Sunteți pe pagina 1din 9

25.

Familia Sunt intru totul de acord cu ceea ce afirma scriitorul Tudor Musatescu despre familie, pornind de la citatul dat: Ce poate fi mai frumos si mai bun in viata decat o familie unita Sustin aceasta idee deoarece in opinia mea omul nu este nicaieri mai fericit decat in sanul familiei sale. In primul rand, familia ofera stabilitate, confort si siguranta. Oricine se simte protejat, linistit cand stie ca are alaturi persoane care ii doresc binele,care sunt gata sa il sprijine in mod neconditionat atunci cand are probleme. In alta ordine de idei, in familie, fiecare se poate bucura cu adevarat de realizari, de impliniri, poate comunica sincer cu ceilalti, se poate baza pe sfaturile lor, pe sprijinul si daruirea lor totala. Omul nu poate gasi intelegerea deplina decat in mijlocul familiei, adica in preajma celor ce-i doresc doar binele. In concluzie, omul este cu adevarat fericit in mijlocul familiei, cu care imparte bucuriile si tristetile, implinirile si esecurile, visurile si deziluziile. 24. Eternitatea Consider afirmatia lui Marin Voiculescu perfect valabila, intrucat eternitatea este un ideal intangibil pana acum. Sustin ideea ca eternitatea e un vis pentru toti si o realitate pentru putini, deoarece nimic nu a fost demonstrat inca a fi etern, inafara Fiintei divine. Ideile, parerile, visele si chiar viata noastra nu pot face fata timpului necrutator care trece si dizolva tot in urma sa, totul devenind schimbator si irevocabil. Pe de alta parte, fara schimbare nu ar mai exista evolutia, iar eternitatea oricat de bine ar suna ar deveni in cele din urma o simpla banalitate si o repetare ambigua a faptelor. In concluzie, eternitatea este buna de pastrat precum un ideal, nu si pentru o concretizare a sa. 23. Eroismul In opinia mea, afirmatia lui Dimitrie Gusti si anume: Eroismul este o atitudine morala alcatuita din aceeasi plamada ca si sacrificiul de sine, este cat se poate de adevarata, deoarece o fapta eroica este demna de a primi aprecierea binemeritata. In primul rand, constiinta este cea care dicteaza in mare parte actiunile omului, de aceea fara atitudinea morala, eroismul nu poate lua fiinta. Pe de alta parte, o persoana se sacrfica pentru a le reda o raza de speranta celorlalti prin actiunile sale. Trebuie sa fii de la inceput constinent de consecintele faptelor ce urmeaza a se desfasura. In concluzie, eroismul este o stare de fapt, dictata de constiinta pentru a realiza un vis sau un ideal al uneia sau mai multor persoane.

1. ADEVR Lumea nu se ngrmdete dect n jurul negustorilor de iluzii (Emil Cioran). Este foarte greu s spui adevrul n multe situaii. Pentru c el poate fi dureros pentru muli oameni sau sunt persoane care nu vor s-l aud. Pe de o parte, adevrul necesit asumarea responsabilitii propriilor aciuni i a consecinelor acestora. nseamn c fiecare cuvnt rostit sau fiecare gest poate declana o reacie de care este responsabil n ntregime cel n cauz. nseamn c atunci cnd suntem ri, egoiti i dificili, dac declanm suferin prin comportamentul nostru, s ne-o asumm n ntregime i s o recunoatem. Pe de alt parte, adevrul nseamn s fim cinstii cu cei din jurul nostru, chiar i n problemele dificile i nu foarte confortabile. Chiar i atunci cnd declanm lacrimi persoanelor dragi, este bine s spunem adevrul, atunci cnd dorim s fim oneti cu noi i cu ceilali. Chiar dac provocm o durere pentru scurt timp spunnd adevrul, este preferabil unei suferine ascunse, de lung durat, atunci cnd l ascundem. n concluzie, multe persoane ascund adevrul fie n spatele unei minciuni, fie n spatele unei omisiuni, fie n spatele unor iluzii frumos colorate. Chiar dac toate acestea ne fac s ne simim mai bine, nici una nu poate rezolva situaiile cu puterea i intensitatea adevrului. Uneori mincinoii adun n jurul lor grmezi de admiratori, dar atunci cnd adevrul iese la suprafa, neltorul se trezete totdeauna singur. 2. MENIREA ARTISTULUI Artistul dezvluie omenirii calea spre armonie, care e fericire i pace (Enescu) Lumea n care trim este o creaie minunat din culorile Naturii, sunetele Pmntului i Lumina Soarelui. Artitii sunt cei care percep cei mai bine, prin simurilor lor mai dezvoltate ntreaga funcionare armonioas a Lumii i ncearc s o prezinte celorlali oameni prin intermediul creaiilor lor. Pe de o parte, ei sunt cei care creeaz prin nsuirile lor opere de art ce ncnt vederea, auzul sau alte simuri. Artitii reuesc s exprime n creaiile lor sentimentele de uimire i extaz pe care orice om le ncearc atunci cnd se simte o parte din Natura nconjurtoare. Pe de alt parte, artitii reuesc s-i transmit propriile triri celorlali oameni care triesc ceva asemntor. Oricine este sensibil la frumos, la vibraia unei culori sau a unui sunet, va putea recepta operele de art drept fragmente din Lume i din sufletele pictorului, sculptorului, muzicianului sau poetului care s-au inspirat de acolo. Pentru c ntreaga natur este organizat n armonie i echilibru interior, acesta este mesajul majoritii creaiilor artitilor. Fericirea i pacea Lumii se regsesc n vibraia culorilor, sunetelor i cuvintelor operelor artitilor. 3. AVERE Acei care cred numai n bani nu sunt prea cinstii (Cilibi Moise) Banii reprezint un instrument de schimb al lumii materiale. Sunt intermediari ntre dorinele oamenilor i obiectele materiale ale dorinelor

