EXPLICAȚII STATISTICE PRIVIND DREPTURILE DE PENSIE ACUMULATE LA

SFARȘITUL UNEI PERIOADE ÎN CADRUL ASIGURĂRILOR SOCIALE

1. Introducere
Comitetul pentru politică economică (CPE) instituit prin Decizia 74/122/CEE a Consiliului ( 2 )
desfășoară anumite activități legate de sustenabilitatea pensiilor și de reformele în materie de pensii.
Activitatea experților în statistică, pe de o parte, și cea a experților în domeniul îmbătrânirii demografice
care își desfășoară activitatea sub egida CPE, pe de altă parte, ar trebui să fie strâns coordonate, atât la
nivel național, cât și la nivel european, în ceea ce privește ipotezele macroeconomice și alți parametri
actuariali, pentru a asigura coerența rezultatelor și comparabilitatea lor de la o țară la alta, precum și
pentru a asigura o comunicare eficientă a datelor și a informațiilor legate de pensii către utilizatori și către
părțile interesate. De asemenea, trebuie clarificat faptul că nivelul drepturilor de pensie acumulate până
la o anumită dată în cadrul sistemelor de asigurări sociale nu reprezintă în sine un indicator al
sustenabilității finanțelor publice ( alin.21 Regulamentul 549/2013).

Sistemul european de conturi naționale și regionale 2010 (SEC 2010) a fost recent actualizat pentru a ține
pasul cu noile evoluții sociale și economice.

Noul Sistem European de Conturi (SEC 2010) permite o mai bună analiză și comparabilitate
internațională a sistemelor de pensii din cadrul și între țări, prin introducerea unui tabel suplimentar
privind schemele de pensii. Recomandările privind elaborarea acestui tabel au fost prevazute într-un ghid.
Acest ghid a fost referință pentru toate Statele Membre ale Uniunii Europene pentru elaborarea tabelului
suplimentar de pensii.

Tabelul suplimentar privind drepturile de pensii acumulate este prevăzut în Programul de Transmitere al
Sistemului European de Conturi (SEC 2010) și este important în contextul unei societăți în curs de
îmbătrânire, în care sunt necesare informații detaliate privind pensiile.

Scopul principal al datelor privind pensiile în conturile naționale este de a:

 furniza o imagine de ansamblu a drepturilor de pensie ale gospodăriilor populației într-un singur
set de date. Drepturile de pensie cuprind o parte importantă din activele gospodăriilor populației și
sunt relevante pentru o analiza a comportamentului consumului și economisirii de către
gospodării;
 asigură comparabilitatea datelor privind drepturile la pensie ale gospodăriilor între țări prin
acoperirea tuturor sistemelor de pensii de asigurări sociale
2. Sisteme de pensii în Conturile Naționale
Drepturile de pensie sunt generate de unul dintre cele două tipuri de sisteme de pensii. Acestea sunt
sistemele de cotizații predefinite și cele de prestații predefinite.
Un sistem de cotizații predefinite (alin.17.54 SEC 2010) este un sistem de pensii în cadrul căruia
prestațiile sunt definite exclusiv în funcție de nivelul fondului acumulat prin cotizațiile plătite în cursul
vieții profesionale a salariatului și de creșterile de valoare care rezultă din investirea unor astfel de fonduri
de către managerul sistemului de pensii.
Drepturile de pensie ale tuturor sistemelor de pensii cu cotizații predefinite sunt incluse în conturile
naționale de bază.
Un sistem de prestații predefinite (alin. 17.56 SEC 2010) este un sistem de pensii în care prestațiile de
plătit salariatului după pensionare se calculează prin utilizarea unei formule, fie separat, fie în combinație
cu o sumă minimă garantată de plătit.
La sfârșitul unei perioade contabile, nivelul drepturilor de pensie datorate foștilor și actualilor salariați se
poate calcula estimând valoarea actualizată a sumelor de plătit la pensionare, utilizând calcule actuariale
bazate pe un set de ipoteze care reflectă așteptările privind evoluțiile pe termen lung în demografie.
Drepturile de pensie rezultând din sistemele de securitate socială nu sunt incluse în conturile naționale de
bază. Drepturile de pensie rezultând din sistemele de securitate socială sunt incluse în tabelul suplimentar
pentru drepturile de pensie acumulate la zi în asigurări sociale, pentru a permite compararea datelor
naționale.
Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele pensii de securitate socială se referă la cotizațiile plătite de
angajator și de salariați și la prestațiile de securitate socială.
Comparație între sistemele cu prestații predefinite și sistemele cu cotizații predefinite
Diferența fundamentală, în ceea ce privește contabilitatea, dintre un sistem de pensii cu prestații
predefinite și un sistem de pensii cu cotizații predefinite este că, pentru un sistem de pensii cu prestații
predefinite, prestația pentru salariat în perioada curentă este determinată în funcție de angajamentele
făcute de angajator în legătură cu nivelul pensiei, în timp ce în sistemul de pensii cu cotizații predefinite
prestația pentru salariat în perioada curentă este determinată de cotizațiile la sistem, precum și de
veniturile din investiții și de câștigurile și pierderile din deținere pentru aceste cotizații și pentru cotizațiile
din trecut. Prin urmare, în timp ce, în principiu, în sistemul de pensii cu cotizații predefinite sunt
disponibile informații complete privind prestațiile pentru participant, într-un sistem de pensii cu prestații
predefinite, prestațiile pentru participanți sunt calculate prin evaluare actuarială.
Ipoteze actuariale - toate datele din conturile naționale sunt măsurate ex-post, pentru că includ numai
valorile actualizate ale drepturilor rezultând din drepturile de pensie acumulate . Metoda se bazează pe

