CONTA Financiara Aplicata

UNIVERSITATEA „HYPERION” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE STIINȚE ECONOMICE
Lector univ.dr. Liliana PASCHIA
CONTABILITATE FINANCIARĂ
APLICATĂ
Note de curs
BUCUREȘTI
2017
Contabilitatea financiară – Modul II 2
Introducere
Cursul de “Contabilitate financiara” se adreseză studentilor

inscrisi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Stiinte
Economice.
Lucrarea de fata urmareste sa-i ajute pe viitorii absolventi sa

inteleaga mai bine complexitatea si modul de tratare a informatiei
contabile, ca baza pentru fundamentarea viitoarelor decizii de
conducere a unitatilor socio-economice.
Ilustrarea cu exemple semnificative a celor mai bune practici de
realizare a inregistrarilor contabile aferente activitatilor curente ale
operatorilor economici din Romania, pun in evidenta temeinica
pregatire profesionala a autoarei, dar, totodata, ofera si modele de
urmat pentru cei care se afla la inceputul activitatii lor profesionale.
Cursul “Contabilitate financiara” este structurat in zece unitati de
invatare (capitole), fiecare dintre acestea indicand urmatoarele
elemente: timp estimativ de studiu pentru asimilarea informatiei;
competente specifice unitatii de invatare; cuprins al unitatii de
invatare; teme de control; bibliografie specifica unitatii de invatare.
Evaluarea cunostintelor – consta in evaluarea finala, concretizata

prin examenul sustinut in perioada de sesiune.
Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice

Cuprinsul suportului de curs

CUVINTE CHEIE 7
1. Unitatea de invatare nr. 1 – CONTABILITATEA 9

FURNIZORILOR DE MARFURI
1.1. Comercializarea marfurilor în activitatea de comert primite 10
de la furnizori utilizand metoda inventarului permanent
1.2. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primit de 12
la furnizori cu reduceri sub forma de rabat comercial
1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului 12
1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului 13
1.3. Contabilitatea decontarilor comerciale pe baza de efecte 15
comerciale
1.4. Acceptarea si incasarea efectului de plata (a Cambiei) pentru 19
datoriile fata de furnizori, create in urma achizitiilor de
marfuri
1.5. Acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de 20
primit
1.6. Modalitati de incasarea a efectelor de comert 21
1.7. Tema de control 22
1.8. Bibliografia specifica unitatii de învatare 22
2. Unitatea de invatare nr. 2 - CONTABILITATEA TAXEI 24
PE VALOAREA ADAUGATA
2.1. Inregistrarile contabile ale TVA-ului 25
2.2. Constatari de bunuri lipsa din gestiune pentru care s-a dedus 26

in contabilitate TVA la achizitie
2.3. Contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern 27
2.4. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de 30
catre Organele Vamale
2.6. Bibliografia specifica unitatii de invatare 32
3. Unitatea de invatare nr. 3 - OPERATII GENERALE 34
PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII
3.1. Operatii generale privind subventiile pentru investitii 35
4. Unitatea de învatare nr. 4 - PRINCIPALELE 38
INFORMATII SI SITUATII PRACTICE PRIVIND
CONTABILITATEA TREZORERIEI
4.1. Principalele informatii si situatii practice privind 39
contabilitatea trezoreriei
5. Unitatea de invatare nr. 5 - CONTABILITATEA 43
INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT
5.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt 43
6. Unitatea de invatare nr. 6 - OPERATIUNILE DE 47

ACOPERIRE A FLUXURILOR DE TREZORERIE
IMPOTRIVA RISCURILOR
6.1. Aspectele teoretice 48
6.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni 49
TRANZACTIILOR LA BANCI
7.1. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni 54
bancare in lei
7.2. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni bancare in 58
valuta
8. Unitatea de învatare nr. 8 - INFORMATII SI 62
TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND
CHELTUIELILE
8.1. Aspectele teoretice 63
8.2. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile 66
9. Unitatea de invatare nr. 9 – INFORMATII SI 75
TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND VENITURILE
9.1. Apectele teoretice 76

9.2. Contabilitatea cifrei de afaceri 79
9.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare 82
OPERATIUNILOR PRIVIND REZULTATUL
EXERCITIULUI FINANCIAR (CONTUL 121
“PROFIT SAU PIERDERE”)
10.1. Contabilitatea operatiunilor privind rezultatul exercitiului 86
financiar (contul 121 “profit sau pierdere”)
10.3. Bibliografia specifica unitatii de învatare 89
11. BIBLIOGRAFIA INTREGULUI aSUPORT DE CURS 91
12. NOTITELE CURSANTULUI 93

- impozit pe profit,

- Declaratia 101 privind impozitul pe profit,
- materiale,
- clienti,
- clienti incerti sau in litigiu,
- prorata,
- decontari comerciale,
- decontari interne,
- efecte comerciale,
- cheltuieli de exploatare,
- furnizori de imobilizari,
- angajamente financiare,
- efecte de platit,
- valute/devize,
- cheltuieli financiare,
- profit contabil,
- profit fiscal,
a,
etc.

Unitatea de invatare nr. 1
CONTABILITATEA FURNIZORILOR DE MARFURI
Timpul de studiu individual estimat: 7 h
Competentele specifice unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea

cunostinte despre :
inregistrarile contabile referitoare la comercializarea

marfurilor in activitatea de comert primite de la furnizori
utilizând metoda inventarului permanent
inregistrarile contabile referitoare la comercializarea

marfurilor in activitatea de comert primite de la furnizori
cu reduceri sub forma de rabat comercial
inregistrarile contabile referitoare la decontarile comerciale

pe baza de efecte comerciale
acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de

primit
modalitatile de incasarea a efectelor de comert
Cuprinsul unitatii de invatare:
1.1. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primite de la
furnizori utilizand metoda inventarului permanent
1.2. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primite de la

furnizori cu reduceri sub forma de rabat comercial

1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului
1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului
1.3. Contabilitatea decontarilor comerciale pe baza de efecte
comerciale
1.4. Acceptarea si incasarea efectului de plata (a Cambiei) pentru
datoriile fata de furnizori, create in urma achizitiilor de marfuri
1.5. Acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de primit
1.6. Modalitati de incasarea a efectelor de comert
1.7. Tema de control
1.8. Bibliografia specifica unitatii de invatare
Cele mai utilizate conturi din aceasta clasa de conturi sunt

conturi de furnizori si clienti, in care se inregistreaza operatiunile
privind cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, lucrarile
executate si serviciile prestate, precum si alte tipuri de operatiuni
similare efectuate.
1.1. COMERCIALIZAREA MARFURILOR IN ACTIVITATEA DE
COMERT PRIMITE DE LA FURNIZORI UTILIZAND
METODA INVENTARULUI PERMANENT
Exemplificare:
Societatea comerciala X are ca obiect de activitate comertul,

utilizeaza metoda inventarului intermitent si este platitoare de TVA,
inregistreaza in contabilitate urmatoarele operatiuni economico-
financiare:

1. Marfurile existente in stoc la inceputul perioadei sunt in

valoare de 5.000 lei sunt preluate pe cheltuieli.
Inregistrari contabile:
607 “Cheltuieli privind = 371 “Marfuri” 5.000 lei

marfurile”
2. Cumpararea de marfuri pe baza de factura; cost de achizitie

este de 4.000 lei, TVA 24%.
% = 401 “Furnizori” 4.960 lei
607 “Cheltuieli privind 4.000

marfurile”
960
4426 “TVA neexigibila”
3. Inregistrarea marfurilor nevandute pana la sfarsitul perioadei

de gestiune, consemnate in listele de inventariere, pentru care se
diminueaza cheltuielile, in suma de 2.000 lei.
371 “Marfuri” = 607 “Cheltuieli privind 2.000 lei

marfurile”
4. Se inregistreaza inchiderea contului de cheltuieli.
121 “Profit sau pierdere” = 607 “Cheltuieli privind 7.000 lei

marfurile”
1.2. COMERCIALIZAREA MARFURILOR IN ACTIVITATEA DE
COMERT PRIMITE DE LA FURNIZORI CU REDUCERI SUB
FORMA DE RABAT COMERCIAL
Exemplificare:
Societatea comerciala X factureaza unui client marfuri in valoare

de 1.000 lei. Pentru respectarea clauzelor contractuale acorda o
reducere sub forma de rabat de 4%. Clientul deconteaza factura
inainte de termenul de scadenta, motiv pentru care primeste o
reducere de 3%, TVA 24%.
Factura fiscala cuprinde urmatoarele elemente:
- Pret de vanzare…………………………………………………………………… 1.000 lei
- Rabat comercial 4% (1.000 x 4%) = 40 lei
Neta comerciala…………………………………………………………………….. 960 lei
- Scont 3% (960 x 3%) = 29 lei
Neta financiara (960 – 29) = 931 lei
- TVA 24% (931 x 24%) = 223 lei
Neta de plata……………………………………………………………………….. 1.154 lei
1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului
1. Se cumpara marfuri:

1.190 lei % = % 1.190 lei
960 371 “Marfuri” 401 “Furnizori” 1.154
230 4426 “TVA 767 “Venituri din scontur 36

deductibila”
obtinute”
- In practica curenta a agentilor economici aceasta inregistrare

se poate realiza si astfel:
% = % 1.190 lei
371 “Marfuri” 401 “Furnizori” 960
4426 “TVA 767 “Venituri din sconturi 230

obtinute”
deductibila”
2. La decontarea facturii se inregistreaza scontul.
401 “Furnizori” = % 1.190 lei
5121 “Conturi la banci in 1.154
lei” 36
767 “Venituri din sconturi
obtinute”
1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului
1. Se inregistrarea vanzarii marfurilor:

411 “Clienti” = % 1.190 lei
707 “Venituri din vanzarea 960

marfurilor”
4427 “TVA colectata” 230
2. Incasarea facturii fiscale de la client.
% = 411 “Clienti” 1.190 lei
lei” 36
667 “Cheltuieli privind

sconturile acordate”
sau se poate inregistra scontul direct la facturare.
1.190 % = % 1.190 lei
1.154 411 “Clienti” 707 “Venituri din vanzarea 960

marfurilor”
36 667 “Cheltuieli
privind 4427 “TVA colectata”
230
sconturile
acordate”

1.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR COMERCIALE PE BAZA
DE EFECTE COMERCIALE
Din punct de vedere contabil efectele comerciale scontate

neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului
contabil si se mentioneaza in notele explicative.
Ele trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute

de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata
sau anulata.
In contabilitatea financiara aceste aspecte sunt urmarite cu

ajutorul conturilor: 403 “Efecte de platit” (P); 405 “Efecte de platit
pentru imobilizari” (P); 413 “Efecte de primit de la clienti” (A).
Aplicatia 1
Societatea comerciala X inregistreaza in contabilitate

urmatoarele operatiuni economico-financiare privind efectele
comerciale:
1. Se inregistreaza aprovizionarea cu materii prime in valoare de

2.000 lei, TVA 24%.
301 “Materii prime” 2.000
4426 “TVA deductibila” 480
2. Acceptarea de catre furnizor a unui efect comercial (Bilet la

ordin) in valoare de 2.380 lei.