lor. Cu bani poi cumpra foarte multe n lumea n care trim, dar ei nu reprezint una dintre cele mai importante valori n care s cread o fiin uman. n primul rnd, pentru c banii pot produce multe stri emoionale negative precum lcomia, invidia, nevoia de a avea mai mult sau teama de a nu pierde ce ai ori teama de srcie. Toate aceste stri transform orice om obinuit ntr-un mare neltor i manipulator, care face orice numai s nu-i piard banii sau s-i nmuleasc. n al doilea rnd, exist elemente foarte importante pentru om, care nu pot fi cumprate cu bani. Cel mai bun exemplu este linitea interioar. Dac tot timpul ai griji c poi pierde banii sau nu ai destui, grijile interioare pot duce la o stare de tensiune care cu siguran produce n timp tulburri de sntate. n consecin o persoan onest cu sine i cu ceilali recunoate c are nevoie de valori precum linitea interioar, iubirea i respectul de sine pentru a se simi confortabil cu propria persoan. i nici una dintre acestea nu se pot cumpra cu bani. Ci se pot dobndi prin experiena vieii. 4. BTRNEE n fond, preuim tinereea pentru c tim c ntr-o zi va ajunge la btrnee (Mircea Eliade) Timpul trece destul de repede pentru o fiin uman ocupat cu viaa de zi cu zi. Tinereea pare c ine o venicie i ne dorim s treac mai repede atunci cnd avem multe obligaii de ndeplinit, mai ales cele colare sau familiale. n primul rnd, pentru c multe dintre activitile pe care le facem devin rutine i repetiii, exact o caracteristic a btrneii. Deja facem multe lucruri n acelai fel, ne aezm pe aceleai scaune la coal sau n autobuz, avem drumuri preferate i haine preferate. mbtrnim cu fiecare nou rutin pe care o dobndim. n al doilea rnd, pentru c n fiecare zi suntem un pic mai btrni ca ieri. n clasa a XII te simit att de btrn fa de cei din clasa a IX-a! Dei fa de prinii ti tot un copil te simi, totui ai ali colegi fa de care te simi mult mai btrn. Preuim fiecare minut de tineree i vigoare, mai ales cnd simim c fiecare zi consum cte ceva din ea. Comparaia zilnic cu ceilali din jur ne face s apreciem zilnic darurile noastre.

AICI BAC 2009

31 Referindu-se la notiunea de glorie,cunoscutul om de cultura Tudor Musatescu afirma ca Gloria nu este efemera.Efemeri sunt numai cei care o au,apreciere cu care sunt in totalitate de acord. In primul rand,gloria prin definitie este o onoare adusa unei persoane sau un renume obtinut de cineva pentru faptele ori insusirile sale exceptionale,de exemplu gloria lui Stefan cel Mare,gloria lui Mihai