2
evenimente și operațiuni anterioare observabile, precum participarea la sistemul de pensii și cotizațiile
plătite. Cu toate acestea, astfel de măsuri ex-post se bazează și pe o serie de ipoteze din cadrul procesului
de modelare. Se realizează estimări privind probabilitatea ca actualii cotizanți să decedeze sau să devină
invalizi înainte de a atinge vârsta de pensionare. Măsurile reflectă și variațiile viitoare ale fluxului de plăți
ca urmare a oricăror acte normative adoptate înainte de anul în care se vor calcula drepturile de pensie. În
plus, metoda implică anumite ipoteze importante cu privire la evoluțiile viitoare, în special cu privire la
rata de actualizare pentru distribuirea pensiilor din viitor.
Rata de actualizare - rata de actualizare care se aplică estimărilor privind prestațiile de pensii din viitor
în cazul drepturilor acumulate până la o anumită dată reprezintă una dintre cele mai importante ipoteze
care trebuie realizate în cadrul modelării sistemelor de pensii, deoarece impactul său acumulat pe
parcursul a mai multe decenii poate fi foarte mare. Rata de actualizare pentru o abordare selecționată
poate varia în timp, ceea ce ar duce la reevaluarea conturilor.
Este necesar să se utilizeze aceeași rată de actualizare pentru toate sistemele de pensii în care
administrațiile publice sunt managerul fondului de pensii (inclusiv sistemele de pensii de securitate
socială) la orice nivel al administrațiilor, întrucât rezultatul dorit ar trebui să fie apropiat de profitul fără
risc.
Creșterea salariilor
Pentru a stabili nivelul de pensii, sistemele de pensii cu prestații predefinite aplică frecvent o formulă
salariului participantului, care poate fi salariul final, media pentru mai mulți ani sau venitul realizat pe
toată durata vieții profesionale. Pensiile finale plătite sunt afectate de creșterea medie a salariilor
participanților, în special ca urmare a promovării și a evoluției carierei.
Prin urmare, este adecvat să se analizeze care sunt ipotezele utilizate privind evoluția salariilor în viitor.
Evoluția ipotetică pe termen lung a salariilor ar trebui să corespundă ratei de actualizare observate. Pe
termen lung, ambele variabile sunt interdependente.
Ipoteze demografice
Plățile pensiilor din viitor sunt influențate de efectele demografice, în ceea ce privește structura pe sexe și
grupe de vârstă a participanților și longevitatea acestora.
În contabilitate se utilizează două metode actuariale pentru a măsura impactul creșterilor salariale și
anume:
Metoda prestațiilor obligatorii acumulate - ABO („the accrued benefit obligation”) înregistrează numai
prestațiile acumulate până la o anumită dată.
Metoda prestațiilor obligatorii proiectate - PBO („projected benefit obligation”) reprezintă o măsurare
mai prudentă a nivelului final al drepturilor. PBO emite ipoteze în legătură cu promovările viitoare pe
care probabil că le va obține o persoană și calculează salariul final al acesteia în consecință.

3
3. Tabelul suplimentar privind drepturile de pensii acumulate la sfârșitul unei
perioade
Tabelul conține trei concepte ale drepturilor de pensii și anume:
A) Datorii acumulate la zi (Accrued-to-date liabilities) – ADL
Aceste drepturi sau obligații de pensie conțin valoarea actualizată a pensiilor care urmează să fie plătite în
viitor, pe baza drepturilor acumulate. Drepturile de pensie acumulate se datorează pentru contribuțiile
sociale deja platite de către lucrătorii actuali și drepturile la pensie rămase ale pensionarilor existenți. Nu
sunt luate în considerare drepturi acumulate după anul curent.
B) Lucratorii actuali și pasivele pensionarilor (Current workers’ and pensioners’ liabilities - CWL)
Pentru CWL, sistemul de pensii trebuie să continue până cand ultimul contribuitor moare. Cu toate
acestea, noi intrari de participanți nu sunt permise. Acest concept se referă la ADL și valoarea actuală a
drepturilor de pensie care vor fi acumulate de către contribuabilii actuali datorită contribuțiilor lor viitoare
C) Sistem închis de evaluare (“Closed Group Valuation”- CGV)
Estimarea ADL nu permite ca acordarea de servicii de beneficii viitoare să fie acumulate de membrii
actuali sau de cei nou intrați în sistemul public. Estimarea ADL este cunoscută de asemenea și ca
“evaluarea grupului inchis”.

