Colegiul Economic „Virgil Madgearu”

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE

A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVEL 3

Specializare: Tehnician in activităţi economice

Coordonator: Elev:

Prof. Dima Lorena Monica Mîţ Cătălin Gabriel

Clasa a XII-a E

Bucureşti
2014
1
PLANUL DE AFACERI AL SOCIETĂŢII

S.C. Inditex S.A.

2
 CUPRINS

ARGUMENT .........................................................................................................
pag.4

CAPITOLUL I. .................................................................................................... pag.5

PORTOFOLIUL S.C. „INDITEX” S.A.

I.1. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. „INDITEX” S.A. ........................... pag.5

I.2. ANALIZA S.W.O.T. ......................................................................................pag.13

CAPITOLUL II. ............................................................................................... pag. 14

STUDIUL PRIVIND PLANUL DE AFACERI AL FIRMEI S.C. „INDITEX” S.A.

II.1. CONCEPTUL ŞI IMPORTANŢA UNUI PLAN DE AFACERI........... pag.14

II.2. COMPONENTELE OBLIGATORII ŞI ELEMENTELE DE BAZĂ ALE UNUI

PLAN DE AFACERI ....................................................................................... pag.16

II. 3. NECESITATEA ŞI ETAPELE ELABORĂRII UNUI PLAN DE

AFACERI ......................................................................................................... pag.20

CAPITOLUL III. ............................................................................................ pag.21

ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERAŢII

PRIVIND PLANUL DE AFACERI LA S.C. „INDITEX” S.A.

III. 1. MONOGRAFIE CONTABILĂ LA S.C. „INDITEX” S.A. ................ pag.22

III.2. ÎNREGISTRAREA CRONOLOGICĂ ŞI SISTEMATICĂ ................. Anexa 2

III.3. SITUAŢII FINANCIARE ANUALE .................................................... pag.29

CONCLUZII .....................................................................................................pag. 38

BIBLIOGRAFIE............................................................................................... pag.39

ANEXE

3
 ARGUMENT

Planul de afaceri este rezultatul unei activităţi utile de-a lungul procesului de
concepere şi dezvoltare a proceselor noi şi inventive. În mod egal, el joacă un rol
important în aplicarea unei operaţiuni de restructurare a întreprinderilor.
Planul de afaceri este un instrument necesar întreprinzătorilor care creează o
societate sau caută parteneri pentru întreprinderile lor, gestionarilor de proiecte,
managerilor care propun activităţi noi, altor persoane decât cele care sunt deja
responsabile în cadrul unor întreprinderi deja existente. Este important în toate
sectoarele, industrial sau servicii, în mod independent de gradul lor de inovaţie
tehnică sau marketing. Devine din ce în ce mai mult un instrument indispensabi, cu
ajutorul căruia se poate reuşi în orice domeniu.
Orice întreprinzător are nevoie de un plan de afaceri eficient. Este cel mai
important document în conducerea unei afaceri din două motive: înainte de toate,
aceasta impune autodisciplina întreprinzătorului; planul de afaceri schiţează filozofia
companiei, precum şi liniile directoare după care îşi desfăşoară activitatea; în al doilea
rând, planul de afaceri are menirea de a convinge pe alţii să investească în afacerea ta.
Am ales să prezint o societate care prestează servicii de alimentaţie publică,
deoarece aceasta joacă un rol important în viaţa noastră şi este des întâlnită în ultima
vreme.
Lucrarea este structurată pe trei capitole, cărora se anexează şi concluzii și
propuneri în vederea perfecționării activității firmei S.C. „INDITEX” S.A.: în primul
capitol, am abordat portofoliul S.C. „INDITEX” S.A., evidenţiindu-se prezentarea
generală şi cifra de afaceri a societăţii comerciale; în al doilea capitol, am argumentat
necesitatea şi etapele elaborării unui plan de afaceri, dar şi importanţa, respectiv
componentele obligatorii ale acesteia; iar în ultimul capitol am ataşat înregistrarea în
contabilitate a principalelor operaţii privînd planul de afaceri al S.C. „INDITEX”
S.A..
În concluzie, planul de afaceri este probabil cel mai important document al
unei afaceri aflate în stadiul de start-up antreprenorial, fiind un instrument de
planificare ce are rolul de a oferi o mai mare vizibilitate asupra țelurilor și evoluției
unei anumite afaceri căreia îi este dedicate.

4
 Capitolul I.1 : Prezentarea societăţii comerciale S.C. Inditex S.A.

Inditex, INdustrias de DIseño TEXtil, S.A., este o companie producătoare de

haine din Spania, controlată de cel mai bogat om din Spania, Amancio Ortega. Inditex
este cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din Europa. Compania deține mărcile Zara,
Pull & Bear, Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius, Oysho, Zara Home și Kiddy’s
Clas. Inditex are deschise 3.558 de magazine în 68 de țări și are în total peste 69.000
de angajați. Primul magazin Zara s-a deschis în 1975, în Coruna, Spania. În anul 2006
vânzările nete ale Inditex au fost de 8,2 miliarde de euro, în creștere cu 22% față de
anul precedent. Peste 60% din încasări sunt realizate din operațiunile internaționale.

Inditex în România

Compania a intrat direct pe piața din România în 2007, după ce timp de patru
ani a fost reprezentată de două unități, un magazin Zara și unul Pull and Bear,
deschise în franciză în centrul comercial Plaza România din București, prin
intermediul companiei de retail Azali Trading, parte a grupului Azadea.

Brandul Zara, cel mai important din portofoliul Inditex la nivel local, a adus
companiei în 2008 venituri de 32,7 mil. euro, cu doar cinci magazine, intrând astfel în
topul celor mai mari cinci jucători din industrie, în condițiile în care cu un an în urmă
nu a atins pragul de un milion de euro.

În august 2009, compania deținea 24 de magazine în România, iar în iulie

2010, numărul acestora a ajuns la 36. În martie 2012, compania a ajuns la un număr
de 77 de magazine cu cele șapte branduri cu care este prezent pe piața locală - Zara,
Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull&Bear, Oysho și Massimo Dutti.

În anul 2009, compania a avut în România vânzări de 75 de milioane de euro

și un profit de 17,5 milioane de euro.

În anul 2010 a avut o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro, iar pentru
2011 cifra de afaceri a fost estimată la 150 de milioane euro.

5
 Afacerile din Romania ale Inditex, proprietarul Zara, au depăşit
anul trecut 150 mil. Euro

Afacerile retailerului spaniol de modă Inditex în Romania, unde deţine 88 de

magazine sub brandurile Zara, Zara Home, Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, Oysho
si Massimo Dutti, au depăşit 150 milioane euro anul trecut, iar rata de profit a fost de
peste 14%. Astfel, Inditex a obţinut anul trecut pe piaţa locală o cifră de afaceri totală
de 671 milioane lei (150,6 milioane euro), cu 30% mai mari comparativ cu anul
anterior, şi un profit net de 97,2 milioane lei (21,8 milioane euro), în crestere cu 20%,
potrivit Mediafax.

Anul trecut, toate cele şapte branduri au înregistrat creşteri şi au fost

profitabile. Cea mai mare creştere a profitului net a fost înregistrată de Bershka, care
cu o reţea de 17 magazine si-a dublat caştigul faţa de 2011, iar cel mai mare avans al
cifrei de afaceri a fost obţinut de Stradivarius, de 47%. Jumatate din business si profit
a fost generat de cele 20 de magazine Zara, care au înregistrat anul trecut o cifră de
afaceri de 332,5 milioane lei (74,6 milioane euro), cu 26,4% mai mare decât în 2011,
şi un profit net de 51,4 milioane lei (11,5 milioane euro), în creştere cu 16,6%. Restul
a fost generat in ordine de Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, Massimo Dutti,
Oysho şi Zara Home

Bershka a avut anul trecut o cifra de afaceri 104,6 milioane lei (23,4 milioane
euro), cu 36,6% mai mare faţă de nivelul din 2011 şi un profit de circa 8 milioane lei
(1,8 milioane euro).

Cele 18 magazine, Pull&Bear au raportat o creştere cu 25,2% a afacerilor, la

86,9 milioane lei (19,5 milioane euro) şi un avans uşor al profitului, de doar 2%, la
11,5 milioane lei (2,6 milioane euro).

