FASCINANTA Cum sa dezvoltam o minte sandatoasa intr-o societate stresanta- Avem posibilitatea sa tamanem la suptajatd sau sd pdtzundem in sttatutile cele mai addnci ale mintii noastee. Le ofer aceasta catte, tututor cefor cate isi asumd tiscul de a parasi suptagata si cautd sd cunoasca mecanismele de formate a Eului sdndtos si intebigent. Fava a cuncaste si deavolta asemenea mecanisme, avem mati sanse sé. tamanem imatuti, chiat daca avem o cultura impecabild; amdrdati, chia daca dispunem dle mati sume de bani: fragill, chiat daca suntem investiti cu putere.EEE ORION MTA, FEIT Cal PHOtUN HY are experienté, cl are putine ore de zbor? Api fi relaxat, daca ati sti cd el nu cunoaste instrumentele de navigare? Afi dormi, daca el n-ar avea priceperea de a evita rutele cu turbulente, cu mare aglomerare de nori si cu descarcari electrice? Am pus aceste intrebari simple, intr-o conferinjA des- pre Educatia Secolului al XXF-lea, pe care am tinut-o pentru circa wei sute de rectori, prorectori si decani de facultati din Brazilia, reprezenténd un univers de peste o suta de mii de studenti. Evident o& tott au réspuns ¢4 nu s-ar simi deloc confortabil. Mulji nici macar nar indrazni s4 puna picio- ruf into astfel de aeronav4. I-am descumpinit, ins’, cand Je-am spus cd ne imbarcam zilnic in cea mai complex din- tre aeronave, comandatd de un pilot foarte adesea neprega- til, prost echipat si prost educat si, prin urmare, suscepi bil sa provoace nenumérate accidemte. Aceast aeronava € mintca umana, iar pilotul e insusi Eu-l. Daca y-ati urca inu-un avion de ultima generatie, ati rimane perplecsi in fala cantitatii de instrumente necesare navigirii. Dar la ce bun atatea instrumente, dacd pilotal nu stie s& le foloseasc&? La ce-i serveste Eu-lui sf aiba atatea 5AUGUSTO CURY mijloace de dirijare a psihismului sau a intelectului uman dac&, in timpul procesului de formare a personaiitatii, nu dobandeste cunostintele de baz referitoare la aceste instru- mente si nici nu-si dezvolta aiste capacitati minime de a opera cu ele? Nimeni nu este atat de important in teatrul social, ca profesorii — desi societatea aceasta lipsita de fermitate nu Je acorda starus-ul pe care i merita. Insa sistemul in care sunt integrati ¢ ingenuu si stresant, Educajia moderna nu formeazi. la modul colectiv, fiinye umane care s8 fie con- stiente de faptul ¢& au un Bu, c& acest Eu se construieste prin intermediul unor mecanisine extrem de sofisticate, cA aceste mecanisme ar trebui si dezvolte functii vitale deo- sebit de nobile sic, far’ dezvoltarea acestor functii, ar pu- tea fi complet nepregatit pentru a pilota aparavul mental. Si, pentru ci e nepregatit, va fi condus prin furtunile sociale gi prin crizele psihice ca 0 bate in deriva, fir8 carma Un Eu prost format va avea mari sanse sf rlmand ima- tur, chiar dact va deveni un gigant in ale stiingei, lipsit de stralucire, chiar daca este aplaudat de societate; s& traiase& din firimimuri de bucutie, chiar daci are bani s& cumpere tot ce vtea; inchistat, chiar dac& are un mare potential creativ. Ce face Eu-l vostru cu turbulentele emotionale? Le lasi 8B treacd, Ie ocoleste sau Je infrunté? Dacd arn fi piloti de avion, cea mai bun’ atitudine ar fi, poate, si fugim de formatiunile dense de nori, dar, ca piloji mentali, aceasta ar fi atitudinea cea mai nefericita, cu toate cd e decizia care se ia cel mai adesea. in primul rand, pentru cd e imposibil ca Eu-l sa fugd de sine. In al doilea rand, daca Eu-| ar exersa rabdarea de a bisa emofiile angoasante s4 se risipease& spontan si si mearea mai departe, ar c&dea in capcana auto-iluziei. Rabdarea, atat 6FASCINANTA CONSTRUCTIEAEL-LUI de importanta in relafiile sociale, e foarte daunitoare daca reprezinta inertia sau neglijenta Eu-lui in a acfiona in tim- pul crizelor psthice. Ele se vor risipi numai parent. Vor fi arhivate pe scoarfa cerebrala si vor face parte din matricele personalitatii noastre. In af treilea rand, pentru e& ar putea si formeze ferestre traumatice, cu mare putere de atractie $i agregare. Vom studia acest subiect mai pe indelete, dar me- rit spus ca asemenea ferestre incarcereazd Eu-| gi-| desta- bilizeaza ca administrator al min{ii umane. Eu-! ar trebui sa stie s& utilizeze instrument necesare pentru a infrunta gi recicla rinile emofionale. Dar ce fel de mecanisme foloseste el in fata fricilor care ii r4pese pacea interioara? Fricile sau fobiile, vin si, aparent, pleacd, dar, in fond, ele rman, sunt depovitate in culisele memoriet si in- cet-incet pustiesc