Eminescu,gloria Nadiei Comaneci,s.a. Pe de alta parte,unei persoane i se recunoaste gloria decat dupa ce aceasta trece in nefiinta,scriindu-se post-mortem ceea ce a realizat si continuand sa-si pastreze locul in lumea aceasta.Astfel,chiar daca vremurile se schimba sau oamenii se schimba,gloria odata recunoscuta dainuie si influenteaza definitiv soarta omenirii. In concluzie,autorul Tudor Musatescu are perfecta dreptate in afirmatia asupra efemeritatii persoanelor glorioase. 32. Referindu-se la notiunea despre rolul guvernarii, cunoscutul om de cultura Victor Eftimiu afirma ca Omul de stat trebuie sa-si intreaca poporul. Cel ce exalta numai virtutile neamului sau e un demagog, nu un bun parinte. Nu poate guverna cu folos decat cel ce cunoaste scaderile natiunii si cauta sa i le indrepte, apreciere cu care sunt in totalitate de acord. In primul rand, cuvantul presedinte provine din latinescul praesedens si inseamna a sta in frunte. Pentru a fi ascultat si a-i fi recunoscut rolul de conducator el trebuie sa-si depaseasca poporul pe care il conduce prin faptele sale, prin gandirea sa. Pe de alta parte un bun om de stat nu isi demonstreaza calitatile daca priveste doar virtutiile poporului sau si le lauda. El trebuie sa fie corect si sa recunoasca si partea negativa a celor pe care ii conduce, de pilda, sa-i inteleaga, sa caute motivele care au dus la provocarea dezastrului si sa gaseasca solutii in momentele mai putin favorabile. Asa isi atrage recunostinta poporului sau si se va putea bucura de momentele cu adevarat bune ale guvernarii sale. 33 Referindu-se la notiunea despre ideal,cunoscutul om de cultura,Panait Istrati afirma caSpune-mi ce sacrifici pentru idealul tau si-ti voi spune daca-l iubesti sau nu,apreciere cu care sunt in totalitate de acord. In primul rand,ideea de sacrificiu se refera la tot ceea ce poate oferi o persoana din punct de vedere material,spiritual sau emotional pentru a ajunge la telul propus,deoarece in viata se lucreaza dupa modelul cerereoferta,de pilda pentru a ajunge un instrumentist profesionist in adevaratul sens al cuvantului sunt necesare extrem de multe ore de studiu ce-ti rapesc timpul de joaca(in copilarie)sau iesirile in oras cu prietenii. Pe de alta parte,fiecare om isi propune un ideal macar o data in viata pentru care e dispus sa sacrifice mai mult sau mai putin,de exemplu unii oameni sunt in stare sa-si dea si viata pentru a-si indeplini scopul,ei traind intr-o lume a lor ce nu poate fi distrusa dar pentru altii limita sacrificiului suprem inseamna mai putin de atat. Sacrificiul pe care este dispus fiecare om sa-l faca este direct proportional cu miza idealului propus,de aceea poti sa judeci cat de mult il iubesti cantarind sacrificiul depus. In concluzie,autorul Panait Istrati are perfecta dreptate in afirmatia asupra sacrificiilor facute pentru un ideal. Varianta 75 Referindu-se la notiunea de prietenie, La Rochefoucauld afirma: Prieteniile

