COVALIU ALICE GABRIELA

AMG III FEG

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Tensiunea arterială este forța cu care sângele apasă pe pereții arterelor atunci când circulă prin ele.
Valoarea tensiunii este dată de cantitatea de sânge pe care o pompează inima, dar și de rezistența opusă
de artere. Astfel, dacă prin vasele de sânge trece o cantitate mare de sânge, iar arterele sunt înguste,
atunci apare hipertensiunea.

Tensiunea normală în cazul unui adult este considerată în prezent ca fiind cuprinsă între TAs 120-129
si/sau TAd 80-84 mmHg.

Există mai multe stadii ale hipertensiunii:

· Normal înaltă : TAs 130-139 mmHg si/sau TAd 85-89 mmHg,

· Hipertensiune arterială grad I : TAs 140-159 mmHg si/sau TAd 90-99 mmHg

· Hipertensiune arterială grad II: TAs 160-179 mmHg si/sau TAd 100-109 mmHg

· Hipertensiune arterială grad III: TAs >180 mmHg si TAd >110mmHg

Copiii de la 1 an la 14 ani au valori normale ale tensiunii în jur de 90/50 mmHg, iar de la 14 ani până la
18 ani valoarea normală este de 110/70 mmHg.

Există două tipuri de hipertensiune arterială:

Hipertensiune arterială primară (esențială) - aceasta nu este determinată de o anumită cauză și apare de
obicei treptat, odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, toate persoanele mai în vârstă au valori mai
mari ale tensiunii și trebuie să-și monitorizeze atent această problemă.

Hipertensiunea arterială secundară - apare de obicei brusc și este declanșată de anumite probleme
medicale:

· Apnee în somn

· Boli ale rinichilor si arterelor renale

· Tumori ale glandelor suprarenale

· Afecțiuni cardiace

· Diabet

· Afecțiuni ale tiroidei

· Malformații congenitale ale vaselor de sânge.

De asemenea, hipertensiunea poate să apară în cazul consumului anumitor substanțe:

· Alcool

· Tutun

· Medicamente (analgezice, contraceptive, pastile pentru răceală)

· Droguri.

Anumiți factori de risc predispun la apariția hipertensiunii arteriale:

· Dieta bogată în sare

· Obezitatea

· Sedentarismul
 · Vârsta (hipertensiune apare de obicei la persoanele de peste 65 de ani)

Antecedente în familie (predispoziția la hipertensiune se poate transmite genetic):

· Stresul

· Sarcina

De cele mai multe ori, hipertensiunea este o boală care nu are simptome specifice, chiar și atunci când
valorile sunt periculos de mari. În cazuri extrem de grave pot să apară însă și unele manifestări, precum:

· Dureri de cap

· Hemoragie nazală

· Respirație dificilă

· Amețeală.

Din păcate, aceste simptome, atunci când apar, sunt semnul că nivelul tensiunii este deja extrem de
ridicat și bolnavul poate fi în pericol.

Complicațiile care apar în urma unor valori foarte ridicate ale tensiunii arteriale, în lipsa unui tratament
corespunzător, sunt extrem de periculoase. Acestea includ:
 · Infarct miocardic

· Accident vascular cerebral hemoragic, ischemic sau accident ischemic tranzitor.

· Anevrisme arteriale

· Insuficiență cardiacă

· nefroangioscleroza

· Pierderea vederii

· Tulburări cognitive și de memorie

· Demență

Hipertensiunea se poate depista foarte ușor, printr-un simplu control medical care include verificarea
tensiunii cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. Această investigație simplă și rapidă poate fi făcută
de către un medic, dar există și tensiometre moderne, foarte precise, care pot fi folosite de către pacient
acasă. Nu sunt necesare cunoștințe medicale sau tehnice. În acest fel, tensiunea poate fi monitorizată
rapid ori de câte ori este nevoie. Persoanele care știu că suferă de hipertensiune trebuie să aibă acasă un
tensiometru, pentru a-și verifica regulat tensiunea.