401 “Furnizori” = 403 “Efecte de platit” 2.480 lei
3. Plata la scadenta a efectului comercial in valoare de 2.380 lei.
403 “Efecte de platit” = 5121 “Conturi la banci in 2.480 lei

lei”
4. Diferentele favorabile (+) de curs valutar constatate la

lichidarea efectelor de plata in valuta, in valoare de 2.000 lei.
403 “Efecte de platit” = 765 “Venituri din diferente 2.000 lei

de curs valutar”
5. Sumele datorate de clienti reprezentand efectele comerciale

acceptate, in valoare de 1.200 lei.
413 “Efecte de platit de la = 411 “Clienti” 1.200 lei

clienti”
6. Efectele comerciale primite de la clienti in valoare de 1.200 lei.
5113 “Efecte de incasat” = 413 “Efecte de primit de la 1.200 lei

clienti”
7. Incasarea efectelor comerciale in valoare de 1.200 lei.

5121 “Conturi la banci in = 5113 “Efecte de incasat” 1.200 lei

lei”
8. Diferentele nefavorabile (-) de curs valutar, la lichidarea

efectelor comerciale de primit in valuta, in valoare de 1.000 lei.
665 “Cheltuieli din = 413 “Efecte de primit de la 1.000 lei

diferente de curs clienti”
valutar”
9. Incasarea efectelor comerciale de la clienti in valoare de 2.000
lei.
5121 “Conturi la banci in = 413 “Efecte de primit de la 2.000 lei

lei” clienti”
10. Incasarea efectelor comerciale in valuta in valoare de 4.350

lei (1.000 euro x 4,35 lei/euro).

valuta” clienti”
Aplicatia 2
In cursul trimestrului IV anul N societate comerciala X livreaza

altei societati marfuri la pret negociat de 2.000 lei, TVA 24%, cu
scadenta 30 decembrie anul N.

Valoarea marfurilor la pret de inregistrare/cumparare este de

1.600 lei. Pe data de 25 decembrie anul N, unitatea care a livrat
marfurile primeste si accepta in locul creantei un efect comercial
(Cambia) prin care trasul (o terta persoana) se obliga sa achite
valoarea respectiva.
Cambia se depune la banca pentru a se incasa.
1. Se inregistreaza factura privind livrarea marfurilor.
411 “Clienti” = % 2.480 lei
707 “Venituri din vanzarea 2.000

marfurilor”
4427 “TVA colectata”

480
2. Descarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor livrate.
607 “Cheltuieli privind = 371 “Marfuri” 1.600 lei

marfurile”
3. Inregistrarea efectului comercial acceptat (Cambia).
413 “Efecte de primit de la = 411 “Clienti” 2.480 lei

clienti”
4. Cambia se depune la banca pentru a fi incasata.


clienti”
5. Se inregistreaza incasarea Cambiei la termen (26 decembrie

anul N).
5121 “Conturi la banci in = 5113 “Efecte de incasat” 2.480 lei

lei”
1.4. ACCEPTAREA SI INCASAREA EFECTULUI DE PLATA (A
CAMBIEI) PENTRU DATORIILE FATA DE FURNIZORI,
CREATE IN URMA ACHIZITIILOR DE MARFURI
1. Inregistrarea facturii pentru marfurile achizitionate de la

furnizori in valoare de 2.000 lei, TVA 24%.
371 “Marfuri” 2.000
2. Acceptarea de catre furnizor a platii prin efecte de comert

(Cambia).
401 “Furnizori” = 403 “Efecte de platit” 2.480 lei

3. Platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale

(Cambia).

lei”
1.5. ACCEPTAREA SI INCASAREA DE CREANTE PE BAZA DE
EFECTE DE PRIMIT
1. Se inregistreaza factura fiscala pentru marfurile vandute

clientilor in valoare de 2.000 lei, TVA 24%.
411 “Clienti” = % 2.480 lei

marfurilor”
2. Acceptarea de catre client ca incasarea sa se faca prin efecte

de comert (Cambia).

clienti”

1.6. MODALITATI DE INCASAREA A EFECTELOR DE COMERT
(1) Pastrarea pana la scadenta a Cambiei si apoi incasarea ei,

ceea ce presupune:
- Remiterea efectului spre incasare la banca:

clienti”
- Incasarea prin banca a Cambiei (efectului comercial):

lei” clienti”
(2) Andosarea efectelor operatia de schimbare a beneficiarului,

adica o Cambie acceptata de la un client poate fi folosita pentru a regla
o datorie fata de un furnizor.
Se andoseaza o Cambie cu valoarea de 1.500 lei acceptata de un

client la ordinul unui furnizor.
In contabilitatea vechiului beneficiar (andosantului) se va efectua

urmatoarea inregistrare:

clienti”
(3) Scontarea efectelor – operatia prin care un efect de comert

(de exemplu Cambia) se incaseaza inainte de scadenta.

- Se depune la banca spre scontare un efect de comert in suma

de 1.200 lei, pentru care se face urmatoarea inregistrare:
5114 “Efecte remise spre = 413 “Efecte de primit de la 1.200 lei

scontare” clienti”
- La incasarea efectului de comert, banca deconteaza valoarea

acestuia, mai putin scontul acordat bancii (20 lei).
% = 5114 “Efecte remise spre 1.200 lei

scontare”
lei”
20
sconturile acordate”
1.7. TEMA DE CONTROL
1. Metoda inventarului permanent – inregistrari contabile.

2. Inregistrari contabile in cazul aceptarii si incasarii creantelor pe
baza de efecte de primit.
3. Care sunt modalitatile de incasarea a efectelor de comert?
Exemplificati apoi cu ajutorul inregistrarilor contabile.
1.8. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE
1. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor economici

conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP

nr.2374/2007 si OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura

Transversal, Bucuresti, 2008 si 2010.
2. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind contabilitatea

financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea
Hyperion, 2011.
3. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a autoarei

efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.
4. Ustinia, Rachita – Bune practici de inregistrari contabile pentru

activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura
Sitech, Craiova, 2011.
5. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima data

prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si
OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.
6. x x x Colectia de revista: Conta, Editura Intermedia Concept,

Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
7. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica

agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti,
2008-2011.
8. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura CECCAR,

Bucuresti, 2010.
9. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si modificata

ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul
nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.
10. x x x OMFP nr.2234/2011 – privind Sistemul de raportare

contabila la 30.VI.2011 a operatorilor economici din Romania.
11. x x x OMFP nr.2239/2011 – privind aprobarea Sistemului

simplificat de contabilitate.

CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

cunostinte :
inregistrarile contabile referitoare la TVA
inregistrarile contabile in situatia in care constata lipsa de

bunuri din gestiune (pentru care s-a dedus TVA la
achizitie )
contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern
contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de

catre Organele Vamale
2.1. Inregistrarile contabile ale TVA-ului
2.2. Constatari de bunuri lipsa din gestiune pentru care s-a dedus in
contabilitate TVA la achizitie
2.3. Contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern
2.4. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de catre
Organele Vamale

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) se determina si se

inregistreaza in contabilitate potrivit legii (in prezent este de 24%).
Pentru agentii economici care comercializeaza marfuri, produse si

servicii la intern, TVA datorata bugetului de stat se stabileste ca
diferenta dintre valoarea taxei exigibile (iesite/vandute) aferenta
bunurilor livrate sau serviciilor prestate (4427 “TVA colectata”) si a
taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii prestate
(4426 “TVA deductibila”).
Cotele de impozitare a taxei pe valoarea adaugata au suferit o

serie de modificari in timp, acest procent este stabilit in general, in
functie de politic
In prezent aceasta cota este de 24%, numita si cota standard,

iar pentru anumite produse si servicii speciale medicale sau produse
lactate aceasta cota este de 9%, numita si cota redusa.
2.1. INREGISTRARILE CONTABILE ALE TVA-ULUI
In contabilitate evidenta taxei pe valoarea adaugata se tine pe

Jurnale de TVA in ordinea cronologica intrarilor si iesirilor, adica atat
la cumparare (4426 “TVA deductibila”), cat si la vanzare (4427 “TVA
colectata”), iar pentru utilizatorii externi (exemplu, Administratiile
financiare) se depune lunar Declaratia 300 “Decont de taxa pe
valoarea adaugata” 1.
1
OMFP nr.1752/17.XI.2005 republicat prin OMEF nr.2374/12.XII.2007 pentru
aprobarea modelului si continutului formularului (300) “Decont de taxa pe valoarea
adaugata”, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.392/11 iunie 2007.

