TUBUL DIGESTIV si CAVITATEA

PERITONEALA: notiuni de anatomie

sectionala si aspecte semiologice

IOANA LUPESCU

DISCIPLINA DE RADIOLOGIE IMAGISTICA MEDICALA SI RADIOLOGIE

INTERVENTIONALA 1-FUNDENI
PERITONEUL
• este o seroasă care are aceeaşi origine cu pleura şi pericardul.
• căptuşeşte pereţii cavităţii abdomino-pelvine şi înveleşte total sau parţial
viscerele pe care această cavitate le conţine.
• este format din două foiţe:
• foiţa parietală care tapetează pereţii cavităţii abdomino-pelvine;
• foiţa viscerală, care înveleşte organele cavităţii abdomino-pelvine.
 PERITONEUL

• Organele care sunt învelite de peritoneu poartă numele organe

intraperitoneale.
• Peritoneul prezintă o serie de formaţiuni peritoneale care pot fi grupate în:
• plici
• ligamente
• mezouri
• Organele extraperitoneale, după localizarea lor, pot fi:
• retroperitoneale (de ex. pancreasul) sau
• subperitoneale (de ex. vezica urinară).
Spaţiul extraperitoneal

• intre pereţii cavităţii abdomino-pelvine şi peritoneul parietal

• spaţiul extraperitoneal cuprinde:

• supraperitoneal;
• preperitoneal;
• retroperitoneal;
• pelvi-subperitoneal (cel mai mare)
• Colonul transvers împreună cu mezoul său împart cavitatea
abdominală în două etaje:
• supramezocolic
• inframezocolic.
• Etajul supramezocolic conţine următoarele organe:
• ficat, stomac, splină
• bursa omentală (posterior fata de stomac)
• Etajul inframezocolic conţine următoarele viscere:
• jejun-ileon,
• cec,
• colon.
Peritoneu

• În cavitatea peritoneală mare, în partea superioară:

• stomacul şi ficatul;
• Inferior de ele, organele sunt acoperite de omentul mare.

• Omentul mare este inserat pe colonul transvers, care este fixat pe

peretele abdominal posterior prin mezocolonul transvers.
 Peritoneul

• Compartimentul supramezocolic poate fi împărțit în:

• spațiile subfrenice,
• spațiile subhepatice și
• bursa omentala;

• Compartimentul inframezocolic poate fi împărțit în:

• spațiile infracolice și
• paracolice.
 Falciform ligament Left anterior
subphrenic space

Right subphrenic space

Superior recess of Left posterior

lesser sac subphrenic space

IRM T1 FS+GD

Bare area of liver

Coronary ligament

NORMAL ANATOMY

The right subphrenic space is bounded by the falciform ligament anteromedially and the right
coronary ligament posteriorly. Posteromedial to the right coronary ligament is the bare area of
the liver, the nonperitonealized attachment of the liver to the diaphragm, where peritoneal ascites
Torigian D.A et al. NETTER’S
is excluded. The bare Correlative
area of the liver isImaging:
continuous with the retroperitoneum.

112Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013

NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY
 Falciform ligament Left anterior
subphrenic space

Left subhepatic space

Right subphrenic space

IRM T1 FS+GD
Left posterior
subphrenic space

Superior recess of
lesser sac

Gastrohepatic ligament

NORMAL ANATOMY

The left anterior subphrenic space extends from the falciform ligament anteromedially to surround
the anterior left hepatic lobe and anterior gastric wall deep to the diaphragm. The inferior
portion of this space, located between the left hepatic lobe posteriorly and the diaphragm
anteriorly, may be considered a separate space, called the left anterior perihepatic space, which
is bounded posteriorly by the left coronary ligament. The left posterior subphrenic space completely
envelops the spleen and is also known as the “perisplenic space.”
The left subhepatic space, also known as the “left posterior perihepatic space” or “gastrohepatic
recess,” is located between the lateral segment of the liver anteriorly and the stomach posteri-
orly, to the left of the gastrohepatic ligament.
The superior recess of the lesser sac is also seen at this level, adjacent to the caudate lobe of
Torigian D.A et al. NETTER’S
the liver (segmentCorrelative
I). Imaging:
Abdominal
114 NETTER’Sand Pelvic
CORRELATIVE Anatomy.
IMAGING: Elsevier
ABDOMINAL 2013
AND PELVIC ANATOMY
 Falciform ligament
Right anterior
subhepatic space

Gastrohepatic ligament
Hepatoduodenal ligament

Greater omentum
(with gastroepiploic
vessels)
Foramen of
Winslow
(epiploic
foramen) Lesser sac

Right
subphrenic
space

Left posterior
subphrenic
space

Right posterior Gastrosplenic

IRM T1 FS+GD
subhepatic space ligament
(with short
gastric vessels)

Splenic recess

NORMAL ANATOMY

The hepatoduodenal ligament extends from the porta hepatis to the duodenum and contains the
proper hepatic artery, main portal vein, and common bile duct. The hepatoduodenal ligament
forms the anterior margin of the foramen of Winslow, also known as the epiploic foramen, which
is the communication between the lesser and greater sacs.

