II. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOGfCE.

FLUXURI DE
MATERIALE. FLUXURI DE OAMENI

II. PLANUL GENERAL AL UNEI

v

UNIT ATI DE PRODUCTIE

' ' v

AGROZOOTEHNICA

ll.l.PRINCIPII DE BAZA PRIVIND

PROJECT AREA PLANULUI
GENERAL

Realizarea proceselor de transformare la nivelul unitatilor de

productie are loc prin dirijarea in spatiu ~i timp a intrarilor, atat
din punct de vedere cantitativ cat ~i calitativ, dirijare care se
supune unor principii ;;tiintifice a caror cunoa;;tere ~i respectarc in
procesul de proiectare constituie premisa de baza pentru
desfa;;urarea normala ~i eficienta a procesului de productie.
In cadrul unitatilor de productie agrozootehnica, amplasarea
obiectivelor in incinta trebuie sa se faca in concordanta cu cerintele
functionale, pe baza unui ,plan general" bine conceput.
Baza ;;tiintifica a elaborarii planului general o constituie
urmatoarele principii:
• Principiul conform caruia toate procesele de transformare din
sistem sii fie elaborate pe baza unui flux tehnologic de ansamblu,
fundamental ~tiintific, care sii asigure succesiunea stadiilor tehnologice,
precum ~i inliintuirea logicii a tuturor proceselor tehnologice aferentc
subsistemelor ~i sistemelor partiale.
Respectarea acestui principiu constituie premisa de baza de
baza a proiectarii unui subsistem logistic rational care sa asigure o
circulatie fluenta a intrarilor ~i ie;;irilor din sistem, o eficienta
sporita a sistemului. Lipsa unei conceptii de ansamblu asupra
76
r
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE IN MEDIUL RURAL

intregului flux · tehnologic conduce, in mod inevitabil, la

discontinuitate la nivelul proceselor tehnologice, la desincronizari
frecvente la nivelul subsistemelor $i sistemelor partiale.
• Principiul conform caruia este necesar sii existe o concordantii
fntre capacitatea de productie a sistemului ~i modul de organizare in
spafiu a structurii procelului de productie.
Cerintele acestui principiu impun cu stringenta sa se
asigure inca de la proie"tare, o dimensionare corespunzatoare a
subsistemelor ~i sistemelor partiale.
• Principiul conform caruia trebuie sii se asigure un circuit cat mai
scurt al intriirilor ~i ie~irilor din sistem de la primire piinii la expedierea
produselor finite concomitent cu reducerea la minimum ~i chiar
elim ina rea transbordiirilor :;i reducerea manipuliirilor.
• Principiul conform caruia trebuie evitate intersecfiile dintre
fluxurile de materii prime, personal, produse finite, concomitent cu
respectarea normelor de protectie (fn cazul incendiilor, exploziilor ), de
circulatie rutierii internii ~i tehnologicii.

11.2. PROIECTAREA FLUXULUI

TEHNOLOGIC GENERAL

Fluxul tehnologic general este constituit dinlr-un ansamblu

general de stadii tehnologice care se succed fn.tr-o anumilii ordine de la
receptia materiilor prime ~i materialelor piinii la expedierea produselor
finite.
Fluxul tehnologic general da imaginea de ansamblu a relatiilor
care se stabilesc intre subsistemele ~i sistemele partiale ale unitatii
de productie, prin care se definesc fluxurile de transport - depozilare-
fabricatie - expeditie cu indicarea legaturilor ~i sensului. Datele
necesare elaborarii fluxului tehnologic general se preiau din
proiectul de executie al produsului finit $i din studiile de piata
(furnizori, clienti, cerere), pe baza carora tehnologul stabile~te
urmatoarele elemente:
77
 Il. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXURI DE
MATERIALE. FLUXURT DE OAMENI

a) Referitor la intra1·ile in sistem:

• natura materiilor prime, materialelor, semifabricatelor,
utilitatilor;
• furnizorii de la care se achizitioneaza intrarile.
Pe baza acestor elemente, tehnologul stabile~te conditiile ~i
modul de stocareldepozitare, i~i creaza o imagine asupra
dimensiunilor spatiilor de productie, platformelor, magaziilor,
recipientilor in care se vor stoca, precum ~i asupra modului de
transport-manipulare in interiorul unitatii de productie, cum ar fi:
-transport la sol- pe cale ferata, drumuri, conducte;
- transport aerian - conducte, cabluri;
- modul I operatiile de pregatire a materialelor ~i materiilor
prime inaintea intrarii in procesul de fabricatie §i pe parcursul
desfa§urarii acestuia.
b) Reje1·ito1· la procesele de fabricare:
• natura proceselor de transformare - fizice, chimice, mecanie,
termice, biologice;
• natura utilitatilor necesare proceselor de productie;
• modul de fabricatie, stocare I depozitare, manipulare a
subproduselor;
• etapele procesult~i de transformare a intrarilor in ie~iri ~1
succesiunea lor;
• natura reziduurilor, de;;eurilor, noxelor rezultate in urma
proceselor de productie.
Pe baza acestor elemente, tehnologul stabile~te:
- tehnologia de productie;
- componentele subsistemelor de fabricatie (fabrici, sectii,
ateliere);
- componentele subsistemului suport ~ide control;
- modul de tratare sau stocare a reziduurilor, noxelor,
de§eurilor;
- modul de generare a unor utilitati (agent termic, aer
78
 Emanucla DECHER- COI\:STRUCTII SPECIALE IN MEDIUL RURAL

comprimate), in cazul cand acestea trebuie produse in sistem.

c) Rcferitor la ie?irile din sistem:
• modul de ambalare, manipulare, depozitare a produselor
finite;
• modul de transport- expeditie a produselor;
• clientii;
• modul de evacuare a reziduurilor, de;;eurilor ;;i noxelor;
• posibilitati de valorificare a unor reziduuri §i de;;euri.
Pe baza acestor clemente, tehnologul i;;i creaza o imagine
asupra spatiilor de depozitare a produselor finite:
• depoziic fnchise prevazute sau nu cu instalatii pentru a crea
anumite conditii de microclimat interior: temperatura, umiditate,
lumina, ventilatie;
• depoziie dcschise acoperite sau nu;
• mijloacc de manipulnre, fncarcare ?i transport utilizate;
• rnijloacc ?i cchipamenie de evncuare a reziduurilor, de?curilor ?i
noxelor.
Pe baza datelor extrase ;;i prelucrate asupra intrarilor,
transformarilor ;;i ie;;irilor din sistem, se stabile;;te modul de
cooperare intre componentele subsistemelor de productie.
Componcntelor subsistemelor de productie participa,
succesiv sau paralel, la executarea unui anumit segment din
procesul tehnologic general, imbinandu-se in functie de
succesiunea operatiilor tehnologice prin care are loc transformarea
intrarilor in ie;;iri.

Fig. 11.1-a) 5istemul "in cascadii"

Variantele de succesiune ;;i legaturile intre subsisteme sunt

redate in figura ILl- a, b ;;i c, in care: Sl, 52, 53, 54 sunt
componente ale subsistemelor de productie; iar 521, 522, 523
79
 ll. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXUR! DE
MATERIALE. FLUXURI DE OAMENI

reprezinUi sectii de productie ale subsistemelor.

In primul caz, ie;;irile dintr-o componenta a subsistemului de
productie constituie intrari pentru componenta urmatoare.
Acest caz se intalne;;te in sistemele in care se realizeaza un
singur produs finit dintr-o gama redusa de intrari, fiind specifica,
de exemplu fabricilor de conserve din legume sau fructe,
panificatie, fabrici de ulei.
In eel de al doilea caz, intrarile se fac in mod simultan in mai
multe componente ale subsistemului de produqie, din care
rezulta in final ie;;iri comune. Varianta aceasta este specifica
sistemelor in care se realizeaza o gama de produse apropiate intre
ele, ci.intr-o gan1a redusa de intrari, fiind specifica industriei
prelucrarii dirnii, laptelui, zaharului.

Fig. II.l-b) Sistemul"fn paralel"

I !~{=;~; ::}~1
Intratri

~(s3)==>
Ie§iri

'-..../

Varianta a 3-a este o combinatie a primelor doua cazuri, fiind

situatia cea mai frecvent i:ntalnita in cazul fermelor integrate ~~
producerea .o;;i prelucrarea materiei prime in cadrul acelea;;i unitati
de productie.
Fig. 11.1-c) Sistemul"mixt"

In funqie de modul de imbinare ales de tehnolog ;;i a

80
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE IN MEDIUL RURAL

raporturilor obligatorii dintre componentele structurii de

productie, in cocordanta cu cerintele functionale ale sistemului, se
stabilesc relatiile de dependenta pe baza schemei de legaturi §i
relatii, figura II.2.

hg. II.2- Schema legaturilor ;;i relatiilor

5
"-'""
!-----.__ intre componentele structurii de
b===~=,'=';p==~ 4 produqie.
1,2, ... 8 -componenlele slructurii de
productie;
- - - Relatii de indiferenti'i;
______ Departare necesara;
= Apropiere necesara;
- Apropiere importanla.

Natura acestor relatii poate fi variata, insa calitatea acestora

conduce la o serie de conditii privind amplasarea componentelor
in spatiu, care constau in:
• departare necesara datorita influentelor nedorite, cum ar fi:
pericolul de incendii, explozii, accidente;
• apropierc ncccsara datorita importantei pe care o are asupra
modului de organizare §i functionare a sistemului, eel mai adesea
vecinatatea se impune in vederea eliminarii transbordarilor;
• apropierea important ase impune pentru a respecta succesiunea
stadiilor de transformare concomitent cu eliminarea depozitelor
intermediare;
• rela{iilc de ind~(l:rentrl nu influenteaza 1n nici un fel amplasarea
in spatiu a componentelor.
Pe baza acestor conditii se impune sa se aiba in vedere
urmatoarele:
a) La amplasa1'ea sistemului de depozitare: fluxul intrarilor de
la primire, pe parcursul proceselor de fabricatie pana la ie~ire, se
recomanda sa fie, pe cat posibil, continuu. De continuitatea acestui
flux depinde:

