Liceul Tehnologic Tudor Vladimirescu

Profesor: Teodorescu Marcela Mihaela

Clasa : a VIII-a C
Unitatea de invatare: Activitățile economice
Subiectul lectiei: Turismul – potenţial şi valorificare economică
Competența cheie
Comunicarea în limba maternă
Sensibilizarea și exprimare culturală
Competente specifice
1.2 Definirea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
4.4 Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice
6.2 Explicarea diversităţii naturale, umane şi culturale a ţării noastre, realizând corelaţii cu
informaţiile dobândite la alte discipline şcolare
Obiective operationale.

A. Cognitive – Pe parcursul acestei lectii elevii trebuie :

- sa definească termeni precum: turism, obiectiv turistic, potenţial turistic
- sa clasifice tipurile de turism pe baza unor imagini
- să identifice pe baza unor texte, obiective turistice din Romania

B. Metodologice:
- sa localizeze la harta obiective turistice

C. Atitudinale:
- sa lucreze ordonat si eficient in cadrul grupului
- sa efectueze o sarcina de lucru in timpul acordat
Forme de organizare: pe grupe
Strategii didactice: dirijata, cognitiva, euristica
Metode si procedee: conversatia euristica, observatia, descrierea, explicatia, lucrul cu harta

Descrierea activității

Profesorul împarte elevii în 4 grupe. Fiecărei grupe îi revine câte două texte literare din care
trebuie să recunoască obiective turistice descrise iar ulterior trebuie să le localizeze pe harta
fizico-geografică a Romaniei.

Elevii realizează sarcinile de lucru; localizează pe hartă obiectivele descoperite în texte.

Evaluare:

a) De continut: raspunsurile la intrebari, rezolvarea sarcinilor de lucru

b) De utilizare a operatiilor gandirii: sistematizarea informatiilor, analiza, argumentarea

Priveam fara de tinta-n sus
Intr-o salbatica splendoare
Vedeam …. (munte) la apus,
Departe-n zari albastre dus,
Un urias cu frunte-n soare,
De paza tarii noastre pus.
Si ca o taina calatoare,
Un nor cu muntele vecin
Plutea-ntr-acest imens senin
Si n-avea aripi sa mai zboare!
Si tot vazduhul era plin
De cantecele ciripitoare
Fragment ”Vara” de George Cosbuc

Priveliştea era magnifică şi am stat s-o privesc, căci din locul unde mă aflam o puteam
cuprinde în întregime. Castelul e chiar pe muchia unei prăpăstii fără fund. O piatră aruncată pe
geam ar cădea o mie de picioare fără să atingă nimic în calea ei. Cât vezi cu ochii, un ocean de
vârfuri de brazi, întretăiat pe ici-colo de hăuri întunecate şi de câte un fir argintiu, râurile care
clocotesc prin păduri. Nu-mi e însă inima să descriu frumuseţi, căci după ce m-am retras de la
fereastră, mi-am continuat explorarea: uşi, uşi pretutindeni, şi toate încuiate şi zăvorâte.
Singura ieşire de aici o constituie ferestrele tăiate în zidurile castelului. Acesta este o adevărată
închisoare, iar eu sunt prizonier.
Fragment ”Dracula” Bram Stoker

Pe Argeş in gios,
Pe un mal frumos
Negru-vodă vine
Ca să se închine
La cea monastire,
Falnică zidire,
Monastire naltă,
Cum n-a mai fost altă.
Fragment din Balada populara.

Vaporul merge mai încet, mai cu pază. Patru oameni stau la roata de la cârmă; amândoi
comandanții sunt pe punte, în picioare, cu ochii ațintiți înainte: trecem printre gherdapuri.
………………. (fluviu) mugește mai tare. Cu ochii închiși, te-ai crede întrun codru pe-o vijelie
cumplită. Din fundul ei se-ntind, pe sub valuri, nenumărate brațe de piatră, gata s-apuce vasul
și să-l farme-n bucăți la cea mai mică nebăgare de seamă. Aici, sub volbura asta de valuri, e
încheietura Balcanilor cu Carpații.
Fragment din ”România pitorească” de Alexandru Vlahuță
Profilul absolventului de clasa a VIII-a