În cazul persoanelor care nu au fost diagnosticate cu hipertensiune, dar care au factori de risc, medicul
poate recomanda o monitorizare a tensiunii în ambulatoriu. Asta înseamnă că pacientul trebuie să-și ia
singur tensiunea acasă, la intervale regulate, timp de 24 de ore și să țină evidența fiecărei verificări. În
acest fel, medicul va vedea cum se modifică valorile tensiunii în decursul unei zile și nopți.

Totodată, medicul poate recomanda și alte investigații suplimentare:

 · Analize de sânge

· Analize de urină

· Electrocardiogramă.

Tratamentul va începe cu restricții clare impuse de medic, care îi va cere pacientul să adopte un stil de
viață sănătos. Acesta presupune:

· Program zilnic de exerciții fizice moderate

· Regim alimentar fără grăsimi și fără sare

· Pierderea în greutate (dacă este necesar)

· Renunțarea la alcool și la fumat

· Evitarea oboselii, stresului și emoțiilor puternice.

Uneori însă, aceste măsuri nu sunt suficiente și mai ales în cazul pacienților mai în vârstă sunt necesare și
medicamente: diuretice, IEC, sartani, beta-blocante, alfa-blocante, blocante central, vasotilatatoarele.

De cele mai multe ori, tratamentul va include combinarea mai multor medicamente, care vor fi
recomandate la început în doze mai mici. Monitorizarea constantă a tensiunii este esențială pentru ca
medicul să-și dea seama dacă tratamentul are efect sau trebuie schimbat.

Dacă, în ciuda mai multor variante de tratament, hipertensiunea nu poate fi controlată, înseamnă că
pacientul suferă de hipertensiune rezistentă. În acest caz medicul trebuie să recomande investigații
suplimentare, pentru că problema ar putea fi provocată de o afecțiune nou apărută sau de una care nu a
fost încă descoperită.

Tratamentul recomandat de medic trebuie luat constant, de regulă toată viața. În caz contrar, valorile
tensiunii pot să scape de sub control și să apară complicații grave, chiar și decesul bolnavului.
 Hipertensiunea arterială, în contextul pandemiei de
COVID-19

Societatea Română de Hipertensiune Arterială a publicat un mesaj important, pentru a marca Ziua
Mondială a Hipertensiunii Arteriale, amintind și de contextul actual, al infecțiilor cu coronavirusul SARS-
CoV-2.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Hipertensiunii Arteriale (marcată anual la 17 mai), reprezentanții Societății
Române de Hipertensiune Arterială reamintesc faptul că HTA este unul din principalii contributori la
mortalitatea de cauză cardiovasculară, atât la nivel global, cât și în țara noastră, unde are o prevalență de
45% în rândul adulților.

Specialiștii amintesc că, nedepistată la timp, netratată sau tratată incorect, HTA conduce la multiple
complicații, iar unele dintre cele mai de temut sunt accidentul vascular cerebral (AVC) și insuficiența
cardiacă. Mesajul Societății Române de Hipertensiune Arterială de anul acesta este adaptat la contextul
actual și subliniază că hipertensiunea arterială nu influențează rata de mortalitate în COVID-19:

„În mod particular, mesajul pe care îl transmitem anul acesta de Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale
ne regăsește în cursul desfășurării pandemiei de COVID-19, boala pe care o produce noul coronavirus,
SARS-COV-2. În aceste condiții, considerăm că sunt utile câteva precizări. Hipertensiunea arterială s-a
identificat la un număr important de pacienți spitalizați pentru COVID-19, în unele raportări până la 40%
din aceste cazuri, ceea ce a condus la supoziția că hipertensiunea arterială ar favoriza infecția cu SARS-
COV-2 și prognosticul ei nefavorabil. Dar trebuie să ținem cont de faptul că formele severe de COVID-19
evoluează în special la persoanele în vârsta de peste 65 de ani, în rândul cărora se află și mulți
hipertensivi. Analize statistice recente au indicat că hipertensiunea arterială nu influențează rata de
mortalitate în COVID-19” – se arată într-un comunicat remis redacției."