reinoite cer mai multa grija decat cele care n-au fost rupte niciodata, apreciere cu care sunt in totalitate de acord. In primul rand, prietenia este perceputa diferit de fiecare om in parte. De exemplu, sunt persoane care isi fac prieteni doar atunci cand au nevoie de ceva de la cineva iar pentru alti prietenia inseamna mai mult decat viata insasi. Insa prieteniile adevarate nu cred ca se pot rupe vreodata, fiind bazate binenteles pe incredere si sinceritate. Iar cele reinoite, intradevar greu mai sunt ca la inceput. Este normal sa intervina o anumita teama, teama de a nu gresi iar genul asta de relatii trebuiesc tratate cu mai multa atentie. Pe de alta parte, oamenii sunt liberi sa si aleaga prietenii si sa ii tina aproape de-a lungul timpului doar pe cei care vor stii sa fie cu adevarat prieteni, sa ofere un sprijin sau un sfat. In concluzie, La Rochefoucauld are perfecta dreptate in afirmatia asupra prieteniilor reinoite. Varianta 76 Referindu-se la notiunea de glorie, Victor Eftimiu afirma ca: Nu te culca pe lauri. Gloria inceteaza in momentul in care ai uitat ca esti un permanent debutant. In primul rand, gloria este un lucru la care orice om viseaza. Este acel ceva la care oricine isi doreste sa ajunga cel putin o data in viata, unii pur si simplu pentru satistfactia personala, altii deoarece isi doresc sa fie vazuti bine de ceilalti. De exemplu, sunt persoane care se bucura atat de mult de o glorie incat nu mai incearca sa triumfeze si a doua oara. Pe de alta parte, unele glorii sunt atat de greu de atins incat unii oameni renunta chiar de la inceput. Insa cei care reusesc sa treaca de aceste temeri, uita ca orice om este permanent un debutant si ca orice alta reusita este ca un nou inceput. In concluzie, Victor Eftimiu are perfecta dreptate in afirmatia asupra gloriei. Varianta 77 Referindu-se la notiunea de educatie Horatius afirma ca: Nimeni nu este atat de rau incat sa nu poata fii educat. In primul rand, educatia este un lucru pe care orice om ar trebui sa o aibe, doarece aceasta este necesara indiferent de pozitie sociala, varsta sau sex. Educatia de baza a unui om este facuta de parinti in primii ani de viata ai copilului, deoarece in acea perioada incepe formarea lui. De pilda, unii oameni primesc o educatie mai aspra, altii mai putini iar altii chiar deloc. De-a lungul vietii oamenii vor avea ocazia sau sansa de a fii educati de mai multe persoane incepand cu parintii, educatorii, profesorii, bunicii si chiar sefi. Pe de alta parte sunt si oameni care, cu toate ca nu au avut parte de o educatie foarte buna, se comporta mai civilizat decat cei care o primesc. Insa cu ajutorul unor tehnici si modalitati, cum ar fii rabdarea si tactul, pt

fi educate si persoanele mai rele. In concluzie, Horatius are perfecta dreptate in afirmatia asupra educatiei. 32. Rolul guvernarii: << Omul de stat trebuie sa-si intreaca poporul. Cel ce exalta numai virtutile neamului sau e un demagog, nu e un bun parinte. Nu poate guverna cu folos decat cel ce cunoaste scaderile unei natiuni si cauta sa i le indrepte.>> (Victor Eftimiu) Consider ca omul de stat trebuie sa-si intreaca intr-adevar poporul, deoarece statul joaca un rol foarte important in societate, iar cel care se afla la guvernare trebuie sa cunoasca foarte bine scaderile, necesitatile poporului sau ca sa poata rezolva pana la urma problemele, lipsurile acestuia. In primul rand, guvernatorul statului trebuie trebuie sa incerce sa-si formeze un stat bine organizat. Statul trebuie sa tina cont, pe de o parte, de oameni, de dorintele, de cerintele acestora, iar pe de alta parte, de activitatile de care are absoluta nevoie societatea. De aceea, poporul are nevoie de un om de stat care sa stie cum sa actioneze acolo unde este nevoie. Pe de alta parte, daca la conducerea poporului s-ar afla un om care reuseste sa exalte numai virtutile neamului sau ar fi un demagog, statul nu ar mai fi un stat organizat si s-ar cauta numai dobandirea , acapararea puterii, ceea ce pana la urma poate duce si spre declin. In concluzie, sunt de acord cu cele spuse de catre scriitorul Victor Eftimiu in ceea ce priveste rolul guvernarii, a omului de stat. 33. Ideal: << Spune-mi ce sacrifici pentru idealul tau si-ti voi spune dacal iubesti sau nu. >> (Panait Istrati) Referindu-se la notiunea de ideal, cunoscutul om de cultura Panait Istrati afirma ca dupa modul in care faci sacrificii pentru idealul tau, cei din jur isi pot da seama daca intr-adevar il iubesti sau nu, lucru cu care sunt de acord. In primul rand, atunci cand stii ca ai un ideal in viata si vrei sa-l realizezi, trebuie sa faci multe sacrificii daca intr-adevar doresti ca acesta sa se realizeze asa cum ti-ai propus, deoarece, in viata nu poti obtine ceea ce vrei daca nu faci sacrificii. Pe de alta parte, unii oameni considera ca iti poti atinge idealul si fara prea multe sacrificii, eforturi, fiind de ajuns sa-ti doresti si totul se va rezolva de la sine. Sunt de acord cu faptul ca iti poti da seama de idealul unui om dupa sacrificiile pe care acesta le face pentru a obtine ceea ce-si doreste, de-asi atinge scopul. In concluzie, sunt de acord cu cele spuse de catre scriitorul Panait Istrati si consider ca este perfect adevarat. 34. Idee: << Un poet al neamului romanesc a zis ca viata omului se leaga de idei ca si iedera de arbori. Iedera, care de altfel s-ar tara pe pamant, se agata si se leaga de arbori, pentru ca sa se sustina si sa se inalte, caci fara de idei inaltatoare, viata ar deveni un nonsens si s-ar tara totdeauna