In cazul Stradivarius, care cuprinde o reţea de 17 magazine, cifra de afaceri s-a

situat la un nivel de 61,5 milioane lei (13,8 milioane euro), iar profitul la 7 milioane
lei (1,6 milioane euro), consemnând o creştere de 51,1% faţă de caştigul din 2011.

Cu doar 7 magazine, Massimo Dutti a înregistrat anul trecut o majorare cu 35,6% a

afacerilor, la 59,1 milioane lei (13,3 milioane euro), şi cu 9,4% a profitului net, la 14,2
milioane lei (3,2 milioane euro).

Marca Oysho, care însumeaza 6 magazine, a avut anul trecut afaceri de 13,7
milioane lei (3 milioane euro), cu 27% mai mari, şi un profit de 2,8 milioane lei
(627.000 euro), cu 14,8% peste nivelul din 2011.

Cele trei magazine cu decoraţiuni Zara Home au avut anul trecut un caştig net
de 2,3 milioane lei (522.000 euro), cu 15,7% mai mare, la afaceri în creştere cu 9%,
de 12,6 milioane lei (2,8 milioane euro).

6
 Inditex a deschis primele magazine din Romania în 2004 în franciză, iar în
2007 a intrat direct pe piaţă. Potrivit raportului pentru 2012, grupul spaniol avea în
Romania la sfârşitul anului trecut 1.566 de angajaţi. La nivel mondial, Inditex este
prezent în 86 de state cu o reţea de peste 6.000 de magazine şi a avut anul trecut
vânzări de aproape 16 miliarde euro şi un profit net de 2,3 miliarde euro.

Cifre cheie (primele nouă luni ale 2013)

Creștere
(Miliarde de euro) 9,13 9,12 față de anul Creștere compus,
precedent ultimii doi ani

Vanzarile nete 11,93 11,36 5% 11%

7.14 6,88
4%. 11%.
Profit brut Marja brută 59,9% 60,5%

Profit net 2.78 2.78 - 12%

Profit brut 2.15 2.19 - 13%

Venitul net 1.67 1.66 1% 13%

ZARA

ZARA reprezintă un lanţ de magazine aparţinând grupului Inditex, unul dintre

cei mai mari retaileri de modă din lume. Acesta deţine opt formate de magazin :
ZARA, Pull & Bear, Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius, Oysho, ZARA Home şi
Uterqüe.
Se spune că ZARA are nevoie doar de două săptămâni pentru a dezvolta şi
introduce în magazine un produs nou (în comparaţie cu media de 6 luni din industrie)
şi lansează în jur de 10.000 de modele noi în fiecare an. Poate că strategia sa cea mai
neobişnuită este legată de politică ,,zero publicitate”; compania a preferat să
investească un procent din venituri, în deschiderea unor magazine noi în loc să
pompeze bani în promovare plătită.
ZARA a fost descris de Daniel Pietter, directorul de modă de la Louis Vuitton,
drept ,, probabil cel mai inovativ şi devastator retailer din lume, iar cei de la CNN
spun despre acest brand că este ,,o poveste spaniolă de success.”
1975 - Fondatorul ZARA, Amancio Ortega, deschide primul magazin pe o
strada centrală din A Coruña

7
 1976 -1984 - Magazinul s-a dovedit a fi un succes, iar Ortega a început să
deschidă mai multe magazine ZARA în Spania. În perioada anilor 1980, Ortega a
început să schimbe designul, producţia şi procesul de distribuţie, pentru a reduce
termenele de execuţie şi pentru a reacţiona la noile tendinţe într-un mod cât mai rapid,
prin ceea ce el numea ,,modă instant”.
1986-1987 - Grupul dedică întregul output dezvoltării ZARA. Se pun
fundaţiile unui sistem de distribuţie ce poate face faţă nevoilor unui ritm de creştere
accelerat.
1988 - ZARA deschide primul magazin în afara Spaniei în decembrie 1988 în
Oporto, Portugalia
1989-1990 - Grupul deschide magazine în Statele Unite şi Franţa în locaţii ca
New York (1989) şi Paris (1990)
1992-1994 - Inditex începe să deschidă magazine ZARA în Mexic (1992),
Grecia (1993), Belgia şi Suedia (1994)
2002 - Se deschid magazine în Zaragoza, Spania. ZARA se extinde în
Finlanda, El Salvador, Republica Dominicană şi Singapore.
2011 - ZARA este prezentă în 75 de ţări cu 1.483 de magazine.
Clientul este în inima modelului de afaceri unic al firmei ZARA. Acest model
include design-ul, producţia, distribuţia şi vânzările prin reţeaua vastă de retail.
În ceea ce priveşte strategia de creaţie, spunem că ZARA a fost un imitator de
modă. Şi-a concentrat atenţia pe înţelegerea elementelor de modă dorite de clienţii săi
şi apoi pe livrarea acestora, mai degrabă decât pe promovarea tendinţelor sezonului
prin prezentări de modă şi canale similare de influenţa, pe care industria modei le
utilizaza în mod tradiţional. Acesta este unul dintre elementele cheie ce au făcut din
ZARA un brand atât de iubit de consumatori.
Putem afirma că, ZARA are grijă atât de clienţi, prin produsele de cea mai
înaltă calitate, cât şi de mediul înconjurător. Grija pentru mediu este caracterizată de
un număr de factori a căror importantă nu este de neglijat.
ZARA deţine magazine “eco-friendly”. Astfel, se implementează un model de
management “eco-friendly” în fiecare punct de vânzare în vederea reducerii
consumului de energie cu 20%. Acest model este aplicat tuturor proceselor: design-ul
shop-ului, iluminarea, sistemele de încălzire şi răcire şi posibilitatea de a recicla
mobilă şi decoraţiile. Privind produsele, ZARA foloseşte materiale ecologice, bumbac
organic (100% bumbac, fără pesticide, chimicale şi înălbitori). ZARA produce
încălţăminte PVC-free. Nu se folosesc derivaţi din petrol sau alte materiale non-
biodegradabile.
Privind transportul, camioanele firmei ZARA folosesc 5% combustibil
biodiesel ( combustibil pe bază de ulei vegetal sau grăsimi animale). Datorită acestui
fapt, emisiile de CO2 sunt reduse cu 500 tone. Toate produsele de origie animală
vândute de ZARA, incluzând blană şi pielea, vin exclusiv de la animale crescute în
ferme şi sub nicio formă nu vin de la animale sacrificate cu scopul comercializării
acestor material.

8
 Pull&Bear

Pull&Bear a apărut pe piață în anul 1991, cu un mesaj internațional și cu

intenția declarată de a le oferi tinerilor un stil relaxat, eliberat de stereotipuri. Pentru
ei, Pull&Bear combină cele mai recente tendințe internaționale cu influențele
originale ale străzii și le reinterpretează în stilul său, transformându-le în articole de
îmbrăcăminte comode și ușor de purtat, mereu la cel mai bun preț.

Pull&Bear evoluează în pas cu clienții săi, întotdeauna atent la noile

tehnologii, mediul înconjurător și tendințele artistice. Toate acestea sunt prezente nu
numai în propunerile vestimentare, ci și în toate magazinele noastre, unde ajung
produse noi de două ori pe săptămână.

Membru al Grupului Inditex (Zara, Pull&Bear, Massimo Dutti, Bershka,

Stradivarius, Oysho, Zara Home și Uterqüe), Pull&Bear este prezent pe 67 de piețe
(62 cu magazine fizice și 5 exclusiv pe internet), dispunând de o rețea de 850 de
magazine.

Massimo Dutti

Massimo Dutti s-a lansat în anul 1985, fiind achiziţionat de Inditex în anul
1991. Până în prezent, au fost deschise 702 magazine în peste 66 ţări.
La început, marca era orientată către moda pentru bărbaţi. Începând din anul
1992, lansează articole de modă pentru femei, oferta mergând de la liniile cele mai
urbane până la stilul casual. Odată cu acest moment, Massimo Dutti se consolidează
la toate nivelurile ca grup aflat în creştere la nivel naţional şi internaţional, având în
prezent peste 4.000 de angajaţi.
În cursul anului 2003, Massimo Dutti lansează o ofertă de articole de modă
pentru copii, sub denumirea comercială de Massimo Dutti Boys & Girls. Această linie
este implementată treptat în magazine din diverse ţări, care dispun de spaţiul necesar.
În total, începând din septembrie 2006, Massimo Dutti creează şi
comercializează următoarele linii:
 Women: Women’s wear, Accessories, Soft, Fragrances
 Men: Men’s wear, Accessories, Soft, Personal Tailoring, Fragrances
 Boys & Girls
 Baby

9
 Bershka

Originile brandului Bershka datează din anul 1998, când marele grup spaniol
de îmbrăcăminte Inditex – proprietar printre altele ale brandurilor Zara, Pull & Bear,
Stradivarius şi Oysho – a decis să-şi atragă o noua nişa de piaţă, prin crearea unei noi
mărci de îmbrăcăminte adresată publicului tânăr.