teritoriul emotional. $i ce fel de atitudine ia But in fata dispozitiei depresive core distruge inedntarea in fata existentei? Dar in faja stimulilor stresanti care ne scot din punctul de echilibru? $i a gandurilor anticipative, a anietaqii si a iritabilitagii? Din nefericire, Eu-l e antrenat sa raména tacut, in sin- gurul loc unde nu e admisibil si fim linistti. E insteuit sa fie supus, in singurul loc unde nu e admisibil sé fie linistit. E deprins sf fie supus, in singurul loc in care nu ¢ admisibil si fie serv. E intemnitat, in singurul ambient in care suntem intcligent, sandtogi si fericifi, numai daca suntem liber.CAPITOLUL 1 Cul ar trebui sé raméné uimit, in fata minfit umane EXPULZATI IN LUMEA EXTERIOARA ‘ducajia moderna ne expulzeaza in lumea exteri- oar. Asa cum am mai spus $i reafirm, cunoastem atomil pe care nu-i vom vedea niciodata si planete pe care ‘nu vom pune picioru! niciodata, dar nu cunoastem cétusi de putin planeta unde in fiecare zi umblam, respirdm, existm i ne accidentam, planeta psihic8. Nu reprezinta acest lucru vun paradox inacceptabil? Ce fel de educatie e aceasta si ce tip de Eu vrem sé formam? Daca vrem s8 formém un Eu lu- cid, cumpatat, coerent, generos, indriznet, trebuie s ne in- trebdim incotro se indreapté educatia, Ranking-ul farilor care ‘au cea mai bund educatie clasica, are o strans& legaturd cu ranking-ul eficientei profesionale, dar nu prea are leg&wurd cu maturitatea Eu-lui si cu dezvoltarea functiilor sale vitale. Nu avem habar cd un gnd, oricat ar fi el de stupid, e construit, in aparatul mental, cu o mai mare ingeniozitare decat un edificiu cu milioane de cArdmizi si care dureaza ani pand sa fie terminat. Exagere2? Nu. Inginerii stiu ce cd- Himizi sé foloseasca pentru o constructie fizica, dar Eu-l, ca inginer al psihicului, nu stie nici mécar cum sa intre in scoarja cerebralé si si utilizeze materialele disponibile pen- ‘rv constructia lanuriior de génduri 8PASCINANTA CONSTRUCTIE A BL-LUL _ ‘Un Eu imatur nu-si va da seama ed sexul, culoarea pie- lii religia, cultura si rasa n-ar trebui si servease’ niciodata drept parametri pentru discriminarea a dova flinfe umane cu aceeasi complexitate psihicd. Un Eu matur si, prin urmare, profund, ar trebui s4 rimana cel putin uluit in fata procesu- lui de constructie a gandurilor. Dar cine reactioneaza astfel? Producer ganduri ca si cum ar fi o banalitate. Einstein a elaborat una dintre cele mai complexe teorii ale stiingei, dar, daca am fi ait in vremea lui si am fi avut cocazia sd-] intrebam cum au reusit fenomenele din culisele mintii lui s8 parcurga de mii de ori ferestrele de pe scoarfa lui cerebrala si sa imbine informatiile pentru a produce ima- ainile mentale care au condus la presupunerile teoriei sale, probabil c8 n-ar fi stiut sa raspunda. Folosim gandul pentru a ccugeta asupta lumii, dar dacé-I vom folosi pentru a ne géndi Ja modul in care gandim, vorn injelege 4 suntem cu tofii nigte copii in fara unei complexitti atat de indiscutabil. intre un pacient care sufera de psihoza si Einstein, sau chiar Freud, existé diferente sub aspectal capiditati, coeren- {ei, sintezei, schemei si originalitapii rationamentului. Dar toate aceste diferente se afia la suprafa(a inteligentei. in pro- fiunzime, suntem egali. Ca autor al unei teorii legate de acest domeniu, sunt vimit in fata acestei complexitati gi in fata rezistentei pe care o avem fad de cunoasterea propriei noas- tre esenfe. Cand vom studia aici meconismele de formare a Eu-lui, nu ne vom mai indoi de acest Iueru, Agronomii discutd despre microelementele necesare pentru hranirea plantelor, medicii despre substantele medi- camentoase, economistii despre metode de control al fluxu- de capitaluri internationale. dar nu discutam aproape de- Joc despre cum 4 formdm Eu-l ca director psihic. Sistemul academic ne pregateste pentru exercitarea unei profesii gi 9AUGUSTO CURY pentru a cunoaste si conduce o intreprindere, un ora sau un stat, dar nu si pe noi ingine. Aceasta lacund a generat de- fecte teribile in formarea Eu-lui, care, la randul lui, a deve- nit unul dintre factorii importangi care au stimulat erorile istorice ale Homo sapiens. Nuc onebunie faptul cA un muritor provoaca razboaie siomucideri? Haosul dramatic al mori care sfirgeste in sin- gurdtatea unui mormént ar trebui 4 adueé un minimum de injelepeiune pentru ca Ew-l si-i controleze violenta, dar nu suficient. Un Eu infantil, prea pufin inclinat spre interiori- zare, se crede un zeu. Nu o prostie faptul ca o fina