pe locurile cele mai joase. >> (B.St. Delavrancea) Consider ca afirmatia din citatul de mai sus, privind rolul ideilor in viata omului si asemanarea acestora cu iedera este adevarata. Este adevarat ca ideile sunt o parte foarte importanta din viata unui om, viata si ideile acestuia aflandu-se intr-o stransa legatura. In primul rand, daca stam sa analizam aceasta stransa legatura dintre cele doua, sunt de parere ca am ajunge la concluzia ca omul se inalta in viata si isi atinge scopul tocmai prin ideile sale, care la inceput sunt mici, dar pe parcurs acestea prind viata, devin din ce in ce mai mari si-l ajuta in final sa se inalte, sa realizeze ceea ce si-a dorit. Pe de alta parte, daca nu ar exista ideile viata omului ar deveni plictisitoare, monotona si fara sens, exact asa cum spune si citatul de mai sus. In concluzie, eu personal sunt perfect de acord cu asemanarea dintre cele doua, dintre iedera si ide; iedera se inalta cu ajutorul arborelui, ea se leaga si se agata de acesta, in timp ce viata omului se leaga de idei, ideile ajutandu-l pe om sa se inalte si intr-un final sa obtina ceea ce si-a doritatingerea unui scop in viata sa. 4. Batranete: << In fond, pretuim tineretea pentru ca stim ca intr-o zi va ajunge la batranete. >> (M. Eliade) Consider ca afirmatia de mai sus este adevarata, deoarece omul pretuieste tineretea stiind ca mai devreme sau mai tarziu va veni si timpul batranetii. Omul doreste ca in timpul tineretii sa realizeze multe lucruri si sa profite de faptul ca este tanar, pentru ca mai tarziu poate regreta faptul ca nu a facut ce trebuia la momentul oportun. Pe de-o parte, sa fii tanar este un lucru foarte frumos pe care trebuie sa-l pretuim, deoarece anii tineretii odata trecuti nu es vor mai intoarce. Pe de alta parte si batranetea poate fi un lucru frumos, o etapa frumoasa din viata unui om, deoarece cand ajungi la batranete ai mai multa experienta, intelepciune. In concluzie, anii tineretii trebuie pretuiti, deoarece ii avem o singura data in viata, dar si cei ai batranetii te fac de asemenea sa sa-ti amintesti cu placere de anii tineretii. Referindu-se la notiunea de necesitate a culturii cunoscutul om de cultura Vasile Bancila afirma ca Azi civilizatia si cultura sunt ca doua trenurii ce merg pe linii paralele,dar in directii opuse:pe masura ce civilizatia creste,cultura scadeapreciere cu care sunt in totalitate de accord. In primul rand cele 2 trenurii reprezinta nivelul de cultura si de civilizatie al oamenilor.Civilizatia reprezinta arta trairii in orase si multiplicarea fara limite a nevoilor umane,in timp ce cultura inseamna largirea mintii si a sufletului fiind o necesitate deoarece ea reprezinta de exemplu inflorirea adevaratei educatii fiind educarea gusturilor si a manierelor. Pe de alta parte, civilizatia progresand mai rapid,tot atat de repede va muri pentru a lasa alta civilizatie sa se dezvolte in locul ei,insa oamenii se