81
 II. PROCESE TEHNOLOGfCE. FLUXURJ TEHNOLOGIC:E. FLUXURI DE
MATERIALE. FLUXURf DE OAMENJ

- amploarea sistemului tehnologic de executie, forma in plan,

numarul ~i marimea depozitelor;
- sa permita racordarea directa la caile de acces atat in
interiorul cat ~i in exteriorul sistemului tehnologic de executie;
- amplasarea depozitelor de produse finite sa fie cat mai
aproape de consumatori;
- depozitele de materiale inflamabile sa fie amplasate in zone
izolate, ferite de foe.
b)Amplasarea in incintii a componentelor sistemului de
fabricatie, a utilitiitilor §i protectia ntediului se va face tinand
cont de urmatoarele:
- red ucerea retelelor de trensport a utilitatilor;
- apropierea de caile de transport;
- apropierea de depozitele de combustibil (pentru centralele
termice, de exemplu).
Amplasarea in incintii a sistemului de intretin.ere - reparare
c)
trebuie sa fie cat mai apropiat de sistemul de fabricatie care este
eel mai mare consumator de astfel de servicii.
d) Amplasarea sistemului de servicii sociale in incinta se va
face in a~a fel incat sa permita racordarea directa la fluxuJ de
circulatie a personalului din cadrul sistemului tehnologic de
executie.
e)Anzplasarea laboratoarelor ,controlului de calitate" se va
face astfel incat sa se asigure contactul direct al laboratorului cu
procesul de control, in cazul in care frecventa acestor operatiuni
este mare. Se recomanda evitarea zonelor in care se produc
vibratii, zgomote, noxe, caldura, umezeala ~i praf. Este necesara
asigurarea in laboratoare a unei luminozitati constante.
f) Amplasarea subsistemului de conducere sa se faca astfel
in cat:

82
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE IN MEDIUL RURAL

- sa se asigure accesul prin intrarea principala;

- sa se evite zonele in care se produc vibratii, zgomote sau
noxe;
-sa se asigure o iluminare naturala a cailor de acces;
- sa se asigure legaturi scurte de circulatie intre subsistemul
de conducere ;;i structurile de produqie.
In functie de varianta de imbinare ;;i a schemei de legaturi ;;i
relatii se poate trece la elaborarea fluxului tehnologic general al
sistemului, care poate fi conceput in urmatoarele variante, fig. II.3:
• flux tehnologic orizontal (la sol) - in care toate procesele de
transformare se desfa;;oara la nivelul solului, fig. II.3-a;
• flux tehnologic ve1'tical - in care toate procesele de
transformare se desfa;;oara la diferite cote fata de nivelul solului,
fig. II.3-b, c;
• flux telmologic mixt - consta din imbinarea primelor doua
variante, fig. II.3.d .

.
Fig. 11.3- Variante de
flux tehnologic general.
a) Flux tehnologic
orizontal;
b) ~i c) Flux tehnologic
vertical;
d) Flux tehnologic
mixt.

Alegerea variantei de flux tehnologic este conditionati'i de o

multitudine de factori, din care se mentioneaza urmatorii:
• Folumul ?L gabaritul materiilor prime, materialelor §1
semiproduselor care intra in sistem precum ~i a produselor finite

83
 ll. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOC!CE. FLUXURI DE
MATERIAL£. FLCXURI DE OAMENI

ie§ite din sistem.

Acest factor, de mare importanta, influenteaza direct
marimea cheltuielilor de transport, manipulare, depozitare §i
transbordare. Fluxul tehnologic vertical atrage dupa sine un
sistem de transport -~- manipulare mai complicat, cu utilaje §i
ma§ini diversificate, mai multe transbordari ;;i manipulari, in
schimb ocupa suprafete de teren mai mici.
• Caracteristicile proceselor de transformare. Sunt situatii in

lJ '------'
anumite zone de produqie cand fluxul tehnologic general cere ca

lrntrarir8=1,l=l
LJ 1~8 ~
4
7 s =I 9
lntrari ~[2] :::>-0==>0=
Fig. I1.4- Schema fluxului tehnologic general
1 - depozit materii prime; 2- depozit prod use semifabricate; 3- prelucri\ri
fazi\ primari\; 4, 5 -- prelucrari faze intermediare; 6 - stocare produse finite;
7- etichetare-ambalare produse finite; 8 depozit produse finite; 9 livri\ri
produse finite.

procesele tehnologice partiale sa se desfa~oare la cote de nivel

diferite. Alegerea unai variante de flux tehnologic trebuie sa se
bazeze pe justificari tel·mice ~i economice temeinice. Un exemplu
de flux tehnologic general este redat in fig. II.4.

11.3. PROIECTAREA FLUXURILOR DE

MA TERII PRIME, MA TERIALE,
PRODUSE FINITE, DE$EURI,
...,
UTILIT A TI $1 PERSONAL

Pe baza fluxului tehnologic general se trece la proiectarea

fluxurilor de materii prime, materiale, de§euri, utilitati, produse
finite $i personal care, in etape succesive de studii ~i analize
84
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE lN MEDIUL RURAL

conduc la varianta cea mai eficientci

Ca principiu general, trebuie sa se urmareasca reducerea
cheltuielilor de transbordare ~i manipulare a materiilor prime,
materialelor ~i produselor semifinite prin reducerea lungimii
traseelor de transport, a utilitatilor ~i a cailor de circulatie a
personalului precum ~i evitarea interseqiilor acestor fluxuri.
Proiectarea fluxurilor se realizeaza cu ajutorul ,circulatiei".
Prin proiectarea circulatiei se urmare$te asigurarea fluentei
necesare in sensul asigurarii intrarilor ~i ie$irilor pentru fiecare
stadiu al procesului de fabricatie precum ~i respectarea succesiunii
logice impusa de ±1uxul tehnologic general.
Circulatia se realizeaza pe baza schemei de legaturi ~i relatii
intre componentele structurii de productie $i a schemei fluxului
tehnologic general.
In ceca ce. prive$te aprovizionarea cu utilitati, in practica se
•in taJnesc urm ato are le si tua tii:
• aprovizionarea sistemului cu toate utilitatile de la diver~i
furnizori;
• aprovizionarea sistemului cu o parte de utilitati de la
furnizori (de exemplu: energie electrica, gaze naturale), iar o alta
parte cstc generaUi in sistem (de exemplu: aer comprimat, frig
tehnologic, agent termic).
Alegerea unei variante de aprovizionare cu utilitati are Ja
baza analize economice temeinice, in care se ia in considerare ~i
evolutia sistemului in timp, de exemplu modernizare sau
dezvoltare prin exUnderea capacitatii de produqie.
Pe baza schemei fluxului tehnologic general, a fluxurilor de
materii prime, materiale, produse finite, utilitati ~i personal, a
planului de amplasare in zona ~i a planului cadastral de drumuri
$i retele, se elaboreaza Planul General de Principiu.
Planul general de principiu sta la baza sta la baza elaborarii
Planului U1·banistic de Detaliu- PUD.
In .\nexa 1 sunt prezentate planuri generale de principiu

85
 11. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXURI DE
\1ATERIALE. FLUXURI DE OAMENI

pentru mai multe tipuri de sisteme de productie.

11.4. PROBLEME GENERALE DE

SISTEMATIZARE. AMPLASARE.
PLAN GENERAL

Este necesar ca terenul ales pentru constructii sa

indeplineasca conditii optime de acces ~i de orientare, 1ar
amplasarea in teritoriu sa fie corespunzatoare legaturilor
exterioare ale unitatii de productie agrozootehnica.
Fiecare din factorii enuntati mai sus nu pot fi minimalizati
dand prioritate absoluta unuia din ei. Toti trebuie sa actioneze in
mod armonios. Interconditionarea acestora este forte stransa, incat
solutiile de sistematizare complexa, cele mai bune rezulta printr-
un efect de sinteza, in care criteriile determinante sunt luate in
consideratie simultan ~i, totodata diferentiat, tini?mdu-se seama de
ponderea pe care fiecare o are intr-o situatie concreta data. N umai
in acesta situatie, unitatea de productie poate realiza indicatorii
tehnico-economici cei mai favorabili ~i poate utiliza cu maxima
eficienta dotarile tehnice cu care este echipata.
Sunt analizate, in continuare, problemele ridicate de
sistematizarea unitatilor de productie agrozootehnice ~i principiile
care se aplica acestor sistematizari in diferite faze.

II.4.1. Alegerea amplasamentului

Alegerea unui amplasament corespunzator constituie o

prima masura pentru obtinerea unor rezultate optime in
exploatare. Productivitatea $i eficienta unei unitati de productie
poate fi redusa sau compromisa printr-o amplasare
nesatisfacatoare, chiar ~i atunci cand organizarea intreprinderii,
echiparea cu instalatii ~i utilaje ~i dotarea ei cu constructii sunt
86
 Emanucla DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE IN MEDTUL RURAL

facute la eel mai inalt nivel tehnic 9i calitativ. S-a constatat ca o

intreprindere mediu dotata poate da, in exploatare, un randament
relativ ridicat daca beneficiaza de conditii de amplasare
favorabile. Acestea constau in asigurarea unei baze de
aprovizionare cu materiale ~i furajele necesare, avand totodata o
baza de desfacere buna pentru produsele sale.
Pagubele ce pot fi antrenate de amplasamentele gre9ite sunt,
intotdeauna, grave deoarece nu mai pot fi decat cu greu
remediate, ele repetandu-se, inevitabil de la an la an, pe toata
durata exploatarii, iar cu cat capacitatea unitatilor de productie
este mai dezvoltata, aceste pierderi pot fi cu a tat mai mari.
Problemele de amplasament se cer sa fie analizate cu cea mai
mare atentie atat sub aspectul incadrarii in teritoriu cat 9i sub
aspectul determinarii concrete a terenului pe care vor putea fi
ridicate cladirile.
a) incadrarea in teritoriu (amplasam.entul geografic)
Se 9tie cain raport cu natura fiecarei productii, exista profile
optime ale intreprinderilor, putand fi determinate unul sau cateva
nivele de capacitate care pot fi realizate cu minimum de cheltuieli
pe unitatea de productie.
Pentru fiecare unitate de produqie, in raport cu profilul ei,
exista unul sau mai multe amplasamente optime in cuprinsul unui
teritoriu. Conditiile zonale ale dezvoltarii unui tip de productie
are un caracter net determinant in stabilirea profilului unitatii
agrozootehnice. Pentru alegerea ariilor de amplasare a acestora,
este necesar sa se dea o prioritate categorica indicatiilor cuprinse
in "proieciele de zonare a productiei agricole" existente in cadrul
unit atil or administrati v -teri toriale.
In cadrul fiecarei formatii teritoriale, intreprinderile
agrozootehnice trebuie sa fie organizate 1/pe sisteme de unitiifi" cu
profile specializate 9i capacitati optime, corelate astfel ca
amplasamentele sa poata fi stabili te in mod coordonat, in locurile
cele mai indicate pentru dezvoltarea acestora $i de a$a maniera
87
 II. PROCESE TEHNOLOCICE. FLUXURI TEHI\iOLOCICE. FLUXUR! DE
MATERIALE. FLUXUR! DE OAMENI

