Subiectul al II-lea

Rolul indicațiilor scenice:

Indicaţiile scenice oferă îndrumări esenţiale pentru transpunerea textului în
spectacol, sprijinind jocul actorilor. Acestea constituie o caracteristică esenţială a
genului dramatic. În textul fragmentar prezentat selectat din opera ,,Iorgu de la
Sadagura’’, acestea au rol descriptiv, surprinzând mișcările agitate ale personajelor,
care stârnesc comicul de situație (,,intră și se aruncă în brațele moșului său’’,
,,căutând cu lornionul la Gângu’’).Totodată, acestea surprind şi elementele
paraverbale, care fac referire şi la manifestările involuntare ale unor emoţii, ale
unor stări de spirit: (,,plângând, ,,îl sărută’’). Textul dramatic fragmentar selectat
din opera ,,Iorgu de la Sadagura’’ este semnificativ pentru prezentarea acestor
indicaţii scenice, care conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în
lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi
personajele.
Semnificațiile textului, evidențiind două mijloace/procedee artistice
Textul liric ,,Pe mare’’ de Vasile Alecsandri se centrează pe tema iubirii pierdută,
specifică unui poet care vrea să sensibilizeze cititorul. Îndrăgostitul nu poate vedea
nimic în absența persoanei dragi. Încă din incipitul poeziei se remarcă invocația
retorică ,,Scump înger!’’, care accentuează absența perechii, dar și lipsa unui
răspuns din partea acesteia. În aceeaşi ordine de idei, epitetul în inversiune ,,neagra
ceață’’ sugerează spațiul neprielnic al suferindului și în care este obligat să trăiască
în absența iubitei.
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Alecsandri
transmite sentimente de tristețe, de de dor faţă de iubita și de dragostea pierdute.

Semnificațiile textului, evidențiind două mijloace/procedee artistice

Textul liric ,,Poezia’’ de I.H.Rădulescu se centrează pe tema condiției poetului în
lume, specifică unui poet pașoptist. Încă din incipitul textului, metafora ,,libertatea
mumă a fericirii fac’’constituie implicarea artistului istoria poporului.
Enumerația ,,La câmp și la cetate (...) În carceri pe ruine’’sugerează capacitatea
vocii lirice de a traduce estetic viața și aspirațiile întregului popor. În aceeaşi
ordine de idei, inversiunea ,,pe-ale ei ruine în pace mă așez’’ ilustrează capacitatea
locurilor care au fost martore evenimentelor glorioase din trecut. Întreaga creaţie
reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Rădulescu dorește să ofere un
mesaj esențial receptorilor, invitându-i la înfăptuirea idealurilor naționale.