Universitatea ,,Valahia” din Târgoviște

Master Multilingvism și interculturalitate în context european

Practică pentru lucrarea de specialitate

Originea limbii române. Studiu de caz:
latinitate si dacism

1
 Student: Pană Ecaterina-Alexandra
Profesor îndrumator: Prof.dr. Bârlea Petre Gheorghe

I.Introducere (5 pagini)
II. Traseul sinuos al apariției limbii române. (15 pagini)
1. Limba-moștenirea neamului
2. Mitul Daciei
3. Triumful romanilor
4. Moștenirea dacilor
5. Influențele externe și dialectele
III. Tezaurul limbii române (25 pagini)
1. Primele texte și cărți românești
2. Marii autori despre originea limbii române
IV. Importanța promovării originii unui neam ( 10 pagini)
V. Concluzia ( 6 pagini)

2
 Rezumatul lucrării

Care este cu adevărat originea neamului românesc? Cum a apărut limba română?
Este aceasta comoara noastră cea mai de preț? Cum s-a răspândit graiul românesc pe buzele
înaintașilor noștri? Dacii și romanii sunt cu adevărat părinții acestei minunate țări? Cum
privim astăzi acest trecut glorios și cum îl valorificăm? Cum privesc marii autori, istoricii sau
oamenii de cultură originea neamului?
Această lucrare scoate la iveală răspunsurile tuturor curiozităților noastre referitoare
la nașterea și apariția, evoluția și actualitatea limbii noastre. Îmi doresc să expun în fața
dumneavoastră întregul trecut glorios al românilor, dar și întregul proces al nașterii limbii
noastre, cât și controversele pe care le stârnește acest subiect. Astfel, voi prezenta istoria
apariției pe Pământ a acestei limbi din postura absolventului a programului de Master:
Multilingvism și interculturalitate în context european, promoția 2021.
Așadar, menționăm că cele mai importante scrieri care tratează acest întreg proces,
au fost consultate, lecturate și rezumate, interpretate, până au reușit să își pună amprenta
asupra ideilor și viziunii noastre, până au reușit să ne contureze acea realitate de la secolul I
î.Hr. Întrucât limba a suferit atâtea modificări, iar trecutul nu ar avea nicio importanță fără
raportarea la prezent, în această lucrare se dorește și oglindirea modului în care este astăzi
percepută și valorizată limba, dar și importanța culturii de-a lungul vremii, în evoluția limbii,
deoarece aceasta a reușit să-i ofere unicitate și să o îmbogățească, reușind să dăinuiască până
în ziua de astăzi.
Tema abordată este actuală, este foarte dezbătută și există dintotdeauna, pentru că
omul a fost mereu interesat de originile sale. Atât lingviștii, arheologii, istoricii, profesorii, cât
și studenții, elevii, oamenii de rând sunt interesați să își afle rădăcinile.
Datorită faptului că românii au apărut târziu în izvoarele istorice, în secolul IX,
cercetătorii au încercat să găsească explicații referitoare la etnogeneza poporului român, iar
jumătatea secolului XX aduce abia informații prețioase în urma unor cercetări arheologice
referitoare la trecutul si nașterea poporului nostru.

3
 Îmi doresc ca cercetarea mea să devină un punct de pornire pentru alți cercetători sau
un mic ghid de istorie, lingvistică și limbă română pentru cei care își doresc să exploreze
modul în care un masterand a reușit să cerceteze istoria neamului nostru românesc.
Ceea ce este cu totul nou este interpretarea unor monumentale opere, care prezintă
viața, portretul, frumusețea, slăbiciunea, valoarea, religia și traiul de zi cu zi al dacilor. În
acest sens, am consultat și studiat textele unor mari personalități precum: Mihai Eminescu,
Robert Roesler, Grigore Ureche, George Coșbuc. Nu am uitat nici de Școala Ardeleană,
Dimitrie Cantemir, Robert Roesler, A. D. Xenopol, B.P Hasdeu.
Pentru că inclusiv industria cinematografică a promovat vitejia, simplitatea, credința
extremă a dacilor, războaiele acestora cu romanii, în lucrarea noastră un subcapitol are rolul
de a contura și zugravi modul în care cinematografia, stilul lui Sergiu Nicolaescu sau Titus
Popovicia ilustrat acest trecut glorios și modul cum influențează telespectatorii.
Când ne referim la istoria României, în minte deja avem proiecția statului dac.
Bogăția și frumusețea Daciei, vitejia bărbaților înarmați, copiii alergând pe dealuri, femei
frumoase ce torc la fuior de zor ne vin in minte, pentru că încă din clasele primare istoria
începe cu trecutul glorios al strămoșilor noștri.
Despre cum a ajuns latina în Dacia se știu mai multe de la orele de istorie: în urma
războaielor dintre Decebal și Traian, Dacia a fost cucerită, în anul 106 d.H., și a fost
transformată în provincie romană. Imperiul Roman avea drept limba oficială latina. Ea avea
rol de mijloc de comunicare între toți locuitorii Imperiului. Astfel, latina s-a instalat și în noua
provincie, odată cu administrația și cu armata romană. La fel ca în celelalte provincii cucerite.
Întotdeauna profesorii accentuau faptul că dacii au fost siliți să adopte latina ca limbă
secundară. Toate aceste informații au marcat întreaga mea copilărie, întotdeauna am vrut să
aflu sâmburele de adevăr de la care a început totul, pentru că odată ce studiile mele creșteau
aflam controversele apărute legate de acest subiect.
Nicolae Ceaușescu folosea imaginea lui Burebista pentru a-și exaceba cultul,
exagera, falsifica dovezi, arbore genealogice, iar astfel dovedea că este urmaș direct al acestui
mare conducător. Cum să nu fiu curioasă să aflu mai multe despre istoria noastră când în
materia propusă la liceu, am aflat că nu ne tragem din daci, ci suntem barbari, sau am venit
din Sud, d e la Dunăre. Totul este controversat, dar în lucrarea mea am avut grija să dezleg
toate aceste taine și să combat cu ajutorul altor mari personalități teoriile imigraționiste.
Pentru că lucrarea aparține unui student absolvent al Facultății de Litere, nu am omis
interpretarea textelor despre înaintașii noștri. Amintesc: Memento mori, Rugăciunea unui dac
și multe texte istorice, izvoare scrise sau nescrise.

