MC 001 - 2009 - Diversificarea Referentialelor Energetice

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE I LOCUINŢEI
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE

ÎN CONSTRUCŢII I ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR
MEMBRU OBS. ÎN
MEMBRU ÎN ORGANIZAŢIA
E TA
MEMBRU ÎN REŢEAUA MEMBRU ÎN UNIUNEA ORGANIZAŢIA
MONDIALĂ PENTRU
EUROPEANĂ
A INSTITUTELOR DE CERCETĂRI
EUROPEANĂ PENTRU
AGREMENTE TEHNICE
WFTAO AGREMENTE TEHNICE
EUROPEANĂ PENTRU
AGREMENTE TEHNICE
ÎN CONSTRUCŢII ÎN CONSTRUCŢII
ADRESA: SECŢIA FIZICA CONSTRUCŢIILOR I INSTALAŢII

os. Pantelimon 266 Sect.2 021652 Bucureşti, România Tel. 00.40.21. 2550835 Fax 00.40.21. 2550062 E-mail: hp@incerc2004.ro
Proiect : DIVERSIFICAREA REFERENŢIALELOR

ENERGETICE
Faza 2: Redactarea a II-a
Contract nr. 338/2008
Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuinţei
DIRECTOR GENERAL: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu

EF SECŢIE: Dr. ing. Horia Petran
DIRECTOR PROIECT: Dr. ing. Horia Petran
Ing. Cristian Petcu
- decembrie 2009 -
Bucureşti Contract nr. 338 / 2008
COLECTIV DE ELABORARE
Prof. dr. ing. Dan Constantinescu CS I

Dr. ing. Horia Petran CS III
Ing. Cristian Petcu CS III
CUPRINS
I PREZENTARE GENERALĂ ........................................................................................ 2
II. Baza de date cu tipuri de clădiri reprezentative........................................................... 3

II.1. Caracteristici ale clădirilor reprezentative pe categorii de clădiri .......................... 3
II.2. Parametrii termodinamici reprezentativi pentru procesele care contribuie
la realizarea stării confort termic si fiziologic din spatiile ocupate pe
tipuri şi clase de clădiri ................................................................................. 33
III. Metodologie de determinare a referenţialelor energetice .......................................... 51

III.1. Scala de notare energetică a clădirilor existente .......................................... 51
III.2. Referenţiale energetice actuale .................................................................... 53
III.3. Tipuri de valori de referinţă conform SR EN 15217 ...................................... 58
III.4 Procedură de stabilire a referenţialelor energetice pe categorii de
clădiri ............................................................................................................ 60
IV. Determinarea referenţialelor energetice .................................................................... 68

IV.1. Referenţiale pentru încălzirea spaţiilor ......................................................... 68
IV.2. Referenţiale pentru apa caldă de consum .................................................... 72
IV.3. Referenţiale pentru climatizare ..................................................................... 74
IV.4. Referenţiale pentru ventilare mecanică ........................................................ 75
IV.5. Referenţiale pentru iluminat .......................................................................... 77
V. CONCLUZII ............................................................................................................... 79
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 81
1
I PREZENTARE GENERALĂ
Lucrarea de faţă se înscrie în seria de cercetări prenormative al căror scop îl

reprezintă analiza metodelor actuale de calcul al Performanţelor Energetice ale Clădirilor
(PEC), în vederea corectării sau completării acestora. Scopul documentării în ansamblu îl
reprezintă o propunere de diversificare a referenţialelor energetice ţinând seama de tipuri
de clădiri precizate in Metodologie sub forma grupurilor reprezentative.
Obiectivul lucrării de faţă, care se constituie cea de-a doua parte a documentării
menţionate, este de a determina noile referenţiale energetice pornind de la fundamentarea
realizată în etapa precedentă, pe baza analizei clădirilor reprezentative pentru fondul
construit din România. Lucrarea este structurată sub forma a cinci capitole dintre care
primul reprezintă o prezentare generală a lucrării de faţă, iar ultimul prezintă concluziile
parţiale ale părţii I-a a documentării.
În capitolul al II-lea al lucrării se prezintă rezultatele analizei statistice a fondului
construit din România, cu referire atât la clădirile de locuit, cât şi la clădirile din sectorul
terţiar. Cu referire la prima categorie de clădiri, pornind de la datele statistice caracteristice
fondului de locuinţe şi a structurilor constructive practicate pentru realizarea blocurilor de
locuinţe şi a clădirilor individuale din România, se prezintă determinarea caracteristicilor
geometrice ale clădirii reprezentative de tip bloc de locuinţe şi a caracteristicilor termice
ale anvelopei, fiind definite opt structuri reprezentative pentru categoria de clădiri
menţionată. De asemenea, se prezintă definirea clădirilor reprezentative pentru clădirile de
locuit individuale şi pentru principalele categorii de clădiri din sectorul terţiar.
În capitolul al III-lea al lucrării se prezintă fundamentarea sistemului de certificare
energetică a clădirilor în vederea stabilirii referenţialelor energetice. Se prezintă tipurile de
valori de referinţă, o analiză a sistemului actual de clasificare a performanţei energetice în
raport cu regulile definite în standardul european EN 15217 precum şi o propunere de
stabilire a referenţialelor în vederea definirii noilor clase energetice.
Capitolul al IV-lea prezintă rezultatele aplicării metodologiei de determinare a
referenţialelor energetice pe baza clădirilor reprezentative definite şi pentru fiecare utilitate
energetică.
Lucrarea se încheie cu capitolul al V-lea al lucrării în care se prezintă concluziile
cercetării, în conformitate cu tematica propusă.
Capitolul I 2
II. Baza de date cu tipuri de clădiri reprezentative
II.1. Caracteristici ale clădirilor reprezentative pe categorii de

clădiri
În forma actuală a Metodologiei Mc 001-2006 (Partea a III-a) se prezintă

referenţialele energetice proprii clădirilor având ca unic reper forma de utilizare a energiei
(încălzire, apa caldă, răcire / ventilare / climatizare, iluminat al spaţiilor) . Valorile înscrise
în Metodologie nu sunt diferenţiate pe tipuri de clădiri fapt care conduce la plasări
artificiale ale unor tipuri speciale de clădiri pe grilele de consum specific de energie şi în
consecinţă la notări nerealiste. Diversificarea referenţialelor energetice ţinând seama de
tipuri de clădiri precizate în Metodologie sub forma grupurilor reprezentative poate fi
realizată numai pornind de la caracteristicile fondului de clădiri din România.
Dacă pentru fondul de clădiri de locuit există date fiabile oferite de recensămintele
din 1992, respectiv 2002 precum şi de anuarele statistice publicate de I.N.S., pentru
clădirile din sectorul terţiar nu sunt disponibile date specifice fondului construit, cu detalii
pe categorii de clădiri şi caracteristici ale acestora. Pornind de la tipologia fondului
construit din România, clădirile au fost grupate în funcţie de destinaţie şi de tipul clădirii,
urmărindu-se respectarea pe cât posibil a categoriilor de clădiri stabilite prin metodologie,
iar acestea se prezintă în tabelul II.1, indicându-se numărul de clădiri (dacă se cunoaşte
din recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18-27.03.2002 [2], respectiv din anuarul
statistic al României pentru anul 2007).
Tabel II.1 – Număr de clădiri

Destinaţia clădirii Categoria Număr unităţi
De locuit Individuală 4.605.412
Înşiruită (individuală cuplată) 129.893
Colectivă (bloc) 83.799
Cămine, internate 3.535
Învăţământ coli 6.660
Grădiniţe 1.720
Învăţământ superior 755
Cultură Biblioteci publice 3.718
Teatre 155
Cinematografe 73
Muzee 666
Sănătate Spitale 436
Policlinici, dispensare 864
Capitolul II 3
Destinaţia clădirii Categoria Număr unităţi

Creşe 273
Cabinete medicale 30.768
Farmacii, laboratoare 10.564
Centre de îngrijire 281
Comerţ Mici magazine comerciale (< 120 m²) 140.909
Magazine mari (supermarket, 7.993
hypermarket, mall)
Turism Hoteluri, moteluri 1.304
Cabane turistice, pensiuni 3.399
Clădiri pentru sport Săli de sport, agrement, bazine de înot, ?
Poştă, bănci, IMM-uri Oficii de poştă în oraşe 959
servicii Oficii de poştă în localităţi rurale 6.120
Unităţi bancare şi de asigurări 5.751
Mici întreprinderi de servicii
Administraţie publică Prefecturi, consilii judeţene 84
Primării, consilii locale în oraşe 326
Primării, consilii locale în comune 2.854
Sedii ale administraţiei publice centrale 234
alte tipuri de clădiri Depozite ?
consumatoare de energie Clădiri cu funcţiuni tehnice ?
Cu referire la principalele categorii de clădiri din sectorul terţiar, ariile construite

desfăşurate totale, la nivelul anului 2006, sunt următoarele:
• Învăţământ, cultură: 21.790 mii m²
• Sănătate, asistenţă social: 11.560 mii m²
• Comerţ: 22.320 mii m²
• Turism: 6.080 mii m²
• Poştă, bănci, IMM: 3.680 mii m²
• Administraţie publică: 3.870 mii m²
II.1.1. Caracteristici ale clădirilor reprezentative de tip bloc de locuinţe
Cu referire la clădirile de locuit, analiza efectuată în etapa anterioară a cercetării,

bazată pe datele cuprinse în recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18-27.03.2002 [2],
a avut ca rezultat definirea a opt structuri reprezentative pentru fondul de clădiri de locuit
tip bloc existent în România. Aceste structuri constructive sunt prezentate detaliat în
tabelul II.2.
Capitolul II 4
Tabel II.2 – Structuri constructive caracteristice blocurilor de locuinţe din România
Element de construcţie
Structura
Perioada de Rezistenţa
construire termică
considerată Tip Descriere m2 K/W
Perete Zidărie din cărămidă plină 37,5 cm,

0,58
exterior cu planşee din beton armat
Fereastră
Dublă, fără etanşare specială 0,31
exterioară
1 1952-1968 Terasă Placa beton 14 cm + BCA 15 cm 0,89
Planşeu Placă beton armat cu pardoseala
0,38
peste subsol mozaic sau linoleum
Perete către
Zidărie cărămidă plină 25 cm 0,56
casa scării
Zidărie din cărămidă eficientă (15 %
Perete
goluri) 37,5 cm, cu planşee din beton 0,52
exterior
armat
Fereastră Dublă, fără etanşare specială 0,31
2 1952-1975 exterioară Dublă 0,43
Terasă Placa beton 14 cm + BCA 15 cm 0,89
Planşeu Placă beton armat cu pardoseală
0,38
Perete către
casa scării
Perete Panouri bistrat portante din beton
0,60
exterior armat 17 cm + plăci BCA 10 cm
Fereastră
Cuplată, cu 2 rânduri de geam 0,39
exterioară
3 După 1980 Placă beton armat 14 cm + 25 cm
Terasă 1,11
zgură expandată
0,38
Perete către
Beton armat 10 cm 0,30
casa scării
Panouri tristrat din beton armat
Perete
14,5 cm cu termoizolaţie din plăci 0,50
exterior
vată minerală 7,5 cm
Fereastră
exterioară
4 1959-1965 Placă beton armat 14 cm + 25 cm
Terasă 1,11
zgură expandată
0,38
Perete către
casa scării
Capitolul II 5
Tabel II.2 – continuare
Structura
Perioada de Rezistenţa
construire termică
considerată Tip Descriere m2 K/W
Perete Panouri mari tristrat din beton armat

0,65
exterior 14,5 cm + BCA-GBN 12,5 cm
Fereastră Dublă, cu 2 rânduri de geam 0,43
exterioară Cuplată, cu 2 rânduri de geam 0,39
Terasă 1,11
zgură expandată
0,38
Perete către
casa scării
0,75
exterior 19 cm + polistiren celular 7,5 cm
Terasă 1,11
zgură expandată
0,38
Perete către
casa scării
Panouri mari tristrat din beton armat
Perete
19 cm + plăci din vată minerală 0,57
exterior
7,5 cm
Terasă 1,11
zgură expandată
0,38
Perete către
casa scării
0,70
exterior 15 cm + 15 cm BCA-GBN
Fereastră
Cuplată, cu 2 rânduri de geam 0,39
exterioară
Terasă 1,11
zgură expandată
0,38
Perete către
casa scării
Capitolul II 6
• Conformarea clădirii convenţionale de tip bloc – mediu urban:

– proiecţia în plan a unei locuinţe este de formă dreptunghiulară;
– înălţimea unei locuinţe s-a considerat 2,70 m;
– raportul de vitrare al clădirilor convenţionale se impune pentru o clădire tip bloc
RV = 0,15;
– numărul de locuinţe pe nivel: n * = 6;
– numărul de niveluri: m * = 6;
– numărul de locuinţe din clădirea tip bloc convenţional: Nloc = 36;
– suprafaţa locuinţei din clădirea tip bloc convenţional:
STC = 51,55 m²/locuinţă
– partiul unui nivel din clădirea tip bloc convenţional este prezentat în figura II.1.
6 niveluri
8,6 m Sap =51,55 (P + 5)
6m
2,5 m
Figura II.1 – Clădirea medie convenţională de tip bloc
Funcţie de dimensiunile din figura II.1 s-au determinat caracteristicile geometrice

ale clădirii tip bloc convenţional, după cum urmează:
Zona principală a clădirii (apartamente):
• Suprafaţa pereţilor exteriori: SPe = 946,3 m2;
• Suprafaţa terasei: ST = 310 m2;
• Suprafaţa ferestrelor: SF = 278,7 m2;
• Suprafaţa planşeului peste subsol: Ssb = 310 m2;
• Suprafaţa pereţilor către casa scării: Scs = 836 m2;
• Suprafaţa utilă totală: SL = 1 858 m2;
• Volumul spaţiului locuit: V = 5 016 m³.
Capitolul II 7
Zonele secundare ale clădirii (subsol, casa scărilor):

• Suprafaţa terasei casei scărilor: ST,CS = 65 m2;
• Suprafaţa pereţilor exteriori ai casei scărilor: SPe,CS = 72,5 m2;
• Suprafaţa tâmplăriei exterioare a casei scărilor: SFe,CS = 8,5 m2;
• Volumul casei scărilor: VCS = 1 045 m³;
• Suprafaţa elementelor dintre subsol şi casa scărilor: SCS,Sb = 65 m2;
• Volumul subsolului: VSb = 823 m³;
• Perimetrul subsolului: PSb = 80,6 m;
• Înălţimea subsolului: h = 2,2 m;
• Adâncimea subsolului în raport cu CTS: hS = 1,5 m.
II.1.2. Caracteristici ale clădirilor individuale reprezentative
Ţinând seama de indicatorii specifici medii determinaţi în etapa anterioară a

cercetării şi de caracteristicile constructive ale clădirilor de tip individual şi înşiruit din
România, au fost definite două clădiri de locuit reprezentative pentru clădirile menţionate,
după cum urmează.
II.1.2.1. Clădire reprezentativă de tip individual
Clădirea este o casă individuală de locuit parter, din zidărie de b.c.a. amplasată
pe sol (construcţia nu are subsol).
Planşeul de acoperiş din fâşii armate din b.c.a. şi placă din beton armat, este
realizat în două ape, panta acoperişului fiind de 24% pe versantul Est, respectiv de 25%
pe versantul Vest. Învelitoarea acoperişului este din azbociment ondulat.
Suprafaţa totală construită a clădirii este de 96,96 m2.
Suprafaţa utilă a spaţiului încălzit este de 59,96 m2, la care se adaugă o
suprafaţă utilă acoperită deschisă (terasa) de 21,62 m2.
Suprafaţa locuibilă este de 40,63 m2, care se compune din:
• cameră de zi cu orientare Vest, în suprafaţă de 16,83 m2;
• dormitor cu orientare Vest, mărginit de frontonul Nord, în suprafaţă de
12,18 m2;
Capitolul II 8
• dormitor cu orientare Vest, mărginit de frontonul Sud, în suprafaţă de

11,62 m2.
Întreaga faţadă principală, care corespunde pe toată lungimea pereţilor cu goluri
de lumină aferente încăperilor de locuit, este protejată cu o terasă acoperită, dar
deschisă pe celelalte trei laturi.
În camera de zi şi dormitorul aferent frontonului Nord, pardoselile sunt realizate
din covor PVC.
În dormitorul aferent frontonului Sud, pardoseala este realizată din parchet, cota
finită a pardoselii din parchet fiind mai ridicată cu cca. 7 cm faţă de cota ±0,00 aferentă
celorlalte încăperi de locuit şi terasei.
Bucătăria şi dependinţele clădirii sunt situate la cota –0,28, au pardoselile
realizate din mozaic turnat iar tavanul acestor încăperi urmăreşte panta acoperişului
astfel încât înălţimea liberă variază între 2,12 m şi 2,80 m.
Volumul interior (util) al spaţiului încălzit al clădirii (exclusiv terasa) este de
141,53 m3.
Finisajele interioare şi exterioare sunt realizate din zugrăveli în culori de apă.
Clădirea este prevăzută cu două intrări, una principală, prin terasă, la cota ±0,00
şi alta de serviciu, pe faţada posterioară (Est) la cota – 0,28.
Clădirea este prevăzută cu instalaţii de apă, canal, gaze şi electricitate,
racordate la reţelele de utilităţi urbane.
Instalaţia de încălzire a clădirii utilizează ca agent termic apa caldă furnizată de
un punct termic, încăperile fiind prevăzute cu corpuri de încălzire (radiatoare din fontă).
structura de rezistenţă a clădirii este realizată din:
• fundaţii continue din beton;
• pereţi structurali din zidărie din blocuri din b.c.a. – GBC de 30 cm grosime
– pentru pereţi exteriori, respectiv de 25 cm grosime – pentru pereţi
interiori;
• planşeu de acoperiş din placă de beton armat de 8 cm grosime, realizată
în două ape.
Planşeul de acoperiş este termoizolat la partea interioară cu fâşii armate din beton
celular autoclavizat de 20 cm grosime, tencuite pe interior cu mortar de ciment-var.
Învelitoarea este realizată din plăci din azbociment ondulat;
Capitolul II 9
Pereţii exteriori sunt realizaţi din zidărie din blocuri de beton celular autoclavizat
tip GBC de cca. 30 cm grosime, tencuiţi pe ambele feţe cu un strat subţire de mortar de
ciment-var de 0,5 cm grosime.
Pereţii interiori portanţi sunt realizaţi din zidărie din blocuri de b.c.a. – GBC de
25 cm grosime, tencuiţi pe ambele feţe cu un strat subţire de mortar de ciment-var de
0,5 cm grosime. Pereţii interiori neportanţi sunt realizati din zidărie din b.c.a. – GBC de
15 cm grosime, tencuiţi pe ambele feţe cu un strat subţire de mortar de ciment-var de
0,5 cm grosime.
Tâmplăria exterioară este dublă din lemn, cu deschidere obişnuită (cerceveaua
exterioară se deschide spre exterior, respectiv cea interioară spre interior); pe cercevele
sunt montate foi de geam simplu clare;
În Tabelul II.7 se prezintă ariile elementelor de construcţie (S), rezistenţele termice
unidirecţionale (R), coeficienţii de reducere datorită punţilor termice (r) şi rezistenţele
termice corectate (R’ = r . R).
Tabelul II.7 – Caracteristici ale anvelopei clădirii individuale reprezentative