incat, in ansamblul lor, sa alcatuiasca o retea armonios distribuita

in teritoriu, care sa corespunda conditiilor de eficienta economica.
Retelele acestea pot fi alcatuite din unitati ale unei singure
ramuri de productie sau pot fi extinse la o gama mult mai mare de
,unitati interdepcndente", mergand pana la cuprinderea totalitatii
unitatilor de deservire a productiei agricole vegetale $i
agrozootehnice aflate in limitele unitatii teritoriale considarta --
tara, judet, comuna.
Pe langa acestea, se pot adauga, pentru procesarea ;;i
industrializarea produselor, ,unitiffile integrate" care sa foloseasca
baza materiala complexa de la culturile vegetale la productia
animala, in vederea procesarii productiei $i obtinerea de produse
agro-alimentare.
Sunt prezentate, pentru exemplificare, cateva posibilitati de
organizare pe sisteme cm·elate $i de amplasare coordonata m
teritoriu a unor categorii de intreprinderi agrozootehnice.
a.l. In cazul complexelor agrozootehnice de tip industrial,
pentru produqia carnii de vita, pore sau pasare - realizarea unor
amplasamente pe deplin satisfacatoare implica corelarea profilelor
$i amplasamentelor acestor categorii de unitati, pe de o parte cu
capacitatile $i amplasamentele unitatilor de nutreturi combinate
care constituie elemente absolut necesare cre$terii animalelor $i
, pasarilor $i in1plicit a productiei de carne, pe de alta parte cu
capacitatile ;;i amplasamentele unitatilor de valorificare $i
depozitare a carnii, cum ar fi: abatoarele, depozitele frigorifice,
unitatile de prelucrarea carnii pentru obtinerea de preparate din
carne.
a.2. In ce prive;;te fabricile de nutreturi concentrate, capacitatile
;;i distributia acestor unitati in teritoriu sunt conditionate atat de
amplasamentele ;;i profilele unitatilor consumatoare, cat ;;i de
situatia ;;i capacitatea intreprinderilor in care sunt cultivate
plantele care produc materia prima necesara acestor unitati de
88
 Emanuela OECHER -CONSTRUCT!! SPECIALE li\i MEOIUL RURAL

productie: porumb boabe, orz, ovaz, mazare, lupin etc.

Asigurarea cu aceste concentrate in cantitati ;;i sortimente
corespunzatoare presupune exi~tenta, la distante potrivite din
punct de vedere al transportului, a unei baze de produqie ce are o
suprafata suficient de mare.
In cadrul fiecarei unitati teritoriale care se ia in consideratie,
este necesar sa se procedeze la o corelare a volumului de transport
cerut de echilibrarea cantitatilor de furaje necesare consumului, cu
cele care pot fi produse.
a.3. Daca ne referim la unitatile de productie de tip industrial
pentru produqia de lapte, amplasarea fiecarei unitati ;;i
deterrninarea capacitatii ei optime trebuie sa tina seama simultan
de:
• existenta unor terenuri de buna calitate, suficient de intinse ;;i,
dad este necesar, irigate, aflate la o distanta convenabila fata de
unitatile de productie a laptelui, pentru a se putea asigura intregul
volum de nutreturi necesar furajarii animalelor, atat ca masa verde
t;;i suculente, cat ~i cu nutreturi deshidratate stimulente ale
lactatiei, care sunt prelucrate in fabricile specializate sau se
depoziteaza in conditii nguros corespunzatoare bunei lor
com;ervari: lucerna granulata, lucerna insilozata anaerob etc.
• distributia in teritoriu a unei retele de unitati pentru colectarea
;;i valorificarea laptelui, prin intermediul carora sa se asigure
desfacerea la consumator, in conditii de calitate buna ;;i de pret
convenabil, a intregii produqii naturale ;;i prelucrate de lapte.
a.4. In ce prive;;te categoria unitatilor de seleqie ;;i de
reproduqie, fara de care nu se poate asigura mentinerea unui inalt
nivel al productivitatii de produqie zootehnice, trebuie sa existe o
stransa corelare a capacitatilor acestor unitati cu ale celor pe care
le deservesc ;;i o preocupare constanta pentru amplasarea
coordonata a unit3tilor din ambele categorii. Cunoscand
importanta conferita de noile tehnologii de cre;;tere ?i intretinere a
animalelor, aqiunii privind improspatarea permanenta a
89
 II. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXURI DE
1.,1ATER[ALE. FLUXURI DE OAMENI

efectivelor n1atca de productie, in vederea asigurarii unui fond

genetic superior al animalelor, rezulta ca necesara organizarea
intr-un sistem complex a ansamblului de unitati de selectie,
reproductie ;;i productie specifice fiecarei ramuri a productiei
animaliere.
S-a constatat ca injghebarea unor sisteme fragmentare, in
care se afla cuprinse numai o parte din unitatile apartinand uneia
sau alteia din ramurile de productie, sau in care sunt corelate
numai doua - trei categorii de unitati apartinand cate unei ramuri
diferite, nu da posibilitatea crearii unui sistem unitar ;;i complex al
ansamblului intreprinderilor de produqie.
Pentru formarea unui asemenea sistem cuprinzMor ~i a
retelei integrate care rezulta implicit, este necesar sa fie alcatuit un
lant neintrerupt ~i complet. i\cesta se compune din totalitatea
intreprinderilor interdependcnte, care sub o forma sau alta
concura la producerea vegetalelor recoltate sub forma de furaje de
diferite categorii ;;i la iransformarea lor in produse anin1aliere care
intra :In consum ul populatiei ca proteine asimilabile, sub forma de
lapte, carne sau oua, incJusiv derivatele acestor produse.
In interdependenta stransa cu reteaua unitatilor de productie
se aHa in mod obligatoriu ?i arnplasarea centrelor populate din
teritoriul considerat. In aceasta legatura trebuie sa se vada
raportarea la nivel teritoria l a legaturii care se creaza in mod firesc,
intre zona de productie ~i zona rezidcntiala din cadrul fiecarei
a~ezari in parte.

b) Alegerea terenului- localizarea amplasamentului

Incadrarea in teritoriu sau alegerea amplasamentului
geografic, care se face pe criterii de organizare ~i sistematizare
teritorial~l, constituie prima faza a amplasarii unei unit~t~i de
productie agrozoutehnica.
In cad.rul unui centru administrativ populat existii, de cele
mai multe ori, mai multe posibilitati de amplasare concreta, prin
90
 Emanueb DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE iN MEDIUL RURAL

urmare de alegere a unui teren. Analizand, dintre mai multele

variante, avantajele ~i dezavantajele pe care le prezinta fiecare
localizare -~~Analiza SvVOT", se poate definitiva solutia de
amplasare care intrune;;te, din cat mai multe puncte de vedere,
cele mai favorabile conditii. Se pot diferentia doua categorii de
conditii ;;i anume:
• Condi?ii generale - care se refera la legaturile exterioare ~i la
utilitati, fiind mai mult legate de zona vasta in care se situeaza
terenul;
• Condi{ii speciale - care se rcfera direct la terenul propus ~i
sunt legate de specificul fiecarei unitati de produqie
agrozootehnica in parte.
b.l. Condifii generale
Pentru satisfacerea conditiilor generale trebuie sa se aiba in
vedere:
• posibilitatile de acces comode pana in incinta unitatii, in
scopul asigurarii aprovizionarii cu materii prime ;;i auxiliare
necesare;
• legaturile cu pietele de desfacere;
• necesitatile privind retelele de utilitati - alimentarea cu apa,
canalizarea, alimentarea cu energie electrica;
• apropierea de centrele populate din care se recruteaza forta
de munca.
Unele din aceste condifii generale capata o pondere speciaL) in
raport cu situatia locala ~i cu specificul unitatii proiectate.
Astfel, trebuiesc studiate urmatoarele:
• transporiurile fntre zona de a~novizionare cu materii prime, furaje
~i punctele de depozitare ~i prelucrare a acestora, care au o importanta
adeseori hotaratoare, deoarece ele pot determina mari economii de
timp, munca, cheltuieli de investitie ~i exploatare, influentand
direct pretul de cost al produselor;
• legatura directii a unor iipuri de complexe cu refelele de transport-
~osele, cai ferate- care trebuie sa permita transportul economical

91
 Il. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXURI DE
MATERIALE. FLUXURI DE OAMENI

materiilor prime §i/sau expedierea productiei, la distante mari;

• cxistenfa cmisarilor naturali pentru deversarea apelor uzate,
dupa o prealabila epurare fizico-mecanica §i chimica;
• apropierea de consumator a complexelor ale caror produse suni
perisabile -lapte, oua; in caz contrar se recomanda sa se realizeze o
prelucrare la locul de productie sau o depozitare pe timp limitat,
in conditii de microclin1at corespunzator, prin utilizarea de
instalatii cuprinse in lantul frigorific prevazut pentru produsele
alimentare;
• obfinerea de energie electrica §ilsau calorica fn condifii de maxima
siguranta intrucat in procesele de produqie biologica pot avea loc
pierderi mari datorita intreruperilor in functionarea retelelor
energetice nationale; de exemplu, sectiile de produqie de
deosebita importanta, cum ar fi: statiile de incubatie pentru pasari,
clo§tile artificiale electrice, lampile cu radiatii infraro§ii necesare
purceilor tineri etc. necesita permanenta curentului electric.
b.2. Condifii speciale
Intre conditiile speciale care se refera la terenul insu$i $i care
lrebuie sa fie analizate pentru a stabili amplasamentul optim Sl~
numara urmaioarele:
• Forma ?i dimensiunile terenului. Este de preferat forma
regulata, cu axe longitudinala indreptata in prelungirea unei
artere de acces. 0 astfel de forma este favorabila intocmirii mai
U§Oare a planului general deoarece reteaua interioara de drumuri
se poate inscrie mai bine in astfel de forme $i, in consecinta,
amplasarea constructiilor in cadrul sectoarelor din incinta
intreprinderii se face rational. fluxurile de circulatie pentru
diversele materiale, ca: furaje, ba.legar, produse finite, muncitori,
animale, se pot orienta paralel, fara interseqii, suprapuneri sau
interferente daunatoare.
• Relieful iercnului. Terenurile cu inclinare mica, cu pante intre
1 §i 6 %, sunt cele mai indicate cleoarece pantele U§Oare asigura