umand, care moare cate pufin in ficcare zi, simte nevoia patologica de putere ca si cum ar fi eterna? Nu e o prostie faptul c3 un ‘om care nu stie cum si-si gestioneze proprile ganduri simte o nevoie acuta de a-i controla pe ccilalti? Nu e o barbarie s& vrei si fii cel mai bogat, cel mai re- ‘numit sau cel mai eficient specialist si s& ajungi pe patul unui spital? Nimeni nu veea asa ceva. Dar de ce multi dintte cei ‘care au un succes social si financiar spectaculos, in loc s8 se rclaxeze gi si se delecteze, continua s munceasea intr-un ritm halucinant, cdutind s& atinga (inte de neatins? Un Eu com- petent nu inseamnd un Eu cu 0 bund pregatire. Un Eu prost format poate fi extrem de eficient pentru sistemul social, dar, in acelasi timp, poate avea o relatie foarte proasta cu sine. Sunt persoane care au avut piirinf fascinanti, 0 copilie rie minunata gi lipsita de traume, dar au devenit timide, pesi- , prost dispuse, anxioase. Baza personalitatii lor nu le jjustifica nefericirea. Ca sa le putem injelege, trebuie s& luam aminte la mecanismele de formare a Eu-lui. $i pentru a-si invinge aceasta nefericire, nu foloseste la nimic s& tratam 6 bol, ci Eu-1 bolnav, Eu-! ca administrator al psihicului. 0FASCINANIA CONSTRUCTIE A EU-LUL EDUCATIA $I MECANISMELE DE FORMARE A EU-LUL in cartea Codul Inteligentei, vorbesc succint despre ro- lurile Eur-lui ca administrator al emotionalitati gi al intelectu- lui, In accasta carte vom extinde mult mai mult aceasta expu- rere gi, cu prectidere, voi vorbi despre mecanismele extrem de sofisticate constiente si inconstiente ale formérii Eu-hi Orice conducétor auto trebuie 8 treacl printr-o pre- zatire educafionala, pentru a dobandi priceperea de a con- duce un vehicul. Educatia secolului al XXI-lea si a mileni- ului urmétor ar trebui sA se ocupe sistematic de educarea Eu-lui ca regizor al scrspt-ului psibismutui nostru $i ca au: (or al povestii noastre. Vorbese despre mult mai mult decat valori precum etica, spiritul civic, respectul pentru dreptu- rile omului. Subliniez necesitatea unei educatii care cautd sa formeze oameni care gandesc, Patem sd nu avem boli clasice catalogate de psihiatrie, precum depresie majora, depresie bipolara, TOC (tulburari obsesive compulsive), sindrom de panicd, anorexie, buli nie, psihoze, boli psihosomatice, anxietate, dar rarcori se intimpla si nu dezvoltim defecte in structura Eu-lui. Nu e intimplator © 27% dintre tineri prezintd simp- tome depresive!: mai mult de dowd treimi dintre ei, 66%, an imptome de timiditate’, 50% dintre oameni vor dezvolta, mai devreme sau mai (arzin, o tulburare psihica*; 90% din- ‘ue educatori prezintd trei sau mai multe simptome de stres profesionalt; 80% dintre demisiile directorilor executivi au sunt din cauza unor probleme tehnice, ei din cavza dificul- {ii de a gestiona pierderi, presiuni, provocari gi conflicte in relafiile cu colegii de serviciu’; 50% dintre paringi nu di- alogheaza cu copii despre ei insisi*. Majoritatea parinjilor nu reugese sa le transfere eapitalul lor intelectual, experien- "AUGUSTO CURY {ele tor; le wansfer8 bani gi bunuri. De aceea, nu sunt putini linerii care devin devoratori de mostenire, trSiese in umbra péringilor, nu sunt capabili s& construiasea o poveste so- cio-profesionala frumoasa. De asemenea, nu e intamplator c& ne aflém in fafa unei generatii mai fragile. Scolile din invayiméntul preuniversitar, precum si uni- versitafile, ar tebui si functioneze ca sali de antrenament”™ ale inteligenfei pentru dezvoltarea capacitijilor Eu-lui, $tiw ci exist’ diferite exceptii, dar gandirea obisnuita a sistemului educational este urmitoarea: transmitej elevilor miljoane de date despre lumea exterioarg, stimulati-i s4 le asimileze, s& le integreze si sA aiba un bun randament intelectual, cai, la sfarsit, cand vor iesi cu o diploma in mana, vor fi actori soci- ali si profesionali care vor sti si condue& bine aparatul psihic. Acrede in asa ceva echivaleazi cu a crede c& e posibil sa iei diferite tipuri de vopsele si un penel, s8 le pui intr-o masind si si agtepti ca de cealalta parte sh ias& niste capodopere, pre~ cum Mona Lisa de Da Vinei, Guernica de Picasso, Fiul Rad citor de Rembrandt. Nu e posibil. Atunci cum si ne asteptam ‘ca milioane de informatii de matematicd, chimie, fizicd, biolo- ie, istori, limbi strdine si din domeniile specifice cursurilor universitare, incorporate de-a lungul a zece, cincisprezece sau douizeci de ani in creierul uman, s& fie suficiente pentru ca, ‘mai incolo, Eu-I si dea la iveald spontan capodopere ale inte ligengei. Nu e posibil, cel pusin nu la nivel colectiv. * Organizatia Mondiald a Sndtdtii (OMS n.a.); *Institucul Academia Inteligentei (n.a.); "Institutul de Cercetéri Sociale al Universitatii din Michigan (n.a); “Institutul Academia Inteligentei (n.a.); ‘Centrul de Consultan Catho (n.a.); “Instinutul Academia Inteligenfei (n.a.). 