118 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
Bursa omentală

• este o cavitate virtuală, care comunică cu marea cavitate

peritoneală prin orificiul omental sau orificiul epiploic (hiatsul
Winslow).

• Hiatusul Winslow este delimitat de:

• anterior: pediculul hepatic;
• posterior: vena cavă inferioară, acoperită de peritoneu;
• superior: lobul caudat al ficatului;
• inferior: porţiunea superioară a duodenului.
 Falciform ligament

Lesser sac
Right anterior
subhepatic space Greater omentum
(with gastroepiploic
vessels)

Right
subphrenic
space

Gastrosplenic
ligament
(with short
gastric vessels) IRM T2
Left posterior
subphrenic
Right posterior space
subhepatic space
Splenic recess

NORMAL ANATOMY

The lesser sac is bounded by the pancreas posteriorly, the stomach and gastrohepatic ligament
anteriorly, and the gastrosplenic ligament and greater omentum laterally. Note that the gastro-
splenic ligament is a part of the greater omentum.

120 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Transverse mesocolon

Right paracolic
space Left paracolic
space

IRM T1 FS+GD

Left posterior
subphrenic
space

Bare area of spleen

NORMAL ANATOMY

The spleen is attached posteriorly to the retroperitoneum by the splenorenal ligament, forming
the bare area of the spleen. The splenic artery and vein travel within the splenorenal ligament
at the splenic hilum.
The transverse mesocolon is seen extending from the anterior aspect of the retroperitoneum
at the level of the pancreas to the posterior superior wall of the transverse colon, dividing
the abdominal peritoneal cavity into the supramesocolic and inframesocolic compartments
described earlier. This may serve as a conduit for the spread of disease from the retroperitoneum
to the transverse colon, as in the patient with acute pancreatitis.

124Torigian D.A et al.

NETTER’S CORRELATIVE NETTER’S
IMAGING: Correlative
ABDOMINAL AND Imaging:
PELVIC ANATOMY

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013

 Right infracolic
space

Left paracolic
space

Left infracolic
space

Right
paracolic
space
Anterior
renal
fascia

IRM T2
Root of small Left posterior
bowel mesentery subphrenic
space

Posterior renal fascia

NORMAL ANATOMY

The root of the small bowel mesentery is seen at the duodenal-jejunal junction, suspended by
the ligament of Treitz.

126 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Greater
omentum
Small bowel
mesentery

Right infracolic
space

Parietal
peritoneum

Left
Right
paracolic
paracolic
space
space

Left
infracolic
space

Ascending
Descending
colon IRM T2
colon Lateroconal
fascia
Perirenal Anterior
space pararenal space
Anterior renal
fascia
Posterior renal fascia

NORMAL ANATOMY

The right infracolic space is seen between the ascending colon and the small bowel mesentery.
The left infracolic space is seen between the descending colon and the small bowel mesentery,
and is in continuity with the pelvic peritoneal space.

130 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Falciform

Plan coronal
ligament
Left subhepatic
Right subphrenic space
space

Left posterior
subphrenic space

Lesser sac

Right paracolic
Small bowel
mesentery
IRM T2
space
Left paracolic
space

NORMAL ANATOMY

The right subphrenic space extends from the falciform ligament anteromedially to surround the
diaphragmatic surface of the right lobe of the liver and is continuous with the right subhepatic
space (seen on Abdomen Coronal 4 ) and the right paracolic space inferiorly. The right paracolic
space communicates freely with the right pelvic peritoneal space.
The left subphrenic space extends from the falciform ligament anteromedially to surround the
diaphragmatic surface of the left lobe of the liver and spleen, and is continuous with the left
subhepatic space. The left subphrenic space is limited posteriorly and inferiorly by the spleno-
Torigian D.Arenal
et al.
andNETTER’S Correlative
phrenicocolic ligaments Imaging:
and more superiorly by the gastrosplenic ligament. Adjacent
Abdominal and Pelvic
to the lateralAnatomy.
segment of the Elsevier
liver, the2013
left subhepatic space is continuous with the left sub-
phrenic space.
 Left subhepatic
space
Gastrohepatic
Right subphrenic
space
ligament
Gastrocolic
Plan coronal
ligament
Hepatoduodenal Left posterior
ligament subphrenic space

Lesser sac

Right anterior

IRM T2
subhepatic space

Small bowel
Right paracolic mesentery
space
Left paracolic
space
Right infracolic
space Left infracolic
space

NORMAL ANATOMY

The gastrohepatic ligament is on the anterior superior margin of the lesser sac and contains
the left gastric artery and coronary vein.

