec de pdmdnt din
nuna de cetdfi ce
L Turcii ocupdnd [ard. Tot neamul devine un neam de robi. Noi, romdnii, n-am fost robii turcilor'
pdmdntul nostru a rdmas al nostru. Niciodatd turcii n-au avut voie sd se apeze in
nqti de la sud'a
satele noastre ca proprietari pi nici in clipele de supremd umilinld ale veacului al
la termen. Dupd
XVIII-lea, niciodati nu s-a ridicat un mecet in ,tara noastrd. Poporul bulgar, ca.-gi cel
durile Moldovei.
sdrbesc, au fost frdnte in organismul lor nalional, au pierdut clasa boiereascd militard,
independen{ei
ca ;i cea a micilor cultivatori proprietari (afard de satele militare, din care veneau 9i
i smrt5. Cdderea
seimenii, ogteni mercenari ai domnilor nogtri din veacul al XV[-lea), precum 9i clasa
Iui Gheorghe II
tdrgovefilor. intreaga nafiune a fost redusd la o singur[ clasd sociald - a 1[ranilor
supu,si. I-a greci s-a pdstrat o nobilime in jurul Patriarhiei ortodoxe de la Fanar, dar

lryta de la Mohiics:
fdr[ legdturd cu stdpdnirea pdmdntului, precum 9i o clasd de negustori. Ungurii
trci, care este rard la pi-au pdstrat o nobilime numai in Ardeal, pentru cd aceastd {ar[ n-a fost
sigure, cici cred ci transformatd in pagaldc 9i pdmdntul Ardealului lucrat de !6ranii romdni fusese
trlicsc fnre pdine pi impdrfit proprietarilor nobili unguri in epoca ce a urmat dupd cucerirea acestei [dri.
D*unente aus funf Cucerirea turceasci insemna, deci, urmdri addnci asupra structurii sociale, o
impufinare a organismului na,tional, ceea ce la noi nu s-a intAmplat.

