TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE NEFORMULARISTE ȘI

PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII SISTEMELOR INFORMATICE

Unul dintre principiile de bază în proiectarea sistemelor informatice este principiul creării
tehnologiilor informatice neformulariste. Sensul acestui principiu constă în tendința reducerii sau
chiar a excluderii utilizării hîrtiei ca suport informațional. Sensul modern al principiului în cauză
nu constă atât în reducerea hârtiei ca suport informațional, cât reducerea volumului de lucru
manual cu informația. Cu alte cuvinte, sensul actual al principiului de tehnologie informațională
neformularistă este tendința înspre sporirea nivelului de automatizare a tuturor operațiilor PTPAIE.

ESENȚA TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE NEFORMULARISTE

Pricipiile de bază în proiectarea sistemelor informatice, formulate la primele etape ale

computezării rămân în vigoare și la ora actuală. E necesară, însă o concretizare mai profundă a
conținutului lor și a metodelor de realizare, completându-le cu principii și metode noi în scopul
formării unui sistem integral metodologic de creare a sistemelor informatice de diferite niveluri
ierarhice și orientare funcțională, având în vedere condițiile noi social-economice, tehnologice. De
exemplu, realizarea principiului de integrare a sistemelor informatice, în condițiile de prelucrare
distribuită a informației, implică noi cerințe și alt nivel de abordare a problemei proiectării
sistemelor informatice, în comparație cu cele utilizate pentru sistemele administrative strict
centralizate. În primul, rând sporesc cerințele față de compatibilitatea lingvistică și tehnologică a
tuturor componentelor sistemelor informatice. Pe de altă parte, atât asigurarea lingvistică cât și
tehnologică devin tot mai complicate din cauza personificării sistemelor informatice, și depind de
locul de lucru al utilizatorului final. Reflecții analogice pot fi formulate și față de toate celelalte
principii ce stau la baza creării sistemelor informatice până în prezent.

De exemplu. Principiul creării tehnologiilor informatice neformulariste. Sensul acestui principiul

constă în tendința de a reduce sau chiar a exclude utilizarea hârtiei ca suport informațional. La
primele etape de computerizare, era imposibil de realizat acest principiu din cauza lipsei de
asigurare tehnică respectivă pentru etapele primare și pregătitoare pentru introducerea informației
în computer.

În ultima perioadă, se observă o dezvoltare simțitoare a mijloacelor tehnice și de asigurare

matematică, care cuprind practic, toate etapele și operațiile tehnologiei informaționale, ceea ce
deschide noi orizonturi în domeniul informatizării. Aceste posibilități condiționează nu numai o
extindere cantitativă a nivelului de automatizare, dar și o bază pentru un salt calitativ sub toate
aspectele computerizării sistemelor economice de comanadă.
O problemă serioasă în tehnologia informațională o reprezintă etapa de pregătire a documentelor
și introducerea lor în memoria computerului, în special, la etapa identificării și descrierii
conținutului documentelor, care ocupă 40-70% din volumul general de lucru în procesul
exploatării sistemului. Aceasta a fost una din cele mai serioase piedici în calea automatizării
proceselor de prelucrare a informației documentare textuale până în prezent.

Din cauza nivelului redus de automatizare a procesului tehnologic de prelucrare a informației

documentare textuale, practic, până în prezent, s-au păstrat în circuitul informațional și
documentele tradiționale pe suport de hârtie concomitent cu documentele mașino-orientate, care
încă nu pot înlocui pe cele tradiționale.

În prezent, a fost demonstrată, teoretic și experimental posibilitatea rezolvării acestei probleme

serioase la un nivel acceptabil aplicativ. Sunt exemple de realizare a unui bloc de automatizare a
procesului de identificare și descriere (indexare) a documentelor neformalizate (textuale), deși în
variante destul de simple, cu funcții limitate. El e examinat ca una din cele mai importante părți
componente ale blocului de interfață între utilizator și sistem.

Realizarea blocului interfață, bazat pe indexarea automatizată a documentelor, ridică esențial

eficacitatea sistemului informatic din punct de vedere atât tehnologic, cât și informațional.
Indexarea automatizată în SIE asigură condiții pentru sporirea productivității muncii la etapele de
identificare și descriere a informației textuale la intrare în sistem, practic, excluzând lucrul manual
la cea mai costisitoare etapă a tehnologiei informaționale.

Aceasta, la rândul său, permite extinderea posibilităților automatizării informației documentare

neformalizate și creează condiții pentru realizarea unor forme de interacțiune a utilizatorului cu
sisteme mai dezvoltate, într-un limbaj apropiat de cel natural. Pe lângă aceasta, astfel de tehnologii
reduc necesitatea folosirii hârtiei ca suport intermediar de documente și mesaje, precum și
interogări informaționale formalizate în mod manual.

În afară de cele menționate, o piedică în calea tehnologiilor informaționale neformulariste o poate

constitui și lipsa unui nivel suficient de dezvoltare a rețelelor informaționale atât locale (în cadrul
fiecărei unității social-economice USE), cât și globale, care ar forma condiții pentru formarea unui
spațiu informațional unic.

