7.

PRINCIPIILE
DEONTOLOGICE GENERALE
ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
 MOTTO:

Strategiile sunt numeroase;

PRINCIPIILE SUNT
PUŢINE.
Strategiile se vor schimba;
PRINCIPIILE NU SE
SCHIMBĂ NICIODATĂ.
(John C. Maxwell )
 PRINCIPII
CONSTITUŢIONALE ÎN
 1.ROMÂNIA
Principiul supremaţiei Constituţiei şi respectarea legii
 2. Principiul egalităţii de tratament între toţi beneficiarii
serviciului public
 3. Principiul egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei pentru
ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice
 4. Principiul respectării demnităţii tuturor beneficiarilor
serviciului public, a vieţii intime, familiale şi private a
acestora.
 5. Principiul fidelităţii faţă de ţară
Principiul supremaţiei Constituţiei
şi respectarea legii
 Constituţia are o valoare juridică superioară oricărei
alte norme de drept
 Toate actele normative adoptate de Parlament şi
Guvern, ca şi cele emise de toate celelalte autorităţi
publice trebuie să se conformeze normelor şi
principiilor constituţionale.
 Pentru funcţionarul public, ca de altfel pentru orice
cetăţean, supremaţia Constituţiei presupune că
aceasta, apoi celelalte acte normative trebuie aşezate la
baza desfăşurării activităţii sale
 Principiul egalităţii de tratament între
toţi beneficiarii serviciului public
 România este patria comună şi indivizibilă a tuturor
cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate,
de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie,
apartenenţă politică, avere sau origine socială
Constituţia, art.4
 Constituţia prevede în art. 16 principiul egalităţii în
drepturi, precizând că cetăţenii României sunt egali în
faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări.
 Presupune un anume tip de conduită a funcţionarilor
publici care trebuiesă fie echilibrat, echidistant şi să
evite discriminarea de orice fel.
Principiul egalităţii de şanse între bărbaţi şi
femei pentru ocuparea funcţiilor şi
demnităţilor publice
 Egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi este definită
drept ”luarea în considerare
a capacităţilor, nevoilor şi
aspiraţiilor diferite ale
persoanelor de sex masculin
şi feminin şi tratamentul
egal al acestora
Principiul respectării demnităţii tuturor
beneficiarilor serviciului public, a vieţii
intime, familiale şi private a acestora

 Prin demnitate umană în general se întelege

respectul faţă de celelalte persoane, precum şi
respectul propriei persoane
 Demnitatea umană constituie însasi baza
drepturilor fundamentale, în primul rând a
drepturilor la viaţă şi la integritatea persoanei,
precum şi cele privind interzicerea torturii,
pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradante, sclaviei şi a muncii forţate
Principiul respectării demnităţii tuturor
beneficiarilor serviciului public, a vieţii
intime, familiale şi private a acestora

 Dreptul la viaţă privată presupune interzicerea

oricărei imixtiuni arbitrare în viaţa personală, în
familia sau în domiciliul persoanei ori în
corespondenţa sa. Nu este permisă nici o atingere
adusă onoarei sau reputaţiei unei persoane.
 Principiul fidelităţii faţă de ţară
 Fidelitatea faţă de ţară are o semnificaţie deosebită în
cazul persoanelor care au răspunderi publice, şi, cu
atât mai mult în cazul militarilor care au un statut
special
 Funcţionarii publici au, în afara răspunderii penale şi
disciplinare, răspunderea personală. Aceasta include şi
o, promovarea şi afirmarea valoriconduită loială
statului românlor naţionale , deci un comportament
firesc cu ţara căreia aparţin.

 Principiul fidelităţii faţă de ţară

 “Naţionalitatea trebuie
simţită cu inima şi nu
vorbită numai cu gura.
Ceea ce se simte şi se
respectă adânc se
pronunţă arareori.”
(Mihai Eminescu)
PRINCIPII LEGALE. Art. 3 din Legea nr. 7/2004

Supremația
constituției
Cinstea și
corectitudinea Interesul
public

Libertatea Egalitatea de
opiniei tratament
PRINCIPII

Integritate Profesionalism

Imparțialitate/ Deschidere/
independență transparență
 PRINCIPII LEGALE
1.Prioritatea interesului public 8. Obligaţia de a nu prejudicia persoanele
fizice sau juridice
2.Profesionalismul