Deoarece valorile actuariale pentru drepturile de pensie sau obligații legate de beneficii definite (scheme
nefinanțate) în domeniul asigurărilor sociale în țările UE nu sunt puse la dispoziție în mod obișnuit de
către administratorul schemei de pensii, statisticienii conturilor naționale trebuie să estimeze valoarea
actuarială.

Tabelul suplimentar se prezintă sub forma unei matrici linie - coloană și cuprinde 10 rânduri și 11
coloane (A-K).
Rândurile reprezintă tranzacțiile, mai mult sau mai puțin consistente cu tranzacțiile din Sistemul Național
de Conturi.

4
Tabelul 1: Rândurile tabelului privind drepturile de pensie acumulate
Nr.
Cod SEC Variații ale drepturilor de pensie ca urmare a operațiunilor
rând
XAF63LS 1 Drepturi de pensie (sold initial)
XD61p 2 Cresterea drepturilor de pensie ca urmare a cotizatiilor sociale
XD6111 2.1 Cotizatii sociale efective in sarcina angajatorilor
XD6121 2.2 Cotizatii sociale imputate in sarcina angajatorilor
XD6131 2.3 Cotizatii sociale efective in sarcina gospodariilor populatiei
XD6141 2.4 Cotizatii sociale suplimentare in sarcina gospodariilor populatiei
XD61SC 2.5 Minus : tarife pentru serviciile prestate de sistemul de pensii
XD619 3 Alte variatii (actuariale) ale drepturilor de pensie în sistemele de pensii de securitate socială
XD62p 4 Reducerea drepturilor de pensie ca urmare a plații prestațiilor de pensii
XD8 5 Variații ale drepturilor de pensie ca urmare a cotizațiilor sociale și prestațiilor de pensii
XD81 6 Transferuri de drepturi de pensie între sisteme
XD82 7 Variația drepturilor de pensie ca urmare a modificărilor negociate ale structurii sistemului
    Variații ale drepturilor de pensie ca urmare a altor fluxuri
XK7 8 Variatii ale drepturilor ca urmare a reevaluărilor
XK5 9 Variații ale drepturilor de pensie ca urmare a altor modificări de volum
XAF63LE 10 Drepturi de pensie (sold final)

Rândul 1 reprezintă stocul inițial al drepturilor de pensie, care este echivalent cu stocul final al perioadei
contabile anterioare;
Variații ale drepturilor de pensie datorate operațiunilor
Rândul 2 Cotizațiile sociale efective în sarcina angajatorilor și a salariaților sunt înregistrate pe rândurile
2.1 și 2.3, la fel ca în conturile naționale de bază.
Rândul 2.4 Cotizații sociale suplimentare în sarcina gospodariilor populației reprezintă veniturile
din proprietate câștigate sau imputate în cadrul sistemelor, care sunt direcționate prin sectorul
gospodăriilor populației sau prin sectorul restul lumii;
Trebuie precizat că pentru toate sistemele de prestații predefinite, inclusiv pentru securitatea socială, atât
cu capitalizare, cât și fără capitalizare, aceste venituri din proprietate sunt echivalente cu evoluția în timp
a ratei de actualizare. Cu alte cuvinte, valoarea este egală cu rata de actualizare înmulțită cu drepturile
de pensie la începutul perioadei de calcul.
Rândul 2.5 reprezintă tarife pentru serviciile prestate de sistemul de pensii
Rândul 3 înregistrază alte variatii (actuariale) ale drepturilor de pensie în sistemele de pensii de securitate
socială.Acest element se calculează pe bază actuarială.
Rândul 4 Reducerea drepturilor de pensie ca urmare a plății prestațiilor de pensii reprezintă prestațiile de
pensie care sunt plătite în cursul perioadei contabile
Rândul 5 prezintă variațiile drepturilor de pensie ca urmare a cotizațiilor și a prestațiilor.
El rezultă: Rândul 2 + Rândul 3 - Rândul 4
Rândul 6 Transferuri de drepturi de pensie între sisteme

5
Dacă o unitate preia responsabilitatea drepturilor de pensie ale altei unități, pe rândul 6 se înregistrează
două operațiuni. În primul rând, există un transfer al drepturilor de pensie de la sistemul de pensii inițial
către noul sistem de pensii. În al doilea rând, poate exista un transfer de bani sau de alte active financiare
pentru a compensa noul sistem de pensii. Este posibil ca valoarea transferului de active financiare să nu
fie perfect egală cu valoarea drepturilor de pensie transferate. În acest caz, este necesară o a treia intrare
pentru operațiunile de transfer de capital, pentru a reflecta în mod corect variațiile valorii nete a celor
două unități implicate.
Rândul 7 prezintă impactul reformelor structurilor sistemelor de pensii asupra drepturilor legate de
serviciul anterior
Variații ale drepturilor de pensie ca urmare a altor fluxuri economice
Rândurile 8 și 9 prezintă celelalte fluxuri ca reevaluări și alte modificări de volum asociate cu sistemele
de pensii în cadrul asigurărilor sociale.
Reevaluările se datorează modificărilor ipotezelor principale ale modelelor din calculele actuariale.
Aceste ipoteze sunt rata de actualizare, rata salarială și rata inflației.
Pentru alte modificări ale evaluărilor actuariale, este mai probabilă înregistrarea lor ca alte modificări ale
volumului activelor. Efectele modificărilor de prețuri ca urmare a investirii drepturilor sunt înregistrate ca
reevaluări, figurând în contul de reevaluare.
Atunci când ipotezele demografice utilizate în calculele actuariale se modifică, ele sunt înregistrate ca alte
modificări ale volumului activelor.
Rândul 10 Stocul final al drepturilor de pensie la sfârșitul perioadei contabile;