113
 I
r
i
se vede ugor de aci importanfa problemei
t

pusd mai sus: de ce n_au fost Se poate, d

.
rvcl, i\l;iJ;"" si$l Transilvania, de ce n_au
scd, rYruru0ya t -
fost Principatelor RomAnr
*"*orate Imperiului otoman,
f fllla\?h^-^L^ f --, r . ^
vevrrrlrrr, \rtrycl
dupd urupul
chipul DerDlel,
serbiei Bulgariei, Greciei gi Ungariei? noi mai sus se pune
rurcii cOteva puncte de sprijirtn intdrite,
3:,:r^::T,:t1tl"Tir
n-au cucerit [ara intreagd qi:ude cdte ori aga-numitele raLle, gi direct, am zice in re1
ogtile turcesti au cuprins-o, tot de boierilor romani?
s-au retras? atdtea ori
.;*;t::1,:u::-:.::rb: _ Yv t,,rL,(.rrvruv IDL(JIIU9, Aci atingem
isrorice, gare
care in
l:j]::1d 9: Tui multe veacuri, sunr mai mutre cavze care c(
f ln timp
f.olem.1 se inrind pe o qi st[pdnirea linuturil
a bogdliilor; a fost o
r ezuttat. I srori cur care
urmdre pte expr i carJ';;";;;;* ;:ffll:, iiT,T:'E de colonigti gi de orl
ni ci odatd' a
" "
op,"ur"u,
il:il""',"ff ffi iTf ::*:fl,
;
ril,
complexitatea
lT":.".,t,
";u ;;;,'";,';,u":,':Tff:ilfl'J::":l"Jtl:
" :,':
vietii cucerite prin introdu
llilli?,.i::::T:::i'.p?l':i:.,Y;.'"
cunoa$rerea rini'or mari are isroriei gi are situaliei u'rcres qrn provinciile lor, ci so
,*rr*i, "ffi;il turceascd a fost pur
Exproatarea.s.rdn.ar.ultyi tmpdrdliei. alteia invecinate. PK
intinsere stdp^niri are Imperiurui averi gi biruri ce ur
otoman in Europa, Asia gi Africa .;;
intinderi pustii. Numai Egiptul,
i; mare parte tdri muntoase sau cu
mari sultanilor a stat in p
{ard de,nuii irlu*iratd gi de limbd arab6, cucerit trdiau de pe unna cn
surtanul serim in veacul al xvt-iea, de
un ua"ua*, gra"*. p"r,'JJ u""urta Apus cauza unei anar
am putea caractenza Imperiul otoman "tuca fiind excep,tie,
compus din firi relativ sdracd. Abia mereu la dispozigie
cdmpia Dundrii au aflat turcii regiuni in
uun" o" agriculturd, cu cdmpii mdnoase, privilegiafi, creind n
puteau hrdni murlimile impdrdtiei. care
in schimb, luru non,an"ur"l gi Mordova, se rdceascd.
cultura granelor, care cuprind"u g"ru.it" cu
gi dealurile, cu uriagele turme de Dar cdrxC ep
herghelii de cai, vestire p" ut"ruri r" vite si
r*ia Europa, p6nd in sii"ri" gi Boemia, cu putere pe temeiul stil
marea culturd de arbine in prisdci,
care furnizhu-mierea, uri,nrn, esenfial
Mediu, c'nd nu exista incd zaherui, gi in Evul economicd a Turciei i
ceara, singurur material pentru luminat, ciderii Imperiului O
intr-un contrast izbitor cu regiunile erau
mai sdracJ oe oincoto o'e oundr". rncd din aceea a Imperiului Sp
Antichitate, cororri'e grecegti de la Marea
Neagrd, ry*r,-uiri.i;i;ir,
fuseserd a$ezate ?n acere pdrti in
calitate oe Jmpo.ii o"
a;""; cuceririlor care n-au fr
aducerea gr'neror gi pegtetui care mijroceau Ruina ecooo
Acelagi rol r-au jucat apoi, in Evur
sirat pentru il;;il;it"*"r,i.. ""r"ri,;?race din Grecia. cdci teritoriile lui scr
Mediu, loroniile g"nou"r" din tninu gi debu$eu al mirfuri
Albd' prin care negustorii aduceau ,narruriil cetatea
oin interiir, r" i""a."u"'pe cordbii inalte integritdtii lui. Ams
cu pdnze gi le duceau in orient, in Italia
gi mai departe chiar. aiuou., ca s-au fdcut apdrdtmrel
istoricd, fdr'e Rom6ne arezatein r"gi*ir" o functie
fost granarur din care-si ttdg"au J"uriri*1u
,a""".Il" r;;;;;tilr"drii de los au stdpdnii nu gtiau s{-l
Bizanlul ;i artere. Aga a fost gi ?n timpul ldrire sudice mai sarace, Grecia, de ,,apuseni". in aoe
suzelnitdlii otomane; principatere Romdne subtild in celebrele sa
au devenit ,,gr6narur impdrdliei", termen
u.,,-t rn'r"*ur ur iil-rea, dar care se n de leur ddcadence.
potrivea $i pentru vremi mai vechi. I
De la o vreme, hrana capitareiimp"riurui rdzboaiele ruso-furce
,si a ogtilor europene ale sultanurui
otoman I

int",n"Ltd pe transport'rile regulate de gr6ne, capitolul XXIII, Mom

vite (afard de porci, bineinferes).gi "ru
ce3rd imfarateasce, udur"
i"'r" Romdneascd ai" le mOme degrd de fa
si Mordova si mai pulin din Ardear. tnt -un'riuai,i"i;;-;i;";;;;:;isionnement
constantinopre, d. G. Brdtianu a utetui de longtemps. Car si qud
sistemur de uprouirionure a capitarei ses conquOtes, les tni
Imperiurui Bizantin,
Principatele Romdne in acest sistern3.
devenitd. mai t'rziu *t;; ;;"ilr;';,"l';:'care r_au jucat affaires, pour n'en pas

d'histoire dcorwmique d su
Brdtianu Etudes sur l'approvisionnement
' de constantinople,in volum ul Etudes 4 Se infelegcr Ar
i" byzantines