40 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Superior recess
of lesser sac

Right subphrenic
space Gastrohepatic Plan coronal
ligament

Left posterior
subphrenic space
Hepatoduodenal Gastrocolic
ligament ligament
Lesser sac
Right anterior
subhepatic space

Right paracolic
space
Left infracolic IRM T2
space

Right infracolic Left paracolic

space space

NORMAL ANATOMY

The hepatoduodenal ligament contains the main portal vein, proper hepatic artery, and common
bile duct.

142 Torigian
NETTER’S D.A IMAGING:
CORRELATIVE et al. NETTER’S Correlative
ABDOMINAL AND Imaging:
PELVIC ANATOMY
Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Right subphrenic
space Plan coronal
Left posterior
subphrenic space
Right posterior
subhepatic space Gastrosplenic
(Morison’s pouch) ligament

Lesser sac
(splenic recess)

Right paracolic
space Phrenicocolic

IRM T2
ligament

Left paracolic
space
Left infracolic
space

NORMAL ANATOMY

The gastrosplenic ligament, a part of the greater omentum, is seen extending from the gastric fundus
to the splenic hilum and contains the left gastroepiploic vessels. The gastrosplenic ligament is
also in continuity with the splenorenal ligament at the splenic hilum.

46 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Diaphragm

Right subphrenic
space Left crus of Plan coronal
diaphragm
Right crus of
diaphragm
Left posterior
subphrenic space
Right posterior
subhepatic space
(Morison’s pouch)

Renal fascia
Renal fascia
Right paracolic
space
IRM T2

Perirenal space Perirenal space

NORMAL ANATOMY

Renal fascia surrounding the cone-shaped retroperitoneal fat, kidneys, and adrenal glands
within the perirenal space isolates these retroperitoneal structures from the peritoneal ascites.

DIAGNOSTIC CONSIDERATION

Masses originating in the retroperitoneum are usually malignant in etiology.

8 Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY
Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Posterior segment

Plan sagital
of liver, superior
portion (VII)
Right subphrenic space
Hepatoduodenal
Medial segment of liver, ligament
superior portion (IVa) Right posterior
subhepatic space
Falciform ligament (Morison’s pouch) IRM T2
Ligamentum teres within
Posterior segment
falciform ligament
of liver, inferior
Transverse mesocolon portion (VI)
Duodenum
Transverse colon
Anterior renal
Right infracolic fascia
space
Posterior renal
Small bowel fascia
mesentery

Posterior pararenal
space
Perirenal space

NORMAL ANATOMY

The falciform ligament is a peritoneal reflection enclosing the ligamentum teres, the obliterated
remnant of the umbilical vein, as it travels from the umbilicus to the liver.

162 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
Anterior segment of liver,

Plan sagital
superior portion (VIII)

Posterior segment
of liver, superior
portion (VII)
Right subphrenic space

Anterior segment of liver,

inferior portion (V)

Greater omentum
Posterior segment
of liver, inferior
IRM T2
portion (VI)

Right posterior
subhepatic space
Right paracolic (Morison’s pouch)
space

PATHOLOGIC PROCESS

Inflammatory processes and malignancies in the pelvis can spread superiorly through the right
paracolic space into the right subphrenic and subhepatic spaces. However, the left phrenico-
colic ligament prevents superior extension of disease from the left paracolic space into the left
Torigian D.A et al. NETTER’S
subphrenic Correlative
and subhepatic spaces. Imaging:

164Abdominal and Pelvic

NETTER’S CORRELATIVE Anatomy.
IMAGING: Elsevier
ABDOMINAL AND PELVIC2013
ANATOMY
 Plan axial transvers

Right infracolic
space
Sigmoid colon
Right paracolic
space Left paracolic
space

Sigmoid
mesocolon

IRM T2

NORMAL ANATOMY

Branches from the inferior mesenteric artery and vein, including the sigmoid and superior rectal
vessels, pass within the sigmoid mesocolon.
Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:
Abdominal and Pelvic
PATHOLOGIC Anatomy. Elsevier 2013
PROCESS

The pelvic ligaments and peritoneal spaces are best appreciated in the presence of ascites, as
 Plan axial transvers

Supravesical space

Parietal
Parietal
peritoneum
peritoneum
Left paracolic
Right paracolic
space
space

Uterus
Right ovary
Sigmoid colon IRM T2
Sigmoid
mesocolon
Supravesical space

Parietal Parietal peritoneum

peritoneum Left paracolic space
Right paracolic
space

Uterus

Sigmoid colon

Right ovary
Sigmoid
mesocolon

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
168 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY
 Medial umbilical ligaments
(obliterated umbilical aa.)