Pentru toate cele cinci tipuri de TVA existente in contabilitatea

financiara din tara noastra, s-a stabilit urmatoarea corelatie intre
aceste conturi, si anume:
Atunci cand:
4426 > 4427 = 4424 rezulta TVA de recuperate
4426 < 4427 = 4423 rezulta TVA de plata
4426 = 4427 = 0 TVA nul
In situatia in care in documentele de comercializare fiscale

(Facturi si Facturi fiscale) a marfurilor si serviciilor prestate este
calculata TVA separat in coloana dedicata taxei pe valoarea adaugata,
iar furnizorul este platitor de TVA, aceasta se deduce si automat prin
efectuarea urmatoarelor calcule:
Exemplificare:
Daca valoarea totala a facturii este de 250.000 lei, iar pe coloana

de TVA nu s-a calculat nimic, marfurile se comercializeaza cu TVA
24%, in aceasta situatie se procedeaza astfel:
(250.000 lei : 1,24) = 201.613 lei (baza sau valoarea fara TVA);
201.613 x 24% = 48.387 lei.
Proba: 201.613 + 48.387 = 250.000 lei.
2.2. CONSTATARI DE BUNURI LIPSA DIN GESTIUNE PENTRU

CARE S-A DEDUS IN CONTABILITATE TVA LA ACHIZITIE
Ca regula generala, in cazul constatarilor de bunuri, lipsa din

gestiune, pentru care s-a dedus taxa pe valoarea adaugata la achizitie,
se considera ca a avut loc o livrare de bunuri cu plata pentru care se
datoreaza TVA. Exceptie fac bunurile pierdute sau furate.

In Normele de aplicare a Codului fiscal2, bunurile pierdute sunt

denumite drept “bunurile disparute in urma unor calamitati naturale,
cum ar fi: inundatiile, alunecarile de teren, sau a unor cauze de forta
majora”. Bunurile furate sunt denumite “bunurile lipsa din gestiune,
neimputabile, pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada
constatarii furtului de la organele de politie, care este acceptata de
societatile de asigurari”.
Normele de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, depasirile de

plafon la protocol/sponsorizare, persoanele impozabile au obligatia de
a intocmi autofacturi, strict pentru scopuri de TVA, in cazul depasirii
plafoanelor indicate (Art.128 (8) lit. f) si Art.129 (5) lit. a) din Codul
fiscal coroborat cu Normele de aplicare).
Autofactura trebuie sa cuprinda la rubrica “Cumparator”: numele,

adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei
impozabile si la denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate:
depasire plafon protocol/sponsorizare/mecenat, dupa caz.
2.3. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTAREA
TVA LA INTERN
In cazul comertului en-detail (cu amanuntul sau bucata) se fac

urmatoarele inregistrari contabile pentru taxa pe valoarea adaugata.
Exemplificare:
Societatea comerciala X cumpara marfuri de la furnizori interni (en-

gros) la preturi negociate in valoare de 2.000 lei si TVA 24%.
1. Se inregistreaza intrarea marfurilor in magazin.
Codul fiscal al Romaniei prin Legea nr.571/2003, republicata si modificata ultima

data prin OUG nr.127/8 octombrie 2008.

371 “Marfuri” 2.000
(2.000 lei x 24%) = 480 lei
2. Adaosul comercial practicat de unitate este in medie de 20%.
371 “Marfuri” = 378 “Diferente de pret la 400 lei

marfuri”
3. Se inregistreaza 4428 “TVA neexigibila” (2.000 + 400) x 24% = 576

lei
371 “Marfuri” = 4428 “TVA neexigibila” 576 lei
4. Se vand marfurile din magazin cu numerar tertilor/clientilor.
5311 “Casa in lei” = % 2.976 lei

marfurilor”
4427 “TVA colectata”

576

5. La sfarsitul lunii se descarca gestiunea marfuri vandute prin

magazin.
% = 371 “Marfuri” 2.976 lei
607 “Cheltuieli privind 2.000

marfurile”
378 “Diferente de pret la 400

marfuri”

576
6. Se efectueaza operatiunea de regularizare a TVA cu ocazia

exigibilitatii.
4427 “TVA colectata” = % 576 lei
4423 “TVA de plata” 96
7. Virarea la buget a TVA de plata.
4423 “TVA de plata” = 5121 “Conturi la banci in 96 lei

lei”
8. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.

707 “Venituri din vanzarea = 121 “Profit sau pierdere” 2.400 lei
marfurilor”
121 “Profit sau pierdere” = 607 “Cheltuieli privind 2.000 lei

marfurile”
2.4. CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
SUSPENDATA DE CATRE ORGANELE VAMALE
Persoanele juridice impozabile care au beneficiat de suspendarea

platii taxei pe valoarea adaugata la Organele Vamale vor evidentia in
contabilitate operatiunile respective astfel:
Exemplificare:
1. Inregistrarea obligatiei de plata a taxei pe valoarea adaugata

evidentiate in Declaratia vamala de import pentru care beneficiaza de
suspendarea platii la Organele Vamale.
4428 “TVA neexigibila” = 446 “Alte impozite, taxe x x x lei
si varsaminte
asimilate”
2. Inregistrarea stingerii obligatiei de plata a taxei pe valoarea

adaugata evidentiate in Declaratia vamala de import (DIV), pentru care
beneficiaza de suspendarea platii la Organele Vamale.
446 “Alte impozite, taxe si = 5121 “Conturi la banci in x x x lei

varsaminte asimilate” lei”

4426 “TVA deductibila” = 4428 “TVA neexigibila” x x x lei
3. Inregistrarea stingerii obligatiei de plata a taxei pe valoarea

adaugata catre organele de stat prin compensarea efectuata.
446 “Alte impozite, taxe si = 4424 “TVA de recuperat” x x x lei

varsaminte asimilate”
4426 “TVA deductibila” = 4428 “TVA neexigibila” x x x lei
4. In situatia in care plata sau compensarea taxei pe valoarea

adaugata se efectueaza in termenele prevazute, agentii economici se
pot efectua direct urmatoarele inregistrari contabile:
In cazul platii:
4426 “TVA deductibila” = 5121 “Conturi la banci in x x x lei

lei”
In cazul compensarii:
4426 “TVA deductibila” = 4424 “TVA de recuperat” x x x lei
La persoanele juridice care nu sunt inregistrate ca platitori de

taxa pe valoarea adaugata, operatiunile de mai sus vor fi evidentiate
din punct de vedere contabil astfel:
635 “Cheltuieli cu alte = 446 “Alte impozite, taxe - cu TVA

impozite, taxe si varsaminte si varsaminte asimilate” datorata
asimilate”
446 “Alte impozite, taxe si = 5121 “Conturi la banci in - cu TVA

varsaminte asimilate” lei” platita
1. TVA – aspecte teoretice.

2. Inregistrarile contabile in cazul TVA-ului.
3. Care sunt inregistrarile contabile in cazul constatarilor de bunuri,
lipsa din gestiune, pentru care s-a dedus taxa pe valoarea adaugata
la achizitie ?
2. Inregistrari contabile pentru taxa pe valoarea adaugata in cazul
comertului en-detail (cu amanuntul sau bucata).Exemplificati.
1. Dumitru, Visan – Contabilitatea in comertul exterior, editia a II-

a, Editura Economica, Bucuresti, 1999.
2. Hennie van Greuning – International financial reporting

standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009.

conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP nr.2374/2007 si
OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008
si 2010.

Hyperion, 2011.

5. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a

autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada
2000-2011.

OPERATII GENERALE PRIVIND SUBVENTIILE

PENTRU INVESTITII

cunostinte despre :
inregistrarile contabile referitoare la subventiile de primit
inregistrarile contabile referitoare la primirea subventiei
inregistrarile contabile referitoare la achizitionarea bunului

pentru care s-au facut demersuri (un utilaj)
inregistrarile contabile referitoare la plata datoriei fata de

furnizorul de imobilizari
inregistrarile contabile referitoare la amortizarea lunara a

bunului de folosinta indelungata (utilajului)
decontarile contabile referitoare la inregistrarea lunara in

contul de venituri a unei plati din subventii.
3.1. Operatii generale privind subventiile pentru investitii

3.1. OPERATII GENERALE PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU
INVESTITII
Subventiile pentru investitii sunt privite drept sume cu titlul

gratuit, nerambursabile si foarte important, nepurtatoare de dobanda
in scopul finantarii unor investitii pe termen lung.
Contabilitatea subventiilor pentru investitii se realizeaza cu

ajutorul contului 131 “Subventii pentru investitii”.
Alte conturi specifice utilizate sunt: 445 “Subventii” si contul

7584 “Venituri din subventii pentru investitii”.
Exemplificari:
1. Se inregistreaza subventiile de primit.
445 “Subventii” = 131 “Subventii pentru x x x lei

investitii”
2. Primirea subventiei.
5121 “Conturi la banci in lei” = 445 “Subventii” x x x lei
3. Achizitionarea bunului pentru care s-au facut demersuri (un

utilaj).
% = 404 “Furnizori de x x x lei

2131 “Echipamente imobilizari” x x x

tehnologice”
4426 “TVA deductibila”

x x x
4. Plata datoriei fata de furnizorul de imobilizari.
404 “Furnizori de imobilizari” = 5121 “Conturi la banci in x x x lei

lei”
5. Amortizarea lunara a bunului de folosinta indelungata

(utilajului).
6811 “Cheltuieli de = 2813 “Amortizarea x x x lei

exploatare privind investitiilor mijloacelor
amortizarea imobilizarilor” de transport, animalelor,
plantatiilor”
6. Inregistrarea lunara in contul de venituri a unei plati din

subventii.
131 “Subventii pentru = 7584 “Venituri din x x x lei

investitii” subventii pentru
investitii”

1. Ce sunt subventiile pentru investitii? Dati exemple.

2. Inregistrarea contabila in cazul primirii subventiei pentru investitii.
3. Cum se inregistreaza din punct de vedere contabil amortizarea
lunara a bunului de folosinta indelungata (utilajului)?
3.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE

INVATARE

2000-2011.

activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura Sitech,
Craiova, 2011.
3. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima

data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si
OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.


agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti, 2008-
2011.

PRINCIPALELE INFORMATII SI SITUATII PRACTICE

PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI

cunostinte despre :
contabilitatea trezoreriei
cash-flow
titlurile de plasament
casa si conturi la banci
contabilitatea disponibilitatilor in valuta
4.1. Principalele informatii si situatii practice privind contabilitatea

trezoreriei.