Tabelul 2: Coloanele tabelului suplimentar privind drepturile de pensie acumulate

Nu e s te inc lus in c o nturile

To ta l
na tio na le princ ipa le
S is te m e
C o nturi na tio na le princ ipa le
de pe ns ii

Dre pturi de Dre pturi de

Adm inis tra tii a lte le de c a t public e Adm inis tra tii public e S is te m e
pe ns ie a le pe ns ie a le

S is te m e de
S is te m e S is te m e de pre s ta tii pre de finite pe ntru go s po da riilo r go s po da riilo r
pre s ta tii To ta l S is te m e de
de s a la ria tii a dm inis tra tiilo r public e po pula tie i po pula tie i
pre de finite

s i a lte
C la s ific a te c a C la s ific a te c a C la s ific a te c a
s is te m e de de
c o tiza tii s o c ie ta ti a dm inis tra tii a dm inis tra tii pe ns ii de re zide nte ne re zide nte
c o tiza tii c o tiza tii
fina nc ia re public e public e
ne de finite
pre de finit s e c urita te
pre de finite
e s o c ia la

XP C 1W XP B 1W XP C B 1W XP C G XP B G12 XP B G13 XP B OUT13 XP 1314 XP TOT XP TOTR H XP TOTNR H

A B C D E F G H I J K

6
Coloanele tabelului se referă la cele trei grupări de sisteme de pensii, și anume:

1.în funcție de tipul de înregistrare, sisteme de pensii înregistrate integral în conturile naționale de bază
(coloanele de la A la F) și cele ale căror drepturi sunt înregistrate numai în tabelul suplimentar (coloanele
G si H)

2. în funcție de tipul de manager al fondului de pensii, sisteme de pensii care nu sunt gestionate de
administrații publice (coloanele de la A la C) și sisteme de pensii ale administrațiilor publice (coloanele
de la D la H).Sistemele de pensii care includ securitatea socială clasificate în cadrul administrațiilor
publice sunt prezentate în coloanele D, F, G și H;

3. în funcție de tipul de sistem de pensii, sisteme de cotizații predefinite (coloanele A și D) și sisteme de

prestații predefinite (coloanele B și de la E la G).

În cea mai mare parte, beneficiarii sistemelor de pensii sunt gospodăriile populației rezidente. În unele
țări, numărul gospodăriilor populației nerezidente care primește prestații de pensie poate fi semnificativ.
Pentru aceste cazuri, se adaugă coloana K pentru a prezenta totalul pentru gospodăriile populației
nerezidente.

Sistemele de pensii sunt clasificate în funcție de managerul fondului de pensii: manageri ai fondului de
pensii din cadrul administrațiilor publice și din afara administrațiilor publice.
Managerului fondului de pensii îi revine și o mare parte a responsabilității pentru politica pe termen lung
a investițiilor în active, inclusiv selecția opțiunilor privind investițiile și structura furnizorilor
administrativi.
Atunci când administrațiile publice își asumă responsabilitatea de a furniza prestații unor sectoare ample
ale comunității, funcția de securitate socială îndeplinește rolul unui sistem multipatronal. Ca și în cazul
societăților de asigurări, administrațiile preiau responsabilitatea pentru orice deficit al fondurilor pentru a
acoperi pasivele asociate pensiilor, sau pot avea dreptul de a păstra orice excedent generat.

Totuși, se întâmplă frecvent ca securitatea socială să fie finanțată pe bază de redistribuire și, prin urmare,
nu se pune problema apariției unui excedent, iar dacă intervine un deficit de resurse, administrațiile
publice pot avea competența de a modifica drepturile nu numai în ceea ce privește forța de muncă din
viitor, ci și în mod retroactiv.(alin.17.77 SEC 2010).

Coloanele B,D,E,F,G nu se completează pentru România.