Inferior epigastric vessels

Inferior epigastric vessels
Plan axial transvers
Parietal peritoneum
Parietal peritoneum

Lateral umbilical
fold Lateral umbilical
fold
Medial umbilical Medial umbilical
fold fold
Supravesical space
Mesovarium/
Uterus
Left ovary
IRM T2
mesosalpinx
(of broad Ovarian fossa
ligaments)
Ovarian fossa Rectouterine space
(pouch of Douglas)
(aka cul-de-sac)

Rectosigmoid
colon

Presacral space

NORMAL ANATOMY

The presacral (or retrorectal) space is a fat-containing extraperitoneal space seen between the
upper two thirds of the rectum and the sacrum. Presacral space tumors often arise from embry-
onic remnants, with sacrococcygeal teratoma the most common tumor arising in this region. MR
imaging is useful for delineating soft tissue planes and evaluating the presence or extent of
osseous invasion and nerve involvement, which is important for surgical planning.

172 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Medial umbilical ligaments
(obliterated umbilical aa.)

Plan axial transvers

Inferior epigastric vessels
Inferior epigastric vessels
Parietal peritoneum

Lateral umbilical
fold

Lateral umbilical Parietal

fold peritoneum
Lateral inguinal
Medial umbilical
fossa
IRM T2
fold
Medial inguinal
fossa Supravesical space

Medial umbilical Round ligaments

fold
Rectouterine folds
Mesometrium
(of broad
ligaments)

Uterus Pararectal fossa

Rectouterine space
(pouch of Douglas)
(aka cul-de-sac)

Pararectal fossa
Rectum

Perirectal space

NORMAL ANATOMY

The paired broad ligaments are formed by two layers of peritoneum that drape over the uterus
and extend laterally from the uterus to the pelvic side walls. The superior free edge of each
broad ligament is formed by the fallopian tube medially and the suspensory ligament of the
ovary laterally. The paired round ligaments are bands of fibromuscular tissue that also course
within the broad ligament, attaching to the anterolateral uterine fundus and extending anteri-
orly through the deep inguinal ring and inguinal canal, terminating in the labia majora. Uterine
and ovarian blood vessels, nerves, and lymphatics as well as a portion of the pelvic ureters also
course within the broad ligaments.

174 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Plan axial transvers
Median umbilical ligament Prevesical space
(obliterated urachus) (of Retzius)

Parietal Median umbilical

IRM T2
peritoneum fold
Parietal peritoneum

Bladder dome

Vesicouterine
pouch
Cardinal (transverse
Cervix cervical or
Mackenrodt’s)
ligaments
Parietal peritoneum
Rectouterine space
(pouch of Douglas)
(aka cul-de-sac)
Rectum

Perirectal space

NORMAL ANATOMY

The perirectal space surrounds the rectum and is in continuity with the other major extraperi-
toneal spaces in the pelvis, including the prevesical space anteriorly and laterally as well as the
presacral space. Denonvilliers’ (rectoprostatic) fascia comprises the anterior perirectal fascia
Torigian D.A et and
al.the
NETTER’S Correlative
posterior prostatic Imaging:
fascia in males (see Chapter 1, Abdominal Wall and Viscera).
Abdominal
178 and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY
 Prevesical space
(of Retzius)
Plan axial transvers

Perivesical space
Bladder

Cervix

IRM T2
Cardinal (transverse
cervical or
Rectum
Mackenrodt’s)
ligaments

180 NETTER’S CORRELATIVE IMAGING: ABDOMINAL AND PELVIC ANATOMY

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Plan coronal

IRM T2 IRM T2

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Plan coronal

IRM T2
IRM T2

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Plan coronal

IRM T2 IRM T2

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Plan coronal

IRM T2
IRM T2

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Recon MIP in plan sagital
Recon MIP in plan coronal
ARM+Gd

ARM+Gd

Torigian D.A et al. NETTER’S Correlative Imaging:

Abdominal and Pelvic Anatomy. Elsevier 2013
 Esofagul
• conduct musculo-membranos, cu lungimea de aproximativ 24-25 cm, situat între faringe şi stomac.
• continuă faringele de la nivelului vertebrei C6, străbate compartimentul esofagian al mediastinului
posterior, anterior de coloana vertebrală, străbate diafragma în dreptul vertebrei T10 şi se deschide în
stomac la nivelul cardiei.
• prezintă 4 porţiuni:
• porţiunea cervicală
• porţiunea toracică
• diafragmatica
• abdominală

• Diametrul esofagului este inegal prezentând trei stramtori la nivelul cărora diametrul sau este de 1,5-2
cm care alternează cu porţiuni mai dilatate la nivelul cărora diametrul este de aproximativ 2,5 cm.
• Stramtorile esofagiene:
• cricoidiană, corespunzătoare orificiului superior al esofagului,
• bronho-aortică determinată de aortă şi bronhia primitiva stângă
• diafragmatică
 In sens cranio-caudal esofagulului i se descriu 3 portiuni:

1. 1/3 superioara intre zona cricofaringiana

si marginea sup a arcului Ao
2. 1/3 medie intre marginea sup a arcului
aortic si vena pulmonara inferioara
3. 1/3 inferioara: intre vena pulmonara
inferioara si jonctiunea gastro-esofagiana

Tranzit baritat
eso-gastric
 Tranzit baritat
Stomacul eso-gastro-duodenal

• Reprezintă cea mai dilatată porţiune a tubului digestiv, fiind

situat între esofag şi duoden.
• Forma stomacului este variabilă, cea mai uzuală fiind cea a
literei J,
• Volumul stomacului creşte de la 25-30 ml în momentul naşterii
până la 1000-1800 ml la adulţi în funcţie de sex, vârstă sau de
regimul alimentar.
• Topografie, stomacul corespunde epigastrului şi hipocondrului
stâng, fiind localizat supramezocolic, la nivelul lojei gastrice.
Loja gastrică
• are forma paralelipipedică prezentând șase pereţi:

• superior –fata inferioară a porţiunii stângi a diafragmului şi de

faţa inferioară a lobului stâng şi pătrat al ficatului;
• inferior –colonul transvers, mezocolonul transvers şi
ligamentul frenocolic stâng;
• stâng –loja splenică;
• drept –loja hepatică;
• anterior –peretele toraco-abdominal;
• posterior – peritoneul bursei omentale.
 Stomacul
• Prezintă doi pereţi, două curburi şi două orificii.
• Peretele anterior este acoperit de peritoneu.
• Peretele posterior este acoperit de peritoneu cu excepţia unei mici zone triunghiulare situate în
apropierea cardiei care este în raport cu stâlpul stâng al diafragmului.
• Curbura mică pe care se inseră omentul mic. Un plan care trece prin incizura angulară separă
corpul stomacului (în stânga) de porţiunea pilorică (în dreapta).
• In repletie grosimea peretelui gastric in portiunea corporeala NU trebuie sa depaseasca 5 mm.
la nivel de antrum 12 mm, iar nivelul canalului piloric 4-8 mm.
• Curbura mare . Pe ea se inseră omentul mare, ligamentul gastrosplenic şi gastro-frenic.
• Cardia este prima porţiune a stomacului. Fundul stomacului este porţiunea superioară a
stomacului fiind situat la un nivel mai înalt decât cardia. Intre esofagul abdominal si fornixul
gastric exista unghiul His-unghi ascutit.
• Porţiunea pilorică format din antrul piloric, canalul piloric si pilorul. Orificiul piloric
reprezintă comunicarea dintre stomac şi duoden, situat spre superior si spre dreapta; este
prevăzut cu un sfincter.
 issue and
ucture seen
CT+C

The major
Left lobe
anches radi- of liver F

f the

st draining
Esofag

e esophagus.
he erect
Stomac S
ne abdomi-
Gastric S
ugae and rugae
has been
infant, the Fig. 5.5. Axial CT image through the upper abdomen. The gastric rugae a
CT cu contrast oral negativ
CT cu contrast oral pozitiv
si PCINI inj iv
 Vascularizaţia stomacului

• Vascularizatia arteriala -este asigurată de artera gastrică stângă

(ramură din trunchiul celiac), artera gastrică dreaptă (ia naștere din
artera hepatică comună sau din artera hepatică proprie), artera gastro-
epiploică dreaptă (din artera hepatică comună), artera gastro-epiploică
stângă (din artera splenică) şi arterele gastrice scurte (din artera
splenică).
• Reţeaua venoasă începe la nivelul glandelor mucoase, venele principale
însoţesc arterele şi se varsă în vena splenică, mezenterică superioară şi
unele chiar direct în vena porta.
Dahnert W. Radiology Review Manual. 8th edition, 2017
Intestinul subţire

• se întinde de la nivelul pilorului până la valva ileocecală, ocupă

portiunea centrală şi inferioara a cavităţii abdominale, are
lungimea de 6-7 m şi un calibru de 3-4 cm in portiunea proximala
şi de 2-3 cm in portiunea distala .
• are trei părţi:
• duodenul,
• jejunul şi
• ileonul
• Grosimea peretelui intestinal in repletie este mai mica de 3 mm
Duodenul
Prezintă patru porţiuni separate între ele de trei flexuri:
• porţiunea superioară (BD) - prima sa parte este mai dilatată, fiind numită şi
ampula sau bulbul duodenal.
• porţiunea descendentă (D2) este situată prerenal şi se întinde de la nivelul
colului vezicii biliare până la nivelul extremităţii inferioare a rinichiului drept,
corespunzător marginii inferioare a corpului vertebrei L3.
• porţiunea orizontală sau inferioară (D3) este dispusă transversal, prevertebral.
se termină la nivelul la care duodenul este încrucișat de AMS.
• porţiunea ascendentă (D4) începe la nivelul la care duodenul este încrucișat de
AMS de unde coteşte urcând pe flancul stâng al vertebrei L2, formand un unghi
ascuţit - flexura duodenojejunală (unghiul Treitz).
 b
o
i
Canal piloric
Pyloric canal s
Bulb
First
duodenal t
Gastric
Antru antrum
gastric
Part of
SecondD2
duodenum t
Third D3 a
o
c

Fig. 5.6. Duodenum on barium meal. Barium coats the mucosa with its
Vascularizaţia duodenului

• Arterele provin din TC şi din AMS .