114

,j
rj
,i
l
I

il*
f----
u!$: de ce n-au fost Sepoate,deci,spunecd,dinpuoct.devedereeconomic,stdpanirea
U de ce n-au fost Principateloi Romine era esenfiald pentru turci. ln aceastd lumind, problema pusd de
ireciei gi Ungariei? noi mai sus se pune acum ln acesi chip: de ce n-au exploatat turcii aceste bogdfii
direct, am zice in regie, ci le-au ldsat in seama administratiei locale a domnilor
qi
pnumitele raiale, gi
<r, tot de atdtea ori boierilor romdni?
Aci atingem o chestiune esenfiald din istoria Imperiului otoman. cucerirea
timp se ?ntind pe o gi stdpdnirea finuturilor dobindite de turci au fost fdcute pdnl la extinclia completi
a oogdtiitor; a fost o exploatare, nu o fructificare. Turcii n-au avut niciodati
calitS.ti
trcurg spre acelagi
oe cotonigti gi de organizatori in domeniui economic. Ei nu imbogdfeau
provinciile
cutului nu trebuie
cucerite prin-introducerea unei tehnici superioare, cum fdcuserS" de pildii, romanii
in
omplexitatea vie{ii
provinciile lor, ci secdtuiau bogffiile, f5r6 a ctea izvoare noi de bunuri. cucerirea
afiile ce reies din
wnlui romdn. iurceascd a fost pur militard qi dupd secdtuirea unei regiuni' ea se arunca asupra
alteia invecinate. Propfl$irea imperiului se baza numai pe cuceriri noi, pe mdrfirri,
iri ale Imperiului averi gi biruri ce urmau sd treacd prin cucerire in vistieria impdrdliei' Puterea
[mse sau cu mari sultanilor a stat in putinla de a coloniza ostaqi pe pdmdntul cucerit, ca mogieri ce
fi arabd, cucerit de tr[iau de pe unna cregtinilor. ,,Timarele", fiefurile militare otomane, n-au fost ca in
u irceasti excepfie, Apus cauza unei anar*i feudale, cdci sultanii, ln epoca de cregtere a imperiului, aveau
uiv slnacd. Abia in nrlr"u la dispozifie pdmdnturi noi de eiploatat 9i prin aceasta lineau in frdu pe
npti minoase, care privilegiali, o"ano noi cete de credinciogi, cind recunogtinla celor vechi incepea s6
5 ;i Moldova, cu se rdceascd.
B tunne de vite gi Dar c6nd epoca cuceririlor a incelat, turcii n-au putut sd se menfie ca mare
zia gi Boemia, cu putere pe temeiul sttipdnirilor celor vechi, care fuseserd exploatate Sdlbatic ai ruina
economicd a Turciei a precedat prdbuqireaei politicd. Aceasta este cauza principald
a
I escngial in Evul
ntru luminat, erau cdderii Imperiului Oto*un. ln aceast[ privinli, cdderea lui se poate asemdna cu
a
Dunire. tncd din aceea almieriului Spaniol, care a fost tot un imperiu de rea organizalie economicd
r" Tomis, Callatis,
t cuceririlor care n-au fost fructificate.
1, care mijloceau
#
# Ruina economicd a Imperiului Otoman n-a dus la imediata lui destrdmare,
Srace din Grecia.
#
cdci teritoriile lui serveau popoarelor cu dezvoltare mare economicd din Europa ca
i
r Chilia gi Cetarea debugeu al mirfurilor lor, 9i ele au devenit din aceasti cauzd apdrdtoarele
u pe cordbii inalte integritSlii lui. Aceasta este explicalia f4ptului cd Anglia in special, dar ;i Fran{a'
adar, ca o funcfie s-arfdcut apdrdtoarele Turciei ln veacul al XIXJea; ele apdrau un teritoriu pe care
Dunerii de Jos au stlpdnii nu gtiau s[-1 chiverniseasc[ 9i de aceea urma sd fie exploatat economicegte
i sf,race, Gre cid,, de-,,apuseni". ln aceastd privinfd, marele Montesquieu face o observafie foarte
ncipatele Romdne subtili in celebrele sale Considdrations sur les causes de la grandeur des Romains et
f-lea, dar care se de leur dicadence. Sd se noteze cd aceastd czrte a aplrut ln 1734, inainte de
nperiului Otoman rdzboaiele ruso-turce ale Ecaterinei II, care au ardtat definltiva decddere a turcilor. ln
mgulate de grdne, capitolul Montesquieu scrie: ,,L',empire des Turcs est i prdsent ] peu-pGs dans
xx[I,
[-ara Romdneascl le m€me degr6 de fai.blisse of 6tait autrefois celui des Grecs; mais il subsistera
'ovisionnement de longtemps. Car si quelque prince que ce fut mettait cet empire en ffril, en poursuivant
ses conqu0tes, les troiJ puissances commergantes de l'Europ# connaissent fop
letrrs
trtre a capitalei
E care l-au jucat affaires, pour n'en pas prendre la d6fense sur le champ. C'est lew f6licit6 que Dieu eut