Bershka este o idee prin care grupul încercă să-i cucerească pe tinerii mai
receptivi şi neînfricaţi în faţa provocărilor, a croiurilor neobişnuite sau a culorilor
bizare. Colectiile Bershka combină nebunia tinereţii cu moda de stradă, într-o
eleganţa adultă şi echilibrată. Bershka, reîmprospatează mereu elemente uitate din
garderobă, atrăgând în felul acesta pasiunea tinerilor pentru antichităţi şi
sentimentalismul lor, oferindu-le de exmplu ochelari de soare mari, pălării din paie,
brătări fantezie şi recent revenitele în vogă, jambiere.

Bershka nu înseamnă doar îmbrăcăminte, reprezentând de fapt promovarea

unui anumit stil de viată, precum şi o nouă propunere de petrecere a timpul liber. De
ce? Pentru că magazine Bershka sunt foarte distinctive, interiorul acestora diferind în
mod substanţial faţă de alte magazine de îmbrăcăminte. De obicei sunt situate pe
suprafeţe mari, ce oferă suficient spaţiu pentru decoruri în stil contemporan şi o bună
vizualizare a produselor. Magazine Bershka, în primul rând, trebuie să inspire, aşa că
aici se întâlneşte moda străzii cu muzica, filmul si literatura.

Aici tinerii pot viziona un film sau citi o revistă, totul sub acompaniamentul
unei melodii la modă. Puterea, întinderea şi în principal popularitatea Bershka este
ilustrată cel mai bine de cele peste cinci sute de magazine ale brandului, în doar
treizeci şi cinci de tări. Stilului Bershka trebuie să te adaptezi, să-l laşi să te convingă
şi să te cucerească, căci Bershka aproape că-ţi oferă garanţia de a fi remarcat pe
stradă.

Stradivarius

Stradivarius este un brand internaţional de modă pentru femei, aparţinând

grupului Inditex. Brandul a fost creat în anul 1994, la Barcelona, sub forma unei
afaceri de familie, ce propunea un concept inovator femeilor, oferindu-le o experienţă
unică şi inedită la cumpărături.

În anul 1999, brandul Stradivarius intră în portofoliul grupului Inditex, care îi

implementează ca strategie de afaceri conceptul „fast fashion” şi începe să-l extindă la
nivel internaţional.

10
 Stradivarius operează în prezent peste 573 de magazine, în 42 de ţări, unele
dintre cele mai de succes pieţe fiind Spania, Portugalia, Franţa, Italia, Polonia,
Slovenia si Emiratele Arabe. Magazinele sunt spaţioase, cu decoruri prospete,
emanând optimism şi oferind o gamă largă de produse. De la rochii, topuri, pantaloni
scurţi sau încalţăminte, stilul Stradivarius se extinde cu succes la curele, genţi,
bijuterii sau ochelari de soare.

Spiritul Stradivarius este feminin, proaspăt şi creativ, adaptându-se modei,

aflată într-o continuă căutare a farmecului pe care orice femeie şi-l doreşte.
Stradivarius este un vis, o fantezie transformată în realitate, cu scopul de a încânta
publicul cu desenele şi modele sale.

Stradivarius practică o abordare tinereasca a modei, bazându-se pe mixul de

dinamism si originalitate, inspirat din ultimele tendinţe în materie de design, materiale
si accesorii. Femeia Stradivarius dă frâu liber imaginaţiei, refuzând să fie constrânsă
şi limitată în alegeri, fiind conştientă că moda este creată pentru ea şi inventată să o
pună în valoare.

Oysho

Oysho a fost creată în 2001 și are în prezent peste 500 de unități în Andorra,
Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Bulgaria, China, Columbia, Croația, Cipru, Republica
Dominicană, Egipt, Ecuador, Franța, Grecia, Guatemala, Ungaria, Italia, Iordania,
Kuweit , Liban, Macao, Malta, Mexic, Muntenegru, Maroc, Olanda, Oman, Panama,
Polonia, Portugalia, Qatar, România, Rusia, Arabia Saudită, Serbia, Spania, Turcia,
Emiratele Arabe Unite și Ucraina.

Ca parte a grupului Inditex, Oysho împărtășește aceeași strategie de

management de moda si filozofia iar colecțiile sunt reînnoite la fel de repede ca și
tendințele, oferind astfel clienților produse de design de calitate. La sediul nostru
central din Tordera (Barcelona), o echipă de designeri de diferite naționalități, care
sunt specialisti în segmentul lor de produs, lucreaza în fiecare sezon pentru a dezvolta
noi colecții pentru femei și fete.

La Oysho puteți găsi distracție, lenjerie intimă, haine casual, haine

confortabile și informale și accesorii originale.

11
 Organigrama S.C. INDITEX S.A.

PREŞEDINTE

Amancio Ortega

AUDIT INTERN
Fernando Aguiar

DEPARTAMENT DEPARTAMENT
JURIDIC FISCAL RESPONSABILITATEA
SOCIALĂ A
Javier Monteoliva Ignacio Fernandez
ÎNTREPRINDERILOR
Javier Chercoles
COMERT EXTERIOR ACHIZIŢII SI
A.Lopez CONTRACTARE CONSILIER VICEPREŞEDINTE
Juan Jose Lopez
DELEGAT
Jose M Castellano
PIAŢA DE Pablo Isla
CAPITAL
Marcos Lopez

SECRETAR GENERAL DIRECTOR GENERAL FINANŢE

ADMINISTRATIE
Antonio Abril Borja de la Cierva Antonio Rubio

DIRECTOR GENERAL EXPANSIUNE DIRECTOR GENERAL INTERNAŢIONAL

Ramon Renon Agustin Garcia Poveda

DIRECTOR GENERAL COMUNICAŢII ŞI DIRECTOR GENERAL RESURSE

RELAŢII INSTITUŢIONALE UMANE
Jesus Echevarria Jose M. Druet

COMUNICAŢII EXTERNE
Diego Copado

DIRECTOR GENERAL SISTEME DIRECTOR GENERAL LOGISTICĂ

Gabriel Moneo Lorena Alba

ZARA PULL&BEAR OYSHO BERSHKA STRADIVARIUS ZARA HOME M.DUTTI KIDDY`S CLASS
Carlos Mato Pablo del Bado Carmen Sevilano Oscar Perez Jordi Triquell Eva Cardenas Jorge Perez Elena Nogueira

ŢĂRI

Capitolul I.2 : Analiza S.W.O.T. a S.C. Inditex S.A.

12
 Puncte tari Puncte slabe
 Preturi accesibile, relativ mici  Serviciul de relatii cu clientii
 Design inovator   Lipsa publicitatii
 Design bazat pe preferintele  Sistem de distributie centralizat
consumatorilor 
 Logistica, distributie eficienta
 Intensitatea investitiilor 
 Strategie diferentiata

Oportunitati Amenintari
 Penetrarea pietei globale  Concurenta locala
 Piata online  Concurenta globala
 Baze de date client  Procesul de fabricare

CAPITOLUL II.

13
 STUDIUL PRIVIND PLANUL DE AFACERI AL FIRMEI S.C.
Inditex S.A.

II.1. CONCEPTUL ŞI IMPORTANŢA UNUI PLAN DE AFACERI

Se remarcă în ultima perioadă o evoluţie din ce în ce mai accelerată a

economiei în ansamblul ei, evoluţie susţinută de apariţia unor noi idei de afaceri, a
unor noi societăţi, de dezvoltare şi perfecţionarea celor deja existente.
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil întreprinzătorilor ce
construiesc o afacere sau caută parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor
persoane sau instituţii de finanţare, instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte
de investiţii, gestionarilor de proiecte in cadrul aşa-numitelor “incubatoare de
afaceri”, etc. Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de activitate.
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi
care reflectă de o manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia în timp.
Rolul său este nu acela de a demonstra că afacerea merită finanţată, ci şi de a
ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii. Implementarea lui
înseamnă control şi adaptare în funcţie de evoluţia reală. Acest control exercitat de-a
lungul derulării afacerii va viza toate elementele critice ale entităţii economice
(stocurile, costurile de producţie, controlul calităţii, vânzările, plăţile efectuate, etc.).
În forma sa scrisă, planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii
companiei pe un anumit interval de timp, de regulă 12 luni, luând în calcul şi perioada
următoare (2 până la 5 ani). Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de
cinci ani, datorită nesiguranţei ce caracterizează aceste previziuni.
Planul de afaceri este, deci, un document scris care descrie natura afacerii,
piaţa-ţintă, avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor , precum şi
resursele şi aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Pentru întocmirea lui este
necesar să se analizeze cu atenţie produsele/serviciile oferite, competiţia, resursele
financiare necesare şi alte detalii operaţionale.
Totodată, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a
începe şi derula o afacere, care necesită resurse materiale, financiare şi umane. Prin
intermediul său este valorificată experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a
proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de estimare şi aproximare.

14
 Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operaţiuni. Pentru
întocmirea sa e necesară parcurgerea următoarelor 3 etape:
1) culegerea informaţiilor necesare (preţuri, concurenţi, furnizori, date
tehnice, juridice, etc.);
2) planificarea efectivă a activităţilor respective – alegerea strategiei potrivite
şi găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite;
3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare către
destinatar a rezultatului etapei anterioare).
Prezentarea completă a întregului proces ce stă la baza planificării afacerii şi
întocmirii planului de afaceri poate fi schematizată după cum urmează:

Fixarea obiectivelor
-unde vreţi să ajungeţi
-Randamentul investiţiei
-Produse/Pieţe
-Productivitate
-Expansiunea/Consolidarea
Stabilirea strategiei E
Care este cea mai bună
A cale de a ajunge de la B la
Analiza SWOT D A considerând C şi D
-Puncte forte 1)Strategii
-Puncte slabe 2)Resurse necesare
-Oportunităţi 3)Responsabilităţi de
implementare şi motivaţii
-Ameninţări

etc.

Întocmirea
Diagnosticarea situaţiei B
Analiza mediului C planului de
actuale
economic de evoluţie afaceri
-Unde vă aflaţi -Cererea pieţei

-Clienţii
*Produse/Pieţe
-Competitorii
*Resurse:-umane
-Tehnologiile existente
-materiale

15
 II.2. COMPONENTELE OBLIGATORII ŞI ELEMENTELE DE BAZĂ ALE
UNUI PLAN DE AFACERI

Elementele planului de afaceri sunt:

1. Sumar executiv

Executivul este alcătuit din:

1) întreprinzători;
2) directori;
3) corpul consilierilor;
4) consultanţii-cheie;
2. Descrierea generală a societăţii

Această secţiune a planului de afaceri este importantă deoarece reprezintă

”cartea de vizită” a solicitantului, iar performanţele trecute şi prezente constituie
baza de plecare pentru extrapolarea viitorului potenţial.
Destinatarul planului află, astfel, cine este cel care îi prezintă cererea de
finanţare, îşi extrage informaţiile care îl interesează şi încadrează solicitantul într-un
anumit cadru de analiză şi raportare.
Datele furnizate trebuie să fie caracterizate de suficienţă, exactitate şi
organizare, pentru a-i da examinatorului un sentiment de încredere şi siguranţă ca
urmare a familiarizării cu identitatea întreprinzătorului.
Numele şi logo-ul societăţii reprezintă „vârful iceberg-ului” în cadrul
strategiei de comunicare a acesteia, reflectând identitatea sa. Numele poate acţiona
foarte bine şi ca element de marketing.
Specialiştii în domeniul elementelor de identificare ale companiilor sunt de
părere că numele firmei ar trebui să sugereze:
- cine este firma;
- ce face firma;
- cum face.
Numele companiei reprezintă elementul primordial de diferenţiere faţă de
competitori şi protejat prin lege.

În această secţiune sunt prezentate următoarele elemente:

- forma de proprietate a societăţii (pe acţiuni, cu răspundere limitată,

în nume colectiv, în comandită simplă sau pe acţiuni);

16
 - stadiul de evoluţie la care a ajuns compania;
- tipul de activitate desfăşurat ( de producţie, de comerţ sau prestări
servicii);
- produsele sau serviciile pe care firma le-a dezvoltat sau vândut pe
piaţă şi succesul acestora;
- elemente privind trecutul firmei:
 data înfiinţării;
 scopul întemeierii;
 care au fost realizările ei majore;
 care au fost deficienţele ei (contribuie la sinceritatea şi
credibilitatea planului);
 modificări în tendinţele generale;
- elemente privind situaţia actuală:
 activitatea curentă;
 stadiul de viaţă economică al domeniului de activitate al
afacerii;
 identificarea produselor/serviciilor actuale;
 numărul de salariaţi ai firmei;
 cota de piaţă deţinută şi resursele firmei;
 tendinţa vânzărilor firmei
 echilibrul social;
 calificarea personalului;
- detalii privind structura actuală a capitalului permanent (capitalul
propriu, împrumuturi);
- scurta descriere a fondatorilor, accentuând experienţa relevantă şi
poziţia fiecăruia în cadrul firmei.
3 Produse şi servicii

Prezentarea produselor/serviciilor oferă oportunitatea descrierii avantajelor

acestora din perspectiva clienţilor. Întreprinzătorii de succes ştiu, sau cel puţin au o
idee, despre ceea ce clientul aşteaptă de la ei. Acest tip de anticipare este vital pentru
atragerea şi fidelizarea clientului, pentru asigurarea unei competitivităţi pe piaţă.

17
 Una din cele mai bine metode de sinucidere a companiei (faliment) o
reprezintă axarea pe un tip de produs sau serviciu. Nici cel mai complet set de drepturi
de autor, brevete sau licenţe nu va proteja complet afacerea de competiţie. Cea mai
bună apărare o reprezintă diversificarea bazei de produse şi servicii oferite.
Produsul nu este numai un articol fizic, ci un concept complex care trebuie
definit cu atenţie. În prezentarea unui produs este recomandată atât o descriere fizică,
cât şi o identificare a utilităţii sau interesului pentru produsul respectiv.

3.1 Descriere fizică

Pentru prezentarea caracteristicilor fizice a produselor ar putea fi incluse în

anexe fotografii, schiţe, broşuri. Pentru un serviciu se poate utiliza o diagramă.
Potenţialul descriptiv al unui serviciu este mai modest decât cel al unui produs. Pentru
a compensa această limită, în cazul serviciilor se pot fotografia echipamentele,
angajaţii, locaţiile afacerii, la o alternativă , se poate angaja un specialist care să
realizeze o serie de schiţe, desene sau reprezentări ale modului în care se prestează
serviciul. Aceste fotografii, desene sunt opţionale, dar conferă planului o notă de
profesionalism şi lasă o impresie pozitivă. Alături de descrierea fiecărui produs sau
serviciu, poate fi anexată ponderea deţinută de acesta în cifra de afaceri totală.

3.2 Folosinţa şi atracţia

Pentru prezentarea diferitelor utilităţi şi interesului manifestat faţă de

produs/serviciu, sunt obligatorii de menţionat caracteristicile unice ale produsului,
precum şi potenţialul afacerii.
Atracţia pentru produs poate fi determinată de avantaje funcţionale, de
satisfacere mai rapidă şi eficientă a unor nevoi în comparaţie cu produsele
concurenţei, de o campanie agresivă de marketing, de design-ul lui, costul de
producţie scăzut, tehnologia superioară, etc.
În situaţia prestatorilor de serviciu, se vor explica investitorului gama de
servicii pe care le realizează firma, cum funcţionează şi căror nevoi ale pieţei se
adresează.
Investitorii sunt mai „sensibili” la produsele şi serviciile noi ce sunt destinate
către portofoliul de clienţi ai firmei – în acest fel nu mai sunt necesare eforturi de
prezentare şi fidelizare a noilor clienţi.

18
 Trebuie urmărită relatarea clară, cât mai devreme, a avantajelor concurenţiale
distincte şi semnificative ale produselor sau serviciilor.