Este evident că nu poate fi realizată tehnologia informațională neformularistă în cadrul unui singur
sistem informatic al USE, dacă alte sisteme informatice ale aceleiași USE nu sunt realizate pe baza
acelorași principii neformulartiste. Totul constă în faptul că interacțiunea între aceste sisteme va
fi, în mare măsură, realizată la nivel de informații pe suporturi de hârtie. Acest moment va duce la
aceea, că chiar și sistemul orientat la TI neformularistă, de fapt, va folosi și informații pe suport
de hârtie din exterior (din alte SIE și baze de date ale acestei USE).

Dar, chiar dacă am admite că un nivel înalt de TI neformularistă ar putea fi realizat în cadrul unei
USE aparte, această TI n-ar putea funcționa ca TI pur neformualaristă din cauza lipsei unor astfel
de TI neformulariste în mediul exterior, adică în alte USE și organisme naționale și internaționale,
cu care USE respectivă interacționează.

Fluzurile de informații pe suporturi tradiționale de hârtie, care intră din exterior reduc nivelul de
TI neformularistă în sistemul dat, chiar dacă el are posibilități tehnologice de a realiza cel mai înalt
nivel de TI neformularistă. Este necesar de subliniat că, în toate cazurile, TI neformularistă poate
fi realizată doar în condițiile unui nivel înalt de informatizare a societății la toate nivelurile
ierarhice.

PERSPECTIVELE DE BAZĂ ALE DEZVOLTĂRII SIE, ÎN CONTEZTUL TEMEI

Direcțiile principale de investigații în domeniul creării sistemelor informatice economice sunt

legate, în perspectivă, în primul rând, de necesitatea soluționării următoarelor probleme:

1) Elaborarea metodelor eficiente de identificare a informației textuale în limbajul natural și

elaborarea sistemelor aplicative respective de identificare;
2) Accelerarea elaborărilor ce țin de crearea sistemelor de colectare și transmitere a
informației, a rețelelor de calculatoare cu funcționare în timp real și nivel înalt de fiabilitate.

Problema identificării (indexării) automatizate a informației textuale o să devină în perspectivă și

mai actuală. Pentru realizarea principiilor formulate anterior e necesară o identificare automatizată
a fluxurilor informaționale cât mai exactă posibil. Această problemă include elaborarea limbajelor
informaționale cu o capacitate semantică înaltă de descriere a unităților informaționale, care ar
putea fi utilizate pentru indexarea automatizată.

Este evident că această direcție de investigații se intersectează, în mare măsură, cu problema

inteligenței artiviciale. Și, în general, intelectualizarea SIE este o direcție strategică a informaticii.
Crearea sistemelor automatizate de colectare, înregistrare a informației (inclusiv textuale) și de
introducere a ei în memoria computerului, în comun cu mijloacele de identificare, este una din
condițiile principale pentru sporirea exențială a eficacității tehnologiei informaționale în întregime.

În prezent, în presa de specialitate, au apărut informații încurajatoare despre unele succese obținute
în acest domeniu, care confirmă posibilitatea trecerii la un nou nivel de tehnologie informațională
în timpul cel mai apropiat. Au apărut dferite variante de complexe specializate de tip „scaner-
sistem de recunoaștere” (sau „fax – modem – sistem de recunoaștere”), funcția lor principală
constând în translarea imaginii textului (introduse în computer cu ajutorul scanerului sau fax-
modemului) în fișier textual. Aceste complexe chiar și la nivelul lor de dezvoltare actuală ating
parametri destul de satisfăcători pentru utilizarea nemijlocită în practica informatizării. Ele pot
înlocui peste 80% din volumul total de operații manuale, aferente culegerii textului cu ajutorul
tastaturii.

Astfel, în prezent, s-au format permise reale pentru intensificarea investigațiilor cu scopul creării
unor complexe dezvoltate cu funcțiile: „introducerea imaginii textului în computer”, „translarea
imaginii textului în fișier textual”, „identificarea automatizată a unităților de informație textuală”.

Întrucât, după identificare, toate celelalte operații cu informația (formarea bazei de date, regăsirea,
prelucrarea etc.) pot fi automatizate chiar și cu mijloacele existente, crearea unor astfel de
complexe aplicative va deschide noi orizonturi pentru sporirea nivelului tehnico-științific și a
eficienței sistemelor informatice economice, asigurând automatizarea tuturor operațiilor
procesului tehnologic de prelucrare a datelor cu excepția operațiilor ce țin de înseși formarea
documentelor textuale.

Automatizarea acestor operații (de înregistrare a informației și formare a documentelor textuale)

depinde, în mare măsură, de crearea automatelor de introducrere a informației sonore (vocale) în
limbajul natural în memoria computerului și elaborarea mijloacelor de translare a acestei informații
în fîșier textual. Includerea acestor mijloace în complexele, menționate anterior, ar permite
realizarea tehnologiilor informaționale neformulariste, bazate pe limitarea maximal posibilă a
utilizării hârtiei ca suport intermediar de informații.