3.Imparţialitatea şi independenţa 9.Obligaţia de a manifesta discreţie

profesională cu privire la toate informaţiile
4.Integritatea morală de care ia cunoştinţă în exercitarea
funcţiilor sale

5.Libertatea gândirii şi a exprimării

6.Cinstea şi corectitudinea 10. Obligaţia de a respecta ordinele

superiorului său ierarhic
7. Deschiderea şi transparenţa
Prioritatea interesului public
 Este un principiu important conform cãruia
functionarii publici au îndatorirea de a considera
interesul public mai presus decât interesul personal,
în exercitarea funcţiei publice.
 Interesul public se poate defini prin mulţimea
deciziilor ce ar putea fi considerate ca fiind în interesul
unei colectivităţi, luând în considerare informaţiile
disponibile despre situaţia acesteia
 Profesionalismul
 Reprezintă un principiu conform cãruia functionarii publici au
obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu
responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine şi
conştiinciozitate.
 Obiectivul fundamental al administraţiei publice în general şi al
managementului public în special este creşterea gradului de
satisfacere a interesului public, oferirea de servicii publice
profesioniste cetăţenilor
 Un conducător, ca de altfel şi un funcţionar public trebuie să fie
competent, adică să fie capabil să îndeplineasca obiectivele
proprii şi pe cele ale domeniului în care activează şi să
beneficieze pentru aceasta de o suficientă libertate decizională şi
acţională
 Imparţialitatea şi independenţa
 Reprezintă un principiu conform cãruia functionarii publici
sunt obligaţi sa aibã o atitudine obiectivã, neutra fata de orice
interes politic, economic, religios sau de altă natură, în
exercitarea funcţiei publice.
 Conform legii, funcţionarii publici ar trebui să beneficieze de
posibilitatea de a avea o atitudine neutră din punct de vedere
politic. Ei sunt cei care trebuie să pună în practică politica de
guvernare, administraţia având ca obiectiv organizarea executării
şi executarea în concret a legii.
 Deşi sunt sub protecţia legii, funcţionarii publici suportă
impactul politic, ceea ce conduce la ideea că principiul
imparţialităţii şi al independenţei nu se poate aplica în totalitatea
lui.
Integritatea morală
 Integritatea morală presupune o însusire de caracter
care urmăreşte în mod constant idealul etic şi binele
 Funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau
să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru
alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea
funcţiei publice pe care o deţin sau să abuzeze în
vreun fel de această funcţie
 Art. 254 din Codul Penal : luare de mită
 Articolul 256 din Codul Penal : de primire de foloase
necuvenite
 Articolul 257 din Codul Penal : de trafic de influenţă
Integritatea morală
Art. 254 din Codul Penal : luare de mită
 Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde
ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori
acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o
respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a
întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle
sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar
acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 3
la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Integritatea morală
Articolul 256 din Codul Penal : de primire de foloase
necuvenite
 Fapta de primire de foloase necuvenite definită ca
“primirea de către un funcţionar, direct sau indirect,
de bani ori alte foloase, după ce a îndeplinit un act în
virtutea funcţiei sale şi la care este obligat în temeiul
acesteia“, şi care “se pedepseşte cu închisoarea de la 6
luni la 5 ani. (2)Banii, valorile sau orice alte bunuri
primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în
bani”
Integritatea morală
Articolul 257 din Codul Penal : de trafic de influenţă

 „Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori

acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau
indirect, pentru sine sau pentru altul săvârşită de către
o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că
are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l
determina să facă ori să nu facă un act ce intră în
atribuţiile sale de serviciu“ şi “se pedepseşte cu
închisoarea de la 2 la 10 ani”.
 Libertatea gândirii şi a exprimării

 Presupune că functionarii publici pot să-şi exprime şi să-şi

fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor
moravuri.
 “ Orice om are dreptul la libertatea gândirii, conştiinţei şi religiei”
care include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea,
precum şi libertatea de a-şi manifesta religia ori convingerea singur
sau împreuna cu alţii, atât în mod public, cât şi privat. Libertatea
conştiinţei trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi respect
reciproc, excluzându-se comportamentul exclusivist, respingerea sau
negarea altor convingeri sau practici religioase
Libertatea gândirii şi a exprimării