Atracţia manifestată faţă de produs este în strânsă legătură cu ciclul de viaţă al

acestuia. Ciclul de viaţă al produsului este format din 5 etape:

- etapa creării produsului

- etapa de introducere
- etapa de creştere
- etapa de maturitate
- etapa de declin

În prezent firma se află în etapa de creştere caracterizată de creşterea rapidă a

vânzărilor şi profitului, în acest interval firma va încerca să îmbunătăţească produsul,
să acapareze noi segmente de piaţă şi canale de distribuţie, să reducă uşor preţurile;

3.3 Stagiul de dezvoltare

Stagiul de dezvoltare reflectă evoluţia produsului/serviciului până în prezent

şi modul în care compania apreciază că va evolua în viitor.

Prin urmare, în situaţia în care mai trebuie aduse completări sau îmbunătăţiri
produselor/serviciilor, se vor prezenta într-un tabel activităţile care mai trebuie
realizate în acest scop şi intervalul de timp necesar.
La acest punct poate fi făcută o scurtă referire la parametrii economici ai
produsului (cost de producţie, preţ de vânzare, profitabilitate, etc.).
În analiza produselor oferite există o serie de aspecte care pot ridica probleme
în faţa finanţatorilor (prin riscurile implicate):

- ofertă singulară – obţinerea unui singur produs permite focalizarea

resurselor afacerii, însă atrage o vulnerabilitate crescută în faţa
concurenţei, evoluţiei modei sau perimări tehnologiei folosite.
- Produse care se vând o singură dată – sunt acele produse pentru
care nevoia de achiziţie se manifestă o singură dată (cazul aparaturii
medicale sofisticate). Aceasta înseamnă că un client odată cucerit nu poate
fi fidelizat. Lucrurile stau cu totul altfel în afacerile cu vestimentaţie,
produse alimentare, cosmetice.

19
 - Produse perisabile comercial, dar aflate totuşi la modă – deseori
întreprinzători sunt atraşi de elementele la modă, de lux (eventual) datorită
intervalului scurt de timp între promovare şi vânzarea efectivă. În acest
domeniu sunt frecvente dificultăţile financiare apărute ca urmare a
modificărilor neprevăzute ale pieţei – subiectivitatea pieţei în exprimarea
cererii pentru acest gen de produse/servicii reprezintă un factor demn de o
atentă consideraţie. Se poate afirma deci că siguranţa pieţei depinde de
caracterul indispensabil al produselor/serviciilor oferite (piaţa hainelor de
blană comparativ cu piaţa produselor lactate);
- Produse/servicii prea simple (uşor de imitat sau copiat) – uşurinţa în
realizarea ofertei este contrabalansat de costul redus de intrare pe piaţa respectivă şi
de valoarea adăugată redusă ce se poate obţine.

II. 3. NECESITATEA ŞI ETAPELE ELABORĂRII UNUI PLAN DE AFACERI

Planul de afaceri reprezintă un program de acţiune. Întreprinzătorii trebuie să

demonstreze prin acest document ca au o viziune a modului în care va evolua afacerea
în viitor (de obicei se utilizează previziuni pe 3-5 ani), că pot evalua raţional situaţia
actuală a firmei-proiectului şi că şi-au facut deja o strategie pentru a atinge obiectivele
asumate.
Planul de afaceri trebuie să prezinte toate etapele şi resursele de care aveţi
nevoie pentru a realiza obiectivele într-o perioadă de timp determinată.
Dintre cele mai importante argumente care justifică necesitatea întocmirii unui
plan de afaceri menţionăm:
- redactarea acestui document vă permite sa realizaţi o imagine de ansamblu
asupra întregii afaceri şi să nu vă concentraţi numai asupra unor aspecte particulare
ale acesteia. Acesta trebuie să demonstreze că raportul dintre eforturi şi efecte
justifică investiţia;
- planul de afaceri realizează o evaluare a noii idei de afaceri sau poate
anticipa şansele de succes ale afacerii în curs, reprezentând, practic, un studiu de
fezabilitate;
- planul de afaceri se constituie într-un instrument de proiectare, realizare,
conducere şi control al afacerii;

20
 - planul de afaceri furnizează scheme detaliate ale activităţilor implicate în
noua afacere, în vederea obţinerii acordului de finanţare a acesteia;
- planul de afaceri facilitează menţinerea direcţiilor de acţiune stabilite, puteţi
urmări dacă acţiunile propuse au fost realizate sau dacă obiectivele intermediare au
fost atinse.
Putem afirma că planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii, după cum urmează:
-  constituie un instrument de lucru (al dumneavoastră, ca întreprinzător),
- reprezintă baza de conducere a noii afaceri;
 este un ''dispozitiv'' de evaluare a schimbărilor pe care trebuie sa le
efectuaţi în cadrul societăţii.
Realizarea unui plan de afaceri necesită atât timp, cât şi efort şi bani, dar
rezultatul obţinut evidenţiază, de regulă, diferenţa dintre succes şi eşec.

CAPITOLUL III.
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR
OPERAŢII PRIVIND PLANUL DE AFACERI LA

S.C. „Inditex” S.A.

La data de 30.02.2011, firma prezintă următoarea situaţie a patrimoniului în

bilanţul contabil de mai jos:

ACTIV PASIV

2131 3.000 1012 2.000

371 1.500 1061 2.000

4111 1.000 121 3.000

5121 8.000 401 2.500

5311 3.500 4423 1.500

Total activ: 17.000 Total pasiv: 17.000

21
 În cursul lunii martie 2001, se efectuează următoarele operaţii economico-financiare:

1. S.C. se aprovizionează cu mărfuri, conform facturii fiscale nr. 101/02.03.2011 în

valoare 8.000 lei + TVA 24%.
N.O. - aprovizionarea cu mărfuri.
371 „Mărfuri” A(+D)
401 „Furnizori” P(+C)
4426 „TVA deductibilă” A(+D)

% = 401 9.920 lei

371 8.000 lei
4426 1.920 lei
2. S.C. emite o cambie pentru plata facturii conform facturii nr. 101/02.03.2011.
N.O. - emiterea cambiei
401 „Furnizori” P(-D)
403 „Efecte de plătit” P(+C)

401 = 403 9. 920 lei

3. Se înregistrează decontarea cambiei conform extrasului de cont nr. 52/02.03.2011

N.O. - decontarea cambiei
403 „Efecte de plătit” P(-D)
5121 „Conturi la bănci în lei” A(-C)

403 = 5121 9.920 lei

4. S.C. vinde mărfuri la preţ de vânzare de 10.000 lei + TVA 24%.

N.O. - vânzarea produselor finite pe credit cambial
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P(+C)
4111 „Clienţi” A(+D)
4427 „TVA colectată” P(+C)

22
 4111 = % 12.400 lei
701 10.000 lei
4427 2.400 lei

5. Se înregistrează, conform B.C. nr. 100/06.03.2011 scăderea din gestiune a

mărfurilor.
N.O. – scoaterea din gestiune a mărfurilor
607 „Cheltuieli privind mărfurile” A(+D)
371 „Mărfuri” A(-C)

607 = 371 8.000 lei

6. S.C. se aprovizionează cu semifabricate la cost de achiziţie de 5.000 lei + TVA

24%, pe baza unui aviz de însoţire.
N.O. - aprovizionarea cu semifabricate
341 „Semifabricate” A(+D)
408 „Furnizori facturi nesosite” P(+C)
4428 „TVA neexigibilă” A(+D)

% = 408 6.200 lei

341 5.000 lei
4428 1.200 lei

7. Se înregistrează primirea facturii fiscale nr. 9/10.03.2011

N.O. - primirea facturii
408 „Furnizori – facturi nesosite” P(–D)
401 „Furnizori” P(+C)

408 = 401 6.200 lei

8. Se regularizează TVA-ul.
N.O. - regularizarea TVA–ului

23
 4426 „TVA deductibilă” A(+D)
4428 „TVA neexigibilă” A(–C)
4426 = 4428 1.200 lei

9. S.C. vinde semifabricate la preţ de vânzare de 6.500 lei + TVA 24%, conform
factură fiscală nr. 26/13.03.2011.
N.O. – vânzare semifabricate
702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” P(+C)
4427 „TVA colectata” P(+C)
411 „Clienţii” A(+D)

4111 = % 8.060 lei

702 6.500 lei
4427 1.560 lei
10. Se scot din evidenţă semifabricatele vândute, conform B.C. nr. 45/13.03.2011.
N.O. – scoaterea din gestiune a semifabricatelor
604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” A(+D)
341 „Semifabricate” A(-C)

