Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Educatie Antreprenoriala US5 2019 ID
Educatie Antreprenoriala US5 2019 ID
Talentul - termen care provine din limba greacă, talanton desemnând o unitate de
măsură a greutăţii sau o monedă, având valoarea corespunzătoare unui talant
din aur sau argint.
Dicţionarul Larousse atribuie talentului sensul psihologic care se referă la
aptitudinea sau superioritatea naturală pentru a face un anumit lucru.
Talentul este considerat o formă specială a capacităţii - de exemplu .
capacitatea muzicală care este înăscută sau moştenită şi face posibilă obţinerea unor
rezultate superioare (J. Chaplin).
Talentul mai poate fi văzut ca fiind o „aptitudine naturală care se manifestă într-o
anumită direcţie” (J. Drever).
Individul înzestrat cu talent se caracterizează după M. Bejan printr-o inteligenţă
deosebită, o puternică impresionabilitate, o mare exigenţă faţă de sine, dispune
de un puternic spirit autocritic, care-l face fie permanent nemulţumit de ceea
ce creează şi să năzuiască spre perfecţiune.
Ştefan Zisulescu consemnează, ca trăsătură distintivă a talentului, uriaşa
putere de muncă.
Creativitatea – intersecţia dintre teorie şi practică
Supradotat - persoana care este înzestrată cu darurile naturale care îi permit să facă
lucruri deosebite.
Geniul constituie dispoziţia sau aptitudinea naturală de a crea ceva original şi cu totul
remarcabil.
Geniul poate fi considerat cea mai înaltă formă de dezvoltare a aptitudinilor,
care duce la crearea unor produse deosebit de originale, deschizând drumuri noi în
domeniul său de activitate (uneori genialitatea a fost asociată cu precocitatea).
F. Galton consideră că oamenii geniali sunt înzestraţi cu aptitudini intelectuale sau
mentale excepţionale.
J. Cattell a studiat viaţa şi activitatea personalităţilor eminente consemnate în
dicţionarele de specialitate, ajungând la concluzia că aceştia se definesc prin
capacităţi intelectuale remarcabile care sunt ereditare.
Ellis şi White au studiat şi arătat că între conştientul intelectual şi realizările
profesionale ale geniilor există corelaţii semnificative.
Creativitatea – intersecţia dintre teorie şi practică
iluminarea
verificarea.
Creativitatea – intersecţia dintre teorie şi practică
Chindogu
Tehnică japoneză pentru a antrena oamenii la exerciţii care le dezvoltă
creativitatea.
Participanţilor li se cere să creeze sau să răspundă la una din întrebările
“Ce aş putea face cu... ?„
sau
“Care este cea mai bună cale pentru...?“.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească obligatoriu noul produs
original sunt următoarele: să fie perfect inutil, să poată fi fabricat şi să
funcţioneze.
Exemple:
şampon pentru cei cu chelie;
guler pentru maiou.
Criteriile de apreciere utilizate sunt: creativitatea; calitatea design-ului;
personalitatea produsului.
Creativitatea – intersecţia dintre teorie şi practică
Sinectica
Foloseşte analogia sau metafora pentru a permite ca
problema să fie privită dintr-un alt unghi.
O problemă greu de abordat devine (eventual) familiară
răspunzând mai întâi la întrebarea:
Cu ce seamănă?
O problemă extrem de banală poate deveni interesantă
dacă punem mai întâi întrebarea:
Cum ar fi dacă s-ar asemăna cu... ?
Se pot face unele asociaţii ciudate care să conducă la
idei sau produse noi.
Creativitatea – intersecţia dintre teorie şi practică
SCAMPER
SCAMPER se bazează pe ideea că orice lucru nou este o
modificare a ceva ce există deja.
Izolaţi subiectul pe care doriţi să îl abordaţi şi puneţi-vă o serie de
întrebări, pentru a vedea ce idei noi se nasc de aici:
S = Substitui?
C = Combin?
A = Adaptez?
M = Măresc? Modific?
P = Pun alt scop?
E = Elimin?
R = Răstorn? Rearanjez?
Creativitatea – intersecţia dintre teorie şi practică
Atelier de lucru:
- Ceaşca de cafea ideală,
- Spalătorie auto,
- Perechea carte – pat,
- Umbrelă cu celulă voltaică şi ventilator.
Creativitatea – intersecţia dintre teorie şi practică
Creativitatea = proces,
Inovarea = rezultatul,
Inovarea = Creativitate + Valoare (recunoscută de
piață)
Semiconductori Tranzistori
Calculatoare mainframe şi mini-
Calculatoare personale
calculatoare
Creştere, Dispariţia
Structura
Efecte produse maturitate, concurenţilor
costurilor
valoare existenţi