A deveni o persoană care înregistrează succesul este astăzi un proces din ce în ce mai dificil.
Școala reprezintă o perioadă din viața fiecăruia dintre noi în care ne îngrijim de devenirea
noastră din punct de vedere profesional dar și personal, în același timp. Toate resursele școlii
generale, materiale, umane, temporale, etc, sunt utilizate către formarea absolventului de clasa
a VIII-a care să se integreze cu succes pe piața muncii după terminarea anilor dedicați
învățăturii și formării și care să se adapteze cerințelor societății.
Geografia contribuie la formarea competențelor de comunicare în limba maternă prin utilizarea
limbajului de specialitate și explicarea realității geografice. După încheierea ciclului gimnazial
de învățământ, absolventul este apt să comunice în limba maternă, așadar dovedește
competențe de comunicare. Părinții trebuie să fie conștienți de faptul că disciplina Istorie a avut
în vedere pe parcursul celor 4 ani gimnaziali dezvoltarea competenței de comunicare,
armonizată în conformitate cu noua Programă la disciplina Istorie de la clasele V-VIII. Elevul a
fost pus pe parcursul învățării în situația de a simula diverse acte de comunicare prin activități
cum ar fi jocul de rol, dramatizarea, pentru a se obișnui cu cerințele societății, pentru a învăța
să se adapteze la vorbitor și la caracteristicile sale de vârstă, limbaj, de preferințe, dar și să
devină un vorbitor activ de limba română, să emite mesaje diverse, să ceară informații sau să
lucreze cu cele puse la dispoziție. În acest sens, părinții sunt informați pe această cale de faptul
că elevul a învățat procesul de ascultare activă, proces în care și-a adaptat comportamentele
nonverbale și paraverbale la componenta verbală a comunicării. Competența de comunicare în
limba maternă fiind atinsă, consider că, în calitate de profesor, am reușit să creez un vorbitor
activ de limba română care să devină parte activă a societății.
De asemenea, orele de limbi străine au vizat formarea de vorbitori de limbă franceză, engleză,
germană, etc, întrucât fiecare școală, conform Planului-Cadru are alocate ore pentru studiul
acestor limbi și literaturi străine. Făcând parte din Uniunea Europeană și având legături strânse
cu spațiul de dinafara granițelor țării, sprijinim în calitate de profesori studiul unor limbi străine
care să permită înțelegerea unor mesaje pe plan european sau mondial, în cazul contactelor cu
țări diverse. Școala îi învață astfel pe elevi să emită diverse idei pe care le au, să-și exprime
sentimentele, să participe la interacțiuni verbale pe teme pe care le cunosc sau le îndrăgesc.
În ceea ce privește competența matematică și competențele de bază în științe și tehnologii,
profesorii de specialitate pot declara la sfârșitul ciclului gimnazial că reușesc să determine
apariția la elev a interesului față de identificarea unor regularității și relații matematice. Școala
îl obișnuiește pe elev să rezolve probleme diverse, utilizând algoritmii de calcul învățați la
orele de științe exacte, reușind așadar să ofere absolventului capacitatea de lucru care să-i
permită angajarea în domenii ce utilizează științele de acest fel.
Se adaugă competența digitală. Profesorii de specialitate,profesorii precum și profesorii
diriginți au în vedere obișnuirea elevilor cu strategiile de lucru digital. Pot mărturisi în calitate
de profesorde istorie/ diriginte faptul că îmi încurajez elevii să lucreze în mediul online, să
realizeze prezentări în formate diverse, să dezvolte unele conținuturi multimedia. De asemenea,
părinții trebuie să știe că prezint la orele de curs tendința greșită a unor utilizatori de a-și însuși
informații pe care le găsesc pe internet și de a le prezenta ca și cum ar fi conținut original.
Această practică reprezintă un furt intelectual cunoscut sub denumirea de plagiat și nu este
încurajată în nicio școală din sistemul public românesc. Elevii sunt obișnuiți să lucreze
documente personale în mediul digitalizat, cu un conținut integral sau ridicat de originalitate.
A învăța să înveți este o competență pe care de asemenea o urmărește școala românească.
Personal, îmi încurajez elevii să se obișnuiască cu procesul învățării pe tot parcursul vieții și să
selecteze informațiile care li se oferă din mediu. De asemenea, omul trebuie să fie o ființă
socială, ca atare absolventul de clasa a VIII-a va fi capabil să se integreze în societate și să
întrețină relații productive cu ceilalți participanți la viața socială.
Părinții trebuie să-și încurajeze copiii să devină persoane cu spirit de inițiativă, așa cum sunt
obișnuiți la școală, de către profesori. Elevii învață să opereze cu diverse valori etice, să-și
cunoască și să-și aplice, să-și apere drepturile dar și îndatoririle, să nu afecteze prin diverse
comportamente drepturile altora dar și să devină disponibili atunci când întâlnesc o situație
solicitantă.
De asemenea, în vederea atingerii competenței de spirit de inițiativă și antreprenoriat, elevul
este obișnuit la școală să manifeste interes în rezolvarea unor probleme, să caute soluții optime
și să-și evalueze corect calitățile personale care l-ar ajuta să cunoască mediul, dar mai ales să se
autocunoască.
În cele din urmă, absolventul de clasa a VIII-a va fi sensibil la elementele culturale și va ști să
evalueze exprimarea culturală. Încurajez ca profesor de Istorie, dar și ca profesor diriginte,
căutarea expresivității culturale și a inovației în orice domeniu.
În concluzie, părintele ar trebui să fie un factor-cheie, de sprijin, în formarea unor absolvenți de
clasa a VIII-a care să se integreze cu succes cerințelor societății actuale dar mai ales să fie
conștient de ajutorul oferit de profesor și de documentele programatice puse la dispoziția
școlarizării publice românești.