• Din TC ia naștere artera hepatică comună care dă naștere arterei gastroduodenale
din care provin- artera supraduodenală, arterele retroduodenale , artera
pancreaticoduodenală superioară anterioară și artera pancreaticoduodenală
superioară posterioară
• Din AMS ia naștere artera pancreaticoduodenală inferioară care se bifurcă într-o
ramură anterioară şi una posterioară.

• Venele urmează traiectul arterelor şi drenează sângele venos în vena splenică,

vena mezenterică superioară şi vena porta.
Jejunul şi ileonul

• porţiunea intestinului subţire cuprinsă între duoden și cec.

• ocupă porțiunea superficială a etajului submezocolic al cavităţii abdomino-
pelvine şi este legat de peretele abdominal posterior prin intermediul
mezenterului.
• are lungimea de aproximativ 6 m şi un calibru mai mare în porţiunea iniţială
(aproximativ 4 cm) şi mai mic în porţiunea terminală (aproximativ 2 cm).
• este format din 14-16 anse intestinale, dintre care primele 7-8 anse sunt dispuse
orizontal, iar ultimele au dispoziţie verticală (cu excepția ultimei anse care are
dispoziție orizontală). Schimbarea dispoziției anselor intestinale se realizează la
nivelul vertebrei L5.
 Jejunul şi ileonul

• O ansă intestinală este o porțiune de intestin subțire dispus

sub forma literei U, prezentând un braț aferent și un braț
eferent.
• Lungimea medie a unei anse intestinale este de
aproximativ 20 cm.
• Diverticulul ileal sau diverticulul lui Meckel, reprezintă
o rămășiță a ductului omfaloenteric, el realizând
comunicarea între intestin și vezicula ombilicală la embrion.
Este situat la nivele unei anse ombilicale, cam la 40-60 cm
distanţă de unghiul ileocecal.

Levy AD, et al. Radiographics, 2004

Apropo de intestinul subtire si Regula celor “3”
• Grosime perete < 3 mm
• Grosime valvule conivente < 3 mm
• Diametru N anse ~ 3 cm (aspect patologic: jejun proximal cand
diam. ax. este > 4,5 cm, jejun distal > 4 cm, ileon > 3 cm)
• Numar N nivele hidro-aerice < 3
 Examinare Pansdorf Ex CT cu PCINI iv si contrast oral pozitiv

Superior VMS
mesenteric vein
Jejunum Jejun
AMS
Part of
superior
mesenteric artery

Ileon
Ileum
leum Ileon
Jejun

Jejunum
Entero -CT Entero -RM
Jejunul şi ileonul

Mijloace de fixare
• mezenterul este cel mai important mijloc de fixare a intestinului subțire;
• flexura duodeno-jejunala ancorată de mușchiul lui Treitz;
• presa abdominală.

• tunica mucoasă conţine: plicile circulare sau valvulele conivente a lui

Kerckring care au rolul de a crește suprafaţa de absorbţie a intestinului.
Vascularizația jejunului și ileonului

• Arterele provin din AMS, prin intermediul arterelor jejunale și a

arterelor ileale + ramura ileală a arterei ileocolice pentru porţiunea
terminală a ileonului.

• Venele jejunului şi ileonului pleacă de la nivelul mucoasei, formează o

reţea submucoasă, apoi o reţea subseroasă, după care sunt colectate de
venele jejunale şi ileale care se varsă în VMS.
 Intestinul gros
• reprezintă porțiunea terminală a tubului digestiv şi se deschide la exterior
prin intermediul orificiului anal.
• are lungimea de 1,3-1,8 m şi un calibru de la aproximativ 7-7,5 cm iniţial
până la 3-3,5 cm în porţiunea terminală.Are trei porţiuni:
• cecul,
• colonul
• ascendent,
• transvers,
• descendent şi
• sigmoid
• rectul.
 Intestinul gros

• prezintă la exteriorul său următoarele elemente morfologice:

• teniile colonului (Taeniae coli) sau bandeletele, în număr de trei

(doar două la nivelul colonului sigmoid), sunt benzi musculare
urmând axul mare al colonului.
• haustrele colonului, porţiuni bombate ale peretelui intestinal
separate de şanţuri transversale adânci, care proemină în interiorul
lumenului intestinal sub forma plicilor semilunare (Plicae
semilunares coli).
• apendicele epiploice mici ciucuri grăsoşi suspendați de teniile
colonului.
 Clisma baritata

Colon
transvers Colon
descendent
Colon
ascendent

Colon Sigmoid

Cec

Rect
COLON
CT+C
 ies anterior to the iliac bones and the iliacus nal and external anal sphincter. At its junc
r relations of each side are similar, being mainly IRM in ponderatie T2
puborectalis muscle loops posteriorly arou
and the lateral part of the anterior abdominal junction of around 90 degrees. From this p
Clisma
ure lies inferior baritata
to the spleen and lower slips of
posteriorly and inferiorly to the anal verg
gm, the hepatic flexure is usually beneath the
, although it may interpose between this and the The internal sphincter Sacrum
is continuous wi
m. rectum, while the external sphincter supe
on is the first structure encountered with the Bladder VU the levator ani muscles of the pelvic floor.
moid
opening the peritoneum. Posterior to it lie small
Sigmoid prises a muscle sling, that
Rect runs from the p
Rectum
on Seminal
second part of the duodenum, and a part of the VS
vesicle the coccyx, and below this circular fibers
is variable in length (Fig. 5.12) and the relations canal. These three components of the sph
Prostate Prostata
is and the state of bladder filling. The bladder gland rated clearly from each other, and are und
male lie inferiorly and anteriorly to it and, for the arterial supply to the anal canal is from th
it is bordered by loops of ileum. Posteriorly lies
tum
Rect
inferiorly from the inferior rectal artery. T
crum and rectum.
ered posteriorly by the sacrum and coccyx, the important. Superiorly, the lymphatic chan
the pelvic floor, and sympathetic nerves. nodes, while the lower anal canal drains t
itoneal reflection and small bowel and sigmoid IRM- metoda
Barium enema image of the rectum and sigmoid colon. Note the tube in imagistica
division is de elecție în
a function of the anal canal ma
n the seminal vesicles, vas deferens, bladder, and
um. This view is taken obliquely. evaluarea regiunii rectosigmoidiene
the embryonic hindgut and the skin surfa
and the vagina, cervix, and uterus in the female.
f the large bowel is derived from the superior
Fig. 5.13. Sagittal MRI image to show the rectum surrounded by fat (white on
far as the distal transverse colon and thereafter 41
this sequence) and small vessels anteriorly to the sacrum and posterior to the
nferior mesenteric artery. These are discussed seminal vesicles, bladder and prostate in this male patient. Note also the angle
cs drain along the lines of the arteries. at the ano-rectal junction.
• Grosimea N a peretelui colonic: 3 mm
• Grosimea peretelui colonic > 4 mm – aspect patologic

Apendicele

• Lungime: 8-10 cm
• Diametru axial: < 6 mm
• Grosime perete: < 2 mm
 Arterele si venele cecului

• Arterele iau naștere din artera ileocolică care este ramură din AMS
şi sunt reprezentate de artera cecală anterioară care asigură
vascularizația feţei anterioare a cecului şi artera cecală posterioară (A.
caecalis posterior) care asigură vascularizația feței posterioare a
cecului.

• Venele cecului se varsă în vena ileocolică care este tributară VMS.

 Vascularizația colonului
• Arterele colonul ascendent, a flexurii colice dreapte şi a celor două treimi drepte ale colonului
transvers este asigurată de ramuri ale AMS : ramura colică a arterei ileocolice, artera
colică dreaptă, artera flexurii drepte şi artera colică medie . Ajunse în apropierea
colonului aceste artere se anastomozează între ele şi dau naştere unei arcade
marginale, din care iau naştere arterele drepte, orientate perpendicular pe traiectul
colonului. Vacularizația colonul descendent, a flexurii colice stângi şi a colonul sigmoidian
este asigurată de ramuri ale AMI: artera ascendenta, artera colică stângă şi arterele
sigmoidiene. Aceste artere se anastomozează în apropierea colonului formând artera
marginală sau arcada paracolică din care iau naştere arterele drepte.

• Venele colonului pornesc din reţele situate la nivelul tunicii submucoase, a tunicii
musculare şi a stratului subseros, se varsă în venele drepte, care însoţesc arterele
omonime şi drenează în VMS şi inferioară care sunt tributare VP.
Circulatia arteriala

Dahnert W. Radiology Review Manual. 8th edition, 2017

 Circulatia venoasa

Dahnert W. Radiology Review Manual. 8th edition, 2017

Sindroame în patologia tubului digestiv
• Anomalii de dezvoltare şi de dimensiune 1.