4
 Nu doar despre istorie și interpretare este lucrarea mea, ci și despre conștiintă
națională, evoluția literaturii, transformarea limbii române până în ziua de astăzi, adăugând,
bineînțeles, transformările care au apărut și discutând despre procesul neîntrerupt al adăugării
de noi termeni. De asemenea, punctele mele de vedere au fost exprimate în permanență,
opniile personale, dar și ale unor mari oameni de cultură.
Revista Historia special, nr. 32/sept. 2020 este suportul principal în realizarea acestei
lucrări. De asemenea, am ales să mă documentez citind integral niște opere cu adevărat
valoroase. Amintesc: Lucian Boia ( De la Dacia Antică la Marea Unire De la Marea Unire la
Romania de astăzi), Constantin C. Petolescu ( Formarea poporului român și a limbii
române), AL Rosetti ( Istoria limbii române), Iorgu Iordan ( Istoria limbii române). 
Structurată în cinci capitole, fiecare având titluri sugestive, anticipând conținutul.
Traseul sinuos al apariției limbii române prezintă atât importanța, definiția limbii noastre, a
graiului poporului românesc, cât și mitul Daciei. Se discută in acest capitol despre unicitatea,
viața, caracteristicile vietii pe care strămoșii noștri o duceau, dar și scurte mituri: mitul
Dochiei, al zeului Zamolxe. Sunt prezentate războaiele pe care aceștia le-au dus cu romanii,
dar și cuvintele care nu s-au pierdut nici astăzi. Din fericire ne putem mândri cu o moștenire
de aproximativ o sută douăzeci de cuvinte tocmai din acele timpuri.
Ceea ce este interesant la acest capitol este referitor la prezentarea scurta a
influențelor externe care apar la acel moment și care au modificat limba de atunci vorbită, cât
și dialectele apărute.
Capitolul: Tezaurul limbii române, cuprind evoluția limbii, a primelor texte
românești apărute, a primelor texte religioase care au reușit să ne alinieze cu Occidentul. De
asemenea, sunt prezentate eforturile uriașe ale scriitorilor făcute de-a lungul timpului pentru
ca limba noastră să se afle in această formă astăzi. În plus, texte care zugrăvesc evoluția limbii
și a poporului nostru românesc sunt prezentate și precizate, interpretate.
Capitolul: ,, Importanța promovării unui neam" evidentiază necesitatea de a ne
cunoaște originile, de a învăța și de a aprecia efortul înaintașilor noștri, dar și de a constientiza
frumusețea tezaurului românesc.
Capitolul al V-lea încheie studiul nostru, oferind concluziile personale neceare pentru
a întregi acest tablou și care dăruind cele mai importante noțiuni descoperite despre subiectul
ales, precum și modul în care aceste rezultate pot fi valorificate în viitor, modul în care pot
influența și pe alții conținuturile redactate de către noi în aceste sute de paragrafe. Această
ultimă parte din lucrarea noastră zugrăvește și modul în care și-a pus amprenta această temă
grandioasă asupra scriitorului său. În plus, tot acest capitol îi va invita pe cititorii săi să

5
reflecteze la cele văzute și citite aici.  
Ultimul capitol va prezenta bibliografia întregii lucrări: cărțile, lucrările, site-urile de
unde au fost preluate informațiile. Ele constituie puncte de interes pentru cei care vor să
constate modul în care au fost preluate și prelucrate datele, pentru cei care doresc să afle
punctul de pornire al lucrării, dar și pentru cei care vor să afle mai multe detalii despre acest
subiect din diferite surse, apelând la diverși oameni de cultură sau știință sau a altor preoți,
profesori sau scriitori de beletristică sau texte sfinte. Este foarte important acest capitol,
deoarece el este izvorul care a sădit noțiunile prezente aici, contribuind la creșterea și
înfrumusețarea acestui studiu intitulat: Originea limbii române. Studiu de caz: Latinitate și
dacism.