Tot prin intermediul geografiei, elevii de la gimnzaiu află și pronunță pentru prima dată,
învățati să pronunțe corect numele proprii ale diferitelor orașe mari ale lumii sau a diferitelor
obiective turistice ale lumii, în limbi străine dezvoltăndu-și competențe de comunicare în
limbile respective.
Competențele de bază în științe și tehnologii se pot dezvolta și prin contribuția geografiei.
Elemente din matematică se utilizează în geografie. De la utilizarea multiplilor si
submultiplilor metrului, pentru aflarea scarii hartii, pana la formule de calcule simple sau mai
complexe cum ar fi realizarea diferitelor tipuri de digrame climatice, etc.
Geografia contribuie și la identificarea și explicarea valențelor sociale, civice și culturale ale
caracteristicilor spațiului geografic, iar asimilarea unor tehnici de lucru și deprinderi de
învățare sunt folosite în învățarea pe tot parcursul vieții (educația permanentă).
Aportul geografiei la realizarea unor modele și soluții de organizare și utilizare a spațiului
geografic din perspectiva dezvoltării durabile contribuie la formarea atât a unor competențe de
inițiativă și antreprenoriat, cât și a competențelor de sensibilizare și exprimare culturală.
Geografia studiază mediul geografic (ca mediu de existență al omului), iar în acest mediu
interacționează atât elemente, procese și fenomene guvernate de legi ale naturii, cât și
elemente, procese și fenomene care se desfășoară după legi ale societății. Prin urmare obiectul
de studiu al geografiei este mediul geografic exprimat prin interacțiunea om-societate la nivel
global (planetar), dar și regional și local. În predarea geografiei profesorul trebuie să realizeze
corelații interdisciplinare (geologie, matematică, fizică, chimie, sociologie, informatică, etc.),
dar și conexiunile dintre disciplinele care compun știința geografiei (geografia fizică, geografia
umană, geografia regională, etc.). Am prezentat ,pe scurt, contribuția geografiei la formarea
competențelor-cheie și a competențelor generale și specifice din programele școlare. Dar
geografia poate contribui substanțial și la formarea competențelor digitale la elevi, întrucât
tehnologia informației și comunicării (T.I.C.) permite accesarea și utilizarea de către elevi și
profesori a conținuturilor cu caracter geografic (dar nu numai atât). Geographic Information
Systems (GIS) este un sistem hardware și software conceput și utilizat pentru stocarea,
interogarea și analiza datelor geografice, iar în final, rezultatele sunt reprezentate cartografic.
Tendința la nivel mondial este de introducere a Sistemului de Informații Geografice în
curriculum-ul școlar. Nu înțelegem de ce în România nu se fac pași în această direcție, mai ales
că dispunem de resurse hardware, software, de date disponibile, dar și de profesori de geografie
competenți (resursa umană).