Rezistenta Rezistenta
termica in termica
Elem. Suprafaţa câmp corectata
de c-tie Descriere Orientare [m²] [m²K/W] r [m²K/W]
PE1 Pereti exteriori curenti P,E N 17,20 0,949 0,799 0,758
PE2 Pereti exteriori curenti P,E S 20,24 0,949 0,799 0,758
PE3 Pereti exteriori curenti P,E E 16,06 0,949 0,799 0,758
PE4 Pereti exteriori curenti P,E V 23,10 0,949 0,799 0,758
Ac Acoperis exterior O 66,80 0,904 0,903 0,816
TE1 Tamplarie exterioara dubla P, E N 2,34 0,430 1,000 0,430
TE2 Tamplarie exterioara dubla P, E S 0,00 0,430 1,000 0,430
TE3 Tamplarie exterioara dubla P, E E 3,60 0,430 1,000 0,430
TE4 Tamplarie exterioara dubla P, E V 5,46 0,430 1,000 0,430
Rp0 Planseu pe sol - 64,80 N/A N/A N/A
Numărul de schimburi de aer se consideră la valoarea na = 0,7 h-1, ţinând seama

de faptul că tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu granituri de etanşare
(permeabilitate ridicată), clădirea face parte din categoria clădirilor “individuale” şi face
parte din categoria clădirilor adăpostite, iar tâmplăria nu este deteriorată.
II.1.2.2. Clădire reprezentativă de tip înşiruit
Clădirea este de tip duplex, alcătuită din două apartamente identice, alipite, având
în componenţă parter, etaj, pod şi subsol. Clădirea considerată reprezintă un apartament
Capitolul II 10
individual, cu intrare separată, şi are la parter două intrări, două holuri, o cameră de zi, o
bucătărie, o cămară, şi un WC de serviciu. Lângă intrarea principală se găseşte rampa
de scară din beton armat pe care se urcă la etaj, iar lângă cea de a doua intrare este
rampa de scară din beton armat pe care se coboară la subsol. La etaj sunt două
dormitoare şi o baie.
Clădirea este orientată cu faţada dinspre stradă la Vest. Este adăpostită, dar nu
este umbrită de clădiri învecinate.
Clădirea are pod neîncălzit, cu şarpantă de lemn şi învelitoare înclinată din tablă
vopsită pe astereală din scânduri de 25 mm grosime. În pod se accede din degajamentul
de la etaj, printr-o trapă din lemn amplasată în planşeul de peste etaj.
Subsolul, neîncălzit iniţial, a fost destinat unor spaţii de depozitare, dar în prezent
adăposteşte şi centrala termică şi un birou încălzit.
Clădirea este dotată cu instalaţie de încălzire centrală cu radiatoare din fontă şi
centrală termică funcţionând cu gaze naturale.
În jurul clădirii este prevăzut un trotuar de cca. 1,0 m lăţime.
Înălţimea liberă a parterului şi a etajului este de 2,80 m, a subsolului de 2,40 m,
iar înălţimea maximă a podului de 2,30 m. Cota la pardoseala subsolului este –2,60 m, la
pardoseala etajului +3,00 m, iar la pardoseala podului de +6,00 m.
Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din pereţi structurali din zidărie în
grosime de 28 cm, din cărămizi pline (270 x 13 x 62 mm), cu mortar M4, fără stâlpişori şi
centuri din beton armat, tencuiţi pe ambele feţe.
Deasupra ferestrelor sunt buiandrugi din beton armat pe toată grosimea zidăriei,
neprotejaţi cu termoizolaţie.
Planşeele de 10 cm grosime, sunt plăci din beton armat, rezemate pe contur până
la exterior, prevăzute în interior cu grinzi din beton armat cu înălţimea de 30 cm de la
tavan, care sprijină şi pe un stâlp din beton armat de 28 x 28 cm.
Clădirea are un subsol cu pereţi exteriori cu alcătuire mixtă, de 35 cm grosime
nominală alcătuiţi de la interior către exterior din: zidărie de cărămizi pline de 13 cm
grosime şi beton simplu de 21 cm grosime, pe care este amplasată sub cota trotuarului
hidroizolaţia verticală protejată cu zidărie de cărămizi pline de 1/4 cărămidă grosime.
Fundaţiile sunt probabil continue, din beton armat, pe conturul pereţilor structurali
exteriori şi interiori.
Capitolul II 11
Pereţii structurali exteriori din zidărie de cărămidă, de o cărămidă grosime (28

cm), tencuiţi pe ambele feţe, au punţi termice continue în dreptul planşeelor, în dreptul
buiandrugilor şi a capetelor grinzilor din beton armat.
Pereţii către casa adiacentă sunt de 34 cm grosime şi sunt realizaţi din 2 pereţi
din zidărie de cărămidă de 14 cm grosime cu un strat median de 6 cm grosime de aer
neventilat.
Planşeul dinspre pod este izolat termic cu un strat de alicarie şi moloz de cca.
7,5 cm grosime, protejat cu o duşumea din scânduri de 2,5 cm grosime, rezemate pe
cusaci (grinzişoare) din lemn.
Planşeul de peste subsol nu are prevăzută izolaţie termică. Soclul perimetral nu
este termoizolat.
Tâmplăria exterioară de la ferestre este din lemn, dublă, prevăzută cu două foi de
geam simplu de 3 mm grosime. Tocurile sunt poziţionate la faţa interioară a pereţilor.
Tâmplăria uşilor de la intrare este din lemn, cu 2 foi la uşa principală şi cu o foaie la uşa
de la intrarea secundară.
Încălzirea spaţiilor se realizează prin intermediul unei instalaţii de încălzire

centrală cu radiatoare din fontă STAS 7364 tip 624/4 şi 218/9. Centrala termică
funcţionează cu gaze naturale şi este dotată cu un cazan modern, automatizat, dotat cu
arzător atmosferic, cu vas de expansiune închis şi pompă de circulaţie a agentului
termic.
Apa caldă de consum se prepară prin intermediul unui boiler cu acumulare
funcţionând cu agent termic preparat de cazanul utilizat şi pentru încălzirea spaţiilor.
Încălzirea spaţiilor este reglată printr-un termostat de cameră cu programare care
comandă închiderea sau deschiderea unei vane cu servomotor amplasată pe conducta
de tur a circuitului de încălzire. În paralel, funcţionarea circuitului de preparare a apei
calde de consum este dictată de un termostat amplasat pe boiler.
Conductele de distribuţie a căldurii din subsol sunt termoizolate cu vată minerală
de grosime medie 3 cm, protejată cu carton tencuit cu ipsos armat cu plasă de rabiţ.
Termoizolaţia este uscată, în stare bună.
În Tabelul II.8 se prezintă ariile elementelor de construcţie (S), rezistenţele termice
unidirecţionale (R), coeficienţii de reducere datorită punţilor termice (r) şi rezistenţele
termice corectate (R’ = r . R).
Capitolul II 12
Tabelul II.8 – Caracteristici ale anvelopei clădirii înşiruite reprezentative

termica in termica
PE1 Pereti exteriori curenti P,E S 35,03 0,550 0,933 0,513
PE2 Pereti exteriori curenti P,E E 25,76 0,550 0,933 0,513
PE3 Pereti exteriori curenti P,E V 24,44 0,550 0,933 0,513
PE4 Planseu copertina intrare O 0,68 0,278 1,000 0,278
PE5 Perete exterior Sb V 1,42 0,635 1,000 0,635
UE Usi exterioare S 3,78 0,395 1,000 0,395
FE1 Tamplarie exterioara dubla P, E S 1,48 0,430 1,000 0,430
FE2 Tamplarie exterioara dubla P, E E 3,88 0,430 1,000 0,430
FE3 Tamplarie exterioara dubla P, E V 5,20 0,430 1,000 0,430
FE4 Tamplarie exterioara dubla Sb V 1,12 0,430 1,000 0,430
PIsb1 Pereti catre Sb (hol) - 13,09 0,411 1,000 0,411
PIsb2 Pereti catre Sb (CT) - 6,48 0,581 1,000 0,581
PL E Planseu peste etaj - 36,78 0,581 0,935 0,543
PL sb Planseu peste subsol - 23,16 0,465 0,936 0,435
UI sb Usi interioare spre subsol - 3,24 0,340 1,000 0,340
R sb Rampa Sb intre parter si etaj - 4,17 0,392 1,000 0,392
Rp0 Pereti si placa sub CTS - 14,68 3,310 1,000 3,310
Re Pereti sub CTS catre exterior - N/A 0,669 1,000 0,669
Pereti sub CTS catre pânza de
Ra apa freatica - N/A 4,455 1,000 4,455
Finisajele exterioare şi caracteristice de transmisie a energiei solare sunt:

- Tencuieli de culoare ocru – αabs = 0,42;
- Tâmplărie dublă cu 2 geamuri simple – ( ατ& )n = 0,30;
- Învelitoare din tablă zincată, puţin murdară – αabs = 0,78.
Numărul de schimburi de aer se consideră la valoarea na = 0,7 h-1, ţinând seama

de faptul că tâmplăria exterioară nu este prevăzută cu granituri de etanşare
(permeabilitate ridicată), clădirea face parte din categoria clădirilor “individuale” şi este
adăpostită, iar tâmplăria nu este deteriorată.
Suprafaţa camerelor de locuit este SLoc = 50,23 m2, suprafaţa utilă încălzită a
clădirii este SÎnc = 75,39 m2, iar număr mediu normalizat de persoane pe clădire este de
2,61.
Capitolul II 13
II.1.3. Caracteristici ale clădirii reprezentative de tip birou
Geometria clădirii cu destinaţia de birouri este similară cu cea a clădirii de tip bloc,
cu următoarele particularităţi / diferenţe:
• Suprafaţa pereţilor exteriori: SPe = 721,5 m2;
• Suprafaţa ferestrelor: SF = 584,5 m2;
• Suprafaţa utilă totală: SL = 2 245 m2;
• raportul de vitrare RV = 0,31 (respectiv 0,45 prin raportare exclusiv la aria
faţadelor).
• Volumul încălzit: V = 6 061 m³.
Spaţiul ocupat este compartimentat astfel încât se asigură funcţionalitatea
specifică destinaţiei clădirii, având în componenţă birouri, săli de şedinţe, arhivă, cameră
server/IT, vestiar, grupuri sanitare (două pe nivel), oficiu.
Caracteristicile termice ale anvelopei clădirii sunt cele stabilite în tabelul următor:
Structura
Rezistenţa
termică
Tip Descriere m2 K/W
Perete
Panouri prefabricate 0,792
exterior
Fereastră
exterioară
2 Terasă Placa beton 15 cm + termoizolaţie 5 cm 1,208
Planşeu Placă beton armat cu pardoseală mozaic
0,40
peste subsol sau linoleum
Perete către
casa scării
II.1.4. Caracteristicilor ale clădirii reprezentative de tip spaţiu comercial

mic
Clădirea reprezentativă de tip spaţiu comercial mic este o incintă la parterul unei
clădiri de tip condominiu, amplasată în mediul urban. Spaţiul comercial este delimitat
superior de apartamente locuite, inferior de subsolul tehnic al blocului, şi în lateral de
spaţii comerciale cu destinaţie similară.
Capitolul II 14
Destinaţia spaţiului comercial este magazin nealimentar. Faţada principală,

orientată spre Est, este vitrată în proporţie de 60%. Faţada secundară, cu orientare Vest,
este în totalitate alcătuită din elemente de construcţie opace. Accesul persoanelor se
face prin uşa amplasată în cadrul faţadei principale. În scopul aprovizionării cu marfă, în
faţada secundară este practicată o uşă dublă, metalică simplă, ne-termoizolată, cu
dimensiunile 1,4x2m.
Tâmplăria exterioară din alcătuirea faţadei principale este metalică cu geam
simplu. Spaţiul comercial nu este dotat cu elemente de umbrire a faţadei.
Planşeele sunt realizate din beton armat turnat monolit, şi au 10 cm grosime.
Planşeul dintre spaţiul comercial şi cel rezidenţial nu are prevăzută izolaţie termică. Este
prevăzut un plafon fals realizat din elemente prefabricate de ghips – carton, la distanţă
de 0,5 m de planşeu.
Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din stâlpi şi grinzi din beton armat.
Pereţii exteriori sunt alcătuiţi din zidărie de cărămidă cu goluri tip GVP de 35 cm grosime.
Buiandrugii ferestrelor sunt realizaţi din grinzi de faţadă din beton armat monolit de
35 cm grosime. Pereţii exteriori au punţi termice continue în dreptul planşeelor, în dreptul
buiandrugilor şi a capetelor grinzilor din beton armat.
Închiderile exterioare opace sunt realizate din zidărie de cărămidă eficientă cu
dimensiunile 23,5 x 11 x 7,5 cm, în grosime de 35 cm, compartimentările interioare fiind
din plăci de BCA în grosime de 12,5 şi 7,5 cm, tencuite.
Centurile din dreptul planşeelor sunt din beton armat. La faţade pereţii reazemă
pe grinzi din beton armat monolit.
Finisajele sunt obişnuite:
- tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior cu zugrăveli obişnuite şi din faianţă în
grupul sanitar;
- tencuieli de cca. 3 cm la exterior, cu finisaj din terasit sau praf de piatra, de
culoare deschisa;
- pardoseala din mozaic.
Planşeul peste subsol este alcătuit din :
- mozaic turnat în câmp continuu cu grosimea de 5 cm
- şapă din mortar de ciment cu grosimea de 4 cm
- placa din beton armat cu grosimea de 10 cm
- tencuială cu grosimea de 3 cm
Capitolul II 15
Alimentarea cu căldură pentru încălzirea spaţiului este realizată prin intermediul

unei centrale termice murale, cu tiraj forţat, cu puterea termică de 24KW. Sistemul de
distribuţie a agentului termic se realizează prin conducte de cupru, neizolate termic, cu
diametrul de 20 mm. Sistemul de distribuţie este amplasat în spaţiul încălzit. Corpurile
statice, de tip panou din oţel, sunt prevăzute cu robinete colţar de tipul dublu reglaj
funcţionale fără posibilitatea de reglare a temperaturii incintei (temperatura interioară
este reglată prin funcţionarea centralei termice).
Pentru prepararea apei calde se utilizează aceeaşi centrală murală, apa caldă
fiind preparată în regim instant, în schimbător de căldură cu plăci. Numărul de persoane
aferent spaţiului comercial este de 2, iar numărul de puncte de consum a.r. / a.c.c. este
2/1:
- Lavoar - 1
- WC - 1
Iluminatul; este asigurat cu corpuri de iluminat tip fluorescent şi corpuri de iluminat
cu becuri incandescente. Puterea instalată este de 395W.
Aria construită desfăşurată = 72,5 m²

Aria pardoselii spaţiului încălzit( utilă ) = 66 m²
Volumul spaţiului încălzit = 178,2 m³
Aria totală a anvelopei clădirii = 104 m²
Înălţimea medie a nivelului liber este de 2,7 m.
Caracteristicile geometrice şi termice ale anvelopei spaţiului comercial mic

reprezentativ sunt grupate în tabelul următor.
Elemente exterioare la casa scării: S [m2] R’

Perete exterior cărămidă orientare Est 5,10 0,50
Perete exterior cărămidă orientare Vest 15,43 0,56
Tâmplărie metalică simplă orientare Est 13,13 0,19
Uşă metalică faţada Vest 2,80 0,19
Planşeu peste subsol tehnic 67,50 0,35
Planşeu spre zona rezidenţială (inclusiv 67,50 0,45
plafon fals şi spaţiu de aer slab ventilat)
Capitolul II 16
II.1.5. Caracteristici ale clădirii reprezentative de tip spaţiu comercial

mare
Clădirea reprezentativă pentru spaţiul comercial mare este o clădire realizată din
elemente prefabricate metalice uşoare. Elementele de construcţie sunt panouri
autoportante cu izolaţie din poliuretan, realizate din tablă galvanizată la cald şi vopsite în
câmp electrostatic în nuanţe de gri.
Terasa spaţiului comercial este realizată din elemente prefabricate metalice,
termoizolate cu poliuretan, montate pe schelet metalic, cu o pantă de 10°. Elementele
prefabricate sunt vopsite în câmp electrostatic în culoare deschisă. Foaia de tablă
exterioară este profilată trapezoidal la interval de 250 mm, pentru a asigura rigiditatea
elementului de construcţie. Structura de rezistenţă pe care sunt montate elementele de
anvelopă este formată din cadre metalice şi grinzi cu zăbrele.
Caracteristicile elementelor de construcţie şi suprafeţele de transfer de căldură
sunt prezentate succint în cadrul tabelului 1.
Tabelul 1: Caracteristici ale anvelopei spaţiului comercial reprezentativ

Rezistenta
termica
Suprafaţa corectata
Elem Descriere Orientare Obs [m²] [m²K/W]
F1 Perete exterior - F1 S ext 6.750,0 1,509
F2 Perete exterior - F2 V ext 3.750,0 1,509
F3 Perete exterior - F3 N ext 5.250,0 1,509
F4 Perete exterior - F4 E ext 3.750,0 1,509
TE1 Terasa O ext 115.874,0 3,527
Elemente de construcţie vitrate la

FE - 3 nivelul F3 N ext 1.500,0 0,610
În cadrul clădirii au fost identificate trei zone caracterizate printr-un indice de

ocupare diferit, raportat la unitatea de suprafaţă. Zonarea clădirii este necesară în
vederea determinării numărului mediu normalizat de persoane şi a altor surse de aporturi
interne, în scopul calculării aporturilor interne medii si orarului acestora. Datorită profilului
asimetric de utilizare a spaţiilor comerciale mari în decursul unei săptămâni, cu un vârf în
intervalul zilelor de la sfârşitul săptămânii, a fost necesară determinarea unui profil zilnic
Capitolul II 17
mediu. Acesta a fost realizat prin medierea ponderată a numărului mediu normalizat de
persoane din intervalul Luni – Vineri şi a celui din week-end.
Tabelul 2: Numărul mediu normalizat de persoane din intervalul Luni – Vineri

Număr
mediu
Suprafaţa Indice normalizat
ocupata ocupare de
2
[%] [pers/m ] persoane
Zona A (spaţii cu destinaţie comercială de tip auto-servire, zone
destinate agrementului) 52,24 0,045 2644,425
Zona B (spaţii comerciale uzuale) 36,62 0,02 824
Zona C (spaţii cu destinaţie tehnică) 11,14 0,01 125,35
Total număr mediu normalizat de persoane 3593,775
Tabelul 3: Numărul mediu normalizat de persoane din intervalul Sâmbătă - Duminică

Număr
mediu
Suprafaţa Indice normalizat
ocupata ocupare de
2
[%] [pers/m ] persoane
Zona A (spaţii cu destinaţie comercială de tip auto-servire, zone
destinate agrementului) 52,24 0,081 4759,965
Zona B (spaţii comerciale uzuale) 36,62 0,03 1236
Zona C (spaţii cu destinaţie tehnică) 11,14 0,01 125,35
Total număr mediu normalizat de persoane 6121,315
Prin medierea ponderată a datelor din tabelele 2 şi 3 rezultă un număr mediu

normalizat de 4316 persoane, caracteristic pentru ziua medie de calcul.
Pe baza numărului de persoane determinat anterior, a degajărilor aferente
echipamentelor şi sistemului artificial de iluminat, este posibilă determinarea profilului
orar corespunzător degajărilor interne:
- În intervalul orar 9 – 21 : 14,16 W/m2
- În intervalul orar 21 – 9 : 3 W/m2
Ventilarea clădirii eficiente este realizată conform orarului de funcţionare, rata de
ventilare fiind 0,20 sch/h în intervalul orar 9 – 21, respectiv 0,01185 sch/h în afara
programului (corespunzătoare unui debit de aer de 20.000 m3/h, ventilarea fiind datorată
Capitolul II 18
exclusiv infiltraţiilor de aer, fără intervenţia instalaţiei de ventilare mecanică). Clădirea de

referinţă se caracterizează prin utilizarea unui rate de ventilare constate de 0,20 sch/h.
II.1.6. Caracteristici ale clădirii reprezentative de tip şcoală
Clădirea cu destinaţia funcţională de şcoală este o clădire independentă şi

funcţionează cu un număr de 580 de elevi grupaţi în 26 de clase. Nivelurile de pregătire
ale elevilor sunt: şcoala primară (11 clase) şi gimnaziu (15 clase). coala funcţionează în
două schimburi şi anume:
• Schimbul I : 8.00-13.00
• Schimbul II : 13.00- 18.00
coala are 16 săli de clasă, 2 laboratoare, 2 cabinete, cancelarie, bibliotecă,
birouri, secretariat.
Clădirea face obiectul unui proiect tip şi reprezintă un tronson independent de tip
capăt liber–capăt liber. Regimul de înălţime al întregii clădiri este: S+P+2E.
Clădirea are acoperişul de tip terasă. Subsol este parţial şi este alcătuit dintr-un
canal tehnic şi un spaţiu destinat iniţial protecţiei civile (adăpost ALA).
În plan construcţia are o formă simetrică , cvasidreptunghiulară, traveile marginale
depăşind conturul dreptunghiular, lăsând impresia unui U larg deschis. Suprafaţa
construită : Ac = 780,34 m2
Faţada principală este orientată spre Sud-Est. Faţada posterioară are orientare
Nord-Vest. Faţadele laterale, capete libere, au orientare Nord-Est respectiv Sud-Vest.
Clădirea are trei intrări : două intrări principale, pentru corpul profesoral şi pentru
elevi, prima amplasată pe faţada principală şi cea de a doua pe faţada laterală Nord-
Est. Cea de a treia intrare, secundară, se află amplasată pe faţada laterală Sud-Vest.
Intrarea principală pentru profesori are 3 trepte exterioare şi copertină deasupra
acestora. Intrarea pentru elevi este dotată cu rampe pentru accesul persoanelor cu
handicap locomotor şi are 3 trepte exterioare şi copertine deasupra acestora. Intrarea
secundară are trei trepte exterioare, copertină deasupra acestora.
Toate cele trei intrări au tâmplărie cu ramă metalică şi geam obisnuit, vitrate la
partea superioară.
Accesul pe verticală în clădire se face prin două zone situate simetric faţă de zona
centrală a clădirii şi unde se află amplasate 2 scări de acces de la parter către nivelurile
superioare. Casele de scară sunt iluminate natural, cu ferestre amplasate pe faţada
posterioară, având scări în trei rampe. Cota ± 0.00, cota pardoselii finite din casa scării.
Capitolul II 19
Înălţimea soclului este de 0,50 m. Cota trotuarului este – 0,50 m, faţă de cota
± 0,00, cotei pardoselii finite din casa scării.
Accesul în subsol se face doar din casa scării amplasată in dreapta intrării
principale cu ajutorul unei scări în două rampe, amplasate sub două din rampele de
acces de la nivelul parterului către etaj 1.
Accesul pe terasă se face cu ajutorul unei scări metalice „de pisică” amplasată în
zona scării care conduce şi către subsol. Acoperişul este de tip terasă necirculabilă.
Terasa este în stare bună şi nu prezintă infiltraţii din precipitaţii. Izolaţia terasei este din
plăci de b.c.a. tip GBNT 35 cu grosimea medie de 25 cm, strat care asigură şi realizarea
pantelor de scurgere pentru apele pluviale.
Clădirea are un culoar central cu săli de clasa şi laboratoare amplasate de o parte
a acestui coridor central.
La parter, se află săli de clasă cu grupuri sanitare , cancelaria profesorilor cu grup
sanitar propriu, cabinet director şi secretariat cu oficiu.
La etajul 1 se află 5 săli de clasă, 2 laboratoare, cabinet consiliere, spaţii
depozitare si grupuri sanitare.
La etajul 2 spatiile au aceeaşi componenţă ca la etajul 1, cu excepţia spaţiului
destinat grupurilor sanitare , înlocuit cu spaţiu destinat unei săli de clasă.
Componenţa funcţională a clădirii este prezentată în tabelul II.9.
Tabel II.9
Cod Destinatie A Temp grd x mp
E-1 10 Anexa 16.52 18 297.36
E-2 7 Anexa 16.55 18 297.90
E-2 10 Depozit 9.50 18 171.00
E-2 10 Depozit 9.50 18 171.00
E-2 2 Magazie 9.51 18 171.18
P 14 Magazie 3.36 18 60.48
Total 64.94 1 168.92
P5 Biblioteca 35.27 20 705.40
E-1 12 C.S. 32.75 18 589.50

E-1 7 C.S. 32.58 18 586.44
E-2 11 C.S. 22.74 18 409.32
E-2 4 C.S. 22.71 18 408.78
P 18 C.S. 31.79 18 572.22
P 19 C.S. 31.61 18 568.98
Total 174.18 3 135.24
E-1 6 Cabinet 52.10 18 937.80

E-1 9 Cabinet 16.95 20 339.00
Capitolul II 20

E-2 8 Cabinet 16.96 20 339.20
Total 86.01 1 616.00
E-2 9 Cabinet medical 16.51 22 363.22
P3 Cancelarie 51.93 20 1 038.60

E-1 8 Consilier 16.50 20 330.00
P2 Birou 14.50 20 290.00
P8 Director 17.50 20 350.00
P9 Secretariat 15.13 20 302.60
Total 115.56 2 311.20
E-1 16 Coridor 122.88 18 2 211.84

E-2 18 Coridor 122.84 18 2 211.12
P 12 Coridor 127.90 18 2 302.20
E-2 3 Hol 4.96 18 89.28
P 17 Hol 15.48 18 278.64
P 20 Hol 3.60 18 64.80
E-1 15 Vestibul 18.20 18 327.60
Total 415.86 7 485.48
P 13 Hol intrare 17.65 15 264.75
E-1 11 Laborator 70.17 18 1 263.06

E-2 12 Laborator 52.10 18 937.80
E-2 6 Laborator 70.20 18 1 263.60
Total 192.47 3 464.46
E-1 1 Sala de clasa 52.10 18 937.80
E-1 2 Sala de clasa 52.10 18 937.80
E-1 4 Sala de clasa 52.10 18 937.80
E-1 5 Sala de clasa 51.80 18 932.40
E-2 1 Sala de clasa 35.32 18 635.76
E-2 13 Sala de clasa 52.08 18 937.44
E-2 14 Sala de clasa 52.02 18 936.36
E-2 15 Sala de clasa 52.15 18 938.70
E-2 16 Sala de clasa 52.10 18 937.80
E-2 17 Sala de clasa 51.80 18 932.40
P1 Sala de clasa 52.15 18 938.70
P 10 Sala de clasa 52.10 18 937.80
P 11 Sala de clasa 51.80 18 932.40
P6 Sala de clasa 52.10 18 937.80
P7 Sala de clasa 52.10 18 937.80
Total 763.82 13 748.76
E-1 13 W.C. 16.26 15 243.90

E-1 14 W.C. 15.85 15 237.75
P 15 WC 15.39 15 230.85
P 16 WC 15.25 15 228.75
P4 WC Profesori 12.50 15 187.50
Capitolul II 21

Total 75.25 1 128.75
Înălţimea parterului şi a etajului 1 este de 3,45 m; înălţimea liberă a nivelului este

de 3,25 m în sălile de clasă. Înălţimea etajului 2 este 3,35 m. Înălţimea liberă a subsolului
este de 2,40 m.
Finisajele sunt :
- tencuieli interioare subţiri, cu zugrăveli obişnuite;
- placaj de faianţă la grupurile sanitare şi casa scărilor;
- lambriuri din PVC pe coridoare şi la casa scărilor;
- pardoseli de 3÷5 cm grosime: şapă şi mozaic turnat din marmură, pe holuri, în
grupurile sanitare şi parchet stratificat în sălile de curs;
- tencuieli exterioare drişcuite şi vopsitorie in culori de apă refăcute recent.
Clădirea are principale caracteristici:

- structură din pereţi portanţi din zidărie de cărămidă şi cadre din beton armat,
grinzi şi stâlpi înglobaţi în zidărie.
- pereţii exteriori de faţadă din zidărie de cărămidă cu grosimea de 37.5cm,
- soclul clădirii este ieşit în afară faţă de pereţii exteriori de faţadă şi fără izolaţie
termică.
- planşeul peste subsolul neîncălzit nu este termoizolat.
- tâmplăria exterioară este din lemn cuplată.
- uşile celor 3 intrări in clădire, principală si secundare, sunt din tâmplărie metalică
neavând sistem de închidere automata.
- subsolul este parţial : un culoar tehnic şi adăpost ALA defectat care serveşte ca
depozit.
- acoperişul este tip terasă necirculabilă cu termoizolaţia din fâşii din BCA de tip
GBNT35 , cu grosime medie de 25 cm grosime, peste care este turnat un strat
suport al hidroizolaţie din mortar M100-T cu grosime de 3-4 cm şi hidroizolaţie
bituminoasă lipită la cald.
- aticul este din zidărie, cu înălţime aprox. 60cm deasupra planşeelor, finisat cu
tencuială drişcuită; tinichigeria aticului este în stare bună.
- finisajul exterior este in stare bună
Structura de rezistenţă are următoarele caracteristici:

- Forma în plan a clădirii cvasi-dreptunghiulară cu o axă de simetrie; la ambele
capetele ale dreptunghiului traveele marginale au deschiderile mai mari, depăşind
linia faţadei posterioare cu aproximativ 3 m, forma clădirii dând senzaţia unui U .
- dimensiunile maxime în plan 45,55 x 18,85 m.
- structură mixtă in sistem celular: zidărie portantă din cărămidă cu grosimi de 37,5
cm pe exterior şi 28 cm la interior şi grinzi şi stâlpi din beton armat înglobaţi in
zidărie pentru preluarea încărcărilor verticale ale planşeelor.
- două tipuri de celule: o celulă cu dimensiuni 6,00x9,00 destinată sălilor de clasă
şi o celulă cu dimensiuni 6,00x12,00 destinată sălilor de laborator.
- pe direcţie longitudinală structura de rezistenţă este alcătuită din două şiruri de
pereţi structurali din zidărie portantă cu grosimea de 28 cm care mărginesc
culoarul central.
- pe direcţie transversală pereţii structurali sunt din zidărie portantă cu grosimea de
28cm.
Capitolul II 22
- pereţii structurali de pe conturul clădirii au grosimea de 37,5 cm.

- planşeele sunt din beton armat de 12cm grosime.
- Pereţii despărţitori, nestructurali, sunt din zidărie de 17,5 cm şi 7,5 cm grosime.
- Subsolul clădirii este din beton monolit cu pereţi de 30 cm grosime.
- Fundaţiile sunt de tip talpă continuă din beton sub pereţii subsolului.
Clădirea are asigurate următoarele utilităţi:

- alimentare cu energie electrică din reţeaua de joasă tensiune;
- alimentare cu gaz natural din reţeaua municipală;
- alimentare cu apă rece de la reţeaua municipală;
- apă caldă de consum (60ºC) prin intermediul unui branşament la reţeaua publică;
- telefonie.
coala este alimentată cu agent termic pentru încălzire si apă caldă de consum
dintr-un punct termic amplasat în vecinătate. Agentul termic furnizat pentru încălzire este
apa caldă 90/70ºC, iar apa calda de consum este livrata la temperatura de 60ºC.
Punctul termic este în stare bună de funcţionare, fiind echipat cu utilaje moderne
si echipament de automatizare si comandă.
Conductele de distribuţie precum şi coloanele de agent termic şi de apă caldă de
consum, din subsol, sunt într-o vechi (> 20 ani) fiind intr-o stare destul de avansată de
degradare, izolaţia termică a conductelor fiind deteriorată.
Instalaţia este cu distribuţie inferioară, arborescentă, distribuţia fiind amplasată in
subsolul tehnic al clădirii. La baza coloanelor există armături de golire/separare, dar în
cea mai mare parte sunt nefuncţionale.
Încălzirea spaţiilor se face cu corpuri de încălzire statice din oţel tip 11-K 600 şi
22-600. Corpurile de încălzire sunt echipate cu robinete de reglaj in cea mai mare parte
nefuncţionale.
Casa scării este încălzită, fiind amplasate corpuri de încălzire pe fiecare podest
intermediar.
Agentul termic are parametrii (temperatura, debit) stabiliţi după curbele de reglaj
ale furnizorului de energie termică. Programul de funcţionare al scolii dictează şi
programul de furnizare al agentului termic; şcoala funcţionează in mod normal 5
zile/săptămână (Luni – Vineri) de la ora 08:00 pana la ora 18:00.
Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum este amplasată în subsolul

clădirii, fiind veche, şi într-o stare relativ avansată de degradare. Izolaţia conductelor este
deteriorată. Nu este prevăzută instalaţie de recirculare a apei.
Capitolul II 23
Instalaţia alimentează cu apă caldă menajeră grupurile sanitare (elevi, profesori),

şi obiectele sanitare aflate în laboratoare, oficiu secretariat etc.
Programul de furnizare a apei calde menajere este dictat de programul de
funcţionare al scolii.
Consumatorii de apă rece şi apă caldă de consum sunt prezentaţi în Tabelul II.10
Tabelul II.10
Apă caldă
Apă rece
Nivelul menajera
b.a. lavoar b.a. lavoar Vas w.c.
Parter 4 4 7
Et. 1 5 4 6
Et. 2 1 4 0
Total 10 12 13
TOTAL 10 25
b.a = baterie amestecătoare
Caracteristicile clădirii, sunt sintetizate în tabelul II.11.

Tabelul II.11
Perimetru
Adesfasurata V*
Aconstruita Autila sp.incalzite Aanvelopa (masurat pe
construita util incalzit
mp mp cf.NP048 interior)
mp cf.NP048
m
780,34 2141,48 1858,00 2890.83 6471,30 119,90
Apardoseala Apereti V**

Vsubsol
subsol subsol subterani casa scarii Aanvelopa Vincalzit
cf.NP048
cf.NP048 cf.NP048 cf.NP048 cf.C107/1 cf. C107/1
mc
mp mp mc
263,66 - 583,50 2747,32 7173,96 498.71
*Pentru volumul util încălzit s-a considerat temperatura interioară medie de 18.08oC
Caracteristicile elementelor anvelopei precum şi denumirea, simbolurile şi ariile

elementelor de construcţie care compun anvelopa clădirii, sunt date în tabelul II.12.
Tabelul II.12
S
ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE SIMBOL
m2
Perete exterior cărămida plină SUD-EST E1 231.58
Perete exterior cărămida plină SUD-VEST E2 152.28
Perete exterior cărămida plină NORD-VEST E3 337.42
Capitolul II 24
Perete exterior cărămida plină NORD-EST E4 152.28
TOTAL PEREŢI EXTERIORI PE 870.22
Tâmplarie exterioară lemn cuplată SUD-EST At1 218.16
Tâmplarie exterioară lemn cuplată SUD-VEST At2 61.2
Tâmplarie exterioară lemn cuplată NORD-VEST At3 112.32
Tâmplarie exterioară lemn cuplată NORD-EST At4 57.87
TOTAL TAMPLARIE EXTERIOARA FE 449.55
Planşeu terasă necirculabilă Apl1 713.63
Placă pe sol Apl2 450.26
Planşeu peste subsol (anexe) Apl3 155.70
Planşeu peste subsol (ALA) Apl4 107.96
TOTAL 1- ANVELOPA CF. 107-2005 - 2747.32
Din care la casa scării spre exterior (care se scad) :

A uşă metalică intrare principală- mp SUD-EST 6,96
A uşă metalică intrare secundară - mp NORD- EST 6,96
A uşă metalică intrare secundară - mp SUD- VEST 4,35
A ferestre casa scării - mp NORD - VEST 57,60
A perete exterior intrare principală parter - mp SUD - EST 1,37
A perete exterior intrare secundară parter - mp SUD - VEST 4,49
A perete exterior intrare secundară parter - mp NORD - EST 2,73
A perete exterior casa scării - mp NORD - VEST 35,53
A planşeu terasa casa scării - mp 45,44
A planşeu peste subsol (anexe) casa scării - mp 31,59
A placă pe sol casa scării - mp 31,59
TOTAL 2 - CASA SCĂRII CF. 107-2005 228.61
Capitolul II 25
Se adaugă elemente interioare la casa scării:
A pereţi interiori casa scării beton 14 cm - mp 351.96
A uşi interioare lemn casa scării - mp 20.16
TOTAL 3- ELEMENTE INTERIOARE CASA SCĂRII 372.12
TOTAL ANVELOPA cf.NP048: TOTAL1 - TOTAL2+TOTAL3 = 2890,83
Tabelul II.13 prezintă rezistenţele termice unidirecţionale şi rezistenţele termice

corectate pentru elementele de construcţie ale anvelopei.
Tabelul II.13
Simbol S R r R'
element Tip element de construcţie
anvelopă
[m2] [m²K/W] - [m²K/W]
E1 Perete exterior cărămida plină SUD-EST 231.58 0,680 0,707 0,375

E2 Perete exterior cărămida plină SUD-VEST 152.28 0,680 0,778 0,486
E3 Perete exterior cărămida plină NORD-VEST 337.42 0,680 0,770 0,484
E4 Perete exterior cărămida plină NORD-EST 148.95 0,680 0,833 0,527
At1 Tâmplarie exterioară lemn cuplată SUD-EST 218,16 0,390 1,000 0,390
At2 Tâmplarie exterioară lemn cuplată SUD-VEST 57,87 0,390 1,000 0,390
At3 Tâmplarie exterioară lemn cuplată NORD-VEST 112,32 0,390 1,000 0,390
At4 Tâmplarie exterioară lemn cuplată NORD-EST 61,20 0,390 1,000 0,390
Apl1 Planşeu terasă necirculabilă 713.63 1,260 0,905 1,141
Apt2 Placă pe sol 418.05 3,010 0,491 1,479
Apl3 Planşeu peste subsol (anexe) 155.70 0,350 0,993 0,348
Apl4 Planşeu peste subsol (ALA) 107.96 0,480 0,978 0,472
2
Elemente exterioare la casa scării: S [m ] R’
A uşă metalică intrare principală- mp SUD-EST 6,96 0,390
A uşă metalică intrare secundară - mp NORD- EST 6,96 0,390
A uşă metalică intrare secundară - mp SUD- VEST 4,35 0,390
A ferestre casa scării - mp NORD - VEST 57,60 0,390
A perete exterior intrare principală parter - mp SUD - EST 1,37 0,375
A perete exterior intrare secundară parter - mp SUD - VEST 4,49 0,486
A perete exterior intrare secundară parter - mp NORD - EST 2,73 0,527
A perete exterior casa scării - mp NORD - VEST 35,53 0,484
A planşeu terasa casa scării - mp 45,44 1,260
A planşeu peste subsol (anexe)casa scării - mp 31,59 0,348
A placă pe subsol (anexe)casa scării - mp 31,59 1,479
Capitolul II 26
2
Elemente interioare la casa scarii: S [m ] R’
A pereţi interiori casa scării - mp 351,96 0,984

A uşi interioare lemn casa scării - mp 20,16 0,190
II.1.7. Caracteristici ale clădirii reprezentative de tip spital
Clădirea reprezentativă de tip spital este o clădire amplasată în mediul urban, cu

regim de înălţime P+1E. Clădirea are formă dreptunghiulară.
Destinaţia clădirii este spital cu secţie chirurgie, interne, cu saloane ale căror
deschideri principale au orientările: N-E , N-V ,S-E , S-V şi care sunt dispuse de-o parte
şi de alta a unui coridor central longitudinal.
Clădirea este compusa din saloane, cabinete medicale, grupuri sanitare, oficiu si
holuri şi are un număr total de paturi prevăzut prin proiect de 70.
Înălţimea interioară este de 4 m.
Accesul în clădire se face prin uşa principală care este din lemn.
Construcţia este prevăzută cu placă pe sol, planşeu sub pod şi planşeu peste
subsol.
Ferestrele sunt cu toc şi cercevele din lemn, cuplate, cu 2 foi de geam de 3 mm.
Uşa de la intrare este din lemn cu un grad de vitrare de 70% .
Înălţimea soclului este de 1,10 m.
Finisajele exterioare sunt într-o stare bună. Tencuiala de pe faţade este
decorativă din mortar – ciment cu grosimea de 0,03 m, de culoare albă. Tencuielile
interioare sunt din mortar – var cu grosimea de 0,02 m , zugrăveli în culori de apă, iar
pereţii grupurilor sanitare sunt placaţi parţial cu faianţă şi cu vopsea în ulei.
Clădirea nu prezintă elemente speciale de umbrire a faţadelor.
Structura de rezistenţă este alcătuită din pereţi exteriori cu grosimea de 0,50 cm şi
cei interiori cu grosimea de 0,30 cm, realizaţi din cărămidă şi întăriţi cu elemente de
beton armat după cum urmează:
- stâlpişori de colt
- centuri cu înălţimea de 20 cm şi cu lăţimea egală cu grosimea zidului
- buiandrugi din beton armat
- planşeele şi scara sunt din beton armat ,cu grosimea plăcii de 10 cm
- fundaţiile sunt continui sub ziduri
Placa pe sol –zona calda a pardoselii este compusa din :

Capitolul II 27

- strat de balast de 15cm
- umplutură de pământ cu grosimea de 25 cm
Planşeul sub pod care este alcătuit din :

- tencuială interioară cu grosimea de 2 cm
- şapă de egalizare cu grosimea de 1,5 cm
- zgură de termocentrală cu grosimea de 3 cm
Planşeul peste subsol este alcătuit din :

- tencuială cu grosimea de 3 cm
Tâmplăria exterioară, fără măsuri speciale de etanşare, este compusă din :

- ferestre cuplate din lemn cu 2 foi de geam cu grosimea de 3 mm
- uşă exterioara din lemn cu un grad de vitrare de 70%
Pereţii structurali sunt din cărămidă la exterior, fără nici un strat de izolaţie
termică. Planşeul peste sol şi planşeul sub pod nu sunt izolate termic. Acoperişul este
parţial din plăci onduline bituminoase de culoare roşu închis şi parţial din tablă vopsită.
Alimentarea cu căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii se realizează de la o

centrală termică proprie, dotată cu 2 cazane tip clasic, având puterea de 400 kW fiecare
şi care sunt alimentate cu combustibil gazos. Sistemul de distribuţie a agentului termic se
realizează printr-o conductă din otel neizolată termic, având diametrul d = 108 mm care
trece printr-un canal termic ce traversează clădirea spitalului, cu o lungime de 81 m.
Corpurile de încălzire sunt radiatoare din oţel şi nu sunt prevăzute cu robinete de
reglaj. Distribuţia interioară este din ţevi din otel, iar legarea corpurilor de încălzire se
realizează cu coloane verticale.
Pentru prepararea apei calde de consum se utilizează boilere electrice de

capacitate mica (100 l), de la care sunt alimentate lavoarele şi duşurile, prin coloane din
ţeavă de PE cu d = 25 mm neizolată termic.
Numărul de persoane mediu aferent clădirii este de 85, iar numărul de puncte de
consum a.r. / a.c.c. este 76/95:
- Lavoar - 67
- Cada baie - 2
- Duş - 7
Capitolul II 28
- WC - 19
Iluminatul; este asigurat cu corpuri de iluminat tip fluorescent şi corpuri de iluminat

cu becuri incandescente. Puterea instalată este de 160 kW.
Aria construită desfăşurată = 2.106,2 m²

Aria pardoselii spaţiului încălzit( utilă ) = 1.856,2 m²
Volumul spaţiului încălzit = 7.703,3 m³
Aria totală a anvelopei clădirii = 4.019,7 m²
Înălţimea medie a nivelului liber este de 4 m.
Caracteristicile geometrice ale clădirii sunt grupate în tabelele II.14 şi II.15.
Tabel II.14
Suprafaţă parte opacă [m²] 1.776,2
Suprafaţă parte vitrată N-V [m²] 172,3
Suprafaţă parte vitrată N-E [m²] 24,5
Suprafaţă parte vitrată S-E [m²] 163,7
Suprafaţă parte vitrată S-V [m²] 26,9
Suprafaţă planşeu pod [m²] 928,1
Suprafaţă placa sol [m²] 883,1
Suprafaţă planşeu subsol [m²] 45,0
Suprafaţă încălzită [m²] 1856,2
Suprafaţă construita desfăşurată [m²] 2106,2
Volum încălzit [m³] 7.703,3
Suprafaţă anvelopă [m²] 4.019,7
Tabel II.15
R’
[ m²K/W ]
Perete exterior 0,60
Planşeu sub pod 0,52
Placa pe sol 2,40
Planşeu peste subsol 0,28
Tâmplărie lemn 0,39
II.1.8. Caracteristici ale clădirii publice reprezentative
Geometria clădirii cu destinaţia de birouri este similară cu cea a clădirii de tip bloc.
Spaţiul ocupat este compartimentat astfel încât se asigură funcţionalitatea
specifică destinaţiei clădirii, având în componenţă birouri, săli de şedinţe, arhivă, cameră
server/IT, vestiar, grupuri sanitare (două pe nivel), oficiu.
Capitolul II 29
Caracteristicile termice ale anvelopei clădirii sunt cele stabilite pentru structura
convenţională / reprezentativă nr. 5 (tabelul II.2):
Structura
Rezistenţa
termică
Tip Descriere m2 K/W

0,65
exterior 14,5 cm + BCA-GBN 12,5 cm
5 Terasă Placă beton armat 14 cm + 25 cm
1,11
zgură expandată
0,38
Perete către
casa scării
II.1.9. Caracteristici ale clădirii reprezentative de tip hotel
Clădirea de tip hotel este compusă dintr-un corp având formă dreptunghiulară în
plan, cu retrageri sau dezvoltări pe latura lungă a clădirii, şi este orientată cu faţada
principală spre Vest. Imobilul are două case de scară amplasate prima pe latura Sud a
clădirii, iar cea de-a doua pe latura Est, legată de intrarea principală printr-un hol.
Aria construită a clădirii este de 760 m², aria totală desfăşurată este de 4004 m²,
aria subsolului este de 760 m², iar aria totală a terenului pe care este amplasată clădirea
este de 4.637 m².
Regimul de înălţime al clădirii: subsol total, parter şi patru etaje. Înălţimea liberă
pe nivel este de 2,68 m.
Accesul în clădire se face prin 3 intrări: intrarea principală pe faţada Vest, şi două
intrări secundare pe faţadele Sud şi Est).
Parterul clădirii se retrage cu 0,80 m faţă de nivelurile superioare. Clădirea are trei
travee de 5,50 m şi o travee de 4,50 m, iar deschiderile sunt două de 4,85 m şi câte una
de 4,20 m, 2,40 m, respectiv 5,40 m. Rezultă o lungime a clădirii de 53,80 m şi o lăţime
de 22,30 m.
Clădirea are un număr total de 74 camere, dintre care 16 camere simple şi 58
camere duble, cu un număr total de locuri de cazare de 132.
Capitolul II 30
Parterul are două holuri, recepţie, bar şi restaurant cu 40 locuri, o magazie, două
birouri şi 2 case de scară.
La etajele 1 - 4 există câte un hol (culoar) central din care se accede în camere.
Subsolul tehnic al clădirii ocupă în totalitate suprafaţa clădirii şi cuprinde reţeaua
de distribuţie a instalaţiei de încălzire şi sanitară, canalizarea menajeră şi pluvială.
Clădirea este prevăzută cu două ascensoare pentru persoane.
Clădirea este prevăzută cu terasă necirculabilă alcătuită din panouri prefabricate
din beton armat, termoizolaţie din BCA, beton de pantă şi hidroizolaţie, cu atic din beton
armat continuu cu centura din beton armat a zidurilor din faţadă.
Închiderile exterioare sunt realizate din zidărie de BCA în grosime de 30 şi 25 cm,
compartimentările interioare fiind din plăci de BCA în grosime de 12,5 şi 17,5 cm.
Finisajele sunt obişnuite:
- tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior cu zugrăveli obişnuite şi din faianţă în băi
şi bucătării;
- tencuieli de cca. 3 cm la exterior, cu finisaj din terasit sau praf de piatră, de
culoare deschisă;
- pardoseli din mozaic şi din covor PVC.
Pereţii structurali exteriori au punţi termice continue în dreptul diafragmelor şi
planşeelor (către logii), în dreptul buiandrugilor şi a capetelor grinzilor din beton armat.
Planşeul peste subsol nu are prevăzută izolaţie termică. Soclul perimetral nu este
termoizolat.
Tâmplăria exterioară de la ferestre este din PVC cu geam termoizolant.
Structura de rezistenţă a clădirii este de tip diafragme din beton armat, alcătuită
din:
- fundaţii continue din beton simplu (B50) sub zidurile subsolului,
- ziduri de subsol din beton simplu (B150) în grosime de 30 cm la exterior şi de
25 cm la interior. Zidurile sunt prevăzute cu centuri din beton armat amplasate la
cota pardoselii subsolului şi a planşeului peste subsol,
- diafragme din beton armat pentru suprastructura verticală amplasate pe
transversal în fiecare travee, iar pe longitudinal – două pe culoarul central pe
lungimea întregii clădiri şi câte una scurtă pe axele C şi H. Diafragmele de la etaj
se retrag la parter cu 0,80 m prin intermediul unor console din beton armat.
- planşee din panouri şi semi-panouri prefabricate din beton armat ce reazemă pe
diafragme verticale.
Capitolul II 31
Centurile din dreptul planşeelor sunt din beton armat. La faţade panourile
reazemă pe grinzi din beton armat monolit.
Scările sunt din beton armat monolit.
Clădirea nu este prevăzută cu coşuri sau canale de ventilare / aerisire.
Clădirea este dotată cu instalaţie de încălzire centrală, cu corpuri statice, având

ca sursă de căldură două cazane funcţionând cu gaze naturale, având puterea termică
nominală Qmax = 356 kW, respectiv Qmax = 166 kW şi randamentul de catalog 0,80-0,90.
Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu corpuri statice de tip panou de oţel.
Sistemul de expansiune a instalaţiei de încălzire este cu vas de expansiune închis
cu membrană de 500 l. Coşul de fum nu este izolat termic.
Instalaţia de preparare a apei calde de consum este dotată cu un schimbător de
căldură cu acumulare având 500 l şi pompe de circulaţie.
Tâmplăria exterioară este în general într-o stare bună.
Conductele de distribuţie a agentului termic sunt termoizolate cu cca. 2 cm vată
minerală (tasată sau parţial deteriorată) protejată cu carton bituminat. Coloanele de
distribuţie a.c.m. nu sunt termoizolate.
Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 2.737 m²

Volumul util al spaţiului încălzit: 7.335 m³
Volumul total al clădirii: 11.411 m³
Tabelul II.16 – Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Capitolul II 32
termica in termica
PE1 PE-F1 V 75,42 0,894 0,733 0,656
PE2 PE-F3" N 20,67 0,613 0,755 0,463
PE3 PE-F2 V 28,68 0,894 0,758 0,678
PE4 PE-F3 N 26,93 0,894 0,936 0,837
PE5 PE-F4 E 23,49 0,894 0,779 0,697
PE6 PE-F5 E 110,10 0,894 0,813 0,727
PE7 PE-F6 S 17,12 0,894 0,926 0,828
PE8 PE-E1 V 530,09 0,894 0,664 0,594
PE9 PE-E0 S 17,95 0,894 0,762 0,681
PE10 PE-E2 N 107,81 0,894 0,955 0,853
PE11 PE-E3 E 94,47 0,894 0,776 0,694
PE12 PE-E4 E 346,93 0,894 0,590 0,527
PE13 PE-E5 S 68,50 0,894 0,804 0,719
Pi-cs Pi hol ->CS-- - 345,11 0,309 1,000 0,309
Ui-cs Ui hol ->CS-- - 36,33 0,400 1,000 0,400
Pl1-Sb Pd_sb_cald-- - 203,69 0,381 0,953 0,363
Pl2-Sb Pd_sb_rece-- - 296,89 0,369 0,953 0,352
Pl-ext Pd_et1_cald-Planseu spatiu incalzit catre exterior O 62,00 0,357 0,953 0,340
TE Terasa - 587,65 0,890 0,926 0,824
FE1 FE-F1 V 13,50 0,400 - 0,400
FE2 FE-F3" N 13,13 0,400 - 0,400
FE3 FE-F2 V 10,08 0,400 - 0,400
FE4 FE-F0 S 9,00 0,400 - 0,400
FE5 FE-F4 E 5,58 0,400 - 0,400
FE6 FE-F5 E 16,44 0,400 - 0,400
FE7 FE-F6 S 0,27 0,400 - 0,400
FE8 FE-E1 V 146,52 0,400 - 0,400
FE10 FE-E3 E 22,32 0,400 - 0,400
FE11 FE-E4 E 120,24 0,400 - 0,400
Indice de compactitate al clădirii: SE / V = 0,458 m-1
II.2. Parametrii termodinamici reprezentativi pentru procesele

care contribuie la realizarea stării confort termic si fiziologic din
spatiile ocupate pe tipuri şi clase de clădiri
Caracteristicile termice ale anvelopei clădirilor reprezentative au fost prezentate

anterior: pentru clădirile de tip bloc în tabelul II.2, iar pentru celelalte tipuri de clădiri
reprezentative – în cadrul subcapitolelor II.2.2 … II.2.9, împreună cu caracteristicile
geometrice, structurale şi funcţionale ale acestora.
Capitolul II 33
În continuare se prezintă principalii parametri caracteristici utilizării energiei în

vederea asigurării confortului interior, pentru fiecare utilitate energetică, parametri care
se constituie în date de intrare pentru simularea performanţelor energetice pe suportul
clădirilor reprezentative în vederea stabilirii referenţialelor energetice.
II.2.1. Parametri caracteristici încălzirii spaţiului pe tipuri şi clase de

clădiri
Climatul exterior este caracterizat prin următorii parametri:

- temperatura aerului exterior, prin valorile medii lunare [°C];
- temperatura exterioară de calcul pentru iarnă, [°C];
- intensitatea radiaţiei solare, prin valorile medii lunare [W/m²],
- numărul teoretic de grade-zile.
Parametrii climatici exteriori pentru determinarea performanţei energetice a
clădirilor cu referire la încălzirea spaţiilor se consideră pentru cele 4 zone climatice
conform SR 1907-97 şi se prezintă în tabelele următoare.
Capitolul II 34
ZONA CLIMATICĂ 1
Intensitatea radiaţiei solare totale (IT) şi difuze (Id) pe plan Vert. şi Oriz. - valori medii zilnice [W/m²]
LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
IT SUD 92,3 110,7 108,5 100,2 95,5 102,1 119,4 134,3 136,6 123,9 81,0 70,7
IT SUD-VEST 70,8 90,4 95,7 96,8 89,4 97,7 112,1 120,5 118,9 102,7 63,1 54,3
IT VEST 35,8 55,5 68,5 79,8 77,4 83,1 85,9 76,5 84,5 65,3 35,8 27,9
IT NORD-VEST 16,0 28,5 39,8 54,4 72,5 81,6 84,3 74,4 60,1 36,2 17,2 12,5
IT NORD 14,3 20,9 30,3 40,0 67,7 80,1 82,8 72,4 51,2 25,2 15,9 11,9
IT NORD-EST 16,0 28,5 39,8 54,4 72,5 81,6 84,3 74,4 60,1 36,2 17,2 12,5
IT EST 35,8 55,5 68,5 79,8 77,4 83,1 85,9 76,5 84,5 65,3 35,8 27,9
IT SUD-EST 70,8 90,4 95,7 96,8 89,4 97,7 112,1 120,5 118,9 102,7 63,1 54,3
IT ORIZONTAL 56,4 87,3 129,6 176,1 215,1 248,0 255,1 227,3 175,3 113,1 58,3 42,2
Id - Vertical 14,3 20,9 30,3 40,0 47,2 50,9 50,4 44,8 35,6 25,2 15,9 11,9
Id - Orizontal 28,7 41,8 60,6 80,0 94,4 101,8 100,7 89,6 71,2 50,5 31,8 23,8
Temp. ext. [°C] 0,5 1,6 4,6 9,9 15,5 20 22 21,8 18,3 13,1 8 3,2
Numarul teoretic de grade zile N1220 : 2840
Durata sezonului de incalzire Dz1220 : 186
Te calcul [°C] : -12
ZONA CLIMATICĂ 2
IT SUD 76,7 106,9 103,5 94,8 91,6 96,8 94,9 138,1 136,8 125,7 73,3 68,9
IT SUD-VEST 59,3 87,3 91,4 91,6 86,0 92,8 89,9 123,8 119,1 104,1 57,4 53,0
IT VEST 30,9 53,9 65,9 76,0 74,9 79,6 72,2 78,0 84,6 66,0 33,0 27,3
IT NORD-VEST 14,9 28,0 38,9 52,8 70,4 78,2 71,1 75,8 60,1 36,3 16,5 12,3
IT NORD 13,6 20,7 30,0 39,6 65,9 76,9 70,1 73,7 51,2 25,2 15,3 11,7
IT NORD-EST 14,9 28,0 38,9 52,8 70,4 78,2 71,1 75,8 60,1 36,3 16,5 12,3
IT EST 30,9 53,9 65,9 76,0 74,9 79,6 72,2 78,0 84,6 66,0 33,0 27,3
IT SUD-EST 59,3 87,3 91,4 91,6 86,0 92,8 89,9 123,8 119,1 104,1 57,4 53,0
IT ORIZONTAL 49,6 85,0 124,8 167,2 205,6 233,5 200,8 233,2 175,5 114,2 54,2 41,3
Id - Vertical 13,6 20,7 30,0 39,6 46,9 50,3 48,2 45,0 35,6 25,2 15,3 11,7
Id - Orizontal 27,1 41,4 60,0 79,2 93,9 100,7 96,3 90,1 71,1 50,4 30,6 23,5
Temp. ext. [°C] -2,4 -0,1 4,8 11,3 16,7 20,2 22 21,2 16,9 10,8 5,2 0,2
Numarul teoretic de grade zile N1220 : 3.170
Capitolul II 35
ZONA CLIMATICĂ 3
IT SUD 71,2 101,6 102,6 94,2 90,4 97,8 108,9 120,2 117,3 120,8 73,5 49,0
IT SUD-VEST 54,9 82,9 90,5 91,0 84,9 93,7 102,6 108,3 102,7 99,9 57,2 38,0
IT VEST 28,3 50,8 64,8 75,4 73,9 80,2 79,8 70,3 74,2 63,1 32,3 20,2
IT NORD-VEST 13,4 26,1 37,7 52,0 69,5 78,8 78,4 68,5 53,9 34,4 15,5 9,8
IT NORD 12,1 19,1 28,7 38,8 65,2 77,4 77,1 66,7 46,6 23,6 14,2 9,4
IT NORD-EST 13,4 26,1 37,7 52,0 69,5 78,8 78,4 68,5 53,9 34,4 15,5 9,8
IT EST 28,3 50,8 64,8 75,4 73,9 80,2 79,8 70,3 74,2 63,1 32,3 20,2
IT SUD-EST 54,9 82,9 90,5 91,0 84,9 93,7 102,6 108,3 102,7 99,9 57,2 38,0
IT ORIZONTAL 45,3 79,9 122,6 165,9 202,7 236,3 232,0 204,7 153,6 108,9 52,6 31,2
Id - Vertical 12,1 19,1 28,7 38,8 46,5 50,3 48,9 43,0 33,7 23,6 14,2 9,4
Id - Orizontal 24,2 38,2 57,5 77,5 93,0 100,6 97,8 85,9 67,4 47,1 28,5 18,8
Temp. ext. [°C] -3,6 -1,2 4 9,1 14,2 16,7 18,3 17,7 14,1 8,5 2,9 -1,2
ZONA CLIMATICĂ 4
IT SUD 82,1 105,3 95,1 81,2 75,9 82,1 97,0 114,1 114,8 120,2 76,1 74,3
IT SUD-VEST 63,1 86,0 84,2 78,7 71,9 79,3 91,9 103,2 100,6 99,6 59,3 56,8
IT VEST 32,2 52,8 61,2 66,4 64,0 69,6 73,4 68,3 73,2 63,3 33,6 28,6
IT NORD-VEST 14,7 27,1 36,9 48,0 60,8 68,7 72,3 66,7 53,7 35,0 16,2 12,1
IT NORD 13,2 19,9 28,9 37,6 57,7 67,7 71,2 65,0 46,7 24,3 15,0 11,5
IT NORD-EST 14,7 27,1 36,9 48,0 60,8 68,7 72,3 66,7 53,7 35,0 16,2 12,1
IT EST 32,2 52,8 61,2 66,4 64,0 69,6 73,4 68,3 73,2 63,3 33,6 28,6
IT SUD-EST 63,1 86,0 84,2 78,7 71,9 79,3 91,9 103,2 100,6 99,6 59,3 56,8
IT ORIZONTAL 51,0 83,1 116,1 144,7 167,6 193,1 205,6 195,5 151,5 109,6 54,8 42,5
Id - Vertical 13,2 19,9 28,9 37,6 44,2 48,5 48,4 43,2 34,2 24,3 15,0 11,5
Id - Orizontal 26,4 39,8 57,8 75,2 88,4 97,0 96,7 86,4 68,4 48,7 29,9 22,9
Temp. ext. [°C] -5,2 -4,1 -0,8 4,5 9,6 12,7 14,2 13,6 10,2 5,4 1,1 -3,1
Temperaturile interioare ale spaţiilor încălzire se consideră în funcţie de

categoria clădirii şi de destinaţia spaţiilor aferente acesteia, în conformitate cu
SR 1907/2-97, astfel:
Capitolul II 36
Tabelul II.17
Temperatura interioară
Categoria clădirii şi destinaţia încăperilor convenţională de calcul
°C
1. LOCUINŢE
Camere de locuit şi holuri 20
Vestibuluri 18
Camere pentru baie, duşuri 22
Bucătării 18
Closete în cadrul apartamentului 18
Closete în afara apartamentului 15
Scări şi coridoare exterioare apartamentului 10
Intrări (windfang)1) 12
Spălătorii şi călcătorii 15
Uscătorii la blocurile de locuinţe 25
Garaje sub locuinţe 10
2. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE I ANEXE SOCIALE
DIN ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE
Birouri 20
Săli de conferinţe şi festivităţi 18
Săli de aşteptare 16
Biblioteci, camere de lectură 20
Biblioteci, depozite de cărţi 15
Holuri, vestibuluri, garderobe 15
Camera portarului 20
Scări, coridoare 15
Grup sanitar (closete, pisoare) 15
Vestiare 22
Camere de dezbrăcare şi duşuri 22
Spălătoare fără dezbrăcare 20
Arhive cu personal 18
Arhive, depozite de cărţi 10
Centrale telefonice, staţii de radioficare etc. 20
Bufete 20
Cabinete medicale 22
Cabinete de toaletă pentru femei 20

Încăperi pentru alăptare 22
3. CLĂDIRI CULTURALE
Săli de adunare 18
Săli de expoziţie 18
Săli de conferinţe 18
Birouri 20
Biblioteci, camere de lectură, de audiţie 20
Depozite de cărţi 10
Depozite de cărţi - biblioteci 18
Săli de şah şi alte jocuri similare 20
Săli de biliard şi tenis de masă 18
Săli de cinematograf 18
Săli de teatru, scena şi fosa orchestrei 20
Fumoare 18
Holuri, vestibuluri, garderobe 18
Capitolul II 37
°C
Camere de dezbrăcare şi duşuri 22
Bufete 18
Scări, coridoare 18
4. COLI I FACULTĂŢI
Clase 18
Cancelarii, birouri 20
Laboratoare 18
Amfiteatre săli de conferinţe 18
Biblioteci, camere de lectură 20
Săli de desen 20
Săli de disecţie 16
Ateliere 18
Holuri, săli de recreaţie, fumoare 18
Coridoare, scări 18
Vestibuluri, garderobe 15
Duşuri, camere de dezbrăcare 22
Săli de educaţie fizică 18
Bufete 18
Bucătării 15
Cabina portarului 20
5. CREE I GRĂDINIŢE DE COPII
Camere de primire 20
Camere de joc în creşe 22
Dormitoare2) 20
Camere de joc în grădiniţe 20
Săli de mese 20
Camere de lucru şi de citire 20
Camere de personal şi secretariat 20
Băi şi duşuri pentru copii 24
Toalete, closete pentru copii şi camere de oale de noapte 20
Closete pentru personal 18
Vestibuluri, coridoare, holuri, scări 18
Camere de izolare 22
Camere pentru rufe curate 165
Depozite pentru saci de dormit 16
Camere pentru rufe murdare 10
Bucătării 15
Anexe bucătării preparare, spălare vase 18
Spălătorii, călcătorii 15
6. HOTELURI I CĂMINE
Camere 20
Holuri 18
Băi şi duşuri 22
Vestibuluri, garderobe 18
Coridoare, scări 18
Capitolul II 38
°C
Closete 15
Birouri 20
Săli de lectură, săli de şah 20
Săli de biliard şi tenis de masă 18
Restaurante, cofetării, frizerii 18
Bucătării, oficii 15
Magazii (depozite) 15
Ateliere 18
Spălătorii, călcătorii 15
7. SPITALE, CLINICI, MATERNITĂŢI
Rezerve sau saloane pentru bolnavi (adulţi şi copii) 22
Rezerve sau saloane pentru chirurgie 22 ... 25
Camere sau saloane pentru sugari 24
Camere sau saloane pentru lehuze 24
Coridoare interioare 20
Fişiere, holuri, scări, garderobe, vestibuluri 18
Cabinete medicale în policlinici şi dispensare 22
Săli de aşteptare 20
Săli de dezinfecţie 18
Săli de pregătire operaţie şi de naştere 22 ... 25
Săli de operaţii şi de naştere 25
Săli pentru masaje 22
Camere de personal, camere de gardă 22
Electroterapie, Roentgen 22
Hidroterapie 24
Băi, duşuri şi camere de dezbrăcare 24
Spălătoare 15
Săli de autopsie 16
Morgă 5
Camere pentru rufe curate 16
Camere pentru rufe murdare 10
8. MAGAZINE, RESTAURANTE, CANTINE
Magazine diverse nealimentare, cosmetică4) 18
Magazine pentru alimente 15
Săli de mese 18
Birouri 20
Depozite de alimente 5
Depozite de mărfuri nealimentare1), 4) 10
Garderobe 18
Bucătării2) 18
Încăperi pentru prepararea cărnii şi zarzavatului 18
Încăperi pentru spălat vase 18
12. DIVERSE ÎNCĂPERI
Muzee 18 … 20
Garaje pentru parcare auto 5
Garaj pentru parcare şi reparaţii auto 15
Săli şi hale pentru competiţii sportive 18
Capitolul II 39
Durata de funcţionare a instalaţiei / durata de ocupare se consideră astfel:

- pentru clădiri de locuit (inclusiv cele asimilabile, de exemplu cămine) –
ocupare continuă / funcţionare continuă a instalaţiei de încălzire, cu
posibilitatea reducerii temperaturii interioare pe timpul nopţii, în funcţie de tipul
automatizării sursei de energie;
- pentru clădirile din sectorul terţiar durata de funcţionare a instalaţiei de
încălzire se consideră în funcţie de programul de ocupare / utilizare a clădirilor:
o birou – 5 zile / săptămână, 9 ore / zi,
o spaţiu comercial mic – 6 zile / săptămână, 10 ore / zi,
o spaţiu comercial mare – 7 zile / săptămână, 12 ore / zi,
o şcoală – 5 zile / săptămână, 10 ore / zi,
o spital – 7 zile / săptămână, 24 ore / zi,
o clădire publică – 5 zile / săptămână, 9 ore / zi,
o hotel – 7 zile / săptămână, 24 ore / zi, coeficient de ocupare a spaţiilor
25 … 90 %.
Numărul de schimburi de aer pentru clădirile de locuit individuale

reprezentative este indicat în cap. II.2.2, iar pentru clădirile de tip bloc se consideră la
valoarea na = 0,7 h-1, ţinând seama de faptul că tâmplăria exterioară nu este prevăzută
cu granituri de etanşare (permeabilitate ridicată) şi clădirea face parte din categoria
clădirilor adăpostite, iar tâmplăria nu este deteriorată. Pentru clădiri din sectorul terţiar,
numărul de schimburi de aer se determină pornind de la necesarul de aer proaspăt
pentru asigurarea confortului fiziologic pe durata de ocupare a clădirii, în funcţie de
categoria clădirii, de destinaţia spaţiilor, de numărul de persoane din incintele ocupate,
de debitul de noxe degajat de o persoană şi de volumul de aer aferent, pentru
îndeplinirea condiţiei de menţinere a valorile concentraţiilor CO2 şi vaporilor de apă în
limitele admisibile, conform NP 008-97.
Aporturile interne de căldură se consideră prin valoarea fluxului specific

a = 8 W/m² pentru clădiri de locuit, respectiv pentru clădirile din sectorul terţiar se
determină prin considerarea fluxurilor termice cedate de persoane (număr de persoane
mediu pe tipuri de clădiri), aparate, iluminat etc., pe durata de ocupare a clădirii, conform
programului de funcţionare. Valori orientative sunt prezentate în tabelul următor:
Capitolul II 40
Tabelul II.18
Oameni Iluminat Echipamente
Tip clădire
(W/pers) (W/m2) (W/m2)
Birou de proiectare 155 22 7
Birou informatică 130 9 35
Birou personal de conducere 130 12 7
Sală de calculatoare 130 9 350
Sală de conferinţe 130 9 5
Hol 130 5 5
Birou 130 15 16
Restaurant 150 20 3
Datele de intrare privind randamentele de emisie/reglare, distribuţie, generare a

căldurii precum şi starea clădirii şi instalaţiilor se consideră în funcţie de modul de
asigurare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor pentru fiecare clădire reprezentativă
definită.
II.2.2. Parametri caracteristici apei calde de consum pe tipuri si clase de

clădiri
Performanţa energetică a clădirilor cu referire la apa caldă de consum de

determină în funcţie de valorile specifice de consum de apă caldă conform tabelului II.19
şi a valorilor reprezentative ale unităţii la care se raportează consumul (de exemplu
număr de copii pe m² şi schimb în cazul grădiniţelor, la care consumul specific de apă
caldă este indicat în litri pe copil şi schimb), cu valori specifice clădirilor reprezentative
definite. Pentru clădirile de locuit se consideră un consum de apă de 75 l/pers.zi.
Tabelul II.19 – Consum specific de apă caldă în funcţie de destinaţia clădirii

Nr. Destinaţia clădirii Consum specific a
crt. [l] apă caldă de
consum de 60°C
1 Clădiri de locuit (pentru o persoană pe zi)
a) în cazul preparării centrale a apei calde de consum 75
b) în cazul preparării locale a apei calde:
- în cazane funcţionând cu gaze sau în încălzitoare electrice 60
- în cazane funcţionând cu lemne,cărbuni sau combustibil lichid 55
2 Clădiri pentru birouri (pentru un funcţionar pe schimb) 5
3 Cluburi, case de cultură şi teatre
a) cu prepararea centrală a apei calde:
- actori (pentru o persoană pe zi) 15
4 Cantine, restaurante, bufete:
- bufete 6
- cantine şi restaurante (pentru o persoană, o masă la prânz pe zi) 10
- cantine şi restaurante (pentru o persoană, trei mese pe zi) 20
Restaurante 2 mese pe zi, bucătărie tradiţională (pentru o persoană) 36
Capitolul II 41
Nr. Destinaţia clădirii Consum specific a
crt. [l] apă caldă de
consum de 60°C
Restaurante 1 masă pe zi, bucătărie tradiţională (pentru o persoană) 18
Restaurante cu autoservire, 2 mese pe zi (pentru o persoană) 15
Restaurante cu autoservire, 1 masă pe zi (pentru o persoană) 7
5 Cămine (pentru un ocupant pe zi)
- cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune 40
- cu lavoare în camere 50
- cu grupuri sanitare în camere 60
6 Internate şcolare (pentru un ocupant pe zi)
- cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune 30
- cu lavoare în camere 40
7 Hoteluri şi pensiuni (pentru un pasager pe zi)
Hotel 1 stea fără spălătorie 95
Hotel 1 stea cu spălătorie 120
Hotel 2 stele fără spălătorie 130
Hotel 2 stele cu spălătorie 150
8 Creşe, grădiniţe cu internat (pentru un copil pe zi) 50
9 Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 8

10 Spitale, sanatorii, case de odihnă (pentru un bolnav pe zi)
- cu căzi de baie şi duşuri în grupuri sanitare 115
- cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru bolnavi 165
- cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru tratamente balneologice 225
11 Dispensare, policlinici (pentru un bolnav pe zi) 3
12 Băi publice (pentru o persoană)
- cu duşuri 30
- cu căzi de baie 100
13 coli (pentru un elev pe program) fără duşuri sau băi 5
14 Terenuri de sport, stadioane (pentru o manifestare sportivă)
- pentru un sportiv 20
- complex sportiv (locuri de cazare pentru sportivi in cantonament) 170
15 Spălătorii (pentru un kilogram de rufe uscate)
- cu spălare manuală 20
- cu spălare semi-mecanizată 25
- cu spălare mecanizată 30
II.2.3. Parametri caracteristici răcirii spaţiilor pe tipuri si clase de clădiri
În vederea stabilirii performanţei energetice a clădirilor, cu referire la răcirea

spaţiilor, este necesară simularea clădirilor pe suportul unui program de calcul în regim
nestaţionar. Rezultatele obţinute în cadrul contractului 340/2007 - „Modul de determinare
şi procedura de calcul a performanţei energetice a clădirilor dotate cu instalaţii de răcire /
ventilare / climatizare” fundamentează utilizarea programului de calcul dezvoltat pe baza
algoritmului matematic INCERC, validat experimental cu rezultate foarte bune.
Capitolul II 42
În privinţa climatului exterior, în prezent singura reglementare tehnică ce

furnizează date orare referitoare la variaţia zilnică a temperaturii exterioare rămâne
STAS 6648 – 82. Întrucât condiţiile climatice au evoluat, este în curs de stabilire o nouă
climă de calcul, în cadrul contractului 343/2007 „Determinarea anului climatic tip necesar
calculelor de dimensionare a instalaţiilor şi de evaluare a performanţei energetice a
clădirilor”. În scopul obţinerii datelor referitoare la intensitatea globală şi directă pe planul
orizontal, sunt utile normativele MC 001-2007 sau NP 048 – 2000, care furnizează valori
medii zilnice, exprimate în [W/m2].
O condiţie absolut necesară care trebuie respectată în analizele în regim dinamic
este aceea ca alegerea intervalului de simulare trebuie realizată astfel încât să se
asigure intrarea în regim termic a clădirii şi stingerea condiţiilor impuse arbitrar.
Instalaţiile de climatizare trebuie să asigure menţinerea parametrilor aerului din
încăperile deservite, în limitele stabilite, indiferent de modificarea sarcinilor termice.
Temperatura şi umiditatea aerului sunt condiţii stabilite fie din considerente de confort
termic, în cazul clădirilor rezidenţiale, social-culturale, administrative etc. fie din
considerente care ţin de procesele care se desfăşoară în cadrul incintelor deservite (spre
exemplu cazul sălilor cu climat special, pentru tratarea persoanelor cu arsuri grave, din
cadrul spitalelor).
În cazul clădirilor rezidenţiale, social - culturale, administrative etc. temperatura
interioară de confort pe durata sezonului cald este, conform STAS 6648–82, determinată
în funcţie de temperatura exterioară de vară. Pentru aceste clădiri se poate considera
valoarea temperaturii de 26°C ca temperatura interioară de confort termic pe durata
sezonului cald. Umiditatea relativă a aerului din incintele climatizate trebuie să se
încadreze în intervalul 50 – 60%.
În cazul spitalelor, condiţiile de temperatură şi umiditate sunt impuse prin
normele de igienă a aerului specifice, prezentate în tabelul II.20. Pentru saloane, camere
de zi şi spaţii de tip birou pot fi considerate cerinţele impuse spaţiilor rezidenţiale
(ti = 26°C, umiditate relativă 50–60%), întrucât normativele de specialitate nu precizează
alte condiţii.
În cazul spitalelor analiza energetică se limitează strict la spatiile de tip salon,
rezervă, tratamente, odihnă, gimnastică/recuperare. Restul spaţiilor sunt caracterizate
activităţi impuse de tip „tehnologic” şi mai puţin caracteristice clădirii. Simularea unor
asemenea spatii este extrem de dificilă, iar dimensionarea nu face obiectul lucrării de
faţă.
Capitolul II 43
Tabelul II.20 – Cerinţe din punct de vedere al climatizării în clădirile spitaliceşti

Umiditatea
Temperatura Debit minim de aer
Destinaţia încăperii relativă
maximă [°C] proaspăt [sch/h]
[%]
Camere de operaţii 24 50 - 60 20
Alte camere din unitatea 24 50 - 60 15
funcţională pentru operaţii
Coridoare ale sectorului de operaţii 26 35 - 60 10
Terapie intensivă 26 35 - 60 10
Camere prematuri, nou-născuţi 26 35 - 60 8
Camere sugari 26 35 - 60 5
Camere de paturi n/a n/a 3
Camere de zi n/a n/a 5
Tratamente n/a n/a 5
Camere de odihnă n/a n/a 3
Săli de gimnastică n/a n/a 5
Camere de sterilizare şi alte n/a n/a 7
camere cu destinaţie tehnică,
prosectura
II.2.4. Parametri caracteristici ventilării mecanice pe tipuri si clase de

clădiri
Ventilarea mecanică reprezintă sistemul de ventilare în care schimbul de aer al

încăperii şi vehicularea aerului prin canale si elementele instalaţiei este realizată cu
ajutorul ventilatoarelor. Aerul introdus este filtrat de impurităţi, iar în unele cazuri şi aerul
evacuat este supus filtrării (spre exemplu spitale, restaurante etc.). Un aspect deosebit
de important din punctul de vedere al PEC îl reprezintă posibilitatea recuperării entalpiei
aerului evacuat, în vederea preîncălzirii aerului proaspăt introdus în încăperi.
Sistemele de ventilare mecanică pot fi:
Prin refulare, cu filtrarea aerului introdus. Aceste sisteme sunt utilizate la clădiri
social - culturale, săli de sport, spaţii comerciale;
Prin evacuare, sistem folosit în cazul vicierii puternice a aerului (prin gaze,
vapori, temperatură), pentru a împiedica împrăştierea noxelor în încăperile
adiacente. Compensarea aerului se face prin introducerea din exterior sau
aportul din încăperile adiacente;
Cu compensare (evacuare şi refulare de aer), sistem complex care utilizează
atât canale de introducere cât şi de evacuare a aerului. Avantajul acestui sistem
Capitolul II 44
este cel al posibilităţii recuperării entalpiei aerului evacuat, precum şi cel al

recirculării unui procent din aerul preluat din spaţiile deservite.
În vederea stabilirii PEC, cu referire la ventilarea spaţiilor, se consideră puterea
specifică a echipamentelor de ventilare şi numărul de ore de funcţionare pe an la sarcină
nominală (echivalent energie) în conformitate cu Anexa II.2.L, respectiv Anexa II.2.K din
Mc 001-2006.
Pentru clădiri de tip spital sunt date valori specifice de necesar de aer proaspăt
în tabelul II.20. Pentru clădiri din sectorul terţiar, numărul de schimburi de aer se
determină pornind de la necesarul de aer proaspăt pentru asigurarea confortului
fiziologic pe durata de ocupare a clădirii, în funcţie de categoria clădirii, de destinaţia
spaţiilor, de numărul de persoane din incintele ocupate, de debitul de noxe degajat de o
persoană şi de volumul de aer aferent, pentru îndeplinirea condiţiei de menţinere a
valorile concentraţiilor CO2 şi vaporilor de apă în limitele admisibile, conform NP 008-97.
II.2.5. Parametri caracteristici iluminatului (natural/artificial) pe tipuri

si clase de clădiri
Rezolvarea problemelor de confort şi minimizare a consumurilor de energie

presupune atât studierea iluminării şi a însoririi clădirilor, a efectului de orbire pe care un
iluminat excesiv îl poate produce, şi a aporturilor de căldură prin suprafaţa vitrată.
Calitatea iluminării are un impact deosebit asupra confortului, în special în cazul
clădirilor de tip şcoală, administrative, a spitalelor. Nivelurile de iluminare pentru spaţii
comerciale, hoteluri, clădiri social-culturale, administrative, scoli şi spitale sunt precizate
în funcţie de destinaţia încăperilor în MC 001/2006, Anexa II.4.B1. Anexa II.4.A1 prezintă
valori normate pentru timpul de utilizare al luminii de zi în funcţie de tipul clădirii, timpul în
care nu este posibilă utilizarea luminii naturale, factorul de dependenţă de lumina de zi şi
de durata de utilizare.
Utilizarea puterii instalate a sistemului de iluminat artificial este dependentă de
coeficientul de ocupare a spaţiilor FO şi, pe intervalul în care poate fi utilizat iluminatul
natural, de un coeficient de dependenţă de iluminarea naturală a spaţiilor FD. Relaţia de
calcul a puterii consumate de sistemul de iluminat artificial devine:
[∑ [PPac ⋅ (t an − t D − t N )] + ∑ (PPm ⋅ t an ) + ∑ Pn [( t D ⋅ FD ⋅ F0 ) + ( t N ⋅ F0 )]]

Wilum =
1000
în care:
Capitolul II 45
PPac - Puterea parazitară utilizată în scopul încărcării acumulatorilor sistemului de

iluminat de siguranţă, [W].
PPac - Puterea parazitară utilizată de sistemul de management al instalaţiei de iluminat
de siguranţă, [W].
Pn– puterea instalată a unui sistem de iluminat, [W];
tan - durata unui an, în ore. Se va considera în calcule o durată standardizată de
8.760 ore.
tD – intervalul de utilizare al clădirii, în care este posibilă utilizarea iluminării naturale.
Este determinat în funcţie de tipul clădirii.
tN – intervalul de utilizare al clădirii, în care nu este posibilă utilizarea iluminării
naturale. Este determinat în funcţie de tipul clădirii.
F0 – factorul de ocupare;
FD – factorul de dependenţă de lumina de zi.
Din relaţia anterioară, utilizând unele simplificări, se poate obţine relaţia de calcul
prezentată în forma actuală a Metodologiei (relaţia 4.15, cap. II.4.4.1 Metoda complexă):
[ ∑ (Pp ⋅ t p ) + ∑ Pn [( t D ⋅ FD ⋅ F0 ) + (t N ⋅ F0 )]]
Wilum = [kWh/an]
1000
în care:
Pp – puterea parazitară, [W];
tp – timpul de funcţionare al puterii parazitare;
Se observă ca estimarea energiei electrice economisite datorită utilizării
iluminatului natural este posibilă în forma actuală a metodologiei, prin utilizarea
coeficienţilor de corecţie a duratei de utilizare a sistemului de iluminat pe perioada zilei
(coeficientul FD).
Calculul detaliat al coeficientului de dependenţă de iluminatul natural FD,
necesită parcurgerea a mai multor etape. Acestea sunt detaliate în cadrul standardului
european EN 15193:2007 „Energy performance of buildings: energy requirements for
lighting” [14]. Valori reprezentative pentru ţara noastră, determinate pentru mai multe
oraşe, sunt calculate şi prezentate în cadrul lucrării [13].
Factorul de dependenţă de lumina de zi, FD, are valorile [1], [14] centralizate în
tabelul II.21, în funcţie de destinaţia clădirii.
Capitolul II 46
Tabelul II.21: Factorul de dependenţă de lumina de zi, FD

Tipul clădirii Tipul sistemului de control FD
Manual 1
Birouri, clădiri sportive Celulă foto iluminare constantă 0,9
Celulă foto cu senzor lumină naturală 0,8
Manual 1
Hoteluri, restaurante, magazine
Celulă foto iluminare constantă 0,9
Manual 1
Clădiri de învăţământ, spitale Celulă foto iluminare constantă 0,9
Celulă foto cu senzor lumină naturală 0,7
Factorul de dependenţă de durata de utilizare, F0, are valorile [1], [14] centralizate
în tabelul II.22, în funcţie de destinaţia clădirii.
Tabelul II.22: Factorul de dependenţă de durata de utilizare, F0

Tipul clădirii Tipul sistemului de control FD
Manual 1
Birouri, clădiri de învăţământ
Automat ≥ 60% din puterea instalată 0,9
Clădiri sportive Manual 1
Restaurante Manual 0,7
Hotel Manual 0,7
Manual (controlul automat prezent în
Spital 0,8
procent redus)
Timpul de utilizare anual, în funcţie de destinaţia clădirii, valorile [1] centralizate în

tabelul II.23.
Capitolul II 47
Tabelul II.23: Timpul de utilizare anual, în funcţie de destinaţia clădirii

Orele de funcţionare, anual
Tipul clădirii
tD tN ttotal
Clădiri de birouri 2250 250 2500
Clădiri de învăţământ 1800 200 2000
Spitale 3000 2000 5000
Hoteluri 3000 2000 5000
Restaurante 1250 1250 2500
Săli de sport 2000 2000 4000
Clădiri pentru servicii de comerţ 3000 2000 5000
Sursele de iluminat reprezentative pentru clădirile de tip şcoală, birouri, spaţii

comerciale, spitale, clădiri publice sunt cele fluorescente, cu balast electronic. În cazul
clădirilor rezidenţiale şi a hotelurilor, sursele reprezentative sunt cele incandescente. În
toate cazurile, lipseşte automatizarea sistemului de iluminat, fiind însă posibilă
acţionarea instalaţiei de iluminat pe zone de interes (iluminat sectorizat).
În scopul estimării consumului energetic caracteristic instalaţiilor de iluminat
artificial a clădirilor cu diferite destinaţii şi mod de utilizare, este necesară analiza
surselor de lumină existente şi utilizate în instalaţiile de iluminat.
Eficacitatea luminoasă globală este definită [1] ca raportul dintre fluxul luminos
nominal emis de o sursă de lumină şi puterea nominală consumată de aceasta, la care
se cumulează puterea consumată de aparatajul auxiliar (balast).
Analiza literaturii de specialitate care tratează acest subiect [15], [16] a condus la
selectarea a 35 tipuri de surse de iluminat cuplate cu aparataj auxiliar cu diferite clase de
performanţă energetică. Centralizarea acestor surse este realizată în cadrul tabelului
II.24. Se observă o diferenţiere evidentă a eficacităţii luminoase între sursele
incandescente şi cele fluorescente, eficacitatea luminoasă globală maximă
corespunzând surselor fluorescente de mici dimensiuni [15], cu balast electronic şi
performanţă energetică foarte bună.
Capitolul II 48
Tabelul II.24: Eficacitatea luminoasă globală a surselor de lumină
Nr. Eficacitatea luminoasă

Crt. Tipul sursei de lumina globală [lm/W]
Sursa fluorescenta de mici dimensiuni (exclusiv
1 lampa), cu eficienta ridicata, incluzând balastul 76,5
electronic
electronic
Balast clasic necesitând preîncălzire, 1x36/40W, clasa
3 67,1
A, consum pana la 7W
4 65,5
B, consum pana la 8W
Balast cu iniţializare rapida, 2x36/40W, clasa A,
5 64,8
consum pana la 17W
Balast cu iniţializare rapida, 2x36/40W, clasa B,
6 63,7
consum pana la 18W
7 62,6
C, consum pana la 10W
Balast cu iniţializare rapida, 2x36/40W, clasa C,
8 62,3
consum pana la 20W
electronic
electronic
11 60,6
D, consum pana la 12W
12 60,6
consum pana la 12W
13 58,8
consum pana la 13W
Balast cu iniţializare rapida, 2x36/40W, clasa D,
14 58,8
consum pana la 30W
15 56,4
consum pana la 15W
16 55,1
A, consum pana la 7W
17 53,8
consum pana la 18W
18 53,3
lampa), incluzând balastul electronic
19 53,3
20 52,9
B, consum peste 7W
Capitolul II 49
Nr. Eficacitatea luminoasă

Crt. Tipul sursei de lumina globală [lm/W]
21 50,0
C, consum peste 8W
electronic
23 50,0
24 46,6
D, consum peste 10W
25 46,6
consum pana la 12W
26 44,3
consum peste 12W
27 44,0
28 42,2
consum peste 13W
29 39,7
consum peste 15W
30 34,6
31 Sursa incandescenta 150W 17,3
Capitolul II 50
III. Metodologie de determinare a referenţialelor energetice
III.1. Scala de notare energetică a clădirilor existente
Literatura tehnică (de exemplu sistemul de certificare finlandez sau sistemul

Model Energy Code, SUA) pune în evidenţă un sistem de notare de tip liniar care
corelează nota acordată clădirii cu indicele de necesar de căldură sub forma unei relaţii
liniare:
Q real
N = 100 − (100 − Nref )
Q ref
Sistemul de notare conform relaţiei de mai sus este limitat superior la valoarea de
100 de puncte. Clădirea de referinţă caracterizată de consum raţional de căldură este
notată cu nota Nref. Conform relaţiei de calcul rezultă că un efort de reducere a
necesarului de căldură ∆Qreal având ca reper două valori distincte Qreal 1 şi Qreal 2, cu
Qreal 1 > Qreal 2, conduce la o aceeaşi creştere ∆N a notei acordate clădirii, cu toate că
investiţia aferentă măsurilor de reducere a consumului energetic este în general mai
mică pentru prima clădire, în raport cu investiţia corespunzătoare celei de-a doua clădiri.
Dacă pentru clădiri caracterizate de indici de consum de energie relativ scăzuţi sistemul
pare a fi corect, pentru clădiri caracterizate de valori Qreal mari sistemul nu este stimulativ
în sensul eforturilor de promovare a unor soluţii eficiente din punct de vedere energetic.
Ţinând seama de faptul că indicii specifici de necesar de căldură caracterizând clădirile
româneşti atestă un puternic caracter neconservativ (din punct de vedere energetic) al
acestora, pentru fundamentarea clasificării şi notării din punct de vedere energetic a
clădirilor, conţinute în cadrul Metodologiei, a fost elaborat un sistem neliniar de notare
funcţie de consumurile de energie.
 Qreal 
 1− Q (N N ) R 
N = Nref ⋅ exp  − ref
⋅ ln M ref 
 1− R Nm Nref 
 
în care:
R = Q real(M) Q real(m )
Capitolul III 51
Qreal(M) - consumul de energie maxim estimat pentru clasa de clădiri expertizată;

Qreal(m) - consumui minim de energie;
NM - nota maximă acordată;
Nm - nota minimă acordată;
Nref - nota clădirii de referinţă.
Meritul relaţiei neliniare propuse este că pentru o reducere ∆Q a consumului de
energie rezultă, pentru valori Qreal mari, reduceri mici ale notei, pe când pentru valori Qreal
mici, rezultă reduceri semnificative ale notei energetice. Se ştie că din punct de vedere
fizic reduceri egale ∆Q ale necesarului de căldură se obţin cu eforturi financiare mai mari
dacă se aplică unor sisteme caracterizate de Qreal mai mici. În figura III.1 se compară
cele două sisteme de notare prezentate. Analiza funcţiei Qreal = f(N) atestă acest lucru şi
prin aceasta considerăm că sistemul de notare propus este stimulativ pentru aplicarea
soluţiilor tehnice eficiente energetic.
500
Model liniar de notare
450
Q.real Model neliniar de notare
[kWh/m²an]
400
350
300
250
200
150
100
50
0
20 30 40 50 60 70 80 90 100
Nota energetica
Fig. III.1 – Variaţia consumului de energie în raport cu nota energetică
Notarea din punct de vedere energetic a unei clădiri existente se efectuează în

funcţie de consumul specific anual normal de căldură estimat pe baza expertizei
energetice a clădirii.
Nota ataşată clădirii certificate vizează clădirea de referinţă, caracterizată de
utilizare eficientă a energiei. Clădirea de referinţă este definită în metodologie din punct
Capitolul III 52
de vedere constructiv şi al dotărilor cu instalaţii precum şi al modului de exploatare şi

asigură respectarea cerinţelor minime de performanţă energetică.
Notarea din punct de vedere energetic este corelată strict cu grila de clasificare
funcţie de consumul energetic specific anual caracteristică fondului de clădiri existent.
Grila de consum energetic vizează atât cele utilităţile termice principale considerate în
cadrul certificatului energetic (încălzirea spaţiilor, apa caldă menajeră, iluminatul artificial
şi, după caz, ventilarea mecanică şi răcirea spaţiilor), cât şi consumul energetic specific
total, ca sumă a tipurilor de consum energetic menţionate.
III.2. Referenţiale energetice actuale
Referenţialele conţinute în Metodologie au fost stabilite pe baza valorilor minime şi

maxime ale consumului energetic pe categorii de utilităţi energetice ţinând seama de
calitatea anvelopei fondului construit (cu referire în principal la clădirile de locuit şi cele
publice) pe de o parte (ca valori obiective) şi de cerinţele de confort, respectiv de clima
specifică (ca valori subiective) pe de altă parte.
Caracteristicile energetice ale clădirilor existente reprezintă valorile maxime şi
minime posibile ale consumului specific de căldură, diferenţiat pe utilităţi termice şi
respectiv total. În cadrul Metodologiei, pentru toate tipurile de clădiri existente din
România la nivelul anului 2000 au fost considerate următoarele valori ale caracteristicilor
energetice:
a. Încălzirea spaţiilor:
q(înc
M)
= 500 kWh/m²an,
q(înc
m)
= 70 kWh/m²an;
b. Apa caldă menajeră:
q(acm
M)
= 200 kWh/m²an,
q(acm
m)
= 15 kWh/m²an;
Capitolul III 53
c. Climatizare:
q(cMlim
)
= 300 kWh/m²an,
q(cmlim
)
= 20 kWh/m²an;
d. Ventilare mecanică:
q(cMlim
)
= 30 kWh/m²an,
q(cmlim
)
= 5 kWh/m²an;
e. Iluminat:
q(ilM)
= 120 kWh/m²an,
q(ilm )
= 40 kWh/m²an;
f. Total utilităţi termice:

qT( M )
= 1150 kWh/m²an,
qT( m )
= 150 kWh/m²an;
în care:
q(M) - consumul energetic specific maxim,
q(m ) - consumul energetic specific minim.
Indicele specific de consum energetic, q, se obţine prin raportarea consumului

energetic anual estimat la suprafaţa utilă totală a spaţiilor încălzite, SÎnc, a clădirii
certificate. Metodologia prevede ca valorile numerice de mai sus (cu referire la valorile
maxime) să fie reactualizate în raport cu înlocuirea actualelor clădiri cu clădiri noi
proiectate şi executate în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare (C 107-2005,
I-13 etc.), precum şi în raport cu lucrările de modernizare energetică a clădirilor
existente.
Domeniul de notare energetică este definit prin intervalul dintre nota maximă şi
minimă, precum şi de scala de notare energetică a clădirilor existente:
Nota maximă acordată clădirii: N(M) = 100 puncte,
Nota minimă acordată clădirii: N(m) = 20 puncte.
Scala energetică sau grila de clasificare energetică a clădirilor stabileşte
valorile consumului specific de căldură (total şi pe tipuri de utilităţi) în funcţie de domeniul
de notare prezentat anterior.
Capitolul III 54
Scala energetică se defineşte prin corespondenţa valorilor de consum specific de

căldură, q [kWh/m²an], cu nota energetică, în intervalul [N(m) , N(M) ], cu pasul de 16
puncte, după cum urmează:
ÎNCĂLZIRE:
A B C D E F G
70
117
173
245
343
500
kWh/m²an
APĂ CALDĂ DE CONSUM:

A B C
15 D E F G
35
59
90
132
200
kWh/m²an
ILUMINAT:
A B C D E F G
40
49
59
73
91
120
kWh/m²an
VENTILARE MECANICĂ:
A B C D E F G
5
8
11
15
21
30
kWh/m²an
CLIMATIZARE:
A B C D E F G
20
50
87
134
198
300
kWh/m²an
TOTAL UTILITĂŢI TERMICE: ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ DE CONSUM,

ILUMINARE, VENTILARE MECANICĂ, CLIMATIZARE
A B C D E F G
150
259
389
557
785
1150
kWh/m²an
Fig. III.2 – Referenţiale actuale de performanţă energetică a clădirilor
Capitolul III 55
Consumul specific de energie anual pentru încălzirea spaţiilor, ventilare /

climatizare, prepararea apei calde de consum şi iluminat se determină conform părţilor I
şi II ale Metodologiei Mc 001-2006.
Pentru clădirea reală expertizată, având caracteristicile determinate conform

expertizei energetice a clădirii, se determină următoarele valori ale consumului specific
de energie:
q(TC) = q(înc
C)
+ q(acm
C)
+ q(cClim) + q(vm
C)
+ q(ilC ) - consumul specific de energie anual pentru
încălzirea spaţiilor, ventilare / climatizare,

prepararea apei calde de consum şi iluminat
[kWh/m²an]
Pentru clădirea de referinţă aferentă clădirii expertizată, caracterizată de utilizarea

eficientă a căldurii, având caracteristicile conform cerinţelor minime de performanţă
energetică, se determină următoarele valori ale consumului specific de energie:
q(TR ) = q(înc
R)
+ q(acm
R)
+ q(cRlim
)
+ q(vm
R)
+ q(ilR ) - consumul specific de energie anual pentru
încălzirea spaţiilor, ventilare / climatizare,
prepararea apei calde de consum şi iluminat
[kWh/m²an]
Pe baza valorilor consumurilor specifice de căldură şi pe baza domeniului de

notare energetică stabilit, se determină notele energetice după cum urmează:
- clădirii analizate, caracterizată de consumul specific de energie estimat q(TC) , i se
atribuie nota NC;
- clădirii de referinţă, caracterizată de consumul specific de energie estimat q(TR ) , i se
atribuie nota NR;
Relaţia de determinare a notei energetice în funcţie de consumul specific anual de

energie estimat, qT , al clădirii considerate este următoarea:
20, pentru (qT ⋅ p o ) ≥ qTM [kWh / m 2an]


N = exp(− B1 ⋅ qT ⋅ po + B 2 ), pentru qTm < (qT ⋅ p o ) < qTM [kWh / m 2an]

100, pentru (qT ⋅ p o ) ≤ qTm [kWh / m 2an]
Capitolul III 56
în care:
B1, B2 - coeficienţi numerici determinaţi din tabelul III.2 în funcţie de cazul de încadrare
a clădirii din punct de vedere al utilităţilor existente conform tabelului III.1,
po - coeficient de penalizare a notei acordate clădirii funcţie de gradul de utilizare a

energiei în raport cu nivelul raţional, corespunzător normelor minime de igienă
şi întreţinere a clădirii şi instalaţiilor interioare, determinat conform Metodologiei,
qTm - consumul specific anual normal de energie minim, obţinut prin însumarea
valorilor minime din scalele energetice proprii utilităţilor existente / aplicabile.
qTM - consumul specific anual normal de energie maxim, obţinut prin însumarea
valorilor maxime din scalele energetice proprii utilităţilor existente / aplicabile.
Tabel III.1
Utilităţi Apă caldă Ventilare
Încălzire Climatizare Iluminat
Caz de consum mecanică
1
2
3
4
Tabel III.2
Utilităţi
B1 B2 qTm qTM
Caz
1 0,001053 4,73677 125 820
2 0,000761 4,71556 145 1120
3 0,001016 4,73724 130 850
4 0,000742 4,71646 150 1150
Procedura de notare energetică a unei clădiri constă în următoarele:
- în funcţie de dotarea cu utilităţi a clădirii analizate, aceasta se încadrează în

unul din cazurile din tabelul III.1 (de exemplu o clădire prevăzută cu instalaţie
de încălzire a spaţiilor şi de preparare a apei calde de consum şi cu instalaţie
de iluminat artificial, dar care nu este prevăzută au instalaţie de ventilare
mecanică sau de climatizare se încadrează în cazul 1 din tabelul III.1),
- pentru cazul aplicabil din tabelul III.2 se aleg coeficienţii numerici B1 şi B2 şi

consumul maxim qTM,
- se determină nota energetică în funcţie de consumul specific anual de energie

estimat, qT .
Capitolul III 57
III.3. Tipuri de valori de referinţă conform SR EN 15217
Standardul european EN 15217 furnizează metode de exprimare a performanţei

energetice a clădirilor astfel încât să faciliteze stabilirea de reglementări referitoare la
performanţa energetică a clădirilor şi pentru a încuraja proiectanţii, proprietarii, operatorii
şi utilizatorii să îmbunătăţească performanţa energetică a clădirilor. Standardul conţine
recomandări pentru elaborarea procedurilor de certificare energetică a clădirilor, pentru
stabilirea cerinţelor minime referitoare la performanţa energetică.
Valorile de referinţă sunt utilizate pentru a compara performanţa energetică a unei

clădiri date cu performanţa energetică a clădirilor similare. SR EN 15217 recomandă
definirea unor seturi de valori de referinţă diferite pentru clasele de clădiri care au
funcţiuni diferite (de exemplu clădiri de locuit, apartamente de bloc, clădiri de birouri,
clădiri de învăţământ, spitale, hoteluri şi restaurante, complexe sportive, clădiri de comerţ
en gros şi en detail, alte tipuri de clădiri consumatoare de energie).
Conform SR EN 15217 se pot utiliza următoarele referenţiale:

• Rr – referenţial al reglementării pentru performanţă energetică, care corespunde
valorii cerinţelor minime privind performanţa energetică pentru clădirile noi;
• Rs – referenţial al fondului construit, care corespunde performanţei energetice
atinse de aproximativ 50 % din fondul construit naţional sau regional (valoare
medie).
Poate fi dificil de a se evalua cu exactitate valoarea fondului construit datorită
necunoaşterii performanţei energetice a acestuia. O estimare aproximativă se poate
obţine prin colectarea consumurilor de energie pentru un eşantion reprezentativ al
fondului construit.
Atunci când o anumită clădire are funcţiuni diferite (de exemplu educaţie - sport)
trebuie:
- fie să se definească o referinţă pentru fiecare funcţiune a clădirii;
- fie să se definească valoarea de referinţă ca o medie ponderată prin arie a
valorilor de referinţă pentru fiecare funcţiune a clădirii.
Conform SR EN 15217 consumurile de energie luate în considerare la definirea
valorilor de referinţă trebuie să fie aceleaşi cu consumurile de energie luate în
considerare la stabilirea indicatorului de performanţă energetică.
Capitolul III 58
Dacă indicatorul utilizat este un indicator energetic standardizat, referinţa va fi

obţinută cu aceleaşi ipoteze ca şi indicatorul energetic standardizat referitoare la utilizări
şi climatul interior şi cel exterior.
Certificatul energetic conţine clasele de eficienţă energetică. Clasa energetică

pentru o anumită clădire trebuie să se bazeze pe valoarea indicatorului de performanţă
energetică.
Procedura pentru certificarea clădirilor trebuie să descrie limitele fiecărei clase. Se
recomandă ca:
 scala de performanţă să fie între A (clădiri cu cea mai ridicată performanţă

energetică) şi G (clădiri cu cea mai scăzută performanţă energetică);
 "referenţialul reglementărilor de performanţă energetică" Rr să fie plasat la limita

dintre clasele B şi C;
 "referenţialul fondului construit" Rs să fie plasat la limita dintre clasele D şi E;
 o clădire cu consumul de energie total (energia netă furnizată de la exterior) egal

cu 0 să fie plasată în vârful clasei A;
 să fie posibilă definirea de subclase în vederea subdivizării claselor, de exemplu

clasa A poate fi împărţită în A*, A**, A***.
NOTĂ – Pentru o anumită ţară sau regiune şi pentru un anumit tip de clădire, cele
mai multe dintre clădirile terminate din 2006 până în prezent ar trebui să fie în clasele A
şi B, aproximativ 50 % din fondul construit aparţine claselor între A şi D, iar aproximativ
50 % din fondul construit aparţine claselor E, F şi G.
SR EN 15217 prezintă o procedură simplă pentru a definirea limitelor claselor de

performanţă energetică a clădirii. Procedura permite definirea claselor care sunt
aplicabile pentru toate tipurile de clădiri. Procedura poate fi aplicată indicatorilor
energetici calculaţi standardizaţi, indicatorilor energetici măsuraţi şi oricărui dintre
indicatorii definiţi la nivel naţional.
Pentru aplicarea procedurii unui anumit tip de clădire este necesar să se

definească valorile de referinţă Rr şi Rs pentru tipul de clădire respectiv.
Capitolul III 59
Procedura de clasificare
Etapele procedurii de determinare a clasei de performanţă a unei anumite clădiri

sunt următoarele.
a) Definirea tipului de clădire (de exemplu clădire de birouri).
b) Alegerea referinţei “Reglementare referitoare la performanţa energetică” Rr şi a

referinţei “Fond construit” Rs corespunzătoare acestui tip de clădire.
c) Determinarea valorilor indicatorului de performanţă energetică a clădirii EP.
d) Clasele de performanţă se determină cu următoarele reguli:

1) Clasa A dacă EP < 0,5 Rr
2) Clasa B dacă 0,5 Rr ≤ EP < Rr
3) Clasa C dacă Rr ≤ EP < 0,5(Rr + Rs)
4) Clasa D dacă 0,5 (Rr + Rs) ≤ EP < Rs
5) Clasa E dacă Rs ≤ EP < 1,25 Rs
6) Clasa F dacă 1,25 Rs ≤ EP < 1,5 Rs
7) Clasa G dacă 1,5 Rs ≤ EP
Prin urmare, pentru definirea scalei energetice este necesar să se determine

consumurile de energie pentru clădirea medie reprezentativă din fiecare categorie de
clădiri considerată, respectiv pentru clădirea de referinţă ataşate fiecăreia din clădirile
considerate.
III.4 Procedură de stabilire a referenţialelor energetice pe

categorii de clădiri
Sistemul care urmează a fi propus se bazează pe simularea clădirilor

reprezentative din fiecare categorie de clădiri (clădiri rezidenţiale, clădiri de birouri, şcoli
etc.) ţinând seama de caracteristicile şi parametrii determinaţi în capitolul II al lucrării de
faţă, pentru utilizările energiei stabilite prin Metodologie, respectiv încălzirea spaţiilor,
apa caldă menajeră, iluminatul artificial, ventilarea mecanică şi răcirea spaţiilor.
Procedura de clasificare energetică a unei clădiri este strâns legată de notarea
energetică, corelarea fiind de tip neliniar, ţinând seama de faptul că indicii specifici de
necesar de căldură caracterizând clădirile româneşti au un puternic caracter
Capitolul III 60
neconservativ (din punct de vedere energetic). Relaţia de corelare neliniară dintre nota
energetică acordată clădirii şi consumul de energie specific este următoarea:
ln(Nreal )
1 + (1 − R ) ⋅
 NMR 
ln 
 Nm 
qreal = qM ⋅  
ln(Nm )
1 + (1 − R ) ⋅
 NMR 
ln 
 Nm 
 
în care
NM = 100 (nota maximă),
Nm = 20 (nota minimă),
qM
R=
qm
Procedura aplicată în capitolul IV urmăreşte determinarea referenţialelor

energetice ca valori maxime şi minime ale consumului specific de energie, diferenţiat pe
utilităţi termice şi respectiv total, prin simularea performanţei energetice a clădirilor
reprezentative:
qM [kWh/m²an],
qm [kWh/m²an].
O clădire cu un consum specific de energie pentru o anumită utilitate mai mic

decât qm se consideră în clasa A de performanţă energetică, iar o clădire cu un consum
mai mare decât qM se consideră în clasa G.