7
4. Sisteme de pensii în România
În perioada 2005-2008 România a implementat strategia și reforma sistemului de pensii.
După reforma sistemului de pensii din 2008, în România a fost înființat un nou sistem de pensii cu mai
mulți piloni, care cuprinde:
a) Pilonul I: sistemul public obligatoriu PAYG;
b) Pilonul II: este denumirea dată sistemului de pensii administrate privat obligatoriu, cu
contribuţii definite;
c) Pilonul III: este denumirea dată sistemului de pensii facultative, administrate de companii
private, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă
Sistemul romanesc de pensii este guvernat de legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și a
intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011.
Tabelul suplimentar privind drepturile de pensie acumulate este elaborat pentru anul de referință 2015 și
se completează pentru coloanele A, H, I, J și pentru rândurile 1- 6 și 10.
Datele din coloana A rândurile 2-6 sunt înregistrate în conturile naționale.
În Romania se disting două tipuri de sisteme de pensii și anume:
1. Sistemul de cotizații predefinite clasificat în afara administrației publice (ilustrat în coloana A)
2. Sistemul de pensii de securitate socială clasificat în sectorul administrații publice (ilustrat în coloana H)

4.1. Fondurile de pensii administrate privat

Conform recomandărilor SEC 2010, sistemele de cotizatii predefinite sunt sisteme în care nivelul
beneficiilor viitoare depinde de valoarea investițiilor acumulate în sistem. Valoarea investițiilor
acumulate depinde de nivelul contribuțiilor, veniturile din investiții câștigate și câștigurile și pierderile de
capital.
Se consideră că fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) este o schemă de cotizatii predefinite.
În ceea ce privește contribuțiile sociale datorate fondurilor de pensii legea prevede următoarele:
Art. 30
(1) Persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și
completarile ulterioare, si care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie sa adere la un fond de
pensii.
(2) Persoanele, altele decat cele prevazute la alin. (1), in varsta de pana la 45 de ani, care sunt deja
asigurate si contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii.
8
Art.35
(1) Dupa aderare sau repartizare, participantii sunt obligati sa contribuie la un fond de pensii si nu se pot
retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toata perioada pentru care datoreaza
contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, pana la deschiderea dreptului la pensia
privata.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) perioadele pentru care nu există obligația de plată a contribuției
de asigurări sociale în sistemul public.
(3) In situatia in care un participant inceteaza sa contribuie, acesta ramane participant cu drepturi
depline la fondul de pensi
Art. 39
(1) În situația în care un participant dorește să adere la alt fond de pensii, acesta este obligat să îi notifice
în scris administratorului fondului de pensii de la care se transferă, cu 30 de zile calendaristice înainte de
aderarea efectivă la noul fond de pensii și să îi trimită acestuia o copie de pe noul act de aderare.
(2) Calitatea de participant la vechiul fond de pensii încetează la data la care se realizează transferul de
disponibilități, iar calitatea de participant la noul fond de pensii începe la aceeași dată.
Art. 42
(1) Contribuția la fondul de pensii este parte din contribuția individuală de asigurări sociale datorată la
sistemul public de pensii.
(2) Contribuția la fondul de pensii se evidențiază distinct, se deduce din venitul brut realizat de asigurat,
în mod similar cu contribuția obligatorie datorată conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și
completările ulterioare.
(3) Contribuția la fondul de pensii se constituie și se virează în aceleași condiții cu cele stabilite pentru
contribuția de asigurări sociale.
Art. 47
(1) Fiecare participant are un cont individual.
(2) Contribuțiile și transferurile de disponibilități ale participantului, precum și accesoriile aferente
acestora se virează în contul său individual.
Art. 55
(1) Poate administra un fond de pensii societatea comercială pe acțiuni constituită în conformitate cu
dispozițiile legislației în vigoare și cu prevederile prezentei legi, care are obiect exclusiv de activitate
administrarea fondurilor de pensii.
(2) Un administrator poate administra în Romania un singur fond de pensii.
Art. 56
(1) Denumirea administratorului conține sintagma fond de pensii.
(2) Sintagma prevazută la alin. (1) se utilizeaza numai în denumirea administratorilor care dețin o
autorizație de administrare în conformitate cu prezenta lege.

9
Se consideră că fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) este o schemă de cotizatii predefinite
cu finanțare, dat fiind faptul că:
a) Transferurile către prestațiile de pensie distribuite în viitor vor depinde numai de contribuțiile și de
rentabilitatea activelor acumulate.
b) Contribuțiile efectiv plătite într-o anumită perioadă corespund obligației actuale de pensie aferente
perioadei respective de către fondul de pensii (pilonul II).
Contribuțiile sociale colectate într-o anumită lună sunt transferate în Pilonul II nu mai târziu de 20 a lunii
următoare si reprezintă obligațiile suportate de fondurile de pensii.

Sursa de date pentru fondurile de pensii administrate privat (pilonul II) este Autoritatea de Supraveghere
Financiară.

Conform recomandărilor ghidului privind elaborarea Tabelului suplimentar, Pilonul III de pensii
(facultativ) nu se înregistrează deoarece “…polițele individuale de asigurări de pensii sunt polițele unde
beneficiarii le contractează în nume propriu fără a fi membrii unei scheme organizate colectiv pentru
grupuri de angajați, la fel ca în cazul asigurării sociale “.

4.2. Sistemul pensiilor de asigurări sociale

4.2.1.Elemente informative
Drepturile la pensie sunt înregistrate ca poziții distincte în tabelul suplimentar (coloana H) și reprezintă
plăți viitoare ale beneficiilor din pensii. Informațiile sunt furnizate de Comisia Națională de Prognoză.

Aceste poziții derivă din aplicarea unor metode de estimare actuarială ce au la bază conceptul de valoare
prezentă netă. Pentru asemenea estimări trebuie pornit de la diverse ipoteze. În primul rând, trebuie aleasă
o rată de actualizare adecvată, ținând cont că drepturile la pensie sunt calculate în termeni de valoare
prezentă, respectiv ele reflectă suma scontată a fluxurilor prezente și viitoare, în raport cu un anumit an de
bază. O altă ipoteză cheie privește creșterile salariale din viitor. Adesea, evoluția nivelurilor viitoare ale
pensiilor depinde în foarte mare măsură de ipotezele salariale, de pildă prin formula de indexare a
pensiilor. Mai departe, ipotezele demografice – urmărind cu precădere speranța de viață – joacă un rol
semnificativ în estimarea drepturilor de pensie.

Această estimare se fundamentează pe o alegere adecvată a celor trei ipoteze cheie mai sus-menționate,
precum și a altora (cum ar fi evoluția ratei inflației).

a) Rata de actualizare

10
Întrebarea crucială, atunci când se calculează drepturile la pensie, este: cât ar valora astăzi viitoarele plăți
de beneficii din pensii? Un instrument de stabilire a valorii unui flux viitor de plăți îl reprezintă factorul de
discount (DF). Acesta este calculat după următoarea formulă:

DFt = 1/(1+r)s-t

Rata de actualizare r, ca parte din numitor, determină nivelul DF. Pentru a calcula valoarea prezentă din
anul t al unui beneficiu viitor din anul s, asemenea plată viitoare trebuie multiplicată cu DFt.

În general, există două abordări în ce privește interpretarea acestui factor. Din perspectiva creditorului,
care își câștigă drepturile de pensii, factorul de actalizare reprezintă valoarea unor plăți viitoare în termeni
de plată actuală. Plățile actuale sunt văzute ca valorând mai mult decât cele viitoare, datorită costurilor de
oportunitate și riscurilor posibile, asociate cu valurile viitoare de plăți. Aceasta înseamnă că factorul de
actualizare este în general subunitar. Din perspectiva debitorului, rata de actualizare este folosită pentru a
calcula rezervele de pensii ce trebuie asigurate de astăzi spre a finanța obligațiile de plată viitoare.

Alegerea unei rate de actualizare diferă, după standardele contabile. În cazul schemelor de pensii
administrate de guvern, se acceptă ca bază rezonabilă de pornire obligațiunile de stat. Ca și criteriu de
alegere a ratei de actualizare, nu se pune baza doar pe obligațiunile emise de un singur stat, ci se alege un
coș relevant (de exemplu, obligațiuni de stat în Europa Centrală). Maturitatea acestor titluri trebuie să fie
similară cu cea a drepturilor de pensii, respectiv de minim 10 ani. În plus, pentru asigurarea unei
comparabilități între statele membre UE, trebuie folosită aceeași rată de actualizare în toate țările, iar rata
obținută trebuie să fie stabilă, pentru a evita perturbațiile rezultate din modificări frecvente.

Conform cu aceste principii, România a folosit, în linie cu recomandările și cu ipotezele folosite de

Grupul de lucru privind îmbătrânirea populației (AWG), din cadrul Comisiei Europene, o rată de 3% în
termeni reali, respectiv 5% în termeni nominali.

b) Creșterea salarială

Ipotezele referitoare la evoluția viitoare a salariilor au un impact semnificativ asupra nivelului drepturilor
la pensii, iar această evoluție este, în general, determinată de doi factori: promovările și progresul din
carieră, precum și creșterea generală a salariilor din economie. Traseul individual în decursul carierei este
adesea legat de vârstă, dar și de alte elemente, ca de exemplu diferențele în ce privește dinamica
promovărilor, între sectorul privat și cel public. Modelul PROST, folosit de România în calculul
drepturilor de pensie, nu ține cont de diferențierile individuale.

Creșterea generală a salariilor din economie va afecta de asemenea nivelul pensiilor. Evoluția salariilor nu
este una certă, prin urmare trebuie plecat și în acest caz de la anumite ipoteze. În general, se consideră că,
pe termen lung, salariile urmează creșterea productivității forței de muncă per capita. Acest indicator
prezintă valori relativ eterogene între statele membre UE, între care cele cu PIB per capita mai scăzut au
11
înregistat creșteri mai mari de productivitate în ultimii ani. Conform proiecțiilor AWG, această tendință
va continua în deceniile următoare, cu statele centrale și est europene manifestând un ritm de creștere
mai alert. În măsura posibilităților, acest principiu ar trebui urmat în estimarea drepturilor la pensii, cu
ipotezele de creștere salarială ale AWG corespunzând evoluției productivității forței de muncă. Seria de
date privind prognoza salariului mediu brut pe economie folosită de România în estimarea obligațiilor de
pensii urmărește un trend cvasi-identic cu cel al AWG și este obținută din modelul de calcul.