92
 Emanuela DECHER- CONSTRUCfll SPECIALE IN MEDJUL RURAL

scurgerea apelor din precipitatii fara sa ingreuneze circulatia

datorita unor profile longitudinale cu declivitati prea mari ale
drumurilor. In acela;;i timp, a;;ezarea construqiilor, executarea
drumurilor ;;i platformelor ;;i executia canalizarii nu necesita
terasamente ;;i lucrari de sistematizare verticala importante ;;i
costisitoare.
• Condi[ii hidrografice immdabilitatea. Atat terenul
intreprinderii cat ;;i drumurile de acces catre acesta trebuie sa fie
ferite de inundatii. Unitatile de productie agrozootehnica se pot
a;;eza, in general, pe terasele superioare ale albiilor raurilor, astfel
incat terenul sa fie cu eel putin 0,50 m deasupra celui mai inalt
nivel posibil al apei. Acest nivel se considera egal cu nivelul
maxim atins de apele crescute o data la 100 de ani -rise 1 %, pentru
unitatile de mare capacitate ;;i insemnatate, sau o data la 50 de ani
-rise 2 %, pentru unitatile mai putin importante.
• Condi[ii geoiehnice - rezisienfa terenului. Cerintele fata de
natura terenului de fundatie depind in mare masura, de caracterul
cladirilor care se executa ;;i tocmai de aceea ele sunt diferite in
raport cu felul productiei intreprinderii agrozootehnice. Pentru
majoritatea constructiilor din cadrul unitatilor de productie
agrozootehnica, cerintele cu privire la rezistenta terenului de
fundare sunt aseman2ttoare cu cele privind constructiile civile ;;i
social-culturale sau industriale simple.
Aceste cerinte sunt insa cu mult mai mari in cazul silozurilor,
de exemplu la fabricile de nutreturi combinate, deoarece acestea
transmit terenului sarcini importante.
Trebuie mentionat faptul ca lungimea foarte mare, in unele
cazuri, a unora dintre adaposturile de animale ;;i a unor cladiri
din complexele de suine sau taurine, ca ;;i suprafetele foarte mari
acoperite de halele comasate, impun o cat mai mare uniformitate a
structurii terenului din cadrul incintelor unitatilor de produqie.
0 atentie deosebita la alegerea terenului este neces?ra in
zonele cu rise seismic, dar ;;i in zonele de pamant loessoid

93
 II. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXURl DE
lv!ATERIALE. FLUXURI DE OAMENI

(macroporic), caz intalnit in special in campia Dunarii ~1 in

Dobrogea.
Deoarece in unele unitati agrozootehnice de tip industrial se
folosesc mari cantitati de apa pentru spalarea dejectiilor ~i
evacuarea lor, este necesar sa fie respectate, la intocmirea planului
general, prescriptiile stricte privind amplasarea diferitelor
construcpi ~i protectia fundatiilor ~i a mediului, 1n cazul
terenurilor macroporice.
• Conditii hidrologice. Cercetarea hidrologica a terenului este
necesara pentru cunoa;;terea regimului apelor subterane ~i a
influentei acestora asupra proprietatilor terenului. Apele freatice
se recomanda sa fie la o adancime de min. 1,50 m sub adancimea
de fundare a constructiilor. Pentru zona de depozitare, mai ales
ca.nd se prevad ~i depozitari la nivelul solului, cum ar fi magaziile
' la sol, este necesar ca apele freatice sa se gaseasca la un nivel mai
jos. De asemenea, sectoarele de productie care au retele subterane
intinse au nevoie de un sol uscat, cu ape subterane la adancimi de
3,0 - 6,0 m. Daca este necesar, pot fi luate masuri speciale de
coborare locala a nivelului apelor subterane, dar aceste lucrari
sunt legate de scumpirea exagerata a constructiilor, in afara de
dificultatile de executie necesare pentru realizarea lor.
• Conditii snnitare ?i de prevenire a incendiilor. La alegerea
terenului unitatilor de productie agrozootehnica de tip industrial
se acorda o atentie deosebita cerintelor sanitare ;;i celor impuse de
masurile pentru prevenirea incendiilor. Stabilirea definitiva a
amplasamentului unei astfel de unitati trebuie coordonata cu
cerintele normelor sanitare ~i cu cele de protectie ~i paza contra
incendiilor.
Respectarea riguroasa a normelor contribuie in mare masura
la crearea unui mediu sanatos in incintele de productie ;;i J:n
vecinatatea acestora. In acela;;i timp sunt asigurate conditii de
securitatea oamenilor ~i bunurilor din cadrul unitatii.

94
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE lN MEDIUL RURAL

Prin judicioasa alegere a terenului se pot crea conditiile de

salubritate optime, cerute de specificul proceselor de productie, in
functie de tehnologiile de exploatare alese, corespunzatoare zonei
pedoclimatice de amplasare ~ide categoria animalelor intretinute.
In concluzie, alegerea definitiva a unui amplasament necesita
studiul mai multor variante a caror comparare se face pe baza
indicilor tehnico-economici dar ~i prin aprecierea avantajelor
calitative ale terenului.

Il.4.2. Planul general

a. Important a planului general

Dupa solutionarea problemelor de amplasare ~i incadrare in
teritoriu a unitatilor de produqie agrozootehnice, pe primul loc
trece proiectarea rationala a incintei. Importanta deosebita a
planului general deriva din faptul ca define§te elementele de
proiectare, functionalitatea lor, solutia constructiva, expresia
pla,stica ~i eficienta economica.
In fiecare unitate de productie agrozootehnica constructiile
se grupeaza, pe un anumit teritoriu, sub forma de ferme
specializate pe diferite productii, care sa functioncze
corespunzator unui proces tehnologic stabilit, avand la baza o
sistematizare judicioas21, care urmare~te asigurarea fluxului
tehnologic, respectarea distantelor dintre cladiri, orientarea
corecta ~i adaptarea la teren a acestora.
Dupa modul in care participa la desfa§urarea procesului de
productie, cladirile se pot clasifica in:
• c/iidiri de produc{ie (de baza);
• cliidiri auxiliare;
• cladiri anexe;
• cliidiri pentru elementele de echipare tehnica ?i
• cliidirile edilitarc.
Cladhile de productie servesc direct procesului de produqie,
cum ar fi: cre~tere, ingra~are, inmultire etc.; din aceasta grupa fac
95
 II. PROCESE TEHNOLOG!CE. FLL'XCRI TEH\."OLOGICE. FLUXURI DE
JV1ATERIALE. FLLXLRI DE 0.<\\!ENI

parte: adaposturile de diferite tipuri, destinate diverselor categorii

de aminale, depozitele de cereale, constructiile pentru sere etc.
aceste cladiri reprezinta aproximativ 80 % din suprafaa construita.
Constru.ctiile au.xiliare servesc indirect la desfa~urarea
proceselor tehnologice, dar au existenta obligatorie intr-o unitate
de productie, in functie de s.,r._edficul ~i necesi!atile acesteia, fiind
in legatura directa cu cladirile de productie. In aceasta grupa se
incadreaza: magaziile ;;i silozurile pentru furaje, constructiile
sanitar-veterinare, crematoriul, depozitele ~i camerele frigorifice,
construqiile pentru repararea ~i intretinerea instalatiilor ~i
utilajelor, atelierele mecanice, rezervoarele de apa, centrala
termica, postul de transformare, pod-bascula etc.
Constru.cfiile anexe nu sunt legate direct de procesul de
produqie, dar sunt absolut necesare, mai ales in unitatile de
productie integrate, de tip industrial. In aceasta categorie sunt
cuprinse: grupul social (cantina, dormitoare), corpul administrativ
cu filtrul sanitar, poarta, pre~ul de dezinfectia amplasat la intrarea
in zonele de productie, grupa de paza pentru prevenirea ~i
stingerea incendiilor etc.
Cladiri pentru elem.en.tele de echipare teh.nica. Instalatiile
care echipeaza o unitate de productie, corespunzator cu destinatia
acesteia, sunt: retelele de apa ~i canalizare, reteaua de incalzire ;;i
abur, reteaua de aer comprimat ;;i vacuum, reteau electrica de
forta ;;i lumina, statia de epurare ;;i decantare, statia de pompe,
instalatia de paratrasnet etc.
Tot in cadru planului general sunt cuprinse:
• lucrarile de comunicatie: drumurile principale ;;i secundare ;;i
aleile de circulatie pentru pietoni;
• rigolele de scurgerea apelor pluviale;
• podete;
• amenajarea spatiilor verzi prin prevederea de perdele de
protectie, arbori de aliniament, garduri vii, peluze;

96
 Emanuela DECHER- CONSTRLJCTII SPECIALE IN MEDIUL RURAL

• lucri'iri pentru ameliorarea microclimatului incintelor ;;1

subincintelor unih'itii;
• lucrari de amenajare cu rol estetic.
De modul cum acestea se ordoneaza ;;i se amplaseaza pe
teritoriul unitatii de productie agrozootehnidi, respectiv, in planul
general, de felul cum se imbina ;;i se completeaza avand in vedere
dinstatele dintre cladiri, orientarea corecta a acestora ;;i adaptarea
la teren, rezulta armonia de ansamblu ;;i buna functionalitate a
unitatii.
Planul general al unei unitiiti de productie agrozootehnicii
de tip industrial reprezinta un proiect prin care se stabilesc
amplasamentelc tuturor rladirilor de produc{ie, auxiliare, anexc ?i a
echipamentclor tehnice ?I cdilitare, corespzmzat or solu ti i lor de
sistematizrzre fnir-un mzsrzmblu, care sa cmztribuie la rrducerea
cheliuielilor de productic.
Planul general reprezintii prima lucrare Ia o unitate de productie ?i
constituie elemeniele de ba21'l dupa care decurge proiectarea §i execupia
unitiftii. De solutiile adoptate in cadrul planului general depind costul,
cficicnfa §i bu JW fu!lc{ionare a unitapii de productie de tip industrial.
iJ.lntocntirea planului general
Orice obiectiv de productie agrozootehnica cuprinde
cladirile de baza, auxiliare ;;i anexe ce trebuiesc incadrate intr-o
unitate care sa functioneze corespunzator procesului tehnologic,
sistematizarea unitatii urmarind asigurarea fluxului tehnologic,
respectarea distantelor dintre cL'idiri, orientarea corecta ;;i
adaptarea la teren a acestora. Proiectarea planului general are :in
vedere multitudinea factorilor care au influente majore in
stabilirea solutiilor tehnice ;;i care se manifesta sub forma
urmatoarelor cerinte:
• cerinte tehnologice ;;i de circulatie;
• cerinte privind asigurarea cu energie, apa ;;i alte utilitati;
• cerinte de protectie contra incendiilor;
• cerinte de protectie sanitara;
97
 II. PROCESE TEHNOLOCICE. FLUXURJ TEHNOLOG!CE. FLUX URI DE
\'IATERIALE. FLUXURl DE OAMEN!