4.1. PRINCIPALELE INFORMATII SI SITUATII PRACTICE

PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI
In tara noastra, contabilitatea trezoreriei asigura evidenta

clara si la zi a urmatoarelor informatii/situatii importante:
(i) existenta si miscarea actiunilor detinute la entitatile afiliate

(denumite si titluri de plasament),
(ii) a altor investitii pe termen scurt,
(iii) a disponibilitatilor in conturi la banci si/sau casierie,
(iv) a creditelor bancare pe termen scurt,
(v) a altor valori de trezorerie.
Cash-flow reprezinta „un proces de transformare succesiva In

decursul unei perioade de timp a banilor, in stocuri, creante şi apoi din
nou in lichiditati, şi care reprezinta sângele vietii oricarei companii.
Daca acest circuit este incetinit in mod determinant, starea de
insolvabilitate poate sa apara”, este de parere profesorul american
Robert Higgins.
Suntem de acord numai partial cu opinia distinsului profesor,

care a prezentat intr-un mod simplist circuitul banilor intr-o
intreprindere numai prin prisma activitatii de productie, desfacere şi
incasare, omitând din vedere, faptul ca procesul de „creare a
banilor” intr-o intreprindere este mult mai complex, fiind influentat de
o serie de factori interni sau factori externi procesului respectiv.
„Starea de cash-flow - sustin profesorii americani Belverd E.

Needles Jr., Henry R.Anderson & James C.Caldwell - este o stare
financiara care arata sursele şi utilizarile banilor intr-un exercitiu
financiar.”

Cu alte cuvinte, distinşii profesori pun semnul egalitatii intre

fluxul de numerar şi fluxul de fonduri, opinie care intr-o viziune globala
poate fi acceptata.
Cu toate acestea, abordarea fluxului de numerar prin prisma

fluxului de fonduri, nu poate fi acceptata de noi, intrucat, in primul
rând, mişcarea fondurilor nu surprinde viabilitatea activitatilor de
exploatare, de investitii şi de finantare.
Pe de alta parte, in viziunea anglo-americana variatia trezoreriei

reprezinta o componenta a surselor de finantare a activitatii totale a
intreprinderii.
Titlurile de plasament – sunt de fapt investitii pe termen scurt,

reprezentate prin actiunile si obligatiunile emise si rascumparate in
vederea realizarii unui excedent intr-un termen scurt. Comisioanele si
alte cheltuieli similare efectuate cu ocazia cumpararii titlurilor de
plasament se inregistreaza in contabilitate direct in conturile de
cheltuieli ale exercitiului.
Pentru deprecierea investitiilor pe termen scurt detinute ca active

circulante, la sfarsitul exercitiului financiar N, cu ocazia inventarierii, pe
seama cheltuielilor, se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare. La
iesire din gestiunea entitatii a investitiilor pe termen scurt, eventualele
ajustari pentru pierderi de valoare se anuleaza.
Casa si conturi la banci - cuprind: disponibilitatile in lei si

valute (devize), creditele bancare pe termen scurt, inclusiv dobanzile
aferente, valorile de incasat, conturi curente, dobanzi de platit si de
incasat, sumele virate sau depuse la banci in numerar sau prin
mandate postale, pe baza de documente prezentate entitatii si
neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont
distinct.
Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca

in parte. Contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci sau in casieria

societatii, precum si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si

platilor efectuate, se tine distinct in lei si in valuta.
Contabilitatea disponibilitatilor in valuta aflate in banci sau

in casieria societatii, precum si a miscarii acestora, se tine distinct
pentru activitati fara scop patrimonial si separat pentru activitati
economice. Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se
inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca
Nationala a Romaniei.
Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in

contabilitate la cursul utilizat de Banca Comerciala Romana, la care se
efectueaza licitatia cu valuta, acreditive si depozite pe termen scurt in
valuta, fara ca acestea sa genereze in contabilitate diferente de curs
valutar (±).
1. Contabilitatea provizioanelor.
2. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung.
3. Contabilitatea acreditivelor in lei si valuta.

Hyperion, 2011.


2000-2011.

Craiova, 2011.

OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.

2011.
6. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura

CECCAR, Bucuresti, 2010.

CONTABILITATEA INVESTITIILOR PE TERMEN

SCURT

cunostinte despre :
investitii, investitii pe termen scurt
inregistrarile contabile referitoare la investitii pe termen

scurt
5.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt
5.1. CONTABILITATEA INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT
Investitii pe termen scurt se evalueaza la costul de

achizitie/pretul de cumparare sau la valoarea stabilita potrivit
contractelor incheiate intre parti.

Contabilitatea se tine cu ajutorul Clasei 5 de conturi, Grupa 50

“Investitii pe termen scurt”, formata din urmatoarele conturi sintetice
de gradul I:
contul 501 “Actiuni detinute la entitatile afiliate” (A) ;
contul 505 “Obligatiuni emise si rascumparate” (A);
contul 506 “Obligatiuni” (A);
contul 508 “Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate” (A);
contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen
scurt” (P).
Exemplificare:
1. Entitatea X rascumpara 1.000 obligatiuni a 5 lei bucata, iar plata

se face in numerar.
505 “Obligatiuni emise si = 5311 “Casa in lei” 5.000 lei

rascumparate”
2. Se inregistreaza anularea obligatiunilor emise si

rascumparate.
161 “Imprumuturi din = 505 “Obligatiuni emise si 5.000 lei

emisiuni de obligatiuni” rascumparate”
3. Entitatea cumpara 200 obligatiuni la un pret de 5 lei bucata,

cu plata prin virament.

506 “Obligatiuni” = 5121 “Conturi la banci in 1.000 lei

lei”
4. Ulterior, aceasta entitate vinde 100 bucati cu 6 lei bucata, cu

incasare pe loc in numerar.
5311 “Casa in lei” = % 600 lei
506 “Obligatiuni” 500
764 “Venituri din 100

investitii
financiare cedate”
5. Dupa 7 zile, entitatea vinde 100 obligatiuni cu 4,90 lei bucata.
% = 506 “Obligatiuni” 500 lei
5311 “Casa in lei” 490
664 “Cheltuieli privind 10

investitiile financiare
cedate”
1. Ce reprezinta investitiile pe termen scurt?
2. Cum se inregistreaza din punct de vedere contabil anularea
obligatiunilor emise si rascumparate?

3. Cum se inregistreaza in contabilitate vanzarea si incasarea in

numerar (in lei) a unor produse achizitionate anterior?


Hyperion, 2011.

2000-2011.

OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.

2011.

OPERATIUNILE DE ACOPERIRE A FLUXURILOR DE

TREZORERIE IMPOTRIVA RISCURILOR

cunostinte despre :
tehnicile de protectie contra riscurilor financiare
hedging-ul
tratamentul contabil specific hedging-ului
variatiile de valoare ale instrumentului de acoperire
variatiile de valoare ale instrumentului acoperit
6.1. Aspectele teoretice
6.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni

6.1. ASPECTELE TEORETICE PRIVIND OPERATIUNILE DE
ACOPERIRE A FLUXURILOR DE TREZORERIE IMPOTRIVA
RISCURILOR
Pe pietele internationale actuale, una dintre cele mai utilizate

tehnici de protectie contra riscurilor financiare este acoperirea
(hedging-ul).
Din perspectiva economica, intr-o relatie de acoperire prezinta

importanta realizarea compensarii riscurilor si reducerea expunerilor,
efectele economice ale unei asemenea operatiuni fiind aceleasi,
indiferent de tipul riscului financiar acoperit.
Din punct de vedere contabil, hedging-ul presupune

desemnarea unuia sau mai multor instrumente de acoperire, astfel
incat modificarea valorii juste a acestora sa compenseze, total sau
partial, modificarile valorii juste/fluxurilor de trezorerie aferente unui
element acoperit.
Consecintele contabile ale acestui tratament difera in functie de

clasificarea operatiunii in una dintre aceste trei categorii:
(i) acoperirea valorii juste,
(ii) acoperirea fluxurilor de trezorerie
(iii) acoperirea investitiei nete in entitati externe.
De aceea, contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscurilor

(hedge accounting) reprezinta un tratament contabil special care
urmareste cunoasterea concomitenta (in contul 121 “Profit sau
pierdere”), imediata sau amanata, a castigurilor si pierderilor aferente
tranzactiei de acoperire si elementului acoperit.
Operatiunile de acoperire a fluxurilor de trezorerie sunt cele in

care elementul acoperit este un flux de trezorerie viitor, aferent fie

unui activ sau unei datorii detinute, fie unei tranzactii prognozate si
foarte probabile.
Din cauza riscurilor foarte numeroase ce caracterizeaza

activitatea economica actuala, firmele nu mai sunt multumite doar cu
protejarea expunerilor din bilant sau a angajamentelor ferme. In
prezent, sunt necesare si operatiuni de acoperire a tranzactiilor
prognozate.
Acestea difera de angajamentele ferme prin urmatoarele

trasaturi 3:
tranzactiile ferme au termene fixe si sunt cerute, spre deosebire

de cele anticipate, care nu au termene stabilite si sunt nesigure;
riscul major legat de angajamentele ferme este cel al variabilitatii

fluxurilor viitoare de trezorerie din cauza modificarii ratelor de
schimb/de dobanda, in timp ce in cazul tranzactiilor prognozate
variabilitatea fluxurilor este si mai mare ca urmare a riscului de pret si
a celui de neincredere a tranzactiei. Din aceste motive, protejarea
fluxurilor de trezorerie impotriva riscurilor este mai des intalnita la
tranzactiile anticipate decat la angajamentele ferme.
6.2. TRATAMENTUL CONTABIL SPECIFIC ACESTOR TIPURI DE

4
OPERATIUNI
Importanta acestui tip de tratament contabil consta in aceea

ca, partea eficienta a operatiunii de acoperire a fluxurilor de trezorerie
se recunoaste in capitalurile proprii pana cand elementul protejat
afecteaza rezultatul net al perioadei5.
3
A.J.Pahler, Advanced Accounting. Concepts and Practice, 8 th edition, Thomson
South-Western, Ohio, 2003.
4
Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.
5
J. Okochi, Cash Flow Hedging’s Impact on Book Valuation, London, 2002.