De menționat că ipotezele referitoare la creșterea salariilor se actualizează sistematic, de regulă la trei ani,
conform cu actualizarea ipotezelor AWG.

c) Ipotezele demografice

Speranța de viață joacă un rol impotant în calculul obligațiilor de plată cu pensiile, deoarece determină
numărul preconizat de ani de-a lungul cărora se plătesc anuitățile. Acest indicator se obține pe baza
tabelelor de mortalitate deja stabilite pentru modelarea pensiilor. În ultimii ani se constată o creștere în
speranța de viață, iar ipotezele demografice emise de Eurostat iau în considerare acest aspect.

- Ratele fertilității pot juca un rol, mai ales în estimarea obligațiilor de plată a pensiilor de
urmaș ale orfanilor. O mai ridicată rată a fertilității viitoare ar conduce la un număr mai mare
de copii ce primesc o asemenea pensie.
- Migrația, de asemenea, poate fi relevantă în estimarea drepturilor de pensii.

În cazul calculelor efectuate pentru a estima drepturile de pensii corespunzătoare sistemului public de
asigurări sociale din România, s-au folosit proiecțiile EUROPOP 2015, pe vârste și gen, pentru ratele
mortalității și migrația netă, precum și pe vârste pentru ratele fertilității.

Calculul obligațiilor de plată cu pensiile este realizat cu ajutorul modelului PROST, dezvoltat de către
Banca Mondială, într-un număr considerabil de state. Modelul se bazează pe ipoteze documentate privind
viitoarele evoluţii, incluzând:

 Creşterile salariale
 Rata reală de profitabilitate a activelor de pensii
 Creştere economică
 Extinderea acoperirii, pentru o schemă de pensii contributivă

De asemenea, una dintre ipotezele principale ale modelului este cea conform căreia, odată pensionaţi,
indivizii continuă să primească pensia până la sfârşitul vieţii. Pe de altă parte, la aceeaşi vârstă, atât
pensionarii cât şi cei care sunt încă în câmpul muncii au aceeaşi probabilitate de a muri.

Modelul este intensiv în raport cu datele, pentru a susţine robusteţea rezultatelor sale. Datele cheie
necesare sunt:

12
  Populaţie: ratele fertilităţii şi mortalităţii pe vârstă şi sex.
 Ratele de participare ale forţei de muncă, ratele şomajului pe vârstă şi sex.
 Număr de contributori şi beneficiari, contribuţia acestora şi modurile de pensionare pe vârstă şi
sex.
 Salarii şi pensii pe vârstă şi sex, distribuţia veniturilor pentru contributori şi pensionari.

4.2.2. Descrierea generală a modelului

Modelul central (Pension Reform Options Simulation Toolkit - PROST) este format dintr-un set de
instrumente care permit simularea mai multor opţiuni de reformă a pensiilor, fiind folosit de către Banca
Mondială. Cu ajutorul acestui set de instrumente sunt modelate contribuţiile şi drepturile la pensii, alături
de veniturile şi cheltuielile din sistem, pentru o lungă perioadă de timp în viitor. În plus, modelul este
desemnat să promoveze decizii în materie de politici publice bazate pe dovezi clare, reunind astfel
analiza cantitativă şi calitativă ale regimurilor de pensii.

Modelul utilizează date particulare fiecărei ţări, oferite de către Comisia Europeană, şi generează
proiecţii ale populaţiei, care, combinate cu ipotezele economice, sunt întrebuinţate pentru a prognoza
volumele viitoare de contributori şi beneficiari. Acestea, la rândul lor, generează fluxuri de venituri şi
cheltuieli. Apoi, modelul proiectează balanţe fiscale, ţinând cont de orice pre-finanţare parţială de pasive.
De asemenea, o secţiune specială a modelului PROST analizează impactul pensiilor la nivel individul,
asupra fiecărui lucrător.

Modelul poate folosi fie o abordare tip „stoc”, fie una tip „flux”. În cazul abordării de tip stoc,
parametrii, cum ar fi cel al pensionarilor, se exprimă drept totalul persoanelor retrase din activitate ca
procent din populaţie, mai curând decât ca probabilităţi de pensionare, pentru că stocurile pot oferi
predicţii mai stabile ale viitorului.

4.2.3. Rezultatele oferite de model

Programul PROST produce cinci module de ieşire, cuprinzând tabele Microsoft Excel cu rezumate
grafice.
Modulele sunt:
Proiecţii ale populaţiei, inclusiv tabele ale speranţei de viaţă, piramide ale populaţiei, ratele de
dependenţă ale populaţiei etc.
Structura demografică: forţa de muncă şi ocuparea, numărul de contributori şi beneficiari, ratele de
dependenţă din sistem.
Fluxuri financiare: proiecţii de salarii, beneficii, venituri şi cheltuieli din sistemul de pensii, balanţa
schemei de pensii şi, implicit, datoria rezultată. Modulul fluxurilor financiare calculează şi ajustările - la