604 = 341 5.000 lei

11. S.C. cumpără o construcţie la cost de achiziţie de 50.000 + TVA 24%, conform
factură fiscală nr. 865/15.03.2011.
N.O. - cumpărare construcţie
212 „Construcţii” A(+D)
4426 „TVA deductibilă” A(+D)
404 „Furnizori de imobilizări” P(+C)

% = 404 62.000 lei

212 50.000 lei
4426 12.000 lei
12. S.C. acordă un avans în numerar furnizorilor în valoare de 3.000 lei pentru a-i
presta lucrări de reparaţii evaluate la valoarea de 6.500 + TVA 24%, conform
Registru de casă.
N.O. - acordarea unui avans în numerar

24
 5311 „Casa în lei” A(–C)
409 „Furnizori debitori” A(+D)

409 = 5311 3.000 lei

13. Se înregistrează prestarea lucrărilor de reparaţii conform facturii fiscale nr.
53/17.03.2011
N.O. - prestarea lucrărilor de reparaţii
611 „Cheltuieli cu reparaţii” A(+D)
401 „Furnizori” P(+C)
4426 „TVA deductibilă” A(+D)

% = 401 8.060 lei

611 6.500 lei
4426 1.560 lei

14. Se regularizează şi se decontează datoria, conform extrasului de cont.

N.O. - regularizarea datoriei şi decontarea acesteia
409 „Furnizori debitori” A(–C)
5121 „Conturi la bănci în lei” A(–C)
401 „Furnizori” P(–D)
401 = % 7.735 lei
409 3.000 lei
5121 4.735 lei

15. S.C. vinde o construcţie, cost de vânzare de 55.000 + TVA 24%conform facturii
fiscale nr. 45/20.03.2011.
N.O. - vânzarea construcţiei
461 „Debitori diverşi” A(+D)
7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”
P(+C)
4427 „TVA colectată” P(+C)

461 = % 68.200 lei

7583 55.000 lei

25
 4427 13.200 lei

16. Se înregistrează scăderea construcţiei din activele S.C.

N.O. – scoaterea din gestiune a construcţiei
6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” A(+D)
212 „Construcţii” A(-C)

6583 = 212 50.000

17. Se primeşte factura de telefon de la furnizor în valoare de 100 lei + TVA 24%,
conform factură fiscală nr. 800/24.03.2011.
N.O. – înregistrare factură telefonică
626 „Cheltuieli poştale şi telecomunicaţii” A(+D)
401 „Furnizori” P(+C)
4426 „TVA deductibilă” A(+D)
% = 401 124 lei
626 100 lei
4426 24 lei
18. Se achită factura telefonică prin cont cu o întârziere, plătind penalităţi de 2%,
conform extras de cont.
N.O. – achitare factură telefonică
401 „Furnizori” P(–D)
5121 „Conturi la bănci în lei” A(–C)
6581 „Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi” A(+D)
Penalităţi = 100 x 2% = 10 lei
% = 5121 126 lei
401 124 lei
6581 2 lei
19. Se vând mărfuri din stoc unui client, conform facturii nr. 231/27.03.2011, preţ de
vânzare 600 RON + TVA 24%.
N.O. – vânzare mărfuri
411 „Clienţi” A(+D)
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P(+C)

26
 4427 „TVA colectată” P(+C)
411 = % 744 lei
707 600 lei
4427 144 lei
20. Se scot din gestiune mărfurile, la costul de achiziţie de 500 lei, conform Bon de
consum nr. 50/28.03.2011.
N.O. – scoaterea din gestiune a mărfurilor
371 „Mărfuri” A(-C)
607 „Cheltuieli privind mărfurile” A(+D)

607 = 371 500 lei

21. Înregistrarea amortizării lunare a unui mijloc de transport, tranşa de amortizare

lunară fiind în sumă de 200 lei, conform planului anual de amortizare.

N.O. – înregistrare amortizare lunară mijloc de transport

6811 „Cheltuieli privind amortizările” A(+D)

2813 „Amortizarea mijloacelor de transport” P(+C)

6811 = 2813 200 lei

22. Se închid conturile de TVA, conform jurnalului de vânzări şi jurnalului de

cumpărări.

4426 = 1.920 + 1.200 + 12.000 + 1.560 + 24 = 16.704

4427 = 2.400 + 1.560 + 13.200 + 144 = 17.304

4427 > 4426 → 4423 (TVA de plată)

4427 = % 17.304 lei

4426 16.704 lei

4423 600 lei

27
23. Se închid conturile de cheltuieli conform notă contabilă nr.1/31.03.2011

121 = % 70.302 lei

611 6.500 lei

626 100 lei

6581 2 lei

604 5.000 lei

6583 50.000 lei

607 8.500 lei

6811 200 lei

24. Se închid conturile de venituri, conform notă contabilă nr. 2/31.03.2011.

% = 121 72.100 lei

701 6.500 lei

7583 55.000 lei

707 10.600 lei

25. Se calculează impozitul pe profit.

Impozit pe profit = (V-C) x 16%. = (72.100-70.302)x16%=1798x16% = 288

a) Înregistrare impozit pe profit.

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” A(+D)

4411 „Impozitul pe profit” A(+C)

691 = 4411 288 lei

28
 b) Decontarea cheltuielilor cu impozitul pe profit.

121 „Profit sau pierderi”

691 „Cheltuieli ci impozitul pe profit” A(+C)

121 = 691 288 lei

III.3. SITUAŢII FINANCIARE ANUALE

BILANŢ

încheiat la data de 31.12.2010

SOL
ELEMENT NR. D LA  

  RD începutul sfârşitul
exerciţiului exerciţiului
    financiar financiar

A. ACTIVE IMOBILIZATE      

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE      

1. Cheltuieli de constituire 0.1 0 0

2. Cheltuieli de dezvoltare 0.2 0 0

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi 0.3 0 0

şi valori similare şi alte imobilizări necorporale      

4. Fondul comercial 0.4 0 0

5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs 0.5 0 0

Total: rd 01 la rd 05 0.6 0 0

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE      

29
1. Terenuri şi construcţii (2812) 0.7

2. Instalaţii tehnice şi maşini (2131-2813) 0.8 3.000 2.800

3. Alte instalaţii, utilaje si mobilier 0.9 0 0

4. Avansuri şi imob. corporale în curs 10 0 0

Total: rd 0.7 la rd 10 11 3.000 2.800

III. IMOBILIZARI FINANCIARE      

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din 12 0

cadrul grupului (261)      

2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 13 0 0

3. Titluri sub formă de interese de participare 14 0 0

4. Creanţe din interese de participare 15 0 0

5. Titluri deţinute ca imobilizări 16 0 0

6. Alte creanţe 17 0 0

7. Acţiuni proprii 18 0 0

Total: rd 12 la rd 18 19 0

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL rd 06+11+19 20 3.000 2.800

B. ACTIVE CIRCULANTE      

I. STOCURI      

1. Materii prime şi materiale consumabile

(301+302) 21

2. Producţia în curs de execuţie 22 0 0

3. Produse finite şi mărfuri (345+346+371) 23 1.500 1.000

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 24 0 0

Total: rd 21 la rd 24 25 1.500 1.000

II. CREANŢE      

1. Creanţe comerciale (4111) 26 1.000 9.804

2. Sume de încasat de la societăţi din cadrul

grupului 27 0 0

3. Sume de încasat din interese de participare 28 0 0

30
4. Alte creanţe (444+461) 29 0 68.200

5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat 30 0 0

Total: rd 25 la rd 29 31 1.000 78.004

III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN

SCURT      

1. Titluri de participare deţinute la societăţile din 32 0 0

cadrul grupului (501-591)      

2. Alte investiţii financiare pe termen scurt 33 0 0

Total: rd 32 la rd 33 34 0 0

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI      

35 11.500 6.119

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL rd 25+31+35 36 14.000 85.123

C. CHELTUIELI ÎN AVANS (471) 37 0 0

D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O      

PERIOADA DE UN AN      

1. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 38 0 0

2. Sume datorate instituţiilor de credit (5191) 39 0

3. Avansuri încasate în contul comenzilor (419) 40 0

4. Datorii comerciale (401+404) 41 2.500 71.023

5. Efecte de comerţ de plătit 42 0 0

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 43 0 0

7. Sume datorate privind interesele de participare 44 0 0

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii

pentru 45 1.500 2.388
asigurările sociale (431+437++4423+444)      
       