d'histoire et sociale,Paris, 1938, p. I27 gi urm. 9i, in special, p. Ilt-I77.

4 Se infelege: Anglia, Franfa 9i Olanda.
^corcmique
d Mes byzantines

115
 permis qu'il soit dans Ie monde des nations propres poss6der
d inutilement un grand
empire". intregime sta sI Ft
in comparalie cu nepriceperea gi exploatarea sdlbaticd turceascd pr[bugeascd sub nu
sd spunem cd pddurile Peninsulei Balcanice au fost -e destul
tdiate gi nu uu ior, replantate, $i totugi, il
cd
nu s-au infiinfat .ullu.l noi gi bogdliile miniere au fosr ldsate _ cucerit Ungaria Lr4
in pdrdsire
organizarea economicd a Principatelor Romdne sub egida
domnilor gi a boierilor a fost s-a dat la Mohdcs (l
cuminte gi fructuoasd. au fost gi sunt un n"uir de agricultori muncitori, nu cetate cuceritii cu cil
_ngmanii de
cuceritori; erau specialigti in agriculturd gi cre$ter€a vitel,or, profesiune
pe care o a cdzut Buda gi cfo
aveau in s6nge. Domnii romdni au fructificat cu infelepciuneiogdtiile acelagi drum marr
esen{iald in istoria noastrd, care le este prea rar recunoscutd.
1drii, operd
mijlocie, au treqtr o
Domnii Moldovei au ficut din veacul al XIV-lea p6nd in al XVI_lea Adrianopol, Filipopr
o uriasd
operd de colonizare a pdmdnturilor pustii dintre prut gi Nistru, de comunicagie a Pt
fructificdnd aceste mogii ale ldrii. Mircea cel Bdtrdn a deschis cu
cu rdzegi ,ri ;;;1,
megteri sagi minele cruciati $i la urrntr d
de aramd de la Baia de Aramd. de-a curmezilul $ f
$tefan cer Mare a adus in Moldova vita de Tokai 9i a
infiinlat vestitele vii de la Cotnari. in Muntenia, domnii aveau livezi marginile lui, spre I
de nuci, pescdrii
organizate la Dundre, herghelii de cai in anume locuri alese gi potrivite comercial. Era sing
ue 1aiii. lrin
tratatele de comerl cu vdmi anume intocmite, domnii nogtri Balcanicd spre oenfi
utrxg"au in lard pe
negustorii din Liov, Bragov, Sibiu. Monetele de argint bdtute otomane spre Euro?
de domnii romdni si
moneta mdruntd pentru schimbul uzual au ridicat via{a economicd
a tdrii- N; .:; aceastd direcfie esu
ardtat in chip complet marele merit al domnilor, boierilor gi rdzegilor cucereascd una dupf
romdni in
construirea economicd a {drilor noastre. Domnii au fost mari gospodari XVII-lea au fost exp
in sensul
actualalcuvdntului,incontrastv5ditcuexploatareanepriceputt[u1u."ilo,. Podolia $i la C-arncni
Sultanii otomani gi mai marii impbrdgiei gtiau acest lucru. Ei gtiau linie secundar4 $i &
trimifAnd un pagi ?n scaunul fdrii Rom6ne,sti gi al irloldovei, demnitarii
ci
otomani opiniei publ'ice, sl
corupfi gi necinstili ar trage asupra lor toate foloasele, ar risipi bogd{iile, cregtindtdtii in trrcu
storc6nd
vlaga populatiei gi a pdmAntului. intemeiali pe trupere lor rocare, p"s"r"r"
ales in secolul al XVIII-lea, seniori locali aproape independenli,
d*i", ,n"i Principatele Rominr
cu legaturi politice gi Polonia, dar spre Pt
economice tot mai slabe cu centrul impdrdfiei. Eia in interesui principald,ci nurn*i
impdrdgiei ca
grdnarul ei, fdrd de care ar fi murit de foame ostirea capitala,
9i ia ri" ii"" se convinge de incn
gospoddrit gi gospoddria bund o asigura numai administralia romaneasca.
Credem, aceastd ,,poarti", EG
deci, cd aceasta e una din cauzere, poate cea mai insemnati, pentru
care turcii n_au obstacolul Dun5rii,
cucerit Principatele Romdne gi nu-le-au inglobat la impdrdlia lor.
lungd gi intoarstr, I
Dupd ce armele romdnqti au apdrat timp de mai bine de un veac
neatdrnarea pdtrundere. E drcpt c
fdrii, tuna gospoddrie romdneasctr, priceperea in cele economice a ferit la rdndul ei Cdmpul Pdinii, lf,ng
lara de cotropirea strdind. cucerire, sub condru

Romhnii si drumul ofensivei otonume.$lefan cel Mare scria dogelui

II la $abal gi Belgn
Veneliei Mustafa la VienA I
;i papei, cerdnd ajutor impotriva pdgdnilor: ,,Nu vreau sd mai spun c6t de folositoare principate.
este penffu trebile cre$tine$ti aceastd ldrigoard a mea; ,o"ot este de prisos, Asadar, Pfri
fiindcd lucrul e prea vddit, cd ea este seraiul (cetarea)
ldrii "d gi al pltoniei
unguregti
gi este straja acestor doud crdii. Afard de asta, fiindcd turcul s-a imoi"ai.ui turceSti, ele ocury
orrin",
mul{i cregtini au rdmas in linigte". Pe aci urma sd treacd ndvdlirea otomand, 5 C. Jireffi, D
credea
$tefan, pi, dacd zidul romdnesc se prdbugea, primejdia cuceririi asiatice atingea tw7.
ldrile catolice din centrul continentului gi apoi cele din Apus. Civilizalia cre;tin6-in 6 g. G6rta nr
Vargovi a, 1939 (,,Pokde r

t16

.\\
I-.,ea tr uri:.s:
. -!::e>i _..i curte:.
-';it.:i sasi mine.e
. ,-: .je Tttkaj si :
:i :.:ci. pescarii
,..i .:ie rarii. Prin
-r:e;u in tari pe
: :rii romAni si
-: .1 iirii. Nu s-a
:::.,,-rr rOmAni in
i:,.'J;ri in
-- ,.,]f .
-::- Ei stiau ca
*.:r, iarii otomani
' Siliiie. srorcdnd
::;.e;e devin, mai
c : -t: uri politice
l* pardtiei ca
:'.r. sa fie bine
.:.c;sca. Credem,
'"
rc neatdrnarea
e pdtrundere.
:*:ir la rdndul ei
; rgelui Venetiei
-;r de folositoare
," i S t€ de pri sos,
:sii >i al Poloniei
::e dicat de mine,
:,iomand, credea
asiatice atingea
:zatia creqtind in
intregime sta sd piard, vechile centre de culturd, regatele 9i imperiile urmau s6 se
prdbugeascd sub noua ndvdlire a barbarilor.
au trecut turcii cdnd au
$i totugi, nu prin Moldova, nu prin fara Romdneascd
cucerit Ungaria. Lupta cea mare, in care a pierit regele Ludovic II 9i toatd nobilimea,
s-a dat la Moh6cs (1526), pe Dundrea centrald; o9tile turceqti veneau de
la Belgrad,
cdnd
cetate cuceritd cu cinci ani inainte de sultanul Soliman Magnificul. $i mai tdrziu,
a cdz\r Buda gi cdnd in doud rdnduri a fost atacatL Viena (1529 9i 1683)' tot pe
acelagi drum mare al armatelor, Constantinopol-Adrianopol-Belgrad 9i Dundrea
mijlocie, au trecut otomanii spre Europa centrald. Drumul militar de la Bizan! prin
Adrianopol, Filipopol, Sofia, Nig, Belgrad a fost incd din Antichitate principala artera
de comunicalie a Peninsulei Balcanice, folositd pe rdnd de romani, de bizantini'
de
strdbdtea peninsula
"
cruciali gi la urmd de turci5. Era un drum pietruit de romani, care
pe
de-a curmezi$ul gi putea fi continuat pe apd, cu cordbiile pe Dundre, sau pe uscat'
marginile lui, spre Buda, Viena gi Germania, drum militar 9i, in acelagi timp, drum
comercial. Era singurul drum deschis 9i potrivit pentru pdtrunderea din Peninsula
Balcanicd spre centrul continentului, adicd in direclia nord-vest' Direclia ofensivei
otomane spre Europa centrald nu putea fi decdt aceasta; singura bre;d deschisd in
aceastd direcfie este cdmpia Ungariei. Conqtient sau nu, sultanii turci tindeau sd
cucereascd una dupd alta provinciile in direcfia Europei mijlocii. Abia in secolul
al
XVII-lea au fost expedilii iurcegti de cucerire 9i spre Polonia, care s-au oprit, insd, in
sensul
Podolia gi la Camenifa. Polonia nu era pe linia principald a cuceririi otomane, ci pe o
linie secundard, ;i de aceea acum cdliva ani istoricul o. G6rka, spre marele scandal al
opiniei publice, spunea ci se ingald cei ce socot aceastdlatd ca un zid al
ciegtindtdlii in trecut, cdci valurile ndvdlirii pdgdne nu impotriva ei se indreptau6'
Principatele Romdne erau totugi, cum spune $tefan vodd, poartd pentru Ungaria 9i
si Polonia, dar spre Polonia nu se indreptau turcii, iar pentru Ungaria nu era poarta
principal[, ci numai o poartd secundard. E destul ca cineva sd priveasc[ harta, spre a
se convinge de acest adevar. Ca o armatd turceascd sd poatd ataca Ungaria prin
aceastd ,,ptartd", trebuia sd treacd Balcanii prin pasurile strdmte de la rdsdrit, apoi
obstacolul Dundrii, de aci, carpalii ;i, la urmd, Munlii Apuseni, adicS pe o cale
lungd ;i intoarsd, tdiatd de piedici naturale aproape de netrecut, fdrd cdi de
-Camput E drept cd incursiuni turceqti au fost fdcute 9i pe aceastd cale (lupta de la
Pdinii, ldngd Ordgtie, l47g), dar niciodatd n-a trecut pe aci o mare oaste de
cucerire, sub conducerea sultanului, impotriva Ungariei sau a Austriei' Atat Mahomed
II la $aba! gi Belgrad, soliman la Moh6cs 9i Buda, Sinan paga la Keresztes, Kara
Mustafa la Viena, au ales cu tolii calea deschisd pe la Belgrad 9i nu cea prin
principate.
Agadar, Principatele RomAne nu se aflau pe direclia principald a cuceririi
turce$ti, ele ocupau o pozisie ldturalnicd fayd de aceastd linie' Ocuparea lor
5 C. Jiredek, Die Heerstrasse von Belgrad nach Konstantinopel und die Balkanprisse, Praga,
Bn.
6 O. G6.ku, Realitatea isroricd Ti raliunea situaliei Poloniei tn sud-est (ln limba polond)'
Vargovia, 1939 (,,Polonia n-a fost un zid al cre$tinItdlii"' p. 14).
T17
 integrald de cdtre turci nu era, deci, necesard
din punct de vedere strategic.
Trebuie sd mai finern seama rncd de un rapt g"ogrufi;
hotdr0tor pentru
istoria noastrtr. Dundrea de ra viena la Bergrad
J cai" ae comert gi o care
militar5. Dar acera$i fluviu de la Belgrad spre vdrsarea "ri" sa in Marea Neagr6, COMT]NELT
sau
invers, de la vdrsare in sus, spre centruiFuropei,
nu mai constituia o cale de legdturd
gi de pbtrundere. Drurnul pe apd era tdiat
de obstacolul po4ilor J" ri"r. stancile dese
gi agezate neregulat inalbia Dundrii,
,,la iufeli.., cum se'ziceainvechime, fdceau
imposibild trecerea cortrbiilor cu p6nze sau cu vage,
ctriar-;;;, ,"i ,i"i.
pi"a
tdrziu, in vremea regerui guroJ I, cano s-a sdpar cu
Fier gi s-a deschis comunicalia pe apd ?ntre Romdnia gi
oi"".ita;;;i
l" l"'i;"+,n*l,
Europa Jentraa, a exiscat
acest obstacol de netrecut. prezenfa rui a avut
noastrd, el a impiedicat legdturire comerciare ae
urmeri hotdd;;;;-;;;;;;;
rrincipatei;; R;;1"" cu viena, cu
Germania ;i, prin aceasta, gi legdturile gi influenlele
curturare. o mare il;;; Introdrcse-
istoria noastri se lumineazd, dacd infelegem cd, degi agezali
imporrante artere de comunicalie fluviarr u"e*op"i,
p"-*uruiil;;;; un fenomen izolat, k
cauza unor mici stSnci ce se af15 in albia fluviului,
nu #-r"'p.i*,'i*,
o" *'lili 'lipsit de integrarea ct
acestui obstacol in istorie a fost bine ardtatd de istoricuf
Ia po4ire d" Fi;;.;;;;;; special necunoagcn
englez Gordon East7. sociald ce trec pese
Cordbiile incdrcate cu mdrfuri, ce veneau de la viena gi
de"ta Buoa, trebuiau in istoriografia nmst
descdrcate la Belgrad gi mdrfurile urmau sd ia carea
urcutuuilJ;;; ffi;;; intr- altd luminfl, &
constantinopol, iar principatele Romdne rdmdneau
ardturi ;" il;^-' dezvoltirii sale eoor
In cadrul problemei ce ne intereseazd, gi acest fapt ar
obstacolului po4ilor de Am ariifat cri
Fier are insemndtatea sa' Flota otomand ar fi putut veni pe
r"rur"u Neagr5 gi pe
Dundre spre Europa cenrrard, o""e,, .* o*rui,5i* i;;;i;t"'0"i,*. . complete in firile R
Drumur pe noastr[ veche.
valea Dundrii nu era deschis din direclia
fdrii
Romdnesti.
Un aspect c
Turcii nu aveau, deci, nevoie de principatele Romdne ca punct
de sprijin Evului Mediu este r
ofensivele lor spre Europa. se puteau mulfumi cu cdteva gu-i"o*"
rynqu ?n puncte organi zalie economir
intdrite, la Chilia, Cetarea atua, rignina, Brailal i;;
ffigur3[;'l", ;;;;;i; apuseand gi chiar in
unnau sr porneascd taberele mari gi nu acolo erarfcentrere;;;;;**re "" a ostirii
otomane. lnrile Ronidne erau o regiune ardtuii de drumul infloresc incepdnd crl
Aceasta este concluzia istoriei gi a geografiei
navarirnl#;;-#ili: (naqterea come4nlu
' (sprrjinul dat regila i
1944 (cultura burghezf ht
, Fenomenul o
Moldovei gi Tdrii Rr
studiat in chip nnihl-
C. C. Giurescu2 pnrt
azi epoca in care aF
care le conduceau in t
' ora$elor noastre in B

I Cit"r, N. Io.t
BotoSani, Botogani, l9@,,
J? Cetatea de Floci, Bucucf
lwgului, 2 -volume; Al. Sd
7 Gordon East, 2 p. Iorga
Gdographie histortque de l'Europe, I, Paris , ly3g, p.324-325 qi 333-336. W
romfrnilor, II, p. 419-ffiI
118