Scala energetică sau grila de clasificare energetică a clădirilor stabileşte
valorile consumului specific de energie în funcţie de domeniul de notare stabilit. Scala
energetică se defineşte prin corespondenţa valorilor de consum specific de energie,
q [kWh/m²an], cu nota energetică, în intervalul [Nm , NM ], cu pasul de 16 puncte.
De exemplu, pentru referenţialele menţionate anterior, scala energetică pentru
încălzirea spaţiilor se defineşte după cum urmează:
Capitolul III 61
100
Nota
80
60
40
20
0
0 100 200 300 400 500
q [kWh/m²an]
A B C D E F G
70
117
173
245
343
500
Fig. III.3 – Exemplu de definire a scalei energetice (încălzirea spaţiilor)
Pornind de la exemplul scalei energetice pentru încălzirea spaţiilor, aceasta se

defineşte conform SR EN 15217 prin încadrarea clădirii reprezentative pentru fondul
construit (pentru o anumită categorie de clădiri, de exemplu de locuit), cu referenţialul
Rs, la graniţa dintre clasele D şi E, respectiv prin încadrarea clădirii de referinţă (care
respectă reglementările în vigoare cu referire la cerinţele minime de performanţă
energetică), cu referenţialul Rr, la graniţa dintre clasele B şi C.
Cu cele două referenţiale cunoscute din analiza fondului construit (prin simularea
performanţei energetice a clădirilor conform definirii din capitolul II al lucrării), se poate
defini un factor α ca raport între qr (Rr) şi qs (Rs) şi utilizând corelarea neliniară între
nota energetică şi consumul de energie specific se scrie:

ln(84 )
1 + (1 − R ) ⋅
 100R 
ln 

 20 
Rr (N = 84) qr = qM ⋅
ln(20)
1 + (1 − R ) ⋅
 100R 
ln 

 20 
Capitolul III 62
ln(52)
1 + (1 − R ) ⋅
 100R 
ln 

 20 
Rs (N = 52) qs = qM ⋅
ln(20 )
1 + (1 − R ) ⋅
 100R 
ln 

 20 
qM qr
cu R = şi α=
qm qs
Se scrie:
ln(84 )
1 + (1 − R ) ⋅
 100R 
ln 

qr  20  = 0,17435 ⋅ R + 1,4351
α= =
qs ln(52) 0,65393 ⋅ R + 0,9555
1 + (1 − R ) ⋅
 100R 
ln 

 20 
şi rezultă raportul de definire a scalei energetice:
1,4351 − 0,9555 ⋅ α
R=
0,65393 ⋅ α − 0,17435
precum şi valorile de definire a domeniului de clasificare, respectiv qm şi qM.
Pe de altă parte, ţinând seama de raportul referenţialelor, α, scala de performanţă

energetică se defineşte conform SR EN 15217 în funcţie de consumul clădirii de referinţă
astfel:
• Clasa A dacă q < 0,5· qr
• Clasa B dacă 0,5 qr ≤ q < qr

0,5 ⋅ (1 + α )
• Clasa C dacă qr ≤ q < · qr
α
0,5 ⋅ (1 + α ) 1
• Clasa D dacă · qr ≤ q < · qr
α α
1 1,25
• Clasa E dacă · qr ≤ q < · qr
α α
1,25 1,50
• Clasa F dacă · qr ≤ q < · qr
α α
1,50
• Clasa G dacă · qr ≤ q
α
Capitolul III 63
Conform regulii de clasificare prezentate, raportul de definire a scalei energetice

rezultă din:
qm = 0,50 ⋅ qr
 3
 1,50 ⇒ R= ,
qM = α ⋅ qr α
relaţie incompatibilă cu relaţia determinată anterior pornind de la aplicarea regulii de

încadrare a referenţialelor fondului construit conform SR EN 15217 pe suportul
sistemului neliniar de notare energetică.
Concluzia care se desprinde din analiza prezentată este că definirea claselor
energetice pe baza sistemului neliniar de notare energetică nu este posibilă cu
respectarea tuturor restricţiilor stabilite prin SR EN 15217 care se bazează în fond pe un
sistem liniar de notare a performanţei energetice, al cărui dezavantaj major a fost
prezentat la începutul capitolului de faţă.
Spre exemplificare pe suportul aceleiaşi scale energetice pentru încălzirea
spaţiilor, dacă se consideră valorile actuale qr = 117 kWh/m²an, respectiv
qs = 245 kWh/m²an, definirea scalei conform sistemului liniar din SR EN 15215 conduce
la valorile qm = 58 kWh/m²an, respectiv qM = 367 kWh/m²an, cu variaţia consumului de
energie specific în funcţie de nota energetică a clădirii prezentată în figura III.4.
500
Q.real Model neliniar de notare
[kWh/m²an] Model de notare EN15217
400
300
200
100
0
20 36 52 68 84 100
Nota energetica
Fig. III.4 – Consum de energie în funcţie de nota energetică (încălzire)

Capitolul III 64
Dacă micşorarea valorii minime cu 17% faţă de valoarea actuală poate fi

acceptată, fiind susţinută de preocuparea continuă de îmbunătăţire a performanţelor
energetice ale clădirilor, reducerea valorii maxime cu 27% conduce la includerea
majorităţii clădirilor de locuit individuale în clasele F şi G. Acest fapt este poate o
explicaţie a sistemului de certificare energetică din Franţa care prevede extinderea
claselor de performanţă energetică pentru clădirile din sectorul terţiar cu încă două clase
(până la clasa I, pentru care q > 750 kWh/m²an, faţă de clădirile de locuit pentru care
clasa maximă, G, corespunde unui consum de energie total q > 450 kWh/m²an).
Practic, aplicarea regulii de scalare energetică din SR EN 15217 conduce la
limitarea artificială a domeniului de clasificare energetică în paralel cu aplicarea unui
sistem de clasificare nestimulativ.
Prin urmare, dacă se aplică sistemul neliniar de notare energetică şi se definesc
clasele de performanţă energetică în conformitate cu regulile de încadrare a celor două
referenţiale din SR EN 15217, se pot determina, în funcţie de raportul R, coeficienţii
corectaţi de definire a claselor energetice după cum urmează:
• Pentru limita dintre clasele A şi B:
q A − B 1 + (1 − R ) ⋅ 0,154
a= =
qr 1 + (1 − R ) ⋅ 0,148
• Pentru limita dintre clasele C şi D:
1 + (1 − R ) ⋅ 0,141
1− α ⋅
1 + (1 − R ) ⋅ 0,148
b1 =
1− α
 1 + (1 − R ) ⋅ 0,141 
α ⋅  − 1
 1 + (1 − R ) ⋅ 0,148 
b2 =
1− α
qC − D = b1 ⋅ qr + b 2 ⋅ qs
• Pentru limita dintre clasele E şi F:
qE − F 1 + (1 − R ) ⋅ 0,120
c= =α⋅
qs 1 + (1 − R ) ⋅ 0,148
• Pentru limita dintre clasele F şi G:
qF − G 1 + (1 − R ) ⋅ 0,100
d= =α⋅
qs 1 + (1 − R ) ⋅ 0,148
Capitolul III 65
Pentru exemplul scalei energetice pentru încălzirea spaţiilor, coeficienţii corectaţi

(determinaţi prin scalare neliniară) se prezintă în tabelul III.3 în comparaţie cu coeficienţii
stabiliţi prin sistemul liniar de clasificare energetică din SR EN 15217.
Tabel III.3
Coeficient de Sistem neliniar Sistem liniar
definire a claselor Mc 001-2006 SR EN 15217
a 0,60 0,50
b1 0,56 0,50
b2 0,44 0,50
c 1,40 1,25
d 2,04 1,50
Pornind de la analiza şi elementele procedurale prezentate, în capitolul al IV-lea

se stabilesc referenţialele energetice pe categorii de clădiri. Procedura generală de lucru
este următoarea:
1. Pe baza clădirilor reprezentative definite în capitolul II al lucrării de faţă, pentru
categoriile de clădiri stabilite în Metodologie şi detaliate în lucrare, se vor stabili
performanţele energetice qs şi qr corespunzătoare stării şi utilizării actuale a clădirilor,
respectiv clădirii de referinţă (cu respectarea cerinţelor minime de performanţă
energetică în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare).
2. Încadrarea referenţialelor determinate la pct. 1 conform SR EN 15217, pentru
fiecare categorie de clădiri şi pentru fiecare utilitate energetică, astfel: performanţa
energetică a clădirii reprezentative pentru fondul construit (qs) la graniţa dintre clasele D
şi E, respectiv performanţa energetică a clădirii de referinţă (qr) la graniţa dintre clasele
B şi C.
3. Determinarea domeniului de notare energetică (qm şi qM), respectiv a raportului
R, pentru fiecare categorie de clădire şi utilitate energetică.
4. Determinarea noilor coeficienţi de stabilire a claselor de performanţă
energetică, obţinuţi prin aplicarea sistemului neliniar de notare energetică în conformitate
cu Mc 001-2006.
5. Stabilirea claselor energetice preliminare pe categorii de clădiri şi pe utilităţi
energetice.
6. Gruparea tipurilor de clădiri în funcţie de similitudinea claselor energetice
preliminare şi definirea claselor finale de performanţă energetică.
Capitolul III 66
7. Analiza relaţiei de calcul a notei energetice şi actualizarea coeficienţilor

numerici necesari aplicării sistemului de notare ţinând seama de noile clase energetice.
8. Analiza de sensibilitate aplicată referenţialelor energetice şi notei energetice pe
suportul unei categorii de clădiri.
9. Propunere de sistem de reprezentare a scalelor energetice utilizându-se un
indicator numeric adimensional (de tip EP) determinat prin raportarea valorilor de
consum care definesc clasele energetice pe categorii de clădiri şi pe utilităţi energetice la
consumul specific al clădirii de referinţă (sau al clădirii reprezentative).
Capitolul III 67
IV. Determinarea referenţialelor energetice
IV.1. Referenţiale pentru încălzirea spaţiilor
Performanţele energetice qs şi qr corespunzătoare stării şi utilizării actuale a

clădirilor, respectiv clădirii de referinţă (cu respectarea cerinţelor minime de performanţă
energetică în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare) au fost determinate pe
baza clădirilor reprezentative definite în capitolul II al lucrării de faţă, conform metodei de
calcul din NP 048-2000, respectiv metodelor de calcul alternative din MC 001-2006. S-au
considerat cele patru zone climatice conform SR 1907-97 pentru care au fost stabiliţi
parametrii climatici conform cap. II.2.1.
Pentru clădiri de locuit au fost determinate consumurile de energie pentru
încălzire pentru cele opt structuri reprezentative de bloc de locuinţe, respectiv pentru
clădirile de locuit individuale şi de tip şir, reprezentative. Valorile obţinute pe fiecare tip
de clădire şi pentru fiecare zonă climatică reprezentativă au fost mediate ţinându-se
seama de numărul de clădiri pe fiecare tip din fiecare judeţ, considerându-se zona
climatică în care este amplasat municipiul reşedinţă de judeţ, conform recensământului
populaţiei şi locuinţelor din 18-27.03.2002 [2]. În final au fost obţinute valorile medii
pentru clădirile de locuit în funcţie de ponderea acestora pe fiecare zonă climatică, în
conformitate cu datele din [2]. Pentru clădirile din sectorul terţiar a fost aplicată o
procedură similară de mediere a valorilor consumurilor de energie specifice diferitelor
zone climatice, pornind de la ponderea clădirilor conform sectorului terţiar.
Rezultatele se prezintă sintetic în cele ce urmează.
Valori de consum specific pentru bloc de locuinţe – pe structuri reprezentative:

Bloc de referinţă – Structura: 1
NP 048-2000 - ACTUAL (RS) NP 048-2000 - MODERNIZ. (RR)
Stadiu Dz q_înc qS_înc Dz q_înc qS_înc
[zile/an] [kWh/m²an] [kWh/m²an] [zile/an] [kWh/m²an] [kWh/m²an]
Zona 1 222 116,5 132,8 197 46,8 52,7
Zona 2 225 135,2 153,3 201 56,0 62,1
Zona 3 259 157,1 177,8 228 67,3 74,2
Zona 4 365 215,7 244,4 293 91,5 100,5
Capitolul IV 68

Dz q_înc qS_înc Dz q_înc qS_înc
Zona 1 222 118,0 134,4 197 46,8 52,7
Zona 2 225 136,8 155,1 201 55,9 62,1
Zona 3 259 159,0 180,0 228 67,3 74,2
Zona 4 365 218,4 247,3 293 91,4 100,5
Zona 1 220 106,2 121,6 198 47,3 53,2
Zona 2 222 123,7 140,8 202 56,6 62,7
Zona 3 255 143,6 163,1 228 68,0 74,9
Zona 4 365 197,2 224,2 294 92,4 101,5
Zona 1 224 125,0 142,1 198 47,3 53,2
Zona 2 227 144,4 163,4 202 56,6 62,8
Zona 3 264 168,2 190,1 228 68,1 75,0
Zona 4 365 231,3 261,3 295 92,2 101,2
Zona 1 218 100,4 115,2 198 47,3 53,1
Zona 2 221 117,3 133,7 202 56,5 62,7
Zona 3 252 136,1 154,8 228 68,0 74,9
Zona 4 365 186,6 212,6 294 92,4 101,4
Zona 1 216 93,2 107,4 198 47,2 53,1
Zona 2 219 109,3 125,0 202 56,5 62,7
Zona 3 248 126,7 144,5 228 68,0 74,9
Zona 4 356 173,8 198,5 294 92,4 101,4
Zona 1 220 108,0 123,5 198 47,3 53,2
Zona 2 223 125,7 142,9 202 56,6 62,7
Zona 3 256 146,0 165,7 228 68,0 74,9
Zona 4 365 200,4 227,7 294 92,4 101,5
Capitolul IV 69

Zona 1 217 97,9 112,4 198 47,3 53,1
Zona 2 220 114,5 130,6 202 56,5 62,7
Zona 3 251 132,7 151,2 228 68,0 74,9
Zona 4 365 181,9 207,5 294 92,4 101,4
Valori medii de consum specific pentru clădirile de locuit – pe categorii de clădiri:

Bloc de referinţă - rezultate medii
Zona 1 220 108,1 123,7 198 47,2 53,0
Zona 2 223 125,9 143,1 202 56,4 62,6
Zona 3 255 146,2 165,9 228 67,8 74,7
Zona 4 364 200,6 227,9 294 92,1 101,2
Cladire individuala- rezultate medii

Zona 1 230 224,1 295,1 214 93,5 109,2
Zona 2 232 262,3 345,4 217 112,1 131,0
Zona 3 274 308,6 406,3 245 131,5 153,7
Zona 4 365 433,1 570,4 347 185,8 217,0
Cladire tip sir- rezultate medii

Zona 1 232 157,3 206,8 213 61,5 80,9
Zona 2 234 183,1 240,7 217 73,5 96,6
Zona 3 278 215,3 283,0 247 85,9 112,9
Zona 4 365 300,7 395,2 365 121,2 159,3
Valori medii de consum specific pentru clădiri de locuit [kWh/m²an], determinate ca

referenţiale de performanţă energetică pentru fondul construit din România (medie pe
ţară) sunt următoarele:
Tip ref. / Referenţial fond construit (qS) Referenţial reglementări (qR)
clădire IND SIR BLOC IND SIR BLOC
Zona 1 295,1 206,8 123,7 109,2 80,9 53,0
Zona 2 345,4 240,7 143,1 131,0 96,6 62,6
Zona 3 406,3 283,0 165,9 153,7 112,9 74,7
Zona 4 570,4 395,2 227,9 217,0 159,3 101,2
MEDIE 377,3 262,8 155,1 142,9 105,2 68,4
Capitolul IV 70
Ţinând seama de rezultatele obţinute pentru performanţa energetică a clădirilor de

locuit, prin încadrarea referenţialelor determinate conform SR EN 15217 (performanţa
energetică a clădirii reprezentative pentru fondul construit (qs) la graniţa dintre clasele D
şi E, respectiv performanţa energetică a clădirii de referinţă (qr) la graniţa dintre clasele
B şi C), se determină domeniul de notare energetică (qm şi qM), respectiv a raportului R,
pentru fiecare categorie de clădire şi utilitate energetică:
qs = 300 kWh/m²an, qr = 117 kWh/m²an,

şi rezultă
qm = 51 kWh/m²an, qM = 665 kWh/m²an,
R = 13,04
În fig. IV.1 se prezintă funcţiile de scalare energetică determinate prin aplicarea

sistemului neliniar de notare energetică în conformitate cu Mc 001-2006, pornind de la
domeniile de notare energetică stabilite pentru fiecare tip de clădire de locuit (individuală,
şir şi bloc), alături de funcţiile caracteristice fondului de clădiri de locuit (valoare medie),
respectiv scalei energetice actuale (MC 001-2006) pentru încălzirea spaţiilor.
900
ind.
800
700 med
]
n
a² 600 sir
m
/
h
W
k[ 500
ci actual
fi
c
e 400
p
s
m bloc
u
s
n 300
o
C
200
100
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Nota
Fig. IV.1 – Scale energetice determinate pe tipuri de clădiri de locuit

Capitolul IV 71
Concluzia care se desprinde din analiza fig. IV.1 este că actualele referenţiale
pentru încălzirea spaţiilor pot fi menţinute.
În ceea ce priveşte clădirile din sectorul terţiar, rezultatele simulării performanţei
energetice a clădirilor caracteristice fondului construit (qs), respectiv reglementărilor de
performanţă energetică (qr), se prezintă în tabelul următor împreună cu valorile medii
pentru clădiri de locuit:
Referenţial fond Referenţial

Tip clădire
construit (qs) reglementări (qr)
Locuinţe 244,7 116,6
Birouri 96,9 60,0
Spaţiu comercial mic 197,6 72,9
Spaţiu comercial mare 189,8 100,8
coală 243,6 123,0
Spital 313,6 148,9
Clădire publică 100,5 62,7
Hotel 190,0 81,4
Scala de clasificare energetică rezultă prin aplicarea sistemului neliniar de notare

energetică în conformitate cu Mc 001-2006, aşa cum se prezintă în tabelul următor:
Tip clădire A–B B–C C–D D–E E–F F–G

Locuinţe 70 117 173 245 343 500
Birouri 47 60 76 97 125 170
Spaţiu comercial mic 28 73 128 198 293 446
Spaţiu comercial mare 68 101 140 190 258 367
coală 79 123 176 244 336 484
Spital 89 149 222 314 440 642
Clădire publică 49 63 79 101 129 176
Hotel 42 81 129 190 273 407
IV.2. Referenţiale pentru apa caldă de consum
Calculul referenţialelor energetice s-a efectuat pornind de la gradul specific de

ocupare a spaţiilor (unitate de raportare / m²), necesarul specific de apă caldă de
consum şi eficienţa instalaţiei de preparare/utilizare a apei calde menajere, iar rezultatele
sunt centralizate în tabelele următoare:
Capitolul IV 72
Cladire - situatie actuala

Unitate Valoare Consum
Necesar Eficienta
Tip instalaţie (destinaţie de specifica specific en.
Nr. specific instalatie
încăpere) raportare u.r. / m² acm
[l/u.r. zi] acm [%]
(u.r.) util [kWh/m²an]
1 Clădiri de locuit pers. 0,050 75 55% 140,9
2 Clădiri de birouri pers. 0,063 5 55% 11,7
3 Spaţiu comercial mic (retail) pers. 0,030 5 55% 5,6
Spaţiu comercial mare
4 pers. 0,050 5 55% 9,4
(supermarket)
5 Clădire tip şcoală pers. 0,050 5 55% 9,4
6 Clădire tip spital paturi 0,050 115 55% 216,0
7 Clădire publică pers. 0,063 5 55% 11,7
8 Hotel pers. 0,025 150 55% 140,9
Cladire - reglementari
Unitate Valoare Consum
Necesar Eficienta
Tip instalaţie (destinaţie de specifica specific en.
Nr. specific instalatie
încăpere) raportare u.r. / m² acm
[l/u.r. zi] acm [%]
(u.r.) util [kWh/m²an]
1 Clădiri de locuit pers. 0,050 60 90% 69,8
2 Clădiri de birouri pers. 0,063 4 90% 5,8
3 Spaţiu comercial mic (retail) pers. 0,030 5 90% 3,5
4 pers. 0,050 5 90% 5,8
(supermarket)
5 Clădire tip şcoală pers. 0,050 5 90% 5,8
6 Clădire tip spital paturi 0,050 115 90% 133,8
7 Clădire publică pers. 0,063 4 90% 5,8
8 Hotel pers. 0,025 150 90% 87,3
Rezultă valorile medii de consum de energie specific pentru prepararea/utilizarea

apei calde de consum [kWh/m²an], determinate ca referenţiale de performanţă
energetică pentru fondul construit din România (qs), respectiv pentru reglementările de
performanţă energetică (qr) astfel:

Tip clădire
Locuinţe 140,9 69,8
Birouri 11,7 5,8
coală 9,4 5,8
Spital 216,0 133,8
Hotel 140,9 87,3
Capitolul IV 73
Scala de clasificare energetică rezultă prin aplicarea sistemului neliniar de notare

energetică în conformitate cu Mc 001-2006, aşa cum se prezintă în tabelul următor:

Locuinţe 44,0 69,8 101,1 140,9 195,3 282,4
Birouri 3,7 5,8 8,4 11,7 16,3 23,5
Spaţiu comercial mic 2,7 3,5 4,4 5,6 7,3 9,9
Spaţiu comercial mare 4,5 5,8 7,4 9,4 12,1 16,5
coală 4,5 5,8 7,4 9,4 12,1 16,5
Spital 104,0 133,8 170,0 216,0 279,0 379,7
Clădire publică 3,7 5,8 8,4 11,7 16,3 23,5
Hotel 67,8 87,3 110,9 140,9 182,0 247,6
IV.3. Referenţiale pentru climatizare
În vederea determinării referenţialelor pentru climatizarea spaţiilor a fost aplicată

metoda dinamică de calcul a necesarului de căldură dezvoltată în INCERC Bucureşti şi
validată experimental [17].
Au fost simulate clădirile reprezentative pentru următoarele destinaţii: condominii,
birouri, spaţii comerciale, spital, clădire publică şi hotel. Datorită regimului particular de
funcţionare a şcolilor, în care activitatea este redusă pe perioada anotimpului cald, este
inutilă determinarea referenţialelor pentru climatizare în acest caz.
În cadrul simulărilor a fost utilizată clima corespunzătoare anului climatic tip –
Municipiul Bucureşti. Aceasta climă de calcul furnizează date climatice de ultimă oră,
care pun în evidenţă evoluţia climatului în ultimii 15 ani la nivelul României [18].
Valorile medii de consum de energie specific pentru climatizare [kWh/m²an],
determinate ca referenţiale de performanţă energetică pentru fondul construit din
România (qs), respectiv pentru reglementările de performanţă energetică (qr), sunt
următoarele:

Tip clădire
Locuinţe 3,80 1,25
Birouri 10,67 4,54
coală 10,13 4,32
Spital 22,43 13,81
Hotel 9,60 4,14
Capitolul IV 74
Scala de clasificare energetică pentru climatizare rezultă prin aplicarea sistemului

neliniar de notare energetică în conformitate cu Mc 001-2006, aşa cum se prezintă în
tabelul următor:

Locuinţe 0,3 1,3 2,4 3,8 5,8 8,9
Birouri 2,3 4,5 7,2 10,7 15,4 22,9
Spaţiu comercial mare 2,3 2,7 3,3 4,0 4,9 6,5
coală 2,2 4,3 6,9 10,1 14,6 21,7
Spital 10,7 13,8 17,6 22,4 29,0 39,6
Clădire publică 2,4 4,7 7,4 10,9 15,6 23,2
Hotel 2,1 4,1 6,5 9,6 13,8 20,5
IV.4. Referenţiale pentru ventilare mecanică
Calculul referenţialelor energetice s-a efectuat pornind de la puterea specifică a

echipamentelor de ventilare, debitul de ventilare reprezentativ şi durata de funcţionare a
instalaţiei de ventilare (echivalent energie), iar rezultatele sunt centralizate în tabelele
următoare:
Cladire - situatie actuala

Debit de Consum
Nr. ore
Tip instalaţie (destinaţie Psp ventilare specific en.
Nr. funcţionare
încăpere) [W/m3/h] specific ventilare
[h/an]
[sch./h] [kWh/m²an]
1 Clădiri de locuit 0,63 0,5 8760 11,2
2 Clădiri de birouri 0,84 1,5 2750 14,0
3 Spaţiu comercial mic (retail) 0,53 1,5 3600 11,5
4 0,90 1,0 2370 32,0
(supermarket)
5 Clădire tip şcoală 0,53 5,0 2000 23,6
6 Clădire tip spital 0,53 1,5 6650 23,6
7 Clădire publică 0,84 1,5 2750 15,6
8 Hotel 0,84 1,0 4370 14,9
Capitolul IV 75
Cladire - reglementari
Debit de Consum
Nr. ore
Tip instalaţie (destinaţie Psp ventilare specific en.
Nr. funcţionar
încăpere) [W/m3/h] specific ventilare
e [h/an]
[sch./h] [kWh/m²an]
1 Clădiri de locuit 0,42 0,5 8760 7,5
2 Clădiri de birouri 0,56 1,5 2750 9,4
3 Spaţiu comercial mic (retail) 0,35 1,5 3600 7,7
4 0,90 1,0 1140 15,4
(supermarket)
5 Clădire tip şcoală 0,35 5,0 1240 9,8
6 Clădire tip spital 0,35 1,5 6650 15,7
7 Clădire publică 0,56 1,5 2750 10,4
8 Hotel 0,56 1,0 4370 9,9
Rezultă valorile medii de consum de energie specific pentru ventilare mecanică

[kWh/m²an], determinate ca referenţiale de performanţă energetică pentru fondul
construit din România (qs), respectiv pentru reglementările de performanţă energetică
(qr):

Tip clădire
Locuinţe 11,2 7,5
Birouri 14,0 9,4
coală 23,6 9,8
Spital 23,6 15,7
Hotel 14,9 9,9
Scala de clasificare energetică pentru ventilare mecanică rezultă prin aplicarea

sistemului neliniar de notare energetică în conformitate cu Mc 001-2006, aşa cum se
prezintă în tabelul următor:

Locuinţe 6,1 7,5 9,1 11,2 14 18,6
Birouri 7,7 9,4 11,4 14 17,6 23,4
Spaţiu comercial mare 9,4 15,4 22,7 32 44,7 65,1
coală 4,7 9,8 15,9 23,6 34,3 51,2
Spital 12,9 15,7 19,2 23,6 29,6 39,2
Clădire publică 8,5 10,4 12,7 15,6 19,6 25,9
Hotel 8,1 9,9 12,1 14,9 18,7 24,7
Capitolul IV 76
IV.5. Referenţiale pentru iluminat
Consumurile de energie anuale pentru iluminat, calculate în funcţie de

caracteristicile principale ale instalaţiei de iluminat şi de destinaţia clădirii se prezintă în
tabelul următor:
Iluminat Iluminat
Incandescent. Fluorescent.
Destinaţia Tipul sistemului de control al Consum anual de Consum anual de
clădirii iluminatului energie pentru energie pentru
iluminat iluminat
2 2
[kWh/m ,an] [kWh/m ,an]
Sistem manual de control 54,31 14,02
Sistem automat de control - iluminare
48,52 15,52
coala constanta
Sistem automat de control - celula foto
39,88 13,41
iluminare cu senzor lumina naturala
Birouri,
Clădiri ale 78,55 22,64
constanta
administraţiei
publice Sistem automat de control - celula foto
71,24 20,86
105,37 28,12
Spital constanta
92,32 24,93
100,60 26,95
Hotel constanta
94,38 25,43
iluminare cu senzor lumina naturala*
Spaţiu 66,93 19,48
constanta
comercial mic
60,54 17,92
iluminare cu senzor lumina naturala*
Spaţiu Sistem automat de control - iluminare
79,41 22,53
comercial constanta**
mare Sistem automat de control - celula foto
, 71,76 20,66
iluminare cu senzor lumina naturala* **
* Nu este tratat in MC0001; valorile au fost obţinute prin asimilarea factorilor de dependenta
utilizaţi pentru birouri si clădiri de învăţământ
** utilizarea iluminării naturale este posibila exclusiv in zonele adiacente anvelopei verticale si
prin utilizarea luminatoarelor practicate la nivelul terasei.
Capitolul IV 77
Definirea referenţialelor a fost făcută considerându-se un procent variabil de

iluminat asigurat din surse de iluminat incandescent şi în funcţie de sistemul de
management al instalaţiei de iluminat artificial, după cum urmează:
- pentru clădirea de referinţă la nivelul fondului construit un procent de 20% din
iluminat ca fiind asigurat cu surse de iluminat incandescente, managementul
sistemului de iluminat artificial fiind în totalitate manual;
- pentru clădirea eficientă energetic un procent de 5% din iluminat asigurat cu surse
de iluminat incandescente şi sistemul de iluminat controlat de un sistem automat
de control.
Valorile medii obţinute pentru consumul de energie specific pentru iluminat
[kWh/m²an], determinate ca referenţiale de performanţă energetică pentru fondul
construit din România (qs), respectiv pentru reglementările de performanţă energetică
(qr), sunt următoarele:

Tip clădire
Locuinţe 12 7
Birouri 37 23
Spaţiu comercial mic 35 20
Spaţiu comercial mare 42 23
coală 22 15
Spital 55 28
Clădire publică 37 23
Hotel 52 29
Scala de clasificare energetică pentru iluminat rezultă prin aplicarea sistemului

neliniar de notare energetică în conformitate cu Mc 001-2006, aşa cum se prezintă în
tabelul următor:

Locuinţe 5,3 7,1 9,3 12 15,8 21,8
Birouri 17,9 23 29,2 37 47,7 64,9
Spaţiu comercial mic 14,5 20 26,6 35 46,5 64,9
Spaţiu comercial mare 16,1 23 31,4 42 56,6 79,9
coală 12,5 15 18,1 22 27,4 35,9
Spital 18,2 28 39,9 55 75,7 108,8
Clădire publică 17,9 23 29,2 37 47,7 64,9
Hotel 20,6 29 39,1 52 69,6 97,8
Capitolul IV 78
V. CONCLUZII
1. Scopul lucrării este acela de a diversifica referenţialele energetice necesare

aplicării sistemului de certificare a performanţei energetice a clădirilor, ţinând seama de
categoriile de clădiri prevăzute în legea 372/2005. Lucrarea prezintă fundamentarea
metodologiei de determinare a referenţialelor.
2. În cadrul documentării a fost efectuată o analiză statistică a fondului construit

din România, cu referire atât la clădirile de locuit, cât şi la clădirile din sectorul terţiar, în
limita datelor statistice disponibile. Pe baza analizei datelor statistice existente la nivel
naţional au fost definite caracteristicile geometrice şi caracteristicile termice ale
anvelopei clădirilor reprezentative pentru fondul de locuinţe, fiind definite opt structuri
reprezentative pentru clădiri de tip bloc de locuinţe, o clădire individuală şi o clădire
înşiruită (cuplată). De asemenea, se prezintă definirea clădirilor reprezentative pentru
principalele categorii de clădiri din sectorul terţiar, respectiv pentru clădirile de tip birouri,
spaţiu comercial, şcoală, spital, publice, hotel.
3. În lucrare se prezintă fundamentarea sistemului de certificare energetică a

clădirilor în vederea stabilirii referenţialelor energetice. Se prezintă tipurile de valori de
referinţă, o analiză a sistemului actual de clasificare a performanţei energetice în raport
cu regulile definite în standardul european EN 15217 precum şi o propunere de stabilire
a referenţialelor în vederea definirii noilor clase energetice.
4. Sistemul liniar de notare / clasificare energetică nu este stimulativ în sensul

eforturilor de promovare a unor soluţii eficiente din punct de vedere energetic, în special
pentru clădiri caracterizate de valori ridicate ale consumului de energie (performanţă
energetică redusă). Sistemul neliniar de notare energetică în funcţie de consumurile de
energie, inclus în Mc 001-2006, corelează reducerea consumului de energie cu efortul
investiţional în funcţie de mărimea consumului, promovând astfel implementarea
soluţiilor eficiente de creştere a performanţei energetice.
5. Definirea claselor energetice pe baza sistemului neliniar de notare energetică

nu este posibilă cu respectarea tuturor restricţiilor stabilite prin SR EN 15217 care se
bazează pe un sistem liniar de notare a performanţei energetice. Practic, aplicarea
regulii de scalare energetică din SR EN 15217 conduce la limitarea artificială a
Capitolul IV 79
domeniului de clasificare energetică în paralel cu aplicarea unui sistem de clasificare

nestimulativ.
6. În principiu, scala energetică se poate defini conform SR EN 15217 pornind de

la încadrarea performanţei energetice a clădirii medii reprezentative pentru fondul
construit (pentru o anumită categorie de clădiri, de exemplu de locuit), cu referenţialul qs,
la graniţa dintre clasele D şi E, respectiv prin încadrarea performanţei energetice a
clădirii de referinţă ataşată clădirii medii reprezentative (care respectă reglementările în
vigoare cu referire la cerinţele minime de performanţă energetică), cu referenţialul qr, la
graniţa dintre clasele B şi C. Mai departe, stabilirea limitelor claselor se poate realiza prin
aplicarea sistemului neliniar de notare energetică, determinând-se, în funcţie de raportul
dintre valoarea maximă şi valoarea minimă a consumurilor care delimitează domeniul de
clasificare a performanţei energetice, coeficienţii corectaţi de definire a claselor
energetice.
7. Pornind de la analiza şi elementele procedurale prezentate în lucrare, a fost

elaborată o procedură pentru stabilirea referenţialelor energetice pe categorii de clădiri
care presupune analiza performanţei energetice pe suportul clădirilor medii
reprezentative definite în etapa curentă. Aplicarea procedurii pe suportul clădirilor
reprezentative definite, a condus la determinarea referenţialelor energetice pe categorii
de clădiri şi utilităţi energetice.
8. Scalele energetice definite prin noile referenţiale pot fi mai departe grupate în
funcţie de similitudinea valorilor obţinute, în vederea limitării numărului de clasificări, în
vederea revizuirii Metodologiei. În acest sens se vor actualiza coeficienţii numerici din
componenţa relaţiei de notare energetică.
Capitolul IV 80
BIBLIOGRAFIE
[1] Mc 001/2006 Metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor,

Buletinul Construcţiilor vol. 4-7/2007
[2] *** Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18-27 martie 2002,
Volumul III – „Clădiri, locuinţe, gospodării”, Comisia Naţională
pentru Statistică 2004
[3] C107/3-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie

ale clădirilor, Partea a treia – Normativ privind calculul
performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale
clădirilor, Buletinul Construcţiilor vol. 2-3/2007
[4] NP 048-2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor

existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de
consum aferente acestora, Buletinul Construcţiilor vol. 4/2001
[5] *** Soluţii eficiente privind priorităţile şi metodele de reabilitare a

fondului de locuinţe existente, Proiect 3B01 – AMTRANS 2002
[6] *** Dimensiuni europene ale metodelor de evaluare a performanţelor

energetice ale clădirilor noi şi existente; Proiect Program Nucleu
INCERC PN 06 11 03 01 – 2006
[7] *** Sistem de evaluare şi certificare a clădirilor existente din punct de

vedere al consumului de energie şi utilităţi şi al impactului asupra
calităţii mediului înconjurător, Contract INCERC 223/2002,
Etapa 3/2003
[8] *** Impactul soluţiilor moderne de reabilitare energetică a clădirilor

existente asupra performanţei energetice şi economice a acestora,
în contextul prevederilor directivei europene 2002/91/EEC,
Contract 6B02 Amtrans, Fazele 3 şi 4 / 2004
[9] Constantinescu, D, Tratat de inginerie termică – Termotehnica în construcţii, Vol. 1,

Ed. AGIR, 2008
[10] * * * Anuarul statistic al României, ediţia 2007, Institutul Naţional de

Statistică
[11] SR EN 15217 Performanţa energetică a clădirilor. Metode de exprimare a

performanţei energetice şi de certificare energetică a clădirilor
81
[12] * * * Hotărâre a ministerului muncii, coeziunii sociale şi locuinţei, din 15

septembrie 2006, referitor la diagnosticul de performanţă energetică
pentru clădiri existente propuse pentru vânzare în Franţa, Jurnalul
oficial al Republicii Franceze din 28 septembrie 2006.
[13] * * * Modul de determinare şi procedura de calcul a performanţei

energetice a clădirilor dotate cu instalaţii de iluminat, Contract
MDRL nr. 341/2008
[14] EN 15193:2007 Energy performance of buildings: energy requirements for lighting
[15] * * * ENERGY STAR® QUALIFIED LIGHT BULBS 2006 PARTNER

RESOURCE GUIDE
[16] * * * Label for Balasts, 2009 CLASP
[17] * * * Modul de determinare şi procedura de calcul a performanţei

energetice a clădirilor dotate cu instalaţii de răcire / ventilare /
climatizare, Contract MDRL nr. 340/2008
[18] * * * Determinarea anului climatic tip necesar calculelor de dimensionare

a instalaţiilor şi de evaluare a performanţei energetice a clădirilor,
Contract MDRL nr. 343/2008
82

MC 001 - 2009 - Diversificarea Referentialelor Energetice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MC 001 - 2009 - Diversificarea Referentialelor Energetice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE I LOCUINŢEI

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE

ADRESA: SECŢIA FIZICA CONSTRUCŢIILOR I INSTALAŢII

Proiect : DIVERSIFICAREA REFERENŢIALELOR

Faza 2: Redactarea a II-a

Contract nr. 338/2008

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuinţei

DIRECTOR GENERAL: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu

Prof. dr. ing. Dan Constantinescu CS I

I PREZENTARE GENERALĂ ........................................................................................ 2

II. Baza de date cu tipuri de clădiri reprezentative........................................................... 3

III. Metodologie de determinare a referenţialelor energetice .......................................... 51

IV. Determinarea referenţialelor energetice .................................................................... 68

Lucrarea de faţă se înscrie în seria de cercetări prenormative al căror scop îl

II. Baza de date cu tipuri de clădiri reprezentative

II.1. Caracteristici ale clădirilor reprezentative pe categorii de

În forma actuală a Metodologiei Mc 001-2006 (Partea a III-a) se prezintă

Tabel II.1 – Număr de clădiri

Destinaţia clădirii Categoria Număr unităţi

Cu referire la principalele categorii de clădiri din sectorul terţiar, ariile construite

II.1.1. Caracteristici ale clădirilor reprezentative de tip bloc de locuinţe

Cu referire la clădirile de locuit, analiza efectuată în etapa anterioară a cercetării,

Tabel II.2 – Structuri constructive caracteristice blocurilor de locuinţe din România

Perete Zidărie din cărămidă plină 37,5 cm,

Tabel II.2 – continuare

Perete Panouri mari tristrat din beton armat

• Conformarea clădirii convenţionale de tip bloc – mediu urban:

STC = 51,55 m²/locuinţă

Figura II.1 – Clădirea medie convenţională de tip bloc

Funcţie de dimensiunile din figura II.1 s-au determinat caracteristicile geometrice

Zonele secundare ale clădirii (subsol, casa scărilor):

II.1.2. Caracteristici ale clădirilor individuale reprezentative

Ţinând seama de indicatorii specifici medii determinaţi în etapa anterioară a

II.1.2.1. Clădire reprezentativă de tip individual

• dormitor cu orientare Vest, mărginit de frontonul Sud, în suprafaţă de

Tabelul II.7 – Caracteristici ale anvelopei clădirii individuale reprezentative

Numărul de schimburi de aer se consideră la valoarea na = 0,7 h-1, ţinând seama

II.1.2.2. Clădire reprezentativă de tip înşiruit

Pereţii structurali exteriori din zidărie de cărămidă, de o cărămidă grosime (28

Încălzirea spaţiilor se realizează prin intermediul unei instalaţii de încălzire

Tabelul II.8 – Caracteristici ale anvelopei clădirii înşiruite reprezentative

Finisajele exterioare şi caracteristice de transmisie a energiei solare sunt:

Numărul de schimburi de aer se consideră la valoarea na = 0,7 h-1, ţinând seama

II.1.3. Caracteristici ale clădirii reprezentative de tip birou

II.1.4. Caracteristicilor ale clădirii reprezentative de tip spaţiu comercial

Destinaţia spaţiului comercial este magazin nealimentar. Faţada principală,

Alimentarea cu căldură pentru încălzirea spaţiului este realizată prin intermediul

Aria construită desfăşurată = 72,5 m²

Caracteristicile geometrice şi termice ale anvelopei spaţiului comercial mic

Elemente exterioare la casa scării: S [m2] R’

II.1.5. Caracteristici ale clădirii reprezentative de tip spaţiu comercial

Tabelul 1: Caracteristici ale anvelopei spaţiului comercial reprezentativ

Elemente de construcţie vitrate la

În cadrul clădirii au fost identificate trei zone caracterizate printr-un indice de

Tabelul 2: Numărul mediu normalizat de persoane din intervalul Luni – Vineri

Tabelul 3: Numărul mediu normalizat de persoane din intervalul Sâmbătă - Duminică

Prin medierea ponderată a datelor din tabelele 2 şi 3 rezultă un număr mediu

exclusiv infiltraţiilor de aer, fără intervenţia instalaţiei de ventilare mecanică). Clădirea de

II.1.6. Caracteristici ale clădirii reprezentative de tip şcoală

Clădirea cu destinaţia funcţională de şcoală este o clădire independentă şi

P5 Biblioteca 35.27 20 705.40

E-1 12 C.S. 32.75 18 589.50

E-1 6 Cabinet 52.10 18 937.80