Din acest motiv, in cazul existentei unui numar insemnat de

astfel de operatiuni de acoperire si al recunoasterii unor sume
importante in capitalurile proprii, investitorii unei intreprinderi trebuie
sa acorde atentie sporita capitalurilor sale proprii atunci cand iau
decizii economice.
In cele mai multe cazuri, este indicata consultarea unui specialist

independent inainte de efectuarea investitiei intr-o societate care
realizeaza operatiuni de acoperire a fluxurilor de trezorerie.
Tratamentul contabil:
Variatiile de valoare ale instrumentului de acoperire sunt

recunoascute fie in capitalurile proprii, daca sunt asociate acoperirii
eficiente a riscurilor, fie in rezultatul net al perioadei, daca acoperirea
nu este eficienta6;
Variatiile de valoare ale instrumentului acoperit, care sunt

inregistrate in capitalurile proprii, sunt reprezentate de minimum dintre
castigurile/ pierderile cumulate aferente instrumentului de acoperire
care au compensate, inca de la inceput, modificarile fluxurilor de
trezorerie viitoare previzionate, exclusiv partea ineficienta a acoperirii,
pe de o parte, si valoarea justa a modificarilor cumulate ale fluxurilor
de trezorerie viitoare ale elementului acoperit, de la inceperea relatiei
de acoperire, pe de alta parte;
Orice parte din profitul sau pierderea asociata instrumentului de

acoperire, considerata ineficienta va fi imediat reflectata in rezultatul
perioadei sau in capitalurile proprii (daca instrumentul de acoperire
este un activ disponibil pentru vanzare);
6
Partea ineficienta a instrumentului derivat de acoperire se recunoaste in contul de
rezultate. Ineficienta instrumentului nederivat de acoperire se inregistreaza in
rezultatul net sau in capitalurile proprii, dupa caz.

Un element specific exclus din dimensiunea castigului sau pierderii

aferente fluxurilor de trezorerie ale instrumentului de acoperire va fi
recunoscut in contul 121 “Profit sau pierdere” al perioadei respective.
1. Acoperirea (hedging-ul) – aspecte teoretice.
2. Tranzactiile ferme.
3. Angajamentele ferme.
4. Contabilitatea operatiunilor de regularizare si asimilate.


si 2010.

Craiova, 2011.

OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.


6. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si

modificata ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul
nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.

8. x x x Colectia de revista: Contabilitatea, expertiza si auditul

afacerilor, Editura CECCAR, Bucuresti, pe perioada 2009-2010.

CONTABILITATEA TRANZACTIILOR LA BANCI

cunostinte despre :
inregistrarile contabile ale diverselor operatiuni bancare in
lei

valuta
7.1. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni bancare in
lei
7.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni
Cu ajutorul conturilor din Clasa 5 “Conturi de trezorerie”, Grupa

51 “Conturi la banci” se reflecta in contabilitatea bancilor urmatoarele
operatiuni economico-financiare privind cecuri de incasat, avansuri de

trezorerie, dobanzi de incasat, acreditive in lei, lichiditatile si creditele

bancare pe termen scurt si dobanzile aferente acestora etc.
Conturile sintetice de gradul I din aceasta grupa:
- contul 511 “Valori de incasat” (A);
- contul 512 “Conturi curente la banci” (B);
- contul 518 “Dobanzi” (B);
- contul 519 “Credite bancare pe termen scurt” (P).
7.1. REFLECTAREA IN CONTABILITATE A DIVERSELOR

7
OPERATIUNI BANCARE IN LEI
Exemplificari:
1. Se primeste o fila de CEC de la un client pentru marfurile

livrate, in valoare de 1.400 lei.
5112 “Cecuri de incasat” = 411 “Clienti” 1.400 lei
2. Se incaseaza fila de CEC in valoare de 1.400 lei prin

intermediul bancii.
5121 “Conturi la banci in = 5112 “Cecuri de incasat” 1.400 lei

lei”
3. Se depune la banca numerar in suma de 2.000 lei.
581 “Viramente interne” = 5311 “Casa in lei” 2.000 lei
7

5121 “Conturi la banci in = 581 “Viramente interne” 2.000 lei

lei”
4. Se achita un efect comercial in valoare de 3.000 lei prin

intermediul serviciilor bancii.

lei”
5. Se inregistreaza dobanda bancara cuvenita agentului

economic pentru disponibilul aflat la banca, la termen de 12 luni in
suma de 200 lei.
5187 “Dobanzi de incasat” = 766 “Venituri din dobanzi” 200 lei
6. Se incaseaza dobanda bancara conform extrasului de cont.
5121 “Conturi la banci in = 5187 “Dobanzi de incasat” 200 lei

lei”
7. Se acorda un avans de 400 lei administratorului firmei.
542 “Avansuri de = 5311 “Casa in lei” 400 lei

trezorerie”
8. La sosirea din delegatie, administratorul prezinta documentele

justificative (bilete de calatorie, chitanta hotel) suma de 300 lei, din
care, TVA 48 lei, iar suma necheltuita o depune la casierie.

% = 542 “Avansuri de 400 lei

trezorerie”
625 “Cheltuieli cu 252
deplasari,
detasari si transferari”
60
4426 “TVA deductibila”
88
5311 “Casa in lei”
9. Se achita salariile personalului in suma de 20.000 lei.
421 “Personal-salarii = 5311 “Casa in lei” 20.000 lei

datorate”
10. Se deschide un acreditiv pentru plata marfurilor in suma de

5.000 lei.
581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la banci in 5.000 lei

lei”
5411 “Acreditive in lei” = 581 “Viramente interne” 5.000 lei
11. Furnizorului i se achita suma de 4.000 lei, inclusiv TVA 24%,

plata se face din acreditivul constituit la banca.
401 “Furnizori” = 5411 “Acreditive in lei” 4.000 lei
12. Diferenta neconsumata din acreditiv se restituie la banca

(5.000 lei – 4.000 lei) = 1.000 lei.

581 “Viramente interne” = 5411 “Acreditive in lei” 1.000 lei

lei”
13. Se obtine un credit bancar pe termen scurt in valoare de

3.000 lei, dobanda aferenta fiind de 100 lei.
5121 “Conturi la banci in = 5191 “Credite bancare pe 3.000 lei

lei” termen scurt”
666 “Cheltuieli privind = 5198 “Dobanzi aferente 100 lei

dobanzile” creditelor bancare pe
termen scurt”
14. Se incaseaza in numerar suma de 2.000 lei reprezentand

incasari din vanzarea marfurilor (unitatea nu este platitoare de TVA).
5311 “Casa in lei” = 707 “Venituri din vanzarea 2.000 lei

marfurilor”
15. Suma incasata se depune la banca.
581 “Viramente interne” = 5311 “Casa in lei” 2.000 lei

lei”
16. Conform extrasului de cont al bancii, se incaseaza de la

clienti contravaloarea marfurilor vandute in suma de 6.000 lei.

5121 “Conturi la banci in = 411 “Clienti” 7.000 lei

lei”
7.2. REFLECTAREA IN CONTABILITATE A DIVERSELOR

8
OPERATIUNI BANCARE IN VALUTA
Acordarea si justificarea avansurilor de trezorerie in valuta

pentru deplasari in interes de serviciu in strainatate se face pe baza
Ordinului de deplasare, iar disponibilul se ridica de la casieria societatii.
Drepturile banesti de delegare, detasare si deplasare in interersul

serviciului sunt deductibile numai in limita prevederilor cuprinse in
actele normative in vigoare, constatate prin documente justificative.
Legea nr.571/2003 - privind Codul fiscal prevede: “Suma

cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru
deplasari in strainatate (in valuta) si in Romania (in lei), este in limita
a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care
contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii
precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata
salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in
exercitiul financiar curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la
nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in special”.
Pentru a reda inregistrarile contabile care se efectueaza in

contabilitate in legatura cu acordarea si justificarea avansurilor de
trezorerie in valuta, se prezinta urmatoarea situatie intalnita in practica
agentilor economici.
Exemplificare:
- Suma avansului in valuta acordat:………….………………………..... 2.000 euro
8

- Cursul valutar al monedei euro la data acordarii avansului: 4,25 lei/
euro
- Cheltuieli in valuta efectuate in interesul serviciului (diurna, 1.800 euro

cazare, transport)...........................................................
- Cursul valutar al monedei euro la data depunerii decontului\ 4,30 lei/
de cheltuieli efectuate: ……………………................................. euro
- Cursul valutar al monedei euro la data platii diferentelor

cheltuite in plus in valuta: ……………………………………………………. -
Din informatiile prezentate mai sus, se observa ca suma totala a

cheltuielilor in valuta efectuate cu ocazia deplasarii in strainatate in
interesul serviciului (1.800 euro) este mai mica decat avansul de
trezorerie acordat in valuta (2.000 euro), iar cursul valutar al monedei
in euro la data justificarii avansului (4,30 lei/euro) este mai mare decat
cel de la data primirii avansului spre decontare (4,25 lei/euro).
Inregistrari contabile9:
1. Inregistrarea numerarului in valuta ridicate din contul de

disponibilitati din banca pe baza documentatiei prezentate bancii
(2.000 euro x 4,25 lei/euro = 8.500 lei).
581 “Viramente interne” = 5124 “Conturi la banci in 8.500 lei

valuta”
2. Inregistrarea in contabilitate a societatii in “Registrul de casa

in valuta” a sumei in valuta ridicate de la banca (2.000 euro x 4,25
lei/euro = 8.500 lei).
9

5314 “Casa in valuta” = 581 “Viramente interne” 8.500 lei
3. Inregistrarea acordarii avansului de trezorerie pe baza

dispozitiei de plata catre casierie (2.000 euro x 4,25 lei/euro = 8.500
lei).
542 “Avansuri de = 5314 “Casa in valuta” 8.500 lei

trezorerie”
4. Inregistrarea cheltuielilor de deplasare efectuate in valuta in

interesul serviciului conform Decontului de cheltuieli si a documentelor
justificative prezentate in contabilitate (bilete de avion, note de plata
hotel, transport, etc.): (1.800 euro x 4,25 lei/euro) = 7.650 lei.
625 “Cheltuieli cu = 542 “Avansuri de 7.650 lei

deplasari, tezorerie”
detasari si transferari”
5. Inregistrarea sumei (in valuta) depuse la casierie societatii din

avansul primit de la trezorerie pe baza Dispozitiei de incasare de catre
casieria societatii si a Chitantei pentru operatii in valuta: (200 euro x
4,30 lei/euro = 860 lei).
5314 “Casa in valuta” = % 860 lei
(200 euro x 4,25 lei/euro) = 542 “Avansuri de 850

850 lei, trezorerie”
10
(200 euro x 0,05 lei/euro) = 765 “Venituri din diferente
10 lei.
de curs valutar”

1. Contabilitatea viramentelor interne.
2. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul unitatii.
3. Contabilitatea dobanzilor datorate tertilor.
4. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare.

2011.


nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.




INFORMATII SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND

CHELTUIELILE10

cunostinte despre :
cheltuielile intreprinderii si/sau agentilor economici
pierderile intreprinderii si/sau agentilor economici
cheltuielile de exploatare si structura lor
cheltuielile financiare si structura lor
cheltuieli extraordinare si structura lor
cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru

depreciere sau pierdere de valoare si structura lor
inregistrarile contabile referitoare la cheltuielile privind stocurile

valuta
8.1. Aspectele teoretice
8.2. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
10

8.1. ASPECTELE TEORETICE
In general cheltuielile intreprinderii si/sau agentilor economici

sunt definite ca fiind valori platite sau de platit in momentul in care se
contracteaza obligatia financiara fata de furnizori pentru materiile
prime primite, materiale, produse, produse finite, semifabricate,
diferite stocuri, lucrari, servicii prestate, cheltuieli cu personalul,
amortizarile si ajustarile, provizioanele, decontari cu bugetul statului,
precum si diferite cheltuieli financiare si extraordinare etc.
Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice curente

sau viitoare si pot rezulta sau nu, ca urmare a desfasurarii activitatii
curente a entitatii in cadrul fiecarui exercitiu financiar.
“Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale

utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte
contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a
efectuat, la imobilizarile corporale sau drept cheltuieli in perioada in
care au fost efectuate in functie de beneficiile economice aferente,
similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale
proprii”11.
Contabilitatea cheltuielilor intr-o intreprindere se tine pe diferite

feluri de cheltuieli, si anume dupa natura lor:
(i) Cheltuieli de exploatare, in care se cuprind:
- materiile prime,
11
Conform cu OMEF nr.2374/12.XII.2007, Art.III, pct.6 (2).

- materiale consumabile,
- materiale auxiliare,
- costul de achizitie al materialelor pentru ambalat nestocate si al
obiectelor de inventar consumate trecute direct pe cheltuieli,
- costul energiei si apei consumate, valoarea animalelor si
pasarilor,
- costul marfurilor vandute si ambulate etc.;
(ii) Cheltuieli financiare cuprind:
- pierderi din creante legate de participatii;
- cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferentele de
curs valutar nefavorabile (-),
- cheltuieli privind dobanzile pentru imprumuturile acordate de
banci pentru exercitiul financiar in curs,
- sconturi si reduceri acordate clientilor, pierderi din creante de
natura financiara si altele;
(iii) Cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente

extraordinare);
(iv) Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile

pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu
impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se
evidentiaza distinct, in functie de natura lor.
Toate conturile din Clasa 6 de conturi “Conturi de cheltuieli” sunt

conturi cu functia contabila de activ, deci, incep sa functioneze prin a

se debita in cursul fiecarei luni (perioade de gestiune:

luna/semestru/an) si se crediteaza provizoriu la sfarsitul fiecarei
perioade de raportare, iar rezultatul definitiv al exercitiului financiar se
stabileste anual si reprezinta soldul final al contului 121 “Profit sau
pierdere”.
Conturile sintetice de gradul I (formate din trei cifre) din aceasta

clasa de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice (formate din patru
cifre), in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau
potrivit necesitatilor proprii ale fiecarei entitatii. Cheltuielile legate de
emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct In
capitalurile proprii ale entittatii (contul 149 “Pierderi legate de
emiterea, rãscumpãrarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii”) atunci când nu sunt
Indeplinite conditiile pentru recunoasterea lor ca imobilizãri
necorporale (contul 201 “Cheltuieli de constituire”).
Clasa 6 de conturi “Conturi de cheltuieli” este formata din 10

grupe de conturi, si anume12:
Grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile”;
Grupa 61 “Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de

terti”;
Grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”;
Grupa 63 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte

asimilate”;
Grupa 64 “Cheltuieli cu personalul”;
Grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare”;
Grupa 66 “Cheltuieli financiare”;
Grupa 67 “Cheltuieli extraordinare”;
12
Potrivit Planului de Conturi General (PCG).

Grupa 68 “Cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru deprecierea sau pierderea de valoare”;
Grupa 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”.
In continuare se prezinta principalele tipuri de inregistrari

contabile13 privind cheltuielile societatii comerciale X.
14
8.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND STOCURILE
Exemplificare:
1. Includerea in cheltuielile exercitiului a materiilor prime

constatate lipsa, la pretul standard de 150 lei si a diferentei de pret
(100 lei / 2.000 lei = 0,05; 0,05 x 150 lei = 8 lei) aferente acestor
active circulante iesite din gestiunea unitatii in acest mod.
601 “Cheltuieli cu materiile = % 158 lei

prime”
301 “Materii prime” 150
308 “Diferente de pret 8
la materii prime
si
materiale”
13
Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata prin Legea nr.86/2008, Art.III, pct.6
(2), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.292/15.IV.2008, dandu-se
textelor o noua numerotare.
14

2. Darea in productie a materiilor prime in valoare de 1.850 lei.

Diferenta de pret in plus aferenta activelor iesite din gestiunea entitatii
prin includerea lor pe cheltuieli este de 93 lei (0,05 x 1.850 lei = 93
lei).
601 “Cheltuieli cu materiile = % 1.943 lei

prime” 301 “Materii prime” 1.850
308 “Diferente de pret la 93

materii prime si
materiale”
3. La sfarsitul lunii august anul N (2011) se face transferul

intregului sold de 2.100 lei al contului de cheltuieli cu materiile prime
in contul de calcul al rezultatului exercitiului.
121 “Profit sau pierdere” = 601 “Cheltuieli cu 2.100 lei

materiile prime”
4. In cursul lunii septembrie anul N, se efectueaza un inventar

intermitent si se constata un plus de materii prime, in valoare de 125
lei.
301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu 250 lei

materiile prime”

Aplicatia 1
La data de 1 august anul 2011 (anul N), soldul contului 301

“Materii prime” este de 1.000 lei, exprimat in costul de achizitie.
Peste cateva zile se dau in consum materii prime in valoare de

doar 980 lei, intrucat diferenta de 20 lei, reprezinta perisabilitati care
nu pot fi imputate.
Materiile prime ramase in sectie la sfarsitul lunii august sunt in

valoare de 150 lei. Pentru aceasta suma se elibereaza un Bon de
predare-transfer-restituire si un Bon de consum pentru luna august
(anul N).
La finele luni se constata un plus de inventar in suma de 18 lei.
1. Se inregistreaza iesirea din gestiunea entitatii a materiilor

prime degradate, in valoare de 20 lei.
601 “Cheltuieli cu materiile = 301 “Materii prime” 20 lei

prime”
2. Darea in productie a materiilor prime in valoare de 980 lei, in

baza Bonului de consum nr.11 din 10 august anul N.

prime”

3. Scaderea din volumul cheltuielilor cu materiile prime a sumei

de 150 lei, reprezentand valoarea acestor bunuri ramase neconsumate
la finele lunii august, conform documentului de restituire.
301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu 150 lei

materiile prime”
4. La sfarsitul lunii august, conform notei contabile se face

transfer a intregului sold de 850 lei al contului de cheltuieli cu materiile
prime la contul 121 “Profit sau pierdere”.
121 “Profit sau pierdere” = 601 “Cheltuieli cu 850 lei

materiile
prime”
5. Se inregistreaza darea in consum a materiilor prime ramase in

Sectia de productie in valoare de 150 lei, conform Bonului de consum
nr.1 din data de 1 septembrie anul N, inregistrarea plusului in suma de
18 lei constatat la inventariere la finele lunii si inchiderea contului de
cheltuieli la finele exercitiului financiar cu soldul sau de 132 lei.

prime”
301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu materiile 18 lei

prime”
121 “Profit sau pierdere” 601 “Cheltuieli cu materiile

= 132
prime” lei

Aplicatia 2
In gestiunea societatii comerciale X, materialele existente pe

stoc la data de 30 septembrie anul N se compun din urmatoarele
elemente:
- Materiale auxiliare………………………………………………………………. 1.000

lei
- Combustibili………………………………................................... 3.800
lei
- Materiale pentru ambalat………………………………………………….. 200 lei
- Piese de schimb…………………………………………………………………… 1.400

lei
- Seminte si materiale de plantat………………………………………… 500 lei
- Furaje…………………………………………………………………………………… 400 lei
- Alte materiale consumabile………………………………………………… 900 lei
TOTAL: ……………………………………………………………… 8.200

lei
Toate materialele consumabile au fost date in consum, iar la

finele lunii septembrie anul N se restituie la magazin piese de schimb
in valoare de 100 lei si materiale pentru ambalat in suma de 50 lei.
La inventarierea efectuata pe data de 15 octombrie anul N se

constata lipsuri de materiale pentru ambalat neimputabile in valoare de
10 lei.

1. Se inregistreaza includerea in cheltuielile exercitiului financiar

curent a materialelor consumabile la un cost de achizitie de 8.200 lei,
conform bonurilor de consum.
601 “Cheltuieli cu materialele = 3021 “Materiale auxiliare” 1.000 lei

auxiliare”
6022 “Cheltuieli privind = 3022 “Combustibili” 3.800 lei

combustibilul”

= 3023 “Materiale pentru 200 lei
materialele pentru
ambalat”
ambalat”
6024 “Cheltuieli privind piesele

de schimb” 3024 “Piese de schimb”
= 1.400 lei

semintele si materialele de
= 3025 “Seminte si 500 lei
plantat” materiale de
6026 “Cheltuieli privind plantat”
furajele” 3026 “Furaje”

= 400 lei
6028 “Cheltuieli privind alte
materiale consumabile”
3028 “Alte materiale
= consumabile” 900 lei
2. Se inregistreaza restituirea la magazin a pieselor de schimb

ridicate in plus in valoare de 100 lei si a materialelor pentru ambalat
nefolosite in suma de 50 lei, in baza Bonului de predare-transfer-
restituire.

3024 “Piese de schimb” = 6024 “Cheltuieli privind piesele 100 lei

de schimb”

3023 “Materiale pentru = 50 lei
ambalat” materialele pentru
ambalat”
3. Inchiderea la sfarsitul exercitiului a conturilor de cheltuieli cu

materialele consumabile pentru intregul sold de 8.050 lei, in baza notei
contabile din data de 30 septembrie anul N.
121 “Profit sau pierdere” = % 8.050 lei
6021 “Cheltuieli cu 1.000

materialele auxiliare”

3.800
combustibilul”

150
materialele pentru
ambalat”

piesele de schimb” 1.300

semintele si materialele
500
de plantat”

furajele”
400
6028 “Cheltuieli privind alte
materiale consumabile”

900
4. Iesirea din gestiunea societatii comerciale X a materialelor

pentru ambalat neimputabile in valoare de 10 lei, constatate lipsa la
inventarierea efectuata in data de 15 octombrie anul N.
6023 “Cheltuieli privind = 3023 “Materiale pentru 10 lei

materialele pentru ambalat” ambalat”
5. Se inregistreaza la sfarsitul perioadei de gestiune (31

octombrie anul N) a contului de cheltuieli privind materialele pentru
ambalat cu intregul sold in suma de 10 lei.
121 “Profit sau pierdere” = 6023 “Cheltuieli privind 10 lei

materialele pentru
ambalat”
1. Cheltuieli – aspecte teoretice.
2. Clasificarea cheltuielilor.
3. Care sunt inregistrarile contabile in cazul cheltuielilor privind
stocurile?

4. Cum se inregistreaza cheltuielile in contabilitate la sfarsitul fiecarei

luni?
5. Contabilitatea operatiunilor in curs de clarificare.
6. Contabilitatea ambalajelor.
7. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si
productiei in curs de executie.
8. Contabilitatea impozitelor si taxelor locale.
9. Contabilitatea privind impozitul pe profit.
8.4. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII



si 2010.

Hyperion, 2011.

2000-2011.

INFORMATII SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND

VENITURILE15

cunostinte despre :
venitul contabil
cresterea sau reducerea rezultatelor perioadei curente
veniturile din activitati curente si structura lor
valoarea justa
contabilitatea cifrei de afaceri
contabilitatea veniturilor extraordinare
9.1. Apectele teoretice
9.2. Contabilitatea cifrei de afaceri
9.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare
15

9.1. APECTELE TEORETICE
IAS 18 “Venituri din activitati curente” stabileste criterii care

trebuiesc indeplinite inainte ca venitul din activitati curente sa fie
obtinut (si prin urmare recunoscut) in situatiile financiare intocmite pe
baza de IFRS 216.
Venitul contabil este generat atunci cand veniturile din

activitatile curente si cheltuielile asociate acestora sunt recunoscute in
contul 121 “Profit sau pierdere”. Principiile de recunoastere si de
independenta sunt cele care determina momentul in care are loc
recunoasterea in contul de profit sau pierdere.
Atunci cand o societate isi prezinta in mod intentionat rezultatele

financiare sau conditia financiara, sau ambele, ea desfasoara o
manipulare financiara. In general, societatile se angajeaza in astfel de
activitati cu scopul de a-si ascunde problemele operationale. Cand
societatile sunt prinse, se confrunta cu pierderea increderii
investitorilor in conducere si cu o cadere ulterioara a pretului actiunilor
societatii in cauza.
Cele doua strategii de baza care fundamenteaza toate

manipularile contabile specifice sunt:
(1) Cresterea rezultatelor perioadei curente prin supraevaluarea

veniturilor din activitatile curente si a castigurilor sau prin
subevaluarea cheltuielilor;
(2) Reducerea rezultatelor perioadei curente prin subevaluarea

veniturilor din activitatile curente sau supraevaluarea cheltuielilor.
Exista probabilitatea ca o societate sa adopte o astfel de strategie

pentru a-si transfera rezultatele intr-o alta perioada de gestiune in care
acestea ar putea fi necesare.
16
Standardele Internationale de Raportare Financiara 2, editor CECCAR, Bucuresti,
2009.

Veniturile din activitati curente sunt definite ca fiind, intrarea

bruta a beneficiilor economice aparute in cursul normal al activitatii,
din cursul unei perioade de gestiune sau care se materializeaza in
cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat contributiile din partea
participantilor la capital.
IAS 18 “Venituri dun activitati curente”, vizeaza tratamentul

contabil al veniturilor din urmatoarele tipuri de activitati:
vanzarea de bunuri;
prestarea de servicii;
utilizarea de catre altiii a activelor entitatii purtatoare de dobanzi

(IAS 39 “Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”);
redevente;
dividende (IAS 39 “Instrumente financiare: recunoastere si

evaluare”).
Veniturile din activitati curente exclud:
sumele colectate in numele unor terte parti, de exemplu, TVA;
venitul aferent contractelor de leasing (IAS 17 “Leasing”);
investitiile contabilizate prin punere in echivalenta (IAS 28

“Investitii in entitati asociate”);
contractele de asigurari (IFRS 2 “Standardele Internationale de

Raportare Financiara 2”);
modificarile valorii juste a activelor si datoriilor financiare (IAS 39

“Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”);
recunoasterea initiala si modificarile valorii juste a activelor

biologice (IAS 41 “Agricultura”).
Valoarea justa este suma pentru care un activ poate fi

tranzactionat sau o datorie poate fi decontata, intre parti interesate, in

cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii

obiective.
Randamentul efectiv al unui activ este rata dobanzii necesara

pentru actualizarea fluxurilor viitoare de intrari si de numerar,
preconizate sa apara de-a lungul duratei de viata a activului, pentru a
egala valoarea contabila initiala a activului.
Vanzari plus service se refera la situatia in care pretul de

vanzare al unui produs include o suma pentru service ulterior, iar
partea din venituri aferenta efectuarii service-ului este inregistrata in
avans de-a lungul perioadei in care este efectuat service-ul.
Onorariile pentru serviciile financiare sunt recunoscute

imediat ca venituri, numai daca au fost inregistrate la valoarea lor
justa si sunt parte integranta a randamentului efectiv al unui
instrument financiar (de exemplu, capitalurile proprii).
Onorariile de angajament aferente imprumuturilor initiate

direct sunt inregistrate in avans si recunoscute ca ajustari ale ratei
efective a dobanzii sau sunt recunoscute ca venit la data expirarii
premature a angajamentului.
Venituri din dobanzi sunt recunoscute periodic si proportional

pe baza randamentului efectiv al activului, folosind rata efectiva a
dobanzii, IAS 39 “Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”.
Redeventele sunt recunoscute pe baza contabilitatii de

angajamente economice, respectiv fondul comercial al contractelor
relevante.
Dividendele sunt recunoscute numai in momentul in care este

stabilit nivelul si dreptul de a primi plata acestora.
Acordurile de rascumparare apar atunci cand o entitate vinde

bunuri si imediat incheie un contract pentru rascumpararea lor la o
data ulterioara.

Incertitudinea legata de colectarea/incasarea unor sume care

sunt deja incluse in venituri din activitati curente este tratata ca o
cheltuiala, sau mai precis ca o ajustare a veniturilor.
9.2. CONTABILITATEA CIFREI DE AFACERI17
Toate conturile din clasa 7 “Conturi de venituri” au functia

contabila de pasiv, deci, incep sa functioneze prin a se credita si sunt
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si a
Normelor metodologice de functionare a conturilor si Ordinul
nr.1879/6.VI.2010.
Exemplificare:
1. Se inregistreaza valoarea redeventelor pentru concesiuni, a

locatiilor de gestiune si a chiriilor pentru care au fost emise facturi
catre concesionari, locatari si chiriasi in suma de 3.000 lei, TVA 24%.
461 “Debitori diversi” = % 3.720 lei
706 “Venituri din 3.000

redevente, locatii de
gestiune si chirii”
17

2. Sumele incasate in avans pentru redevente, locatii de gestiune si

chirii, care se formeaza venituri ale exercitiului in curs, in valoare de
2.250 lei.
472 “Venituri inregistrate = 706 “Venituri din 2.250 lei

in avans” redevente, locatii de
3. Se inregistreaza sumele datorate de personal reprezentand

chirii, care formeaza venituri ale entitatii, in suma de 3.050 lei.
4281 “Venituri inregistrate = 706 “Venituri din 3.050 lei

in avans” redevente, locatii de
4. Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri la sfarsitul

lunii.
706 “Venituri din = 121 “Profit sau 8.300 lei

redevente, locatii de pierdere”
Aplicatia 1
Societatea comerciala X vinde marfuri cu livrare directa catre

clienti pe baza de Facturi fiscale ce se vor incasa ulterior.

- Pret de vanzare....................................................... 5.550 lei
- TVA 24%................................................................ 1.332 lei
TOTAL: ……………………………………………………………………………… 6.882 lei
1. Se inregistreaza vanzarea directa a marfurilor catre clienti.
411 “Clienti” = % 6.882 lei

marfurilor”
4427 “TVA colectata” 1.332
2. Se inregistreaza vanzarea de marfuri pentru care nu s-au

intocmit Facturi fiscale.
- Pret de vanzare......................................................... 2.800 lei
- TVA 24%.................................................................. 672 lei
TOTAL: ……………………………………………………………………………….. 3.472 lei
418 “Clienti-facturi de = % 3.472 lei

intocmit”
marfurilor”

672

3. Sumele incasate in numerar din vanzarea marfurilor cu

amanuntul sunt de 3.500 lei, inclusiv TVA (TVA = 3.500 lei : 1,24%) =
677 lei.
5311 “Casa in lei” = % 3.500 lei

marfurilor”
4. Se inregistreaza inchiderea contului de venituri.
707 “Venituri din vanzarea = 121 “Profit sau 11.173 lei

marfurilor” pierdere”
9.3. CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE
Veniturile extraordinare sunt recunoscute in contabilitate de

Contul 771 “Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si
altele similare”, este singurul cont cu care se opereaza in aceasta
grupa de conturi, si anume veniturile rezultate din compensatiile
primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente
extraordinare.
Exemplificare:
1. Se inregistreaza sumele primite sau de primit drept

compensatie pentru pierderi inregistrate de o societate pentru

exercitiul financiar (N-1) (anul 2010), ca urmare a efectuarii unor

cheltuieli generate de evenimentele extraordinare.
512 “Conturi la banci in = 771 “Venituri din subventii 15.000 lei

lei” pentru evenimente
extraordinare si altele
similare”
sau
771 “Venituri din subventii
445 “Subventii” = 15.000 lei
pentru evenimente
extraordinare si
altele similare”
Contului 771 “Venituri din subventii pentru evenimente

extraordinare si altele similare” se Inchide la sfârşitul perioadei de
gestiune prin creditul contului 121 “Profit sau pierdere”.
Nu are sold la sfârşitul perioadei.
1. Veniturile din activitati curente – aspecte teoretice.
2. Cum se inregistreaza in contabilitate valoarea redeventelor pentru

concesiuni, a locatiilor de gestiune si a chiriilor pentru care au fost
emise facturi catre concesionari, locatari si chiriasi?
3. Veniturile extraordinare – aspecte teoretice.
4. Cum se inregistreaza in contabilitate sumele incasate in numerar

din vanzarea marfurilor cu amanuntul?



si 2010.

Hyperion, 2011.

2000-2011.

CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND

REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (CONTUL
121 “PROFIT SAU PIERDERE”)

cunostinte despre :
rezultatul exercitiului financiar (contul 121 “profit sau pierdere”)
ce trebuie facut pentru fiecare inchidere contabila a unei luni
inregistrarile contabile legate de inchiderea lunara a cheltuielilor

si a veniturilor
10.1. Contabilitatea operatiunilor privind rezultatul exercitiului
financiar (contul 121 “profit sau pierdere”)

10.1. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND

REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (CONTUL 121
“PROFIT SAU PIERDERE”)
Acest cont se utilizeaza in contabilitatea financiara la sfarsitul

fiecarei perioade de gestiune (luna/trimestru/semestru/an) cu ajutorul
caruia se stabileste daca unitatea respectiva a lucrat pe profit sau
pierdere. Este un cont mai special denumit in practica contabila ca fiind
un cont care reflecta rezultatul exercitiului financiar.
Exemplificari:
1. La sfarsitul perioadei de gestiune se inregistreaza in creditul

contului 121 “Profit sau pierdere” veniturile realizate de unitate in
cursul luii decembrie 2011.
% = 121 “Profit sau 40.000 lei

pierdere”
produselor finite” .
. .
.
.
.
786 “Venituri financiare din 2.000

ajustari pentru
pierdere de valoare”
2. Se inregistreaza pierderile rezultate din exercitiul financiar

curent (anul 2011) reportate in exercitiul financiar urmator (2012).

117 “Rezultatul reportat” = 121 “Profit sau pierdere” 1.000 lei
3. La sfarsitul fiecarei luni contul 121 “Profit sau pierdere” se

debiteaza cu toate conturile de cheltuieli.
121 “Profit sau pierdere” = % 22.000 lei
601 “Cheltuieli cu 12.000

materiile .
prime”
.
.
.
.
.
.
800
698 “Cheltuieli cu
impozitul pe venit si
cu alte impozite care
nu apar in elementele
de mai sus”18
4. Pierderile acumulate din exercitiile financiare din anii

precedenti se acopera cu profitul contabil realizat in anul curent
(2011).
121 “Profit sau pierdere” = 117 “Rezultatul reportat” 15.000 lei
5. Profitul brut obtinut in cursul anului 2011 se impoziteaza cu o

cota stabilita la nivel national (de exemplu, in prezent cota de
18
Se utilizeaza conform reglementarilor legale in vigoare, 2011-2012.

impozitare stabilita de catre Guvernul Romaniei este de 16%) si se

obtine profitul net.
121 “Profit sau pierdere” = 691 “ Cheltuieli cu 2.400 lei

impozitul pe profit”
6. Profitul net realizat in cursul exercitiului financiar 2011 se

repartizeaza pe destinatii legale la sfarsitul anului sau inceputul anului
2012.
121 “Profit sau pierdere” = 129 “Repartizarea 12.600 lei

profitului”
Ce trebuie facut pentru fiecare inchidere contabila a unei

luni:
Este important ca la fiecare inchidere contabila sa verificam si sa

analizam urmatoarele aspecte, pentru a ne asigura ca am respectat
intocmai cadrul legal care sta la baza situatiilor financiare:
Inchiderea cheltuielilor si veniturilor:
o Rulajul creditor (RC) al Clasei 6 de conturi “Conturi de cheltuieli”

trebuie sa fie egal cu rulajul debitor (RD) al contului 121 "Profit
sau pierdere";
o Rulajul debitor (RD) al clasei 7 de conturi “Conturi de venituri”

trebuie sa fie egal cu rulajul creditor (RC) al contului 121 "Profit
sau pierdere".
Trebuie sa tinem seama in analiza rulajelor de mai sus si de

influenta contului 711 "Variatia stocurilor" ce se foloseste in
activitatea de productie.

Conturile de venituri si cheltuieli trebuie sa prezinte sold 0 la sfarsit

de luna, fara nici o exceptie, rezultatul lor net reflectandu-se in
soldul contului 121.
1. Informatii si tratamente contabile privind veniturile.
2. Contabilitatea principalelor tipuri de venituri.
3. Contabilitatea privind impozitul pe profit.
10.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE

INVATARE
1. Dumitru, Visan – Contabilitatea in comertul exterior, editia

a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

3. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor

economici conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP
nr.2374/2007 si OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal,
Bucuresti, 2008 si 2010.
4. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind

contabilitatea financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011,
Universitatea Hyperion, 2011.


2000-2011.

11. BIBLIOGRAFIA INTREGULUI
SUPORT DE CURS



si 2010.

Hyperion, 2011.

2000-2011.

Craiova, 2011.

OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.



2011.


nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.



15. x x x Colectia de revista: Managementul financiar, editura

Rentrop & Straton, Bucuresti, pe perioada 2009-2010.
16. x x x Standardul International de Raportare Financiara

pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (IFRS pentru IMM-uri), Editura
17. x x x Ordonanta de Urgenta nr.37/13 aprilie 2011.
18. x x x Norme metodologice de functionare a conturilor, publicate

in Ordinul nr.1879/6.VI.2010.

12. NOTITELE STUDENTULUI
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_________________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

CONTA Financiara Aplicata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTA Financiara Aplicata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „HYPERION” BUCUREȘTI

FACULTATEA DE STIINȚE ECONOMICE

Lector univ.dr. Liliana PASCHIA

Cursul de “Contabilitate financiara” se adreseză studentilor

Lucrarea de fata urmareste sa-i ajute pe viitorii absolventi sa

Evaluarea cunostintelor – consta in evaluarea finala, concretizata

Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice

Cuprinsul suportului de curs

1. Unitatea de invatare nr. 1 – CONTABILITATEA 9

1.1. Comercializarea marfurilor în activitatea de comert primite 10

de la furnizori utilizand metoda inventarului permanent

1.2. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primit de 12

la furnizori cu reduceri sub forma de rabat comercial

1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului 12

1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului 13

1.3. Contabilitatea decontarilor comerciale pe baza de efecte 15

1.4. Acceptarea si incasarea efectului de plata (a Cambiei) pentru 19

datoriile fata de furnizori, create in urma achizitiilor de

1.5. Acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de 20

1.6. Modalitati de incasarea a efectelor de comert 21

1.7. Tema de control 22

1.8. Bibliografia specifica unitatii de învatare 22

2. Unitatea de invatare nr. 2 - CONTABILITATEA TAXEI 24

2.1. Inregistrarile contabile ale TVA-ului 25

Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice

in contabilitate TVA la achizitie

2.3. Contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern 27

2.4. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de 30

catre Organele Vamale

2.5. Tema de control 32

2.6. Bibliografia specifica unitatii de invatare 32

3. Unitatea de invatare nr. 3 - OPERATII GENERALE 34

PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII

3.1. Operatii generale privind subventiile pentru investitii 35

3.2. Tema de control 37

3.2. Bibliografia specifica unitatii de invatare 37

4. Unitatea de învatare nr. 4 - PRINCIPALELE 38

INFORMATII SI SITUATII PRACTICE PRIVIND

4.1. Principalele informatii si situatii practice privind 39

4.2. Tema de control 41

4.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare 41

5. Unitatea de invatare nr. 5 - CONTABILITATEA 43

INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT

5.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt 43

5.2. Tema de control 45

5.3. Bibliografia specifica unitatii de invatare 46

6. Unitatea de invatare nr. 6 - OPERATIUNILE DE 47

Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice

ACOPERIRE A FLUXURILOR DE TREZORERIE

6.1. Aspectele teoretice 48

6.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni 49

6.3. Tema de control 51

6.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare 51

7. Unitatea de invatare nr. 7 - CONTABILITATEA 53

7.1. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni 54

7.2. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni bancare in 58

7.3. Tema de control 61

7.4. Bibliografia specifica unitatii de invatare 61

8. Unitatea de învatare nr. 8 - INFORMATII SI 62

TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND

8.1. Aspectele teoretice 63

8.2. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile 66

8.3. Tema de control 73