• cerinte arhitecturale, urbanistice ~i de constructie.

b.l. Cerin.{e ielmologice ~ide
circulafie
Cerintele tehnologice ~i de circulatie constau in alegerea ~i
realizarea unui flux tehnologic normal, respectiv a unui flux de

Fig. 11.5 - Schema fluxului

tehnologic la un complex de
cre~tere ~i ingra;;are a porcilor, c:u
circuit ]nchis, organiz<Jt pe
Acces secloare ;;i faze specializale.
ani male de
reprod uctie,
ad use din
alte unitati Acces 'in unitatc

productie rational ;;i se obtine pnn gruparea constructiilor 'i:n

sectoare functionale amplasate reciproc astfel !neat sa permita
desL1~urarea optima a produqiei pe cele mai directe ~i mai scurte
linii, fara ocoli~uri, intretaieri, suprapuneri sau intoarceri ~i care sa
ofere posibilitati maxime de aplicare a tehnologiilor de inalta
performanta a tuturor operetiilor.
De exemplu, in unitatile industriale de cre;;tere ;;i ingra;;are a
porcilor, procesul de productie se desfa;;oara in circuit inchis, cu
flux continuu, care tine cont de fazele biologice ale animalelor,
cerintele de rnicroclirnat ;;i de alimentatie. In functie de caracterul
productiei sau de starea fiziologica a animalelor, care determina o
anumita varianta tehnologica, se desfa;;oara ;;i fluxul biologic de
cre~tere ;;i i'ngra~are pe secloare de productie ~i faze specializate,
fig. II.5.
Intre aceste sectoare exista o circulatie care determina
arnplasarea lor reciproca. A~a cum se remarca din schema fluxului

98
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE IN MEDIUL RURAL

tehnologic, o circulatie mai putin intensa se face in vederea

inlocuirii nucleului de reproductie, indicata prin linie intrerupta.
De regula, circulatia care are in vedere fluxul animalelor
trebuie sa se faca fara intersectarea cu fluxul uman ~i eel al
vehiculelor.
Acelea~i principii stau la baza organizarii schemei pentru
fluxul furajelor ~i al evacuarii dejectiilor din adaposturi ;;i din
unitati.
Cerintele de circulatie sunt strans legate de fluxul tehnologic
$i determinate in mod direct de acesta. Alegerea mijloacelor de
transport ;;i gabaritul lor general sunt determinate de cerintele de
circulatie ~i conduc, la randullor, la stabilirea dimensiunilor plane
~i volumetrice ale cladirilor precum $i dimensiunile intregului
teren necesar pentru unitatea de productie agrozootehnica.
Sistemul de transport adoptat trebuie sa:
• permita aducerea furajelor ;;i a celorlalte materii prime ~i
materiale direct la locul de utilizare;
• asigure expedierea produselor obtinute;
• asigure transporturile intre diferitele sectoare ale unitatii in
conditiile de eficienta economica maxima ~i cu cheltuieli initiale de
investitie dh mai mici;
• asigure evacuarea dejectiilor.
b.2. Cerinte privind asigurarea cu utilitati
In grupa utilitatilor sunt cuprinse:
• energia electrica;
• energia termica;
• apa potabila;
• canalizarea;
• sursa de gaze naturale;
• sursa de aer comprimat etc.
In planul general trebuie sa fie reprezentate atat constructiile
necesare distribu~iei energiei electrice (post de transformare-' grup
electrogen), a energiei termice (centraL'i sau punct termic), a apei
99
 II. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURl TEHNOLOCICE. FLUXURI DE
MATERIALE. FLUXURI DE OAMENI

(puturi forate, priza de apa, rezervoare sau castele de apa), de

distributie a gazului natural (statie de reglare ), a aerului
comprimat (statie de compresoare), de tratarea apei potabile, de
tratarea apei uzate (statii de epurare, platforme de uscarea
namolului) etc., dl.t $i totalitatea retelelor aferente subterane,
aeriene sau de suprafata.
Aceste cerinte pot fi asigurate in intregime sau partial atat
prin racorduri la retelele existente ale localitatii, cat $i prin surse
proprii -varianta recomandata.
b.3. Cerin[e de protectie contra incendiilor
Aceste cerinte se refera la apararea vietii oamenilor,
animalelor $i bunurilor $i constituie o problema de interes public
la care participa autoritatile administratiei publice, persoanele
juridice $i fizice care desfa$oara activitati in cadrul unitatii
productive 1•
Proiectantii de construqii $i amenajari, echipamenl.e, utilaje
$i instalatii tehnologice au responsabilitatea sa cuprinda in
documentatiile pe care le intocmesc, masurile de aparare
impotriva incendiilor specifice naturii riscurilor pe care le contin
obiectivele proiectate.
Reglementarile din domeniu sunt obligatorii atat pentru
construqiile noi de orice fel $i instalatiile aferente, indiferent de
forma de proprietate. Pentru lucrarile de amenajari sau schimbari
de destinatie a constructiilor existente, atunci cand nu pot fi
prevenite unele prevederi ale normativelor, terbuie sa se asigure
prin proiect masuri compensatorii de siguranta la foe.
Proiectarea ~i executarea construqiilor, instalatiilor ~i ale
amenajarilor se realizeaza astfel incat, in cazul unui incendiu

NP 086 - 200S, Normativ pentru proiectarea, aldituirea ~i exploatarea

1

instalatiilor de stingere a incendiilor;

P 118 ·-1999, Nonne tehnice de protectie ~i realizare a constructiilor pri~·ind
protectia la aqiunea focu lui
100
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTIJ SPECIALE IN MEDIUL RURAL

produs in faza exploatarii, sa asigure urmatoarele cerinte:

• protectia $i evacuarea oamenilor $i animalelor;
• limitarea pierderilor de bunuri;
• preintampinarea propagarii focului;
• limitarea, stingerea ;;i inlaturarea incendiului ;;i a efectelor
negative ale acestuia.
Riseul de ineendiu cste criteriul de pe1jormantii care reprezintii
probabilitalea globalii de izlmcnire a unui incendiu, determinaW de
interacfi unea proprietiifilor specifice materialelor §l subslanfelor
combustibile cu sursele potentiale de aprindere, fn anumite fmprejuriiri,
fn acela§i timp ?i spatiu. Riscul de incendiu se stabile;;te pe zone,
spatii, incaperi, compartimente de incendiu, cladiri sau instalatii
tehnologice, asigurandu-se incadrarea in nivelurile de rise sau in
categoriile de pericol de incendiu prevazute in reglementari.
In cazul cladirilor de productie ;;i/sau depozitare, riscul de
incendiu se determina in functie de natura activitatilor
desfa;;urate, caracteristicile de ardere ale materialelor §1
substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate §1
densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este
definit prin ,categorii de peri col de incendiu":
• Categoriile A ;;i B (BE3a,b) - posibilitati de incendiu ;;i
explozie volumetrica; rise foarte mare ~e ineendiu;
• Categ01'ia C (BE2) - posibilitati de incendiu/ardere; 1'isc ma1'e
de incendiu;
• Catego1'ia D (BEla) - existenta focului deschis sub orice
forma, in absenta substantelor combustibile; 1'ise mediu de
ineendiu;
• Catego1'ia E (BElb)- existenta unor materiale sau substante
incombustibile in stare rece sau a substantelor combustibile in
stare de umiditate inaintata, peste 80 %; 1'ise mic de ineendiu.
Rezistenta la foe este proprietatea unui element de consiructie
sau a unci structuri de a-§i pastra pe o durata limitatif stabilitatea,
etan§eitatca la foe §ilsau izolarca termicii cerute §i/sau alta functiune
101
 II. PROCESE TEH'\iOLOGICE. FLUXTJRI TEHNOLOCICE. FLUXURI DE
'vlATERIALE. FLUXURI DE OAMENI

specializatli, fntr-o fncercare standard. Rezistenta la foe a strueturii

portante se evalueaza pentru ansarnblul eonstruetiei sau pentru
un eornpartiment de ineendiu.
Compartimentul de in.cendiu repreziJ1Lii ccmsLrucjia sau o parte a
une1 ccmsirucfii con{iniind una sau mai multe fncliperi sau alie spa{ii,
delimitate prin clemente de construcfie destinate sa fl izoleze de restul
cladirii, fn scopul limitiirii propagarii incendiului, pe o duratii
determinatii.
Gradul de rezistenta la foe reprezintii capacitatea construcfiei
sau a compartimentului de incendiu, fn special a structurii portnnte, de a
riispundc la incendiu, indifcrent de dcstinatic.
Tabel ILl - Gradele de rezistenta la foe a elementelor de constructie

Gradul de rezistenta la foe se stabile~te in funetie de

nivelurile de rezistenta la foe ale prineipalelor elernente de
eonstruetie cornponente ~i este determinat de elernentu1 sau eu eea
rnai defavorabila ineadrare. Gradul de rezistenta la foe se
preeizeaza, obligatoriu, in doeurnentatia tehnieo-eeonorniea,
tabelul II.l.

102
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE iN MEDIUL RURAL

Din punct de vedere al conformarii la foe, suprafetele

construite supraterane admise, ale compartimentelor de incendiu
sunt trecute in tabelul II.2.
Tabel II.2 - Aria maxima construita a unui compartiment de incendiu in
functie de gradul de rezistenta la foe
Gradul de ~~~a_II\a_xil11~<:_DI\S_~~ita a unui co_l11I?':rti~'!_l~_Ill_~~-0_c~~l~i~_(_Ill{J)
_ r::_z~sl~n(ii lafo_~ _ __ _<::l~diri_cll_t_m !li:~_el_ _ __ [C::l_adiri_ctt rna~ rnul!e niveluri
I -II 2500
----·· -- - --·--·----· -·---·-

:
--- ----

111 !ROO
~-~:==-!i __ ~_ -__:~-~~- --~= ~~~~-:=-=-=--l=:·-~
___ ___'!__ ____ ____ __ _ ______ __lllllO _ _ _ _ _j ______ _8_Q_Q______ _
----~(10~----- ------

No til:
1. Pentru diidiri echipate cu instalatii automate de stingerea incendiilor, ariile se pot
majora cu HJO 'i'"o.
2. Atunci c5nd se prcvad instalC'Itii auton1ate de semnalizarea incendiilor, ariile se
pot tnajora cu 25 (}~.
__l_:___~aj_Cl_l'_ili·i~en1e_t1 ti 021_z. ~el_il E u nc tel e 1 ~i 2_1~-':'..:''=c.l'_o t ~u n::~~l a

Con1.bustibilitatea materialelor ~i elementelo1' de constructie

esie capaciiatea acesiora de a se aprinde ?ide a arde.
Clasele de combustibilitate sunt notate conform tabelului
II.3.
Tabel II.3- Clase de combustibilitate pentru materiale ~i elemenle de
constructie

r==~t!r_~cte ~,~~-~ii~l--~=-1- -=-"N~~t~ti-~_ =~-~=-~~ t~~~ctr~;~-- . -,

Materi_cl_le i~Kombustibile CO (CAl) incombustibile
Cl (CA2a) neinflamabile
1
----~----~4----------------
i 1 C2 (CA2b) dificil inflamabile
Materiale combustibile ~ C )
3 (CA2c mediu inflamabile
I[__ I
!
----~-----'--!-------·------------

_C4 _(__~J\~~) _L 11~or ir~£larnabi_l_e

Comportarea la foe a constructiilor ~i instalatiilor, m

ansamblu sau a unor parti componente, este determinata de
constributia la foe a elementelor, materialelor ~i substantelor
combustibile utilizate, in raport cu rezistenta la foe asigurata.
Constructiile ~i instalatiile trebuie sa se comporte la foe astfel
indit pe timpul interventiei in caz de incendiu, sa nu pericliteze
siguranta utilizatorilor ~i a personalului de interventie.