 Libertatea de exprimare presupune posibilitatea

oricărei persoane de a-şi exprima liber şi fãră
imixtiuni din afară a propriilor opinii în formă orală,
scrisă, tipărită ori artistică sau în orice alt mijloc.
 Şi libertatea de exprimare este supusă restricţiilor
legale, în sensul că trebuie respectate drepturile şi
reputaţia altora, trebuie să apere securitatea naţională,
ordinea publică, sănătatea sau moralitatea publică
Cinstea şi corectitudinea
 Reprezintă principiul conform cãruia în exercitarea
funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu
functionarii publici trebuie să fie de bună-credinţă.
 Buna credinţă reprezintă convingerea intimă a unei
persoane că ceea ce face este bine, conform legii; de
asemenea, reprezintă o obligatie de comportament
conform cu regulile de convietuire, cu respectarea literei
şi a spiritului Constituţiei şi legilor un comportament
corect faţă de conaţionali, respectiv faţă de cetăţeni, prin
exercitarea drepturilor şi libertăţilor proprii, fără a aduce
vreo atingere drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
 Buna-credinţă presupune cunoaşterea interesului
celuilalt
 Deschiderea şi transparenţa
 Reprezintă un principiu conform cãruia activitãţile
desfãşurate de functionarii publici în exercitarea funcţiei lor
sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetãţenilor,
inclusiv respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor
şi al conflictului de interese.
 Calitatea de funcţionar public este declarată incompatibilă cu
orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, cu
funcţiile de demnitate publică, precum şi cu o funcţie privată,
remunerată sau neremunerată.
 Excepţie : atât funcţionariipublici decarieră , cât şi demnitarii
sau cei aleşi pot exercita activităţi sau funcţii în domeniul
didactic, al cercetării ştiinţifice ori al creaţiei literar artistice
 Deschiderea şi transparenţa
 Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu aceea de
membru al unui grup de interes economic.

 Grupurile de interes economic sunt reglementate în titlul V al Legii nr.

161/2003, şi reprezintă „o asociere între două sau mai multe persoane

fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul

înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi şi al

îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.” Ele reprezintă

persoane juridice, care pot avea sau nu calitatea de comerciant.

 Deschiderea şi transparenţa
 Se interzice funcţionarilor publici care, în exercitarea funcţiei
publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu
privire la societăţile comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ de
natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) , să desfăşoare activităţi şi
să acorde consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3
ani după ieşirea din corpul funcţionarilor public
 Deschiderea şi transparenţa
 Se interzice funcţionarului public să fie mandatar al unor
persoane, pentru acte care au legătură cu funcţia publică pe care
o exercită
 Sunt interzise raporturile ierarhice directe în cazul în care
funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.
 O asemenea interdicţie se aplică şi în cazul în care şeful
ierarhic direct are calitatea de demnitar.
 Într-o asemenea situaţie, potrivit alineatului (3), persoanele
respective vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea
raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de
demnitar.
Deschiderea şi transparenţa
 Se recunoaşte dreptul funcţionarului public de a
candida pentru o funcţie eligibilă sau de a putea fi
numit într-o funcţie de demnitate publică. Într-o atare
situaţie, raportul de serviciu al funcţionarului public se
suspendă pe durata campaniei electorale, până în ziua
ulterioară alegerilor, dacă nu este ales şi până la
încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate
publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales
sau numit.
Obligaţia de a nu prejudicia
persoanele fizice sau juridice
 Statutul funcţionarilor publici precizează în
art. 42 alin.1 că aceştia au obligaţia să se
abţină de la orice faptă care ar putea
prejudicia fizice sau pe cele juridice.
Totodată, ei nu trebuie să prejudicieze
prestigiul Corpului Fucţionarilor Publici prin
faptele sau activităţile lor.
Obligaţia de a manifesta discreţie profesională cu
privire la toate informaţiile de care ia cunoştinţă în
exercitarea funcţiilor sale
 Articolul 45 din Legea nr. 188/1999 obligă
funcţionarul public „să păstreze secretul de stat,
secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în
legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de
care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în
condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes
public”.
Obligaţia de a respecta ordinele
superiorului său ierarhic

 Orice funcţionar trebuie să se

conformeze instrucţiunilor superiorului
său ierarhic, cu excepţia cazului în care
ordinul dat e manifest ilegal şi de natură
să compromită grav un interes public
Obligaţia funcţionarilor cu funcţii de
conducere de a sprijini propunerile şi
iniţiativele motivate ale personalului
din subordine pentru îmbunatatirea
activităţii din cadrul autorităţii sau
instituţiei, precum şi a calităţii
serviciilor publice oferite cetăţenilor