Test din determinarea durităţii prin metoda Brinell

1. Duritatea reprezintă proprietatea mecanică a materialelor care

constă în proprietatea materialului de a se opune pãtrunderii unui corp rigid
dinspre exterior în straturile sale superficiale se numeste duritate.

2. Proba reprezintă o bucatã de material care se supune încercãrii

de duritate.
3. Penetratorul reprezintă un corp rigid de o anumitã formã şi confecţionat din otel calit
cu o duritate cu minimum 70 % mai mare decât duritatea materialului de încercat, care
sub actiunea unei forte exterioare aplicată static sau dinamic, pãtrunde în straturile
superficiale ale probei.

4. Amprenta reprezintă urma lãsatã de penetrator pe probã.

5. Metoda Brinell este frecvent utilizată la determinarea durităţii materialelor

metalice netratate termic si cu duritãti medii sau reduse.

6. Principiul metodei Brinell constă în apãsarea pe o duratã de timp impusã, cu o fortã

F perpendicularã pe suprafata probei, a unui penetrator din otel având formã de bilã
cu diametrul prescris D.

7. După îndepărtarea penetratorului se măsoară diametrul d al urmei lãsate de bilã.

8. Reprezentaţi schema de principiu corespunzătoare determinării durităţii Brinell, precizând

semnificaţia mărimilor notate pe figură, împreună cu unităţile de măsură aferente.

d - Diametrul amprentei, mm
D - Diametrul bilei, mm

9. Care este relaţia de calcul a durităţii Brinell (şi după înlocuirile

corespunzătoare) ? Explicitaţi mărimile apărute în relaţie împreună cu unităţile de
măsură aferente.
10. Cum se citeşte simbolul 1u HB şi care este semnificaţia lui ?
1u HB – o unitate Brinell

11. 1 kgf = 9.8 N = 0.98 daN

12. Caracteristicile bilelor utilizate la determinarea durităţii Brinell sunt:

a) dimensiuni: Standardizate 10; 5; 2,5; 2 si 1 mm
b) material: Otel calit
c) starea suprefeţei: sa fie lustruita si fara defecte

13. Condiţiile normale de efectuare a încercării în cazul durităţii Brinell

sunt D = 10 mm, F = 3000; kgf = 2943 daN, t = 15 s. Explicitaţi simbolurile literale folosite
şi precizaţi unităţile de măsură:
D – diametru bilei
F – forta de apasare
t – durata de timp

14. Exemplificaţi indicarea durităţii Brinell în cazul efectuării încercării

în condiţiile normale. Precizati aceste condiţii.
Pentru indicarea duritãtii Brinell se noteazã valoarea acesteia urmatã de simbolul HB
cu trei indici reprezentând: diametrul bilei, forta de încercare si timpul de mentinere
a fortei.

15. Exemplificaţi indicarea durităţii Brinell în cazul efectuării încercării

în laborator. Explicaţi exemplul cu precizarea unităţilor de măsură.
Exemplificare 250 HB 5 / 750 / 15, se citeste astfel: material având duritatea de 250
unitãti Brinell determinatã cu o bilã de diametru D = 5 mm care actioneazã cu o fortã F
= 750 kgf =735,75 daN pe o duratã t = 15 s.
16. Care este relaţia de calcul a gradului de solicitare? Explicitaţi
mărimile notate în relaţie împreună cu unităţile de măsură aferente.
K=F/D 2, unde F – forta cu care se actioneaza, D – diamentrul bilei

17. Pentru ca urma să fie luată în considerare este necesară

satisfacerea următoarei condiţii: 0,25 D < d < 0,60 D [mm]. Explicitaţi mărimile notate în
relaţie împreună cu unităţile de măsură aferente.

18. Precizaţi condiţiile obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească

piesele pe care se determină duritatea:
a) starea macroscopică a suprafeţelor sa fie lipsita de defecte. b)
calitatea suprafeţei (rugozităţi) sa fie lipsita de oxidanti.
c) nu este admisă prelucrarea prin rabotare.

19. Pe schema de principiu a aparatului tip AB - 1 existent în dotarea

laboratorului de “Ştiinţa şi tehnologia materialelor” pe care se fac
încercările necesare determinării durităţii Brinell, precizaţi
următoarele părţi componente :

1 – batiu turnat 2 - motor electric 3 - reductor

4 – inversorîntrerupător 5 – greutăţi 6 - tijă
7 – pârghii de 9 - tijă
amplificare 8 - jug portpenetrator
10 – reper fix 12 – masă-
semicircular 11 - penetrator suport
14 - roată de
13 – tijă filetată mână
20. Analizând schema de principiu a aparatului tip AB-1 din fig. 3
completaţi afirmaţiile următoare:
a) Acţionarea tijei portpenetrator 9 (deci şi a penetratorului 11) se
face de către greutăţile 5 (etalonate în kgf) prin intermediul
sistemului de amplificare format din jugul 8 şi pârghiile 7 şi 7’. Acest
sistem realizează forţa F necesară încercării prin multiplicarea mărimii
5 de 40 de ori.

21. Analizând schema de principiu a aparatului tip AB-1 din fig. 3

completaţi afirmaţia următoare:
a) Ciclul de încărcare – descărcare al penetratorului este comandat
de tija 6, acţionată printr-un excentric de către reductorul 3 care, la rândul
său, este antrenat de motorul electric 2.

22. Analizând schema de principiu a aparatului tip AB - 1 din fig. 3

completaţi afirmaţia următoare:
Inversorul – întrerupător 4 asigură următoarele faze:
a) încãrcarea
b) mentinerea pe durata prescrisã
c) descãrcarea
d) oprirea motorului dupã terminarea ciclului
23. Pentru măsurarea diametrelor urmelor se foloseşte…….., cu
mărirea de 30 de ori, constituit din (numerotaţi cu cifre arabe pe fig.
4 părţile componente de mai jos):
1. corp ;
2. microscop ;
3. ocular ;
4. micrometru ;
5. fereastră laterală pentru iluminarea piesei
24. Efectuaţi schema de citire a celor două diametre reciproc perpendiculare şi
explicaţi paşii pe care i-aţi parcurs pentru obţinerea celor două valori.
3,2,4,1,5

25. Alegerea condiţiilor de încercare include etapele:

a) alegerea gradului de solicitare.
b) alegerea diametrului D al penetratorului şi a fortei F.
c) stabilirea timpului de mentinere a forţei.
d) stabilirea grosimii minime a probei de încercat.

26. Efectuarea încercării la aparatului tip AB-1 cuprinde etapele:

a) montarea penetratorului conform alegerilor făcute.
b) Asezarea probei pe masa support.
c) Aducerea probei în contact cu penetratorul.
d) Aplicarea, mentinerea pe durata prescrisã si îndepãrtarea fortei F.
e) Coborârea mesei suport şi mãsurarea diametrului d al urmei.

27. După determinarea celor două diametre se efectuează următoarea

analiză:
a) dacă nu este îndeplinită condiţia de considerare a urmei se
recurge la schimbarea diametrului D, fortei F sau a ambelor si se reface încercarea.
b) dacă este îndeplinită condiţia de considerare a urmei se

verifică dacă se respectă condiţia 0,02 min(d1, d2) [mm].

28. Calculaţi duritatea Brinel pentru următoarele condiţii de

desfăşurare a încercării: F = 750 kgf, D = 5 mm, t = 18 s, d1 =
2,75 mm, d2 = 2,63 mm şi indicaţi valoarea obţinută conform
normelor standardizate.