lasa acaparati de noutatii nestiind ca si cultura are partile ei frumoase ,ce i-ar putea ajuta astfel sa cunoasca multe lucrurii noi. Cultura nu a distrus niciodata civilizatia,dar civilizatia poate fi moartea culturii. In concluzie, autorul Vasile Bancila are perfecta dreptate in afirmatia asupra necesitatii culturale. Referindu-se la notiune de curaj, cunoscutul om de cultura Livius Ciocarlie afirma Am sentimentul de a fi ratat ceva essential ori de cate ori nu am mers pana la capatul situatiilor care pareau gata sa ma tranteasca la pamant apreciere cu care sunt in totalitate de accord. In primul rand acele situatii care par gata sa il doboare de exemplu uneorii daca reuseste sa treaca de ele pot constitui lucrurii de mare folos deoarece doar asa dobandesti curaj si incredere in el ce il vor ajuta sa treaca si peste alte situatii dificile. Pe de alta parte daca ar avea curajul sa lupte contra acestei situatii,ar trebuii insa, sa se asigure ca metodele care le va folosi sunt eficiente su nu il vor afecta mai tarziu statutul. Astfel multi dintre noi se lasa ajutati in stiuatii de acest gen, fara a se mai gandi daca acest ajutor vine cu un scop bine determinat sau doar pentru a-l ajuta lipsindu-le curajul de a incerca sa treaca singuri peste. In concluzie autorul Livius Ciocarlie are perfecta dreptate in afirmatia sa asupra curajului de a duce situatiile grele la bun sfarsit. Referindu-se la notiunea de destin, cunoscutul om de cultura Andrei Plesu afirma ca A sustine ca nu exista destin e totuna cu a sustine ca individul e nesemnificativ si ca viata omului e o intamplare fara rost apreciere cu care sunt in totalitate de accord. In primul rand, afirmatia acestuia ne convinge ca fara destin omul nu ar fi nesemnificativ si ca totul ar fi o intamplare fara rost deoarece nimc nu ar mai avea sens.Se mai spune de exemplu ca omul isi mai face destinul si cu mana lui, acesta afirmatie nefiind adevarata .De pilda,multii oamneii siar face un destin care sa ii faca sa fie fericitii sa nu duca lipsa de nimic. Pe de alta parte viata omlui nu este o inatmplare fiindca acesta si-o poate face mai buna sau mai rea depinde de cat efort depune in favoarea unei vietii bune.Astfel viata omului nu este o intamplare si de cele mai multe ori isi urmeaza cursul destinului. In concluzie, autorul Andrei Plesu are perfecta dreptate in afirmatia sa despre faptul ca omul are destin. 4. In fond, pretuim tineretea pentru ca stim ca intr-o zi va ajunge la batranete (Mircea Eliade) Referindu-se la notiunea de batranete, scriitorul Mircea Eliade afirma ca pretuim tineretea pentru ca stim ca intr-o zi va ajunge la batranete, afrimatie cu care sunt de acord in totalitate. Pe de o parte, tineretea reprezinta perioada de inflorire a omului, o perioada ce are un rol initiatic deoarece acum individul va cunoaste viata cu adevarat si va cauta sa-si gaseasca scopul pe aceasta lume, drumul pe care il va urma in viata. Tineretea este pretuita atat de mult deoarece

reprezinta cei mai frumosi ani din viata, cand se leaga prietenii si omul va simti sentimente profunde pe care nu le-a experimentat niciodata. De exemplu: sentimente precum dragostea. Tineretea este perioada care va ramane profund intimparita in minte datorita momentelor frumoase retraite in aceasta perioada. Pe de alta parte, batranetea este acea perioada in care omul a acumulat experientele de-a lungul vietii devenind astfel mai intelept,. Odata cu trecerea timpului tineretea se va transforma in perioada in care omul va afla adevaratul sens al vietii, in care ratiunea lui se va coace asemeni unui fruct ce parcurge un drum pentru ca , la sfarsit, sa fie cules. In concluzie, Mircea Eliade are perfecta dreptate in afirmatia asupra batranetei. 5. Binele, din punct de vedere moral, este tot ceea ce se potriveste cu firea omeneasca (Ioan Slavici) Referindu-se la notiunea de bine, omul de cultura Ioan Slavici afirma ca Binele, din punct de vedere moral, este tot ceea ce se potriveste cu firea omoneasca, afirmatie pe care o sustin in totalitate. In primul rand, binele este o conceptie potrivit careia intre oameni trebuie sa existe pace si armonie iar puterea de a face bine se regaseste in toti oamenii. Conceptia de bine este introdusa inca din copilarie. De exemplu copiilor li se explica ce este bine sa faca si ce nu. La gradinita si la scoala copilul este educat sa faca lucruri corecte, sa ajute oamenii la nevoie iar actiunile sale sa nu-i afecteze in mod negativ pe cei din jur. Pe de alta parte, societatea umana a definit binele pornind de la normele morale pe care se bazeaza. Astfel, una dintre cele mai importante institutii care promoveaza binele si sanctioneaza fapte negative este Curtea Judecatoreasca deoarece prin legile pe care le sustine, aceasta indeamna individul sa faca fapte bune si sa le ocoleasca pe cele rele. In cele din urma, autorul acestei afirmatii are perfecta dreptate asupra conceptiei de bine si asupra insemnatatii binelui pentru educatia individului.