'Autorul foloseste termenul ,academie", care, in Brazilia, are si sensul de ,sali de gimnasticd/fitness* (n.t.) RPASCINANTA CONSTRUCTIE A EU-LUL Capodoperele minfii umane, precum pro-activitatea, fiexibilitatea, generozitatca, solidaritatea, adaptabilitatea, in- drazneala, capacitatea de a-siclibera imaginaral,rationamen- tul schematic, abstractizarea intuitiva, gandirea ca specie, cae pacitatea de a se pune in locul celuilalt, de a prelucra frustca- rile, de a dezvolta rezilienta, de a filtra stresul. de a dezbate ‘dei gi a gestiona anxietatea, nu sunt numai sofisticate, dar si greu de incorporat, asimilat si reprodus de cdtre Eu, Care e posibil s8 punem faind, zabar, owl si numero- ase alte ingrediente intr-o masind si si asteptém ca de partea cealalté parte si asa cele mai elaborate mancéruri franfuzesti germane, italiene, braziliene, japoneze, chinezesti? O aserne- nea credinti e un afront la adresa oricdrui bucdtar-gef Aceasta metafora ar trebui si-i gocheze si pe profesor INTELIGENTA MULTIFOCALA Dupa ce au ascultat aceasta expunere, reacfia decenilor sia rectorilor a fost ca o poezie pentru mine si m-a insufleyit ‘Au aplaudat in picioare. Dar nu m-au aplaudat pe mine, ciei my sunt decét o fiinfa umand in constructie, au aplaudat posibi- Titatea de a-si recicla Furl side a revizui programele analitice. Trebuie reinventate programele de invifamant care ne invayd s4 cunoastem relieful, dar nu gi geografia minfii noas- te, care ne dezvaluie tainele minusculelor celule, dar nu gi procesul de dezvoltare a Eu-lui si capcanele psihice care ne pot traumatiza si inestusa, Bineinteles ca e esential si invayim i SH infelegem bine universul exterior, dar sub nicio forma near trebui s& tisdm pe planul al doilea universul psihic. Toate temele legate de Eu pe care le voi dezvolta in aceasta carte fac parte din teoria Inteligentei Moltifocale, care inglobeaz& psihologia multifocala (modul de funetio- nare a minfii, dezvoltarea personalitii, constructia de gin- 3AUGUSTO CURY duri, formarea Eu-lui), sociologia multifocala (procesul de constructie a relatiilor sociale). psihopedagogia multifocald (procesul de invatare gi de formare de oameni care gandese), filozofia multifocala (procesul de interpretare si logica cu- noasterii). Dezvolt accasté teorie de mai bine de trei decenii si cu fiecare zi sunt tot mai fascinat de mintea umana Degi sunt un etem invayacel, mA bueur c& Inteligenta Multifocald a patruns dincolo de zidurile universitiqilor gi azi constituie obiect de masterat intemational, acreditat la o uni- versitate americana, si specializare Jatu sensu in universitagi braziliene. in curdnd va fi doctorat acreditat la o universitate spaniola. E placut sA stii cd exist cursanfi post-universitari nu doar din interes profesional, ci si pentru a investi in inte- ligenta si sindtatea lor psibicd. A ne ingeiji de viitorul nostru emofional gi interpersonal este de o importan{a capitalé. E mult mai usor sa dezvoltam un Eucu ,efecte* struc- turale: radical, extremist, robotizat, fobic, obsesiy, timid, ne- sigur, neglijent, disimulator, intolerant, impulsiv, anxios, hi- persensibil, insensibil, controlator, punitiv, auto-punitiv, cu necesitate patologica de putere, de atenfie sociala, de a avea mereu dreptate. Cine nu are aceste defecte, chiar daca in- tro foarte mic& masurs? Ce psibiatru, psiholog sau medic ny prezinté deteriordri in structura sa psihied? Problema nu ¢ ca le are, ci sie recunoascé gi, mai ales, dacé le recunoaste, sii slie ce s& fach cu ele, ‘Numai cel care nu sia asumat riscul de a pardsi su- prafaja se crede perfect. Avem posibilitatea de a rimdne la suprafa{d sau de a intra in straturile mai profunde ale mini noastre. Eo alegere fascinanté, Un lucru se poate afirma: cine cauté s4 cunoased mecanismele de baz ale formirii Eu-lui are mari sanse s& nu mai fie acelasi sau si gandeascé la felCAPITOLUL 2 Tehnicile necorerpunzdtoare ale Eu-lui ea administrator prihic Ate ganduri legate de viitor, care induc dramatice, sau despre trecut, care favorizeaza vi- novatii marcante, sunt produse de ,,fabrica’* psibica fara si treac prin controlul de calitate al