Total: rd 38 la 45 46 4.000 73.411

ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV      

31
DATORII
CIRCULANTE NETE rd 36+37-46-61 47 10.000 11.710

TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

rd 20+47 48 13.000 14.510

E. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O

PERIOADĂ      

MAI MARE DE UN AN      

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 49 0 0

2. Sume datorate instituţiilor de credit (5191) 50 0

3. Avansuri încasate în contul comenzilor 51 0 0

4. Datorii comerciale (401+404) 52

5. Efecte comerciale de plătit 53 0 0

6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 54 0 0

7. Sume datorate privind interesele de participare 55 0 0

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii

pentru 56 0
asigurările sociale (431+437+4423+444)      
       

Total: rd 49 la 56 57 80 1462.25

F. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI

CHELTUIELI      

1. Provizioane pentru pensii şi alte datorii similare 58 0 0

2. Alte provizioane 59 0 0

TOTAL PROVIZIOANE rd 58+59 60 0 0

G. VENITURI ÎN AVANS (131) 61 0 30

H. CAPITAL ŞI REZERVE      

I. CAPITAL rd 63 la 65 din care: 62

1. Capital subscris nevărsat (1011) 63 0 0

2. Capital subscris vărsat (1012) 64 8.000 8.000

32
3. Patrimoniul regiei 65 0 0

II. PRIME DE CAPITAL 66 0 0

III. REZERVE DIN REEVALUARE SOLD D 67 0 0

SOLD C 68 0 0

IV. REZERVE rd 70 la 73 69 0

1. Rezerve legale 70 2.000 2.000

2. Rezerve pentru acţiuni proprii (1062) 71 0 0

3. Rezerve statutare sau contractuale (1063) 72 0 0

4. Alte rezerve (1068+/-107) 73 0

5. Acţiuni proprii (109) 74 0 0

V. REZULTATUL REPORTAT (117) SOLD C 75 0 0

SOLD D 76 0

VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI (121) SOLD

C 77 3.000 4.510

SOLD D 78 0

Repartizarea profitului (129) 79 0 0

TOTAL CAPITALURI PROPRII rd 62+66+67-

68+69+75- 80 13.000 14.510

76+77-78-79      

Patrimoniul public (1061) 81 0 0

TOTAL CAPITALURI rd 80+81 82 13.000 14.510

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE la data de 31.03.2011

33
 Denumirea indicatorilor Nr. Exerciţiul financiar
rd. Precedent Curent

A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă 01 17.100
(rd.02+03-04+05+06)
Producţia vândută (ct.701+702+703+ 02 6.500
704+705+706+708)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 03 10.600
Reduceri comerciale acordate (ct.709) 04
Venituri din dobânzi înregistrate de 05
entităţile radiate din Registrul general
şi care mai au în derulare contracte de
leasing (ct.766*)
Venituri din subvenţii de exploatare 06
aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411)
2. Venituri aferente costului producţiei 07
în curs de execuţie (ct. 711+712)
Sold C
Sold D 08
3. Producţia realizată de entitate pentru 09
Scopurile sale proprii şi capitalizată
(ct.721 +722)
4. Alte venituri din exploatare 10 55.000
(ct.758+7417)
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL 11 72.100
(rd. 01 + 07 – 08 + 09 + 10)
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi 12
materialele consumabile
(ct. 601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale 13 5.000
(ct. 603+604+606+608)
b) Alte cheltuieli externe (cu energie 14
şi apă) (ct.605-7413)
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 15 8.500
Reduceri comerciale primite (ct.609) 16
6. Cheltuieli cu personalul (rd.18+19), 17
Din care:
a) Salarii şi indemnizaţii 18
(ct.641+642+643+644-7414)
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia 19
socială (ct.645-7415)
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările 20 200
corporale şi necorporale (rd.21-22)
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 21 200
a.2)Venituri (ct.7813) 22
7. b)Ajustări de valoare privind activele 23
circulante (rd.24-25)
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 24

34
 b.2) Venituri (ct.754+7814) 25
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.27 la 30) 26 56.602
8.1.Cheltuieli privind prestaţiile externe 27 6.600
(ct.611+612+613+614+621+622+623+
624+625+626+627+628-7416)
8.2.Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 28
vărsăminte asimilate (ct.635)
8.3.Alte cheltuieli (ct.652+658) 29 50.002
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare 30
înregistrate de entităţile radiate din
Registrul general şi care mai au în
derulare contracte de leasing (ct.666*)
Ajustări privind provizioanele (rd.32-33) 31
-Cheltuieli (ct.6812) 32
-Venituri (ct.7812) 33
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – 34 70.302
TOTAL
(rd.12 la 15-16+17+20+23+26+31)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN 35 1.798
EXPLOATARE:
-Profit (rd.11-34)
-Pierdere (rd.34-11) 36
9. Venituri din interese de participare 37
(ct.7611+7613)
-din care, veniturile obţinute de la 38
entităţile afiliate
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi 39
care fac parte din activele imobilizate
(ct.763)
-din care, veniturile obţinute de la 40
entităţile afiliate
11. Venituri din dobânzi (ct.766*) 41
-din care, veniturile obţinute de la 42
entităţile afiliate
Alte venituri financiare 43
(ct.762+764+765+767+768)
VENITURI FINANCIARE – TOTAL 44
(rd.37+39+41+43)
12. Ajustări de valoare privind imobilizările 45
financiare şi investiţiile financiare deţinute
ca active circulante (rd.46-47)
-Cheltuieli (ct.686) 46
-Venituri (ct.786) 47
13. Cheltuieli privind dobânzile 48
(ct.666*-7418)
13. -din care, cheltuieli în relaţia cu 49
entităţile afiliate
Alte cheltuieli financiare 50
(ct.663+664+665+667+668)

35
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 51
(rd.45+48+50)
PROFITUL SAU PIERDEREA 52
FINANCIAR(Ă):
-Profit (rd.11+44-34-51)
-Pierdere (rd.34+51-11-44) 53
14. PROFITUL SAU PIERDEREA
CURENT(Ă):
-Profit (rd.11+44-34-51) 54 1.798
-Pierdere (rd.34+51-11-44) 55
15. Venituri extraordinare (ct.771) 56
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 57
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ
-Profit (rd.56-57) 58
-Pierdere (rd.57-56) 59
VENITURI TOTALE (rd.11+44+56) 60 72.100
CHELTUIELI TOTALE (rd.34+51+57) 61 70.302
PROFITUL SAU PIERDEREA 62 1.798
BRUT(Ă):
-Profit (rd.60-61)
-Pierdere (rd.61-60) 63
18. Impozitul pe profit (ct.691) 64 288
19. Alte impozite neprezentate la elementele 65
de mai sus (ct.698)
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) 66 1.510
A
EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
-Profit (rd.62-64-65)
-Pierdere (rd.63+64+65) 67
(rd.64+65-62)

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

CONCLUZII

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil întreprinzătorilor ce

construiesc o afacere sau caută parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor
persoane sau instituţii de finanţare, instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte
de investiţii, gestionarilor de proiecte in cadrul aşa-numitelor “incubatoare de
afaceri”, etc. Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de activitate.

36
 Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi
care reflectă de o manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia în timp.
Rolul său este nu acela de a demonstra că afacerea merită finanţată, ci şi de a
ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii.

Planul de afaceri reprezintă un program de acţiune. Întreprinzătorii trebuie să

demonstreze prin acest document ca au o viziune a modului în care va evolua afacerea
în viitor (de obicei se utilizează previziuni pe 3-5 ani), că pot evalua raţional situaţia
actuală a firmei-proiectului şi că şi-au facut deja o strategie pentru a atinge obiectivele
asumate.
Planul de afaceri trebuie să prezinte toate etapele şi resursele de care aveţi
nevoie pentru a realiza obiectivele într-o perioadă de timp determinată.
Planul de afaceri este, deci, un document scris care descrie natura afacerii,
piaţa-ţintă, avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor , precum şi
resursele şi aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii.
Totodată, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a
începe şi derula o afacere, care necesită resurse materiale, financiare şi umane.

BIBLIOGRAFIE

1. Cicilia Ionescu - „Bazele teoriei şi practicii contabile”, Ed. Fundaţiei Romania

de Mâine, Bucureşti, 2007;
2. Duţescu A. – „Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale
Contabile”, Ed. C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2007;
3. Feleaga N. – „Sisteme contabile comparate”, ediţia a-II-a, vol. II; „Normele
contabile internaţionale”, – Ed. Economică, Bucureşti 2008;

37
4. Feleaga N., Ionascu I. – „Tratat de contabilitate financiară, vol. I”, – Ed.
Economică, Bucureşti, 2006;
5. Florin Coman - „Contabilitatea financiară a Societăţilor Comerciale”, Ed.
Lumina Lex, Bucureşti, 2004;
6. Munteanu V. şi colectiv – „Contabilitatea financiară a întreprinderilor”, Ed.
Sylvi, Bucureşti, 2005;
7. Ristea Mihai, Dima Mirela – „Contabilitatea Societăţilor Comerciale”, Ed.
Universitară, Bucureşti, 2005;
8. *.**.* CODUL FISCAL, 2011;
9. *.*.* IASC, Standardele internaţionale de contabilitate, 2005;
10. *.*.* Colecţia Tribuna Economică;
11. *.*.* Legea societăţilor comerciale nr.31 / 2005, republicată în M.O.1066/2006
12.*.*.* Legea nr.64 / 205 privind reorganizarea societăţilor comerciale, cu
modificările ulterioare;
13. *.*.* Ordonanţa Guvernului nr.345 / 2010 privind TVA
14. *.*.* Ordinul 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene;
15 . *.*.* Monitorul Oficial al României.

Anexe

Anexa 1:
Site-ul S.C. „INDITEX” S.A.

38
39
40
41
 Anexa 2:

Registrul Jurnal

Simbol
Nr. Data Documentul Explicatii conturi Sume
Crt. înregistrărilor Debitoar Creditoar
D C
e e

1 02.03.2011 Factură fiscală Aprovizionare % 401 9920

cu mărfuri 371 8000
4426 1920
2 02.03.2011 Factură fiscală Plata facturii 401 403 9920 9920
3 02.03.2011 Extras de cont Decontarea 403 5121 9920 9920
cambiei

4 04.03.2011 Factură fiscală Vanzare 4111 % 12400

42
 produse finite 707 10000
4427 2400
5 06.03.2011 Bon consum Scaderea din 607 371 8000 8000
gestiune

6 08.03.2011 Aviz de Aprovizionare % 408 6200

însoţire semifabricate 341 5000
4428 1200
7 10.03.2011 Factură fiscală Primirea 408 401 6200 6200
facturii

8 12.03.2011 Factură fiscală Regularizare 4426 4428 1200 1200

TVA

9 13.03.2011 Factură fiscala Vanzare 411 % 8060

semifabricate 702 6500
4427 1560
10 13.03.2011 Bon consum Scoaterea din 604 341 5000 5000
gestiune

11 15.03.2011 Factură fiscală Cumpărare % 404 62000

construcţie 212 50000
4426 12000
12 16.03.2011 Registru de Acordarea unui 409 5311 3000 3000
casă avans

13 17.03.2011 Factură fiscală Prestarea unor % 401 8060

reparaţii 611 6500
4426 1560
14 19.03.2011 Extras de cont Regularizare si 401 % 7735
decontare 409 3000
datorie
5121 4735
15 20.03.2011 Factură fiscală Vânzarea 461 % 68200
construcţiei 7583 55000
4427 13200
16 23.03.2011 Bon consum Scăderea din 6583 212 50000 50000
gestiune

17 24.03.2011 Factură fiscală Înregistrare % 401 124

factură telefon 626 100
4426 24
18 26.03.2011 Extras de cont Achitare % 5121 126
factură telefon 401 124

43
 6581 2
19 27.03.2011 Factură fiscală Vânzare 411 % 744
mărfuri 707 600
4427 144
20 28.03.2011 Bon consum Scoaterea din 607 371 500 500
gestiune

21 29.03.2011 Plan anual de Înregistrare 6811 2813 200 200

amortizare amortizare
lunară

22 30.03.2011 Jurnalul de Închidere cont 4427 % 17304

vânzări de TVA 4426 16704
/cumpărări
4423 600
23 31.03.2011 Notă contabilă Închidere cont 121 % 70302
de cheltuieli 611 6500
626 100
6581 2
604 5000
6583 50000
607 8500
6811 200
24 31.03.2011 Notă contabilă Închidere cont % 121 72100
de venituri 701 6500
7583 55000
707 10600
25 Înregistrare 691 4411 288 288
impozit profit
a) 31.03.2011 Notă contabilă

Decontare 121 691 288 288

cheltuieli cu
b) 31.03.2011 Notă contabilă impozitul pe
profit

Anexa 2:
Înregistrare sistematică

D 371 C
Si 1500
1. 8000 8000 5.

44
 500 20.
RD 8000 8500 RC
TSD 9500 8500 TSC
1000 SFC

D 4426 C
1. 1920 16704 22.
8. 1200
11. 12000
13. 1560
17. 24
RD 16704 16704 RC
TSD 16704 16704 TSC

D 401 C
2500 Si
2. 9920 9920 1.
14. 7735 6200 7.
18. 124 8060 13.
124 17.
RD 17779 24304 RC
TSD 17779 26804 TSC
SFC 9024
D 403 C
2. 9920 9920 1.

RD 9920 9920 RC
TSD 9920 9920 TSC

D 707 C
D 5121 C 24. 10600 10000 4.
Si 8000 600 19.
9920 3. RD 10600 10600 RC
4735 14. TSD 10600 10600 TSC
D 4427 C
126 18.
RD 22. 17304
14781 2400
RC 4.
TSD 8000 14781 1560
TSC 9.
SFC 6781 13200 15.
144 19.
45
RD 17304 17304 RC
TSD 17304 17304 TSC
D 607 C
5. 8000 8500 23.
20. 500
RD 8500 8500 RC
TSD 8500 8500 TSC

D 212 C
D 341 C
11. 5000 5000 16.
6. 5000 5000 10.
RD 5000 5000 RC
RD 5000 5000 RC
TSD 5000 5000 TSC
TSD 5000 5000 TSC

D 408 C D 409 C
7. 6200 6200 6. 12. 3000 3000 14.
RD 6200 6200 RC RD 3000 3000 RC
TSD 6200 6200 TSC TSD 3000 3000 TSC

D 4428 C
6. 1200 1200 8. D 5311 C
Si 3500
RD 1200 1200 RC
TSD 1200 1200 TSC 3000 12.
RD 3000 RC
TSD 3500 3000 TSC
500 SFD

D 702 C
6500 9. D 611 C
13. 6500 6500 23.
RD 6500 RC
TSD 6500 TSC RD 6500 6500 RC
SFC 6500 TSD 6500 6500 TSC

D 604 C D 461 C
10. 5000 5000 23. 15. 68200

RD 5000 5000 RC RD 68200 RC

TSD 5000 5000 TSC TSD 68200 TSC
68200 SFD

46
D 404 C
62000 11. D 7583 C
RD 62000 RC 24. 55000 55000 15.
TSD 62000 TSC
RD 55000 55000 RC
SFC 62000
TSD 55000 55000 TSC

D 4111 C
Si 1000 D 626 C
4. 12400 17. 100 100 23.
RD 12400 RC RD 100 100 RC
TSD 13400 TSC TSD 100 100 TSC
13400 SFD

D 6811 C D 6581 C
200 23. 18. 2 2 23.

RD 200 RC RD 2 2 RC
TSD 200 TSC TSD 2 2 TSC
SFC 200

D 2813 C D 4423 C
200 21. 1500 Si
600 22.
RD 200 RC
RD 600 RC
TSD 200 TSC
TSD 2100 TSC
SFC 200

D 411 C
D 701 C
9. 8060
24. 6500
19. 744
RD 8804 RC RD 6500 RC
TSD 8804 TSC TSD 6500 TSC
6500 SFD

47
D 691 C D 4411 C
25. a) 288 288 25.b) 288 25.
RD 288 288 RC RD 288 RC
TSD 288 288 TSC TSD 288 TSC
SFC 288

D 6583 C D 121 C
16. 50000 50000 23. 23. 70302 3000 Si
288 23.
RD 50000 50000 RC
RD 70302 288 RC
TSD 50000 50000 TSC
TSD 70302 3288 TSC
67014 SFD

48