103
 II. PROCESE TEHNOLOG!CE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXURI DE
MATERIALE. FLUXURI DE OMdENI

Stabilitatea la foe a constructiilor §i instalafiilor sau a

compartimentelor de incendiu reprezinta caracteristica globala,
exprimata in unitati de timp (ore, minute), intre momentul
izbucnirii incendiului ;;i momentul in care structura de rezistenta
i~i pierde capacitatea portanta ~i se prabu~e;;te ca urmare a
actiunilor ~i efectelor incendiului.
Aprecierea stabilitatii la foe a constructiilor ;;i instalatiilor 'in
care s-au produs incendii se poate face pe baza calificativelor:
,Joarie bunii'', )mnii", "corespunzaioare", "satisfaciitoare" ?1
"nesaiisfacaioare ".
Limitarea propagiirii incendiilor. Constructiile ~I instalatiile
tehnologice independente, grupate sau comasate se amplaseaza la
distante de siguranta fata de vecinatati sau se compartimenteaza
astfel indH, in caz de incendiu, sa nu puna in pericol alte
constructii, compartimente de incendiu, instalatii sau vecinatati. In
cazul executarii unor lucrari la constructiile ~i instalatiile existente
care nu respecta conditiile privind distantele de siguranta la foe,
normate, se iau masuri compensatorii de aparare impotriva
incendiilor. Elementele de constructii - pereti ~i plan~ee, utilizate
penlru limitarea propagarii incendiilor ~i a exploziilor, sunt de
tipul celor prezentate 'in tabelul II.4.
Tabel II.4- Tipul elementului de construqie care limileazil

I
propagarea incendiului

--N-r: -~ Notati~ Tip~l d; eteO>cnl d~ con'lr~cti_e_

crt.
-------- ------------- ~-~~------ -----------------
1
---~-
AF
---
antifoc
-------- ----~----------- -- -

2 RI' rezistent la foe

--- -i - ~-- RL 1 rezi~lenlld_e~£l~i_e __~-=- -- -- -- ---- - -
4 [_ H Jetan? Iafoe_ _ _______ _
Nolil:
L Protectia golurilor din aceste elemente de constructie se rcalizeaza cu u~i, obloane,
cortine, inca peri-tampon sau tamburi dcschi~i.
2. Timpul minim de rezistent,1la foe a! peretilor trebuie sa fie in functie de densitatea cea
_rn__a~~al!_il_S_E_~~~1i.U<:!:_ri_1i_c~jin_~J'_il_ti_i}<:.EEC_':_'lr_<:_l!__':!<e~f'.'ll:te. ___ ----------~------- _____ _]
104
 Emanuela DECHER- CONSTRUCfll SPECIALE IN MEDIUL RURAL

Evacuarea fumului $i gaze lor fierbinfi. Prin evacuarea fumului

sau de~lumare se urmiire§le extragerea din spa[iile incmdiate a unci piirfi
din fum ~i gazelor de ardcre in scopul asiguriirii condi["iilor de evacuare §i
a folosirii mijloacelor de interventie.
Desfumarea se asigura prin tiraj natural, organizat sau
mecanic. Golurile de introducere a aerului ;;i cele de evacuare se
repartizeaz~ alternant ~i uniform.
In anumite situatii, la constructiile fara pereti interiori
despartitori, se prevad in acoperi;;, sisteme alcatuite dirt
dispozitive de evacuare ;;i ecrane verticale realizate din materiale
incombustibile, CO (CAl), coborate sub tavan in functie de
densitatea sarcmu termice din spatiile respective. Aceste
dispozitive se vor distribui cat mai uniform ;;i vor fi prevazute cu
deschidere automata ;;i manuala. Golurile din acoperi~, permanent
deschise ;;i ccle aflate in treimea superioara a peretilor exteriori se
insumeaza b suprafata necesara evacuarii gazelor fierbinti.
Introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, prin
partea de jos a peretilor, dit mai aproape de pardoseala. Intre
elementele geometrice ale cladirii ;;i densitatea sarcinii termice, q,
existc1 relatiile din tabelul II.5.
Tabel ll.5 - Raporlul lnlre elementele geometrice ale dildirii
;;i densi li1lea sarcinii termice

Ciiile de acces, evacuare §i de circulatie ale consirucjiilor §i

insialajiilor irebuie as~lel stabilite, dimensionat·e, realizaie, dispuse,
alcclluite §i marcatc incai sa asigure evacuarea persoanelor §i circula{ia §i
oric11iarea rapidil afor[flor de intcrventie.

105
 11. PROCESE TEH:\OLOGJCE. FLUXURJ TEHNOLOGICE. FLUXURI DE
\1ATERIALE. FLUXURJ DE OAMEi\l

Caile de evacuare a persoanelor, in caz de incendiu, se

rnarcheaza cu indicatoare de securitate ~i se prevad cu rnijloace de
ilurninat care sa fie u;;or recunoscute ~i sa asigure vizibilitatea.
Persoanele trebuie sa aiba acces la doua cai de evacuare care sa
dud. in directii opuse, iar a doua cale poate fi constituita din
ferestre sau trape exterioare, daca evacuarea se face in conditii de
siguranta.
U~ile au, obligatoriu, deschidere spre exterior. Nu se admit
U$ile care se pot bloca datorita rnecanisrnelor auxiliare $i a u7ilor
de tip glisant, basculant sau ghilotina.
Timpul de evacuare -lungimea cailor de cvacuare. Pentru calcul
se ia in considerare traseul parcurs in axa caii de evacuare de la
punctul de plecare pana la o ie~ire in exterior sau pana la o scara
de evacuare inchisa sau deschisa sau degajarnent protejat.
Perioada de evacuare este egala cu raportul dintre lungimea de
evacuare adm.isa §i viteza m.edie de deplasare
Viteza medie de deplasare este: 0,40 m/sec. - la deplasarea pe
orizontala ~i 0,30 m/sec. -la deplasarea pe verticala.
Cai de acces, interventie §i salvare. Asigurarea cailor de
acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare
cu apa in caz de incendiu ~i a posibilitatilor de folosire a acestor
surse in orice anotimp constituie o conditie obligatorie de
siguranta la foe.
Pentru asigurarea conditiilor de acces, interventie $i salvare
se prevad dii de circulatie sau fa$ii libere de teren arnenajate
pentru accesul utilajelor ~i autospecialelor de interventie ale
pornpierilor.
Este necesara respectarea distantelor dintre diversele
obiective, impusa de norrnele in vigoare, care trebuie asigurate
intre constructii la dotarea cu mijloace proprii de sti.ngerea
incendiilor, precum $i la asigurarea cailor de acces care sa fie
106
 Emanuela DECHER- CONSTRUCT!l SPECJALE fN MEDIUL RURAL

directe ~i sa permita o deplasare rapida a autospecialelor

pompierilor ~i salvarii pana la toate obiectivele din incinta.
Distantele minime care trebuie prevazute intre cladiri, in
vederea prevenirii ~i stingerii incendiilor sunt prevazute in
normativul de proiectare ;;i executie a construqiilor, P 118 - 1999,
Norme tehnice de protectie ;;i realizare a constructiilor privind
protectia la actiunea focului, conform tabelului II.6.
Tahel 11.6 ~ Di~lc11l.\C minime prevazule intre cladiri penlru
prolcc\ii.l contra incendiilor

Gradul de Distanta dintrc cladiri (m) pcntru gradul de

rezistentanla foe rezistcntanla foe al cladirilor vceinc

=='J'Iai'dJm ~---: ~-~ }1-~~---j~--~~- -\~~~~ -u~~-

~~=--~~~~~lh·~- ---~---~~-~--~ ~-~ -~- ~-=--~ -~:~-~~- ~t~ ~~-~lt_
=--=-~ _I~~~-=~J=l~=r--~]=.L_J~-- ~=3}----= iJ~--
oe cele mai multe ori, aceste cerinte sunt cele ma1 severe
ci.intre toate cerintele necesare elaborarii planului general al
unitatii de produqie.
b.4. Ccrin{e ielmicu- srmitarc
Cerintele tehnico-sanitare au in vedere o serie de elemente
necesare elaborarii planului general, printre care:
• respectarea distantelor minime intre sectoarele unei unitati ~i
sectiile unei unitati ~i a distantelor intre cladirile aceluia~i sector
sau sectie; distantele intre sectoare se stabilesc de regula, pe
considerente igienice ~i sanitar-veterinare, tabel I.6 ;;i tabel I.7;
• amplasarea unitatilor de productie agrozootehnica in aval de
localitati, atunci ca.nd prin acestea trece o apa curgatoare, fig. II.6;
• amplasarea m extremitatea uniti'itii de productie a
obiectivelor cu degajari de noxe deosebit de puternice, tinandu-se
seama ;;i de directia v2mturi1or d(_)min'ante (astfel ca nocivit?tile sa
fie indepartate in afara zonelor care pot fi afectate de acestea);
107
 IL PROCESE TEHNOLOG!CE. FLUXURI TEHNOLOGTCE. FLUXURl DE
MATERIALE. FLUXURI DE OAMENI

Fig. 11.6 - Stabilirea

amplasamentului pentru o
unitate de productie fata de
pozitia loe<:llitatii, avand In
vedere v:mturile dominante ;;i
directia de curgere a unui curs
de apa.
1, 2, 3- amplasamente
favorabile pentru unitatile de
productie;
L -localitate; R- rau.

• prevederea unor zone de protectie sanitara - spatii verzi,

plantatii, perdele etc., intre sectoarele cu grad variat de nocivitate;
importanta acestor plantatii trebuie sa fie in raport cu intensitatea
;;i caracterul nocivitatilor;
• prevederea orientarilor celor mai favorabile insoririi ;;i
iluminatului natural al obiectivelor din incinta unitatilor de
produqie.
Orientarea cladirilor se face in raport cu punctele cardinale ~i
cu direqia ;;i frecventa vanturilor dominante, fig. II.7.

Fig. 11.7- Orientarea cladirilor in incinta

unitatii.
I- fata de direqia vanturilor dominante;
II ·- fata de punctele cardinale;
a - cladiri inchise;
b, d- cladiri semideschise;
c- cladiri iluminate pe ambele bturi lungi.

In cazul cladirilor inchise, latura lunga se recomanda sa fie

a;;ezata paralel cu directia vintului dominant, pentru a se ex};une o

108
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE IN MEDIUL RURAL

suprafata cat mai mica, ~tiut fiind faptul ca temperatura

elementului de inchidere este mult mai scazuta atunci dind bate
vintul, decat a celorlalte parti ale cladirii. Acest fapt influenteaza
mult bilantul termic.
La cladirile inchise pe o latura, aceasta va fi opusa directiei
vantului dominant, astfel incat intrarile in cladire sa fie pe latura
ferita de vant.
In ceea ce prive7te orientarea cladirilor fata de punctele
cardinale, trebuie avut in vedere faptul ca acestea influenteaza atat
iluminarea cat ~i radiatia calorica, deci reprezinta un element
important in realizarea microclimatului cladirii.
Acesta este motivul pentru care orientarea cladirilor se face
astfel incat sa rezulte o iluminare ?i o radiatie calorica maxime,
adica la fronturi de ferestre pe ambele laturi lungi, axa
longitudinala a cladirii se amplaseaza pe directia nord- sud, iar la
fronturi de ferestre ?i u~i pe o singura latura sau la cladiri
semideschise, orientarea sa se faca cu aceasta latura spre sud. Cu
toate acestea, se intalnesc exceptii de orientare la vant ?i puncte
cardinale, ca 7i de adaptare la teren, admitandu-se abateri de la
directiile recomandate cu o J:nclinare spre sud -- est de 30 ... 4:1 °,
fata de nord, fig. II.7, c, d.
b.5. Adaptarca construcfiilor la rclieful terenului
Adaptarea constructiilor la relieful terenului este o conditie
care poate conduce la economii importante de materiale ~i
manopera. Construqiile cu o lungime mare este recomandat sa fie
a;;ezate, pe cat posibil, paralel cu curbele de nivel, evitandu-se
astfel denivelarile mari intre capetele cladirii ~i obtinandu-se un
volum minim de sapaturi, precum ~i o mai buna stabilitate a
constructiei, pe langa faptul ca se reduce costul lucrarilor de
fundatii ~i terasamente, fig. II.8.
De asemenea, se tine cont de configuratia terenului atunci
cand se grupeaza ~i se ;;n11plaseaza constructiile in cadrul pls.u1ului
general. De regula, constructiile, din cadrul unitatilor de produqie
109
 ll. PROCESE TEI-11\!0LOGICE. FLUXCR! TEHNOLOGICE. FLUXURI DE
l\1ATERIALE. FLUXURI DE OAME'\Jl

agrozootehnica amplasate pe teren in panta, se face in a;;a fel inca.t

cladirile cu rol administrativ, de cazare ;;i cele pentru alimentare
cu apa, cand se folose$te ca sursa apa de adancime, sa fie situate la
o cota mai ridicata fata de cladirile de productie ~i cele sanitar-
veterinare.

io.arte mic.1

0 . . .I
.....1...J:.:_·-,-.
~~,, '
/ '

rig. Il.8- Amplasarea constructiilor tinand cont de relief.

a. Plan; b. Sectiune;
1 - amplasare buna; 2- amplasare aceeptabila; 3- amplasare nefavorabila.

Un element hotarator in proiectarea planului general 11

constituie trasarea tuturor cailor de comunicatie. i\cestea trebuie
sa urmareasca realizarea circulatiei din fluxul tehnologlc general ;;i.
de protectie contra incendiilor. In funqie de de natura circulatiei
care rezulta din fluxurile tehnologice, se stabilesc:
• viteza de circulatie;
• razele curbelor cailor de circulatie in plan orizontal;
• declivitatile ;;i
• numarul benzilor de circulatie.
Pentru circulatia nestanjenita a vehiculelor pompierilor, cu
viteza de 40 km/ora drumurile cu 0 banda de circulatie trebuie sa
aiba latimea minima de 3,50 m.
lntr-o unitate de productie agrozootehnica trebuie sa existe
un drum circular sau drumuri perpendiculare $i distribuite in a~a
fel incat distanta pana la cea mai indepartata cladire sa fie de

110
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTil SPECIALE fN MEDIUL RURAL

maximum 150,0 m ~i totodata sa permita intoarcerea vehiculelor

special e.
Unitatile de productie agrozootehnica vor fi astfel
sistematizate incat deservirea zonelor sa poata fi asigurata de un
singur drum principal, de 3,50 ... 4,0 m latime, care sa faca legatura
intre toate cladirile de productie, constructiile auxiliare ;;i cele
anexe.
Legatura cu arterele de circulatie de importanta europeana,
nationala sau judeteana se va face printr-un drum principal de
acces care va avea o latime de 6,0 m.
Pentru transportul furajelor din camp sau a dejectiilor din
interior la platforma de gunoi, se prevede, de regula, un drum
secundar care asigura accesul in unitate.
c. Dispunerea cli'idi1·ilor de pmductie
In incinta amplasamentelor unitatilor de productie,
dispunerea cladirilor de produqie (de baza) se poate realiza in
cadrul planului general, corespunzator "sistemului pavilionar" sau
"sistemului comasat" (compact).
In unitatile in care se adopta solutia sistenz.ului pavilionar,
procesul de productie se desfa~oara in mai multe cladiri, iar
dispunerea acestora se face fie liniara sau rectangulara, grupate in
baterii (pachetc), pe mai multe randuri, fig. 11.9, fie in rozeta, stea
sau radiala, fig. II.lO, fie dispunere sub forma circulara, fig. II.ll.
In sistemul pavilionar liniar, cladirile au laturile paralele
unele cu altele iar axele lor principale sunt paralele cu axele
drumurilor.
In sistemul pavilionar radial sau in rozeta, axele cladirilor
sunt dispuse dupa razele unui cere ;;i grupate in jurul unei
constructii centrale.
Din studiile de eficienta tehnico - economica a investitiei,
forma geometrica cea mai potrivita pentru sistematizarea in plan a
unei unitJ.p de produc(ie este cercul, rozeta sau steaua, ·iar in

111
 II. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXUR! DE
MATERIAL£. FLUXL'Rl DE OAMEN!

raport cu acestea se amplaseaza $i celelalte constructii auxiliare ;;i

an exe.

.;. f••=j-'L'2!t ;::[)JI<b\!~·l!bJ)

Ji,;:'.

:~~::,,t;-i:. .... "4 ! 1,

Fig. II.9- Sistem pavilionar al unei unitati de productie.

n;

Ad.lpjt0.=tr~

Fig. II.lO- Sistem pavilionar al unei uniU'iti de produqie ..

Dispunerea radiala sau in rozeta a cladirilor.

112
 Emanuela DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE IN MEDIUL RURAL

~,
L ..,.___.

Fig. 11.11- Sislem pavilionar al unei unil<'iti de productie.

Dispunere sub forma circulara a cladirilor.
A~ezarea circulara a cladirilor satisface. ~i cerintele care se
refet·a la masurile ce trebuiesc luate in ceea ce prive~te folosirea
terenului.
Astfel, pentru o unitate de productie in sistem pavilionar, in
forma rectangulara, cu spatii intre cladiri, este necesara o
suprafata de teren cu 40 ryo mai mare decat in cazul cand
constructiile ar fi a~ezata in rozeta.
In acela~i timp, reteaua de drumuri ~i alei de circulatie din
incinta, retelele de alimentare cu apa ~i canalizare, reteaua
electrica necesare unitatii de productie cu aceea~i capacitate, sunt
cu 20 ... 28 % mai lungi in sistemulliniar dadlt in eel circular.
Sistemul cmnasat (compact) se caracterizeaza prin aceea ca
intregul proces de productie se desfa~oara intr-o singura cladire
de mare capacitate, ceea ce permite gruparea fluxurilor
tehnologice sub acela;;i acopen;;, care poate fi bine obser'-Jat ~i

113
 II. PROCESE TEH\!OLOGICE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXURL DE
i\1ATERIALE. FLUXURI DE OAMENI

dirijat, fig. II.12.

00
C?oox
C:o .oo
:1' 0
Cc, o'·'
' .0

;W''
;

~
.
. ~

t
! i ~
oO::Oc:;:
.D •
).
'
!' . ...
· ' ' •. #···
;'!·:, '· '

Fig. 11.12- Exemplu de unitate industriala pentru taurine Ia ingra;;al

cu grajduri comasate.

Sistemul prezinta urmatoarele avantaje:

• volumul de constructii este redus;
• se prevad un numar minim de deschideri -u;;i, ferestre;
• suprafata de teren ocupata este mai mica;
toate acestea conducand la reducerea suprafetei elementelor de
J:nchidere, care sunt foarte costisitoare ;;i a cheltuielilor de
exploatare, fata de sistemul pavilionar.
0 forma eficienta a comasarii, care i;;i gase$te in prezent
larga aplicare, o constituie ,conrasarea pe verticala", prin etajarea
constructiilor. Acest sistem constructiv realizeaza un procent de
ocupare a terenului mai mare, cre;;terea densitatii constructiilor,
reducerea substantiala a lungimii retelelor de utilitati ;;i o
judicioasa folosire a spatiilor construite.
Sistemul prruilicmar prezinta a:vanipful elf se poi asigura ccmdi[ii dC'
microclimat mai apropialc de cerintcle Jluxurilor tehnologicc, insa are
dezavantajul ca fractioneaza struciura planu lui general, ocupa o
suprafafa de tercn mull mrzi mare devenind astfel mull mai coslisitor

114
 Emanucla DECHER · CONSTRUCTll SPECIALE [N MEDIUL RURAL

comparativ cu sistemul comasat.

d. Sectorizarea planului general
Pentru buna desfa;mrare a proceselor de productie, in
conditii optime, cladirile din incinta unWitilor de productie
agrozootehnica se grupeaza, in cadrul planului general dupa
funqiile pe care le indeplinesc, in zone sau sectoare functionale
sau de productie, astfel:
• sectorul de producfie - reprezinta zona principala a unitatii
de produqie ~i cuprinde totaliiatea cladirilor §i dotarilor fn raport cu
specifintl §i capacitatea de productie a unitlztii §i care asigura rezohmrea
productiei agricole, vegetale §i animale;
• sectmul de depozitare- format din cladirile pentru depozitarea
materiilor prime, materialelor, produselor finite §i dewurilor (daca este
cazul) necesare buneifzmcfionari a unitatii;
• sectorul social - administmtiv - cuprinde toate cladirile
destinate administratiei §i conducerii unitd{ii. !lees/ sector esic legal
direct de calea principala de acces §i este format dintr-un ansamblu de
cladiri distincte, care, de cele mai multe ori au o tratare arhitecturala
special a;
• sectorul de intretinere - cste format din atelierc, rcmize §i alte
cladiri destinate dcsercirii unilil{ii;
• sectorul energetic -- cuprindc centra/a tennicc1, postul de
transfonnare electric, pu nctul de distribufie a apei calde, punct ul de
distribufie a gazelor naturale etc. Acest sector poate sa liopseasca
atunci cand unitatile de produqie se alimenteaza cu energie de la
reteaua publica sau o unitate vecina.
Amplasarea acestor sectoare in cad.rul planului general se
face ca.t mai rational, 'in functie de necesitatile produqiei. De
exemplu, sectorul social-administrativ se amplaseaza, de regula, Ia
intrarea in unitatea de productie.
In functie de marimea ~i complexitatea unitatii de produqie
agrozootehnica, aceste sectoare sunt mai mult sau mai · putin

115
 II. PROCESE TEHNOLOGlCE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXURI DE
MATERlALE. FLUXURJ DE OAMENI

extinse. Uneori, unele din ele lipsesc, alteori, fiecare sector este la
randul lui, la fel de mare ~i de complex ca orice unitate de
productie.

11.5. INDICI TEHNICO- ECONOMIC! AI

PLANULUI GENERAL
a. Facturii tehnico - economici in proiecta1·ea planului general
Asigurarea eficientei ~i economicitatii maxime constituie un
scop primordial pentru proiectarea unitatilor de produc~ie
agrozootehnica.
Principiul eficientei economice se aplica cu precadere
planului general, plan care constituie una din piesele de baza ale
proiectarii acestor unitati.
Din experienta, rezultata cateva orientari principale pe linia
celor mai stricte masuri de economie.
a.l. Dimcnsionarea tercnului afeciai unililfilor de produc[ie
Definitivarea terenului pe care se amplaseaza unilatea de
produqie ?i precizarea dimensiunilor acestuia fiind esentiale
pentru concretizarea planului general ~i a solutiilor de ansamblu
ale proiectului, va trebui sa se evite inca din faza studiului tehnico
- economic tendintele de prevedere exagerata, care conduc, de
cele mai multe ori, la rezervarea unor suprafete de teren mai mari
deca cele necesare, reale.
Asemenea tendinte se datoresc mai multor cauze, cum ar fi:
• tendinta de a asigura o amplasare comoda a obiectivelor
unitatii de productie;
• prevederea unor dezvoltari viitoare fara suficiente justificari;
• acceptarea necrilica a unor cerinte exagerate privind
proteqia contra propagarii focului ~i a nocivitatilor;
• retinerea inoportuna a unor terenuri in imediata vecinatate a
unitatilor de productie agrozootehnica, pentru amplasai·ea de

116
 Emanueb DECHER- CONSTRUCTIJ SPECIALE IN MEDIUL RURAL

locuinte destinate angajatilor; locul firesc al acestor locuinte este in

localitatile existente in vecinatate.
a.2. Comasarea suprafetelo1' de pmductie
Se recomanda proiectarea de hale de produqie de mare
Capacitate, cu respectarea spatiilor optime pentru amplasarea
utilajelor ;;i a spatiilor de protectie, a circulatiei in interior. in acest
fel suprafa[a construita se reduce la strictu! necesar ;;i este mai
bine utilizata. Productia devine mai economica intrudH aceasta se
organizeaza ~i controleaza mai u;;or pe suprafete mici, in hale cu
sistem constructiv unitar.
Extinderile sunt mai u;;or de realizat iar desfa;;urarea
proceselor tehnologice pe care procesul de productie le comporta
se face in conditii mai bune.
Desfa;;urarea cailor de acces exterioare :;;i lungimile retelelor
de utilitati se reduc. Aceste reduceri contribuie in mare masura la
reducerea investitiei specifice, reducere regasita in pretul de cost
al produsului finit.
Prin comasare investitiile in cladiri se reduc considerabil. De
asemenea, se reduce ;;i suprafata de teren ocupata de unitatea de
produqie.
b. lndicii tehnico-econmnici ai planului general
Pentru determinarea solutiei optime aleasa, prin comparatie,
intre mai multe solutii studiate, se utilizeaza "indicii tehnico-
econom.i ci ai Planului General". Dupa caracterul ;;i destinatia
acestora, indicii fac referire la:
1. conditiile de folosire a terenului agricol;
2. volumul :;;i natura lucrarilor de construqii $1 a instalatiilor
aferente, in raport cu totalul investitiei;
3. indicl de exploatare;
4. date sintetice privind eficienta economica a investitiei.
Gradul de detaliere al indicilor tehnico-economici depinde
de faza de proiectare ;;i de problemele tehnice rezolvate pe baza

117
 II. PROCESE TEHNOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOGICE. FLUXURI DE
MA TERIALE. FLUXURI DE OAMENI

acestora. In mod deosebit vor fi detaliati indicii tehnico-economici

destinati problemelor esentiale, cum ar fi ,,jolosirea terenului de
amplasare a unei unitati de productie agrozootehnicii", "tipul
transporiurilor" etc.
Analiza indicilor tehnico-economici reflecta stransa lor
interdependenta $i influenta r~ciproca directa. De exemplu,
""·· .
"cre$terea coeficientilor suprafetelor construite $i de utilizare a
terenului" (primul grup de indici) determina in majoritatea
cazurilor, "reducerea cheltuielilor pentru constructia unitatii de
productie" (al doilea grup de indici) ~i "reduce cheltuielile de
exploatare" (al treilea grup de indici).
Coeficientii de utilizare a suprafetelor construite (CUT) ~i
procentul de ocupare a terenului (POT) sunt deosebit de
importanti intrucat oglindesc "eficienta solufiei de plan general,
reducerea suprafetei tolale a terenului seas din circuitul agricol §l
reducerea lungimii cailor de comunicatii §i a instalatiilor ."
Jndicii privind conditiile de folosire a terenului pot fi
defalcati pe mai multe subgrupe de indicatori astfel:
• suprafata de teren a incintei, Si, raportata la capacitatea de
productie a unitatii, Cp:
(II.l)

• suprafata construita, Sc, raportata la suprafata incintei:

CUT = Sc · (II.2)
si'
• procentul de ocupare a terenului incintei ca raport intre
suprafata desfa~urata a constructiilor, platformelor, drumurilor ~i
trotuarelor, Sc ~i suprafata incintei:
POT = Sc X 100% . (II.3)
Si

Daca ultimii doi indici se apropie de valoarea maxima, (1,0),

se considera ca suprafata de teren este bine folosita. La valoarea
maxima se poate ajunge numai in cazul "constructiilor comasate"
118
 Emanucla DECHER- CONSTRUCTII SPECIALE JN MEDIUL RURAL

care ocupa aproape intreaga suprafata de teren, dar atingerea

valorii 1,0 este imposibila deoarece s-ar incalca normele de
circulatie, sanitar-veterinare, de protectie contra incendiilor ~i alte
norme de proiectare. Se considera ca indicii reflecta folosirea
judicioasa a terenului daci:i au valori cuprinse intre 0,60 ~i 0,90 din
valoarea maxima.
Indicii variaza ~i in funqie de tipul unitatii de productie ;;i de
tehnologia aplicata. Ei au valori diferite pentru diversele sectoare
de productie deoarece sunt impuse norme diferentiate atat din
punct de vederc tehnologic cat ~i din eel de protectie.
0 alta cauza de variatie a indicilor o constituie materialele de
constructie utilizate la executia cladirilor. Astfel, in cazul
materialelor combustibile sau semicombustibile este necesara o
distanta intre cladiri mai mare pentru a se asigura protectie in caz
de incendiu.
DERETINUT!
PLANUL GENERAL DE PRINCIPIU reda modul de
organizare in spatiu a sistemului tehnico-economic tinand cont de
conexiunile care iau na~tere intre subsistemele ~i sistemele paniale
in procesul de exploatare a acestuia.
La elaborarea Planului General de Principiu se vor avea in
vedere urmatoarele principii:
Principiul 1: toate proccsele de transformare din sistem sif. fie elaborate
pe baza unui flux tehnologic de ansamblu care sa asigure
fnlantu irea logicc'f a tu t uror proceselor tehnologice aferente
subsistemelor §i sistemelor partialc.
Respectarea acestui principiu asigura proiectarea unui
subsistem logistic rational care sa asigure o circulatie fluenta a
intrarilor ;;i ie;;irilor din sistem.
Principiul 2: sci existc o concordan[a fntre capaciiatea de produc[ic a
sistcmului §Z modul de organizare fn spatiu a siruciurii de
producfie.

119
 11. PROCESE TEH!\iOLOGICE. FLUXURI TEHNOLOG!CE. FLUXURI DE
.\1ATERIALE. FLUXURI DE OAMENI

Respectarea acestui princ1pm impune o dimensionare

corespunzatoare a subsistemelor $i sistemelor partiale.
Principiul 3: sii se asigure un circuit ciit mai scurt al intriirilor ~~
ie~irilor din sistem, de la primire piina la ie~ire, concomitent cu
reducerea la minimunz ~i chiar climinaren transbordi'irilor ~i
reduccrea manipularilor.
Principiul 4: trebuie sa se cvite intersecfiile dintre .fluxurile de malerii
prime, personal, prod usc finite, concomitcnt cu respect area
nonne/or de proiectic, de circulatie intema ~i tehnologica.
Planul General de Principiu se elaboreaza pe baza Fluxului
Tehnologic General ;;i al Fluxurilor de materii prime, materiale,
produse finite, de$euri, utilitati $i personal $i sta la baza elabora.rii
Planului Urbanistic de Detaliu.
Fluxul Tehnologic General da o imagine de ansamblu asupra
relatiilor care se succed intre subsistemele $i sistemele partiale ale
structurii de productie prin care se definesc fluxurile de transport
- depozitare - fabricatie - expeditie cu indicarea legaturilor ;;i
sensurilor. Fluxul Tehnologic General se elaboreaza pe baza
proiectului de executie, a produsului finit $i a studiilor de piata,
care cuprind date referitoare la furnizori, clienti ;,;i cerere.
Prin analiza intrarilor, proceselor de productie ?i ie?irilor
din sistem, lehnologul stabile;,;te componentele subsistenmlui de
productie ;,;i modul de imbinare. lntre subsistemul de fabricatie ;,;i
celelalte subsisteme se stabilesc relatii de dependenta in
concordanta cu cerintele functionale ale sistemului tehnico-
economic pe baza carora se elaboreaza schema de legaturi ?i
relatii intre componentele sistemului. In functie de varianta de
1mbinare $i schema de Iegaturi $i relatii se elaboreaza Fluxul
Tehnologic General, in mai multe variante, in functic de
caracteristicile intrarilor, ie;,;irilor ;,;i a proceselor de transformare.
Fluxurile de matcrii prime, materiale, personal, utilitati §i dc§euri
se proiectcazd succcsiv, dztpii configurarea Fluxului Tclmologic General.
120