1.Esofag
- atrezia esofagiană
- duplicaţia esofagiană
- brahiesofagul
- atonia esofagiană
- megaesofagul
- diverticulii
2. Intestin subţire
- mezenterul comun
- diverticulul Meckel
3. Colon
- situs inversus
- mezenterul comun
- ptoza
- sindrom Chilaiditi
- dolicocolonul/ megadolicocolonul HGTH. Brahiesofag
Diverticul jejunal
Sindroame în patologia
tubului digestiv
• Sindromul inflamator
- modificări funcţionale

- modificări organice

- Esofagite
- Gastrite
- Enterite
- Pancolite
Gastrită.
Ulcer bulb duodenal
 Localizare si extensie

CT permite evidentierea in BID:

• Semnelor clasice din BID

• Localizare
• Extensie
• Gradului de ingrosare parietala Fistula si abces
• Leziunilor extralumenale
• Complicatiilor Aspect in tras la tinta

• Alte leziuni descoperite incidental

IRM: metoda optima pentru evaluarea fistulelor ano-perineale

IRM
Fistula inter-sfincteriana- gradul 1
T1 FS+Gd

Criado J de Miguel et al. Radiographics 2012

Simpla lineara
 Pneumatoza intestinala (PI)
• prezenta de gaz intramural CT

Principalele cauze de PI:

• Ischemie
• Ocluzie intestinala
• Enterita/colita
• Traumatisme

CT: metoda de electie pentru

diagnostic

Tromboza AMS si Ao infrarenala

Sindromul tumoral benign
• Caracterele stenozelor benigne
• număr : unice, multiple
• lungime: de obicei mare
• axiale: afectare circumferenţială a peretelui
• contur: regulat/ neregulat
• calibru reducere progresivă în pâlnie
• pliuri: modificate dar neîntrerupte la nivelul stenozei

• Caracterele lacunelor benigne

• număr: unice, multiple
• formă: rotundă, rotund-ovalară
• dimensiuni: variabile
• contur: regulat
• poate prezenta pedicul
• nu întrerupe pliurile
• poate prezenta ulceraţie centrală: inel cu pecete
Stenoza benigna esofag Lacuna benigna colon -polip
Sindromul tumoral malign
• Caracterele stenozelor maligne
• număr: unice, multiple
• lungime: scurte
• sunt excentrice, rar axiale
• contur: neregulat
• calibru: se reduce brusc- pinteni maligni
• alte semne: semiton, rigiditate

• Caracterele lacunelor maligne

• număr: unice, multiple
• formă: variabilă
• dimensiuni: variabile
• contur: neregulat
• poate fi ulcerată: nişă în lacună
• pliuri întrerupte, semiton, pinteni maligni
Lacună malignă
fornix gastric
 CT+C

Cancer gastric –forma infiltrativ vegetanta Neo rect–forma infiltrativ stenozanta

Adenopatii
Figure si carcinomatoza
5-9 Gray enhancement pattern. Theperitoneala
thickened wall of the
gastric antrum in this patient with adenocarcinoma of the stomach
Adenopatii tomorale perirectale
Figure 5-17 Adenopathy. Enlarged lymph nodes are identified in
shows uniform, gray enhancement. Malignancies do not typically
the mesorectal fat in this patient with a thickened rectal wall caused
demonstrate mural stratification. by adenocarcinoma. The presence of adenopathy favors a malignant
 Clisma baritata

Stenoză malignă
colon descendent
 Ocluzie intestinala. Cancer
sigmoidian infiltrativ stenozant

CT: metoda de electie in evaluarea cauzelor ocluziei intestinale mecanice

 Mezenterita sclerozanta

calcifications are identified in

h an obstructing ileal
nding of the mesentery
y the vasoactive peptides

ant cavitary lymph node

mph node demonstrates a
ifications, infections such
infections, and histoplas-
s tumors of the colon may
astatic lymph CTnodes.
metodaIn deBelectie in afirmarea calcificarilor (densitate peste 100 UH)
Carcinomatoza peritoneala
 LMNH

Determinari peritoneale si gastrica

 Hidropneumoperitoneu

CT metoda de electie in afirmarea acumularilor aerice ectopice (densitate: -1000 UH)

 Bibliografie

• Gore RM and Levine MS. Textbook of Gastrointestinal Radiology, 4th Edition , Elsevier 2015. ISBN: 978-1-
4557-5117-4

• Lisle D.A. Imaging for students, fourth edition an imprint of Hodder Education, a division of Hachette UK,
2012. ISBN-13 978 1 444 121 827

• Gunderman R.B. Essential Radiology, Thieme, second edition, 2006. ISBN 978160

• Lupescu IG, Iana Ghe, Popa B.V. et al.- Radiologie si Imagistica medicala, curs pentru studenti si medici
rezidenti, Ed.Carol Davila, 2018. ISBN: 978-973-708-993-9

• https://radiopaedia.org/articles/pneumoperitoneum