Eu-lui? Multe. $i ce tehnici utilizeaza Eu-l in mod aocmal pentru a evalua gan- durile si a se debarasa de gunoiul psibic? Cele mai inefici- ente si nepotrivite. Nu sunt putini dascalii excelenti pentru a preda sau psihologii eficienti in a-i trata pe alfii care nu se pricep si-i dea un soe de guvernabilitate, minfii lor si sa se protejeze. Multe fiinfe umane, cordiale cu ceilalfi, nu sunt intotdeauna la fel si cu ei ingigi. Voi sunteti? Tebnicile pe care Ev-t nosiru le utilizeaza freevent pentru a administea psihicul sia inlatura gunoiul psihie sunt aceleasi pe care le foloseau primi oameni la inceputurile civilizatici, gi ele sunt ineficiente sau cu un nivel scdzut de eficient’. Vom vorbi despre cateva dintre ele. A—INCERCAREA DE A INTRERUPE CONSTRUCTIA DE GANDURI F imposibil ca Eu-l sf intrerupa productia de ganduri, ‘si se deconecteze, in ultima instant pentrs c& tentativa in- 8AUGUSTO CURY agi este un gand in sine. In afara de asta, fapt de o ingeni- ozitate fra precedent, nu numai Ev-l e un fenomen care citeste memoria si produce ganduri intr-o directie logica si constientd, ciexisté si alte fenomene inconstiente, care vor fi discutate, precum Percutorul Memoriei si Auto-fluxul, care produc lanjuri de ganduri, imagini mentale i fantezit fara autorizatia Eu-lui, Prin urmare, marea tezi este urm&toatea: actul de a géndi nu eo optiune a lui Homo sapiens, ci un fapt inevitabil. Gandirea nu e doar 0 doring constienti a Eu-tui, i fluxul vital al psihicului Tehnicile de meditatie, de relaxare sau psihorerapia ajuta, dar nu intrerup procesul constructiv. Chiar si in somn, cand Eu-] igi ia liber, aceste fenomene sunt extrem de ac- fe, creeazd personaje, ambiente si imprejurari cu inalte performanfe, care ne pot face s zambim sau ne pot teroriza. Percutorul Memoriei sau Autoverificarea este prinmul fenomen cate initiaza procesul de imterpretare. El deschide ferestrele sau zonele de citite de pe scoarta cerebrala por- nind de la un stimul fizic, social sau psihic i genereaza primele reacjii, emofii, impresii, génduri, In timp ce citi aceste texte, detonaji de mii de ori Percutorul Memoriei pentru a deschide ferestrele, a verifica informatiile pe care le detineti gi realiza procesul de asimilare gi intelegere. Fara Percutorul Memoriei, Eu-l ar i cu totul confuz, dezorientat. Percutoril Memoriei devine o problema pentru Eu, cand, in fracjiuni de secunda, deschide vreo fereastrd killer sau traumatic. Aga cum am arftat in alte cri, aceasti catego- rie de ferestre sechestreaz’i sau incarcereazi Eu-l, genereazi claustrofobie, fobie sociald, nesiguranta, reactii impulsive, angoase, disimulare, intolerant, radicalism, individualism, Pede alté parte, fenomenul de Auto-flux se ancoreaza in fereastra pe care a deschis-o Percutorul si incepe sa pro- 16FASCINANTA CONSTRUCTIE AEULUI ducd nenumarate ganduri i imagini mentale, cu dou mari obiective: sil intretina pe Homo sapiens prin vise, inspira- tii, aspicapii si placeri mentale si s& extinda frontierele me- moriei, c&ci tot ceea ce produce se inregistreazd din nou. Auto-fluxul este, prin urmare, un majordom pentru Eu, ine’ din zorit vietii intrauterine. lar in ,uterul social devine un. actor co-adjuvant al Eu-lui, pentru al intreyine, a-i ampli- fica memoria si a-l imbogafi. Dar fenomenul Auto-fluxului poate deveni o problema serioas4 pentru Eu, atunci cand il domind sau il controleaza. Poate, de exemplu, s& stimuleze © minte hiper-accelerats si hiper-preocupata, amplificand nivelul de anxietate. Vom studia aceast tema, cind vom discuta despre mecanismele de formare a Eu-lui De cate ori se intimpla ca ul sf nu vrea s& se gan deasc® la 0 persoana care ba jignit si torusi sf nu reuseasca? Acest esec are drept cauza faptul c& fenomenul Pereutorului Memoriei a deschis 0 fereastrd de pe seoarta cerebralA, in care se aff ashivate ofensatorul siofensa. In continuare, fenomenul Auto-fluxului se ancoreaza in acea fereasted $i consteuieste mii de ganduri si imagini mentale relative la ea. Daca Eu-l e ingenuu si ramane un simplu spectator al acestui proces, el se vva hrani dintr-o ,mancare psihica* produsé de inconstient, pe care n-a pregatit-o el si pe care, pe deasupra, o detest. Lat doud dintte cele mai remarcabile secrete ale mecanismului de funetionare a mirt{ii umane, care demonstreaz ,,conversatia sau interactiunea inconstientului cu constientul in conclurie, tehnica de intrerupere a gandirii e o ati- tudine infantila a unui Eu care nu cunoaste planeta psihica. Fiinja umana poate sd conducé