13
niveluri de beneficii sau cote de contribuţie – care ar „echilibra” sistemul, respectiv ar alinia
corespunzător veniturile şi cheltuielile.
Reforme sistemice fundamentale: acest model ilustrează efectul unei translaţii către un regim „multi-
pilon” care va incorpora atât pensii pay-as-you-go, beneficii – definite, cât şi o schemă finanţată tip
contribuţie definită sau exclusiv una sau cealaltă. Încă o dată, se măsoară impactul atât asupra finanţelor
din sistem cât şi la nivel individual, respectiv drepturile la pensie, inclusiv măsurarea costurilor tranziţiei.
Beneficiile totale din pensii şi valoarea fiecăruia dintre Piloni sunt prezentate separat.
Sursele de date folosite sunt:

- Ipotezele demografice (EUROPOP2015) și macroeconomice ale AWG

- Casa Națională de Pensii Publice a României (Indicatori statistici Pilon I și II)
- Autoritatea de Supraveghere Financiară – Sectorul Pensii Private

4.3. Analiza senzitivității

Datele prezentate în tabelul suplimentar sunt influențate de alegerea ipotezelor, pe baza celor mai bune
informații disponibile la momentul estimării datelor.Modificările ipotezelor aplicate pot duce la
modificări semnificative ale estimărilor privind drepturile la pensie.
Estimările sunt deosebit de sensibile la rata de actualizare aplicată pentru calcularea valorii actuale a
drepturilor la pensie. Setul de date include o analiză a senzitivitatii pentru sistemele de pensii care nu sunt
înregistrate în conturile naționale, indicând în ce măsură valoarea drepturilor la pensie se poate modifica
dacă rata de actualizare este mai mare sau mica (+/-1) decât cea convenită la scenariul de bază.

5. Sustenabilitate
Trebuie subliniat faptul că drepturile de pensie acumulate în asigurările sociale NU sunt adecvate ca
măsură a sustenabilitatii sistemelor de pensii și nu ar trebui considerate ca parte a datoriei publice.
Analiza sustenabilitatii sistemelor de pensii necesită abordări diferite, mai orientate spre calcul, în
special în ceea ce privește luarea în considerare a viitoarelor fluxuri de contribuții sociale.

14
Raportarea privind pensiile este foarte complexă. Diferitele abordări de calcul al pensiilor servesc
scopurilor analitice diferite
Datele privind pensile, illustrate în tabelul suplimentar nu sunt adecvate pentru evaluarea durabilității
sistemelor de pensii. Acestea pot fi interpretate ca fiind valoarea drepturilor la pensie care au fost
acumulate până la un anumit an, pe baza contribuțiilor anterioare (și, prin urmare, de facto drepturile pe
care gospodăriile le-ar primi în cazul închiderii sistemelor la un moment). Drepturile care se vor acumula
după acel an nu sunt incluse. Un nivel ridicat de drepturi de pensie acumulate nu înseamnă neapărat că
sistemele de pensii nu sunt durabile și, dimpotrivă, un nivel redus al drepturilor de pensie acumulate nu
înseamnă că sistemele de pensii respective sunt sustenabile. Durabilitatea sistemelor de pensii depinde de
evoluția corespunzătoare a pensiilor și a contribuțiilor pe parcursul anilor viitori.

Astfel, pentru evaluarea sustenabilității sistemului de pensii, este necesară o abordare diferită de calcul
bazată pe un "sistem deschis". Spre deosebire de datele din tabelul suplimentar care acoperă doar
drepturile dobândite la o anumită dată pentru forța de muncă actuală și cea din trecut (sistem închis),
estimările privind sistemul deschis includ drepturile viitoare care trebuie acumulate pe parcursul restului
carierei profesionale a forței de muncă curente și drepturile viitoare ale persoanelor care nu sunt incluse
încă in sistem.
Evaluarea durabilității ia în considerare și contribuțiile viitoare.La nivel european, impactul proiectat al
sistemelor de pensii asupra finanțelor publice a fost abordat în Raportul privind îmbătrânirea populației și
raportul privind sustenabilitatea fiscală din 2015, elaborat de Direcția Generală Afaceri Economice și
Financiare a Comisiei Europene. Un alt raport va fi publicat în 2018.

7. Referințe
Estimările privind drepturile de pensie acumulate la zi în cadrul asigurarilor sociale au avut la bază
recomandările ghidului privind sistemele de pensii precum și Sistemul European de Conturi (SEC 2010) -
http://ec.europa.eu/eurostat/web/pensions/manuals-and-guidelines

8. Planul de diseminare
Rezultatele vor fi diseminate pe site-ul Institutului Național de Statistică. Datele tabelului (xls) vor fi
accesate prin fișierul rar.atașat.
Estimările privind drepturile de pensii acumulate la sfârșitul unei perioade vor intra în programul anual de
lucru statistic.
Estimarea datelor se realizeaza la un interval de 3 ani, iar publicarea se va face la t+24 luni dupa
încheierea anului de referință conform recomandărilor Regulamentului 549/2013.

15
Datele comparative cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene se pot obţine de pe site-ul Eurostat la
adresa:http://ec.europa.eu/eurostat/web/pensions/pension-data-in-national-accounts

16