o intreprindere sau un po- por, dar, hotarat lueru, nu e usor s& conduci planeta psihica, intrucat, a fel cu planeta Terra, au inceteaza niciodatd sa se miste, ins cu o diferenta semnificativa, aceea c4 nu intot- 0= AUGUSTO CURY deauna urmeazd aceeasi orbits si are rute surprinzatoare. $3 nu va plingefi dacd eu, voi sau cei din jur sunt imprevi: bili, ilogici si complicayi. Faptul e cauzat de complexul si frumosul aparat psihic. Problema consti in excese. B-INCERCAREA DE A DEVIA GANDIREA SAU DE ASE DISTRAGE ‘A vedea un film cénd suntem tensionafi, a ne lua liber cand suntem stresati, a iesi din climatul agresiv cand avem divergenfe cu cineva constituie atitudini care pot usura Ev Chiar gi cand stim in pat cu ochii inchisi, asaltati de vreun .gand care ne tulburd, putem fi ugurafi daca deschidem ochii, ici imaginile din mediul inconjurator deplaseaz’ teritoriul de citire spre alte ferestre de pe scoarfa cerebrala Devierea atenfiei sau incercarea de a ne distrage pen- tru a depasi stresul si conflictele constituic perla tchnicilor populare utilizate de Eu. Este tehnica cea mai utilizata de chinezi, coreeni, rusi, europeni, americani, Dar are un nivel sezut de eficient’. Din nefericire, milioane de oameni care au fost victime ale fenomemului bullying, care au suferit pierderi, tradari si respingeri sau au traversat crize depre- sive si anxioase, au incercat s4 foloseascé aceasti tehnicd si au dat gres. Existd cel puin trei cauze de bazi complexe, cu dife- rite subdiviziuni, care justified aceast’ ineficien(a. Ca si Ie putem injelege. trebuie si patrundem in edteva domenii aflate in epicentrul mecanismului de funefionare a min 1. FERESTRELE DUBLU P Prima cauza de bazi a eficienfei scazute a tehnicii dis- tragerii decurge din puterea mare a unor ferestre structurale 18FASCINANTACONSTRUCTIE A ELALUL ale personalititii, pe care le numese ferestre killer power, sau dublu P. Aga cum indica numele, ele au o dubla putere: puterea de atractie a Eu-lui si puterea de agregare de noi fe- restre, Puterea de atracfie reprezint& capacitatea de ancorare sau fixare a Eu-lui intr-o anumita fereastra. lar puterea de agregare de noi ferestre reprezinta capacitatea de a agrega noi ferestre in jurul nucleului ei, formand platforme. Anunei cénd existd o fereastra killer sau traumatica solitara, o numese fereastra punctuala sau punctiforma, dar cénd existd o platforma de ferestre. o numese zon’ de con- ict ea alimenteazi spontan 0 caracteristic& a personalitii. Oamenii dovedese iritabilitate. impulsivitate, afectivitate, tolerant, ponderatie sau radicalism pentru c& au aceste plat- forme de ferestre. Ca sf ajungé s& devind boala, o trauma trebuie si genereze o zoné de conflict, s& aibd nenumarate ferestre in jurul nucleutui unei ferestre killer dublu P. Ferestrele killer dublu P au 0 mare putere de ancorare. Fle se afl in epicentrul memoriei. Céind Eu-l face o micé introspectie, le giseste in mijlocul a sute de mii de ferestre. Vom stadia aceste mecanisme sofisticate care stau la baza procesului de formare a personalitafii ea un tot gi a Exelui in special. Aici voi spune doar c& .puterea” de atracjie a aces- tor ferestre atat asupra Eu-lui, cat si asupra altor fenomene care citesc memoria e surprinzatoare. Pare o gaura neagra, care atrage cu forte ei gravitationalé extrem de mare planete si stele affate in jurul lor. Tata un exemplu, Un pusti de gase ani a fost Juat in basedlie de un adolescent in fata altor baieti, pentru cd avea un penis mic. Copilul a fost tulburat, s-a simtit inferior, umilit. A suferit fenomenui bullying. Fenomenul [AM (in- registrare automata a memoriei) a arhivat in mod privilegiat experienta dureroasd ca pe o fereastra killer power sau du- 8 aee = AUGUSTO CURY blu P. Dupé ce a trecut un timp, nu si-a mai intélnit agre- sorul, dar acest lucru nu era necesar pentru ca procesul de imbolndvire s8 continue. Fereastra aceea i-a sechestrat Eu-l de nenumarate ori, generand idei sténjenitoare si agregdnd noi ferestre, deve- nind © zoné de conilict, Nu mai putea s& urineze in apropi rea colegilor. I se prea c& ceilalji blieti il observau gi ra- deau de el. Timpul a treeut si ori de cate ori urma sf facd un | control medical, s& intre in toaleta unui aeroport sav a unui restaurant, deschidea exact fereastra dublu P care-I perturba. Nu reugea si urineze decat daca se izola. Chiar gi relatiile lui sexuale gi-au pierdut spontaneitatea si au fost compromise. Imi amintese de un coz interesant si neobisnuit. Ci- neva a povestit c& ori de cate ori urma sé urineze ffcea un ‘mic salt. Nu mai auzisem niciodati aga ceva. L-am rugat st-gi relateze copilaria. Pana cand am ajuns la un punet in care am injeles amandoi originea acestui comporiament, Cénd era copil, urina pe un teren, usurandu-si vezica si de- odata a apérut un cael in spatele lui, latrdnd furios. Copi- Jul si-a intrerupt jetul urinar gi a facut un salt, A inregistrat simultan, in aceeasi fereastrd, senzafia de usurare a actului urinat, frica de cdine gi reactia sa. Din acel moment, ori de cate oti urina, intra in fereastra aceea si reproducea com- portamentul, facea un mic salt, Pare nostim, si in acest caz tu s-a generat o trauma grav, dar in multe cazuri are loc formarea de zone extinse de ferestre traumatice care se- chestreaza Eu-l, il fac victima istoriei lui si genereaza grave aceidente psihice. in toate scolile din lume ar trebui sali se predea elevi- lor, nofiuni despre aceste procese. Eu-] trebuie s& aiba drep- tul de a dispune de cunostinfe despre mecanismele de baz ale formarii sale si despre capeanele care-I pot intemnita, 2»PASCINANTA CONSTRUCTIE A EU-LUL _ ca s& dezvolte capacititile necesare pentru a se proteja, a se maturiza, a deveni rezilient. Alifel, vom astepta pind cand comenii se vor imbolnavi, pentru ca apoi si-i tratim. Nimie mai nedrepl, Deprinderea de a circula prin psihismul uman e la fel de esentiald ca si deprinderea de a merge pe pi- méntul pe care cile’im. Fard si stie ce sunt ferestrele dublu P, cum poate evita Ev-| transformarea unei ferestre solitare intr-o zona de conflict? Cum va reedita puterea se de anco- rare sau sechestrarea sa? Uitaji-va la experienta voastra gi verificafi daca aveti ferestre dublu P. Ce va face si vd pier- defi autocontrolul? De ce vi e fric8? $i ce va deprimd sau vi face s& devenii agitayi? 2, INREGISTRAREA IN MEMORIE NU DEPINDE DE EU in caiculatoare, Eu-] are controlul calitagii inregistra~ rii informajiilor. Eu-l e un zeu al memoriei lor, athiveaz ce vrea, Pe scoar{a cerebralé, Eu-! nu are aceast libertate. Ar- hivarea nu se aflé sub responsabilitatea lui, inregistrarea & Reutd involuntar gi incongtient de fenomenul 1AM, despre care am vorbit. Chiar daca stiti acest lucru din lectura altor texte, mu uitafi niciodata cd Eu-l vostra nu selecteazs ceea ce vrea sd inregistreze. Sunt multi, inclusiv cercetatori, care au auzit de feno- ‘menul IAM, dar inca mai insisté in a aplica o tehnica gre~ sits, Tot ceea ce vefi evita intr-un mod anxios va fi arhivat cu intensitate. Cunoasterea acestui fapt ¢ esential pentru ca Eu-] s& utilizeze anumite mecanisme si s& nu actioneze in mod stupid. Cineva a fost calomniat pe nedrept. Acl uri pe calomniator asfixiazd gazda, formeazi ferestre dublu P care il vor transforma in sclav. A-I intelege, a-l considera imatur, 2AUGUSTO CURY a+i acorda circumstanfe atenuante si a nu gravita pe orbita lui, chiar daca persoana nu merit, il usureaza pe cel calom- niat, il elibereaza, recicleazA ferestrele memoriei Un Eu matur le da celorlalti dreptul de ael abandona sau de a-l eritica, pe cdnd un Eu imatur are atacuri de furie end se intimpla acest lucro. Pare un erou, dar ¢ un dirijor foane prost al psihiculvi sdv, isi vinde pacea interioar’ pe un pref de nimic. La ce pref vi vindeji paces interioara? Dati celor din jur dreptul de a va contraria? E extrem de relaxant sé nu simti nevoia s8 fii perfect sau inatacabit. Din nefericire, clevii petrec ani la rand in gcoala, dar Fu-l lor nu fnvagi tehnicile elementare pentru promovarea libertiit psihice. Invafd despre sclavii din trecut, nebuniile comise de regii care au cstigat razboaie gi i-au st8panit cu mand de fier pe cei invingi sau nebunia proprietarilor de ‘mori de zahar care i-au transformat pe negri in sclavi, dar, fird sd stie, Eu-l lor continua si genereze sclavi. Ce fel de sclavi? Fi ingisi devin sclavi pe teritoriul emofional. in fiecare moment, pe Terra se sinucid céteva per- soane. Auto-pedepsirea este una dintre formele de tem psihica si se extinde vertiginos in societiile de consum in care oamenii tréiese solitari inte-o masura remarcabila. Vor- bbim despre lucruri triviale, dar au gi despre cele esentiale, despre noi ingine. Daca Eu-l ar invata sd creeze punti intre el si ceilalti, precum si cu sine, indicii de suicid ar scidea vertiginos. Dac8 Eu-l ar inceta si fie pasiv si ar invaija si strige si s&-si declare dezacordul fata de gandurile care-1 tulburd si fay de emoriile angoasante, cu siguranfa ¢& ar forma ferestre Jight, care i-ar lumina capacitatile si ar scoate din conditia de serv. Un Eu pasiv si fragil e mai rau decat 0 boala psihicd grav, Nu e recomandabil sa strigam jn afera noastra, dar e recomandabil s-o facem in interiorulFASCINANTA CONSTRUCTIE AEU-LUI nostru, Ev vostru e pasiv? Stie si pun ordine zilnie in psihismul vostru, sau e supus? 3. NU E POSIBILA ANULAREA ARHIVELOR A treia cauza care face ineficienta tehnica de a incerca sd ne distragem atunci cand suntem intr-un focar de tensi- une este imposibilitatea de a sterge arhivele din memorie, Eu-l nu eunoaste focus-urile ferestrelor traumatice. pentru 4 patrunde in .oragul memoriei™ pe intuneric, fara harta sau orientare tempo-spafiakd. Ele sunt pulverizate in multi- ple ,cartiere™ pe scoara cerebral $i chiar dac& Euel ar sti exact unde se aflé arhivare fobiile, starea depresiva, ingrijoratile, furiile, timiditavea, gelozia, sentimentele de inferioritate, comportamentele au- to-punitive, n-ar avea instrumente fizice ca si slearg’t arhi- vele de pe scoarta. in calculatoare, putem sterge ce dorim, dar in memoria noasira, niciodata. ‘Aceasta lipsA de instrumente ¢, in acelagi timp, 0 li- itare grava, dar gi o forma importanta de protectie. V-ati andit ce-ar insemna daca ati putea slerge oamenii care vi necdjese sau va plictisesc? Int-un anumit moment, co; ‘sau parlenerul/a ar inceta si mai facd parte din povestea voastrd, in altul, dezamagit de sine, v-afi slerge, v-afi sinu- cide povestea viel, afi redeveni un prunc. Eu-l niciunei fi- inte umane n-ar fi atdt de matur incat sa stie sa foloseasca acest instrument Muti inteleetuali, necunoscénd modul de functionare a minfii gi rolurile de baz ale Bu-lui, incearca sa stearga arhivele din memorie. Sunt culfi pentru a actiona sociala, dar sunt primitivi gi slabi pentru a actiona in lumea psihica, Imi amintese de un filozof, care credea c& profeso- 2—————_ AUGUSTO CURY ri din niversitatea sa conspirau impotriva lui. La incepu- tul boli, Eu-1 sdu voia si scape de ideile sale paranoice, si le stearga sau si Je uite. A petrecut multi ani incercand sé stearga ceea ce nu poate fi sters. $i cu cat incerca mai mult, cu atat intra in ferestrele killer, cu atat mai mult Euel su se simjea persecutat, cu atat mai mult i se amplifica trauma si cu atat mai mult le acorda credit celor care vorbeau de el sii puneau la cale raul. A folosit o funcyie nepotrivits a Bu-lui si s-a imbolnavit grav. O mare parte a efortului pe care il fac directorii exe- cutivi, medicii, psihologii si pacientii pentru a se elibera de focarele lor de tensiune (dusmani, adversari, dificultati) nu are 0 prea mare eficienta. Nu face decat s4 imbolnaveasca si mai tare Eu-l, si formeze ferestre dublu P, care fi incar- cereazi si amplifick zonele de.confict. in felul acesta, ali- menteazéi si mai mult fantasmele cate ti chinuiesc. Voi va invingeji sau va alimentati ,.fantasmele“? ‘Cu cat o persoand care a fost tradata incearca s4 anu- Jeze persoana care a tradat-o, cu atét va aduna mai multé fue rie si, tn consecinya, suferinta tradarii va fi mai intens arhi- vatd in centrul memoriei sale, Cu cat o persoana va incerca s uite criza financiara pe care 0 traverseazi, ew atat va pie unde in ferestrele care-i alimenteazd hiper-preocuparea, cu atat mai mult se va tulbura, igi va pierde somnul si-si va descrca angoasa in corp. generand simptome psiho-soma- tice, Aceste moduri de apdrare ale Eu-lui nu numai cé sunt insuficiente, dar crese gi nivelul de stres. ‘Nu incereati niciodatd 54 stergefi arhivele. Nu veti reusi. Nu cheltuiti energie incercdnd sii vitati pe cei care y-au necajit, Uzura voastrd fi vor face de neuitat. Cea mai buna tehnica. asa cum vom vedea, consti in a asuma intot- deauna suferinta, a o recicla cu maturitate; in a nu tus nici- muFASCINANTA CONSTRUCTIE AEU-LUL___ odata pozijia victimei, in a conversa firé teama cu fantas- mele noastre, in a le revedea din alte unghiuri si a rescrie ferestrele unde se afla inscrise O MINTE DEOSEBIT DE COMPLICATA Cum afi reactiona dacd, in timp ce va conduceti ma- sina, afi vira spre stanga si ca ar lua-o spre dreapta? Am fi de-a dreptul disperayi. $i dacd am vrea s4 incetinim masina $1 cea s-ar accelera? Probabil cd am intra in panica. imi amintesc cA o mare intreprindere de automobile a facut un recall cu zeci de mii de masini ale sale din Statele Unite. Acceleratoral frana, iar proprietarii nw aveau control asupra vitezei masini femeie care a depus marturie in Congresul american des- pre acest defect, a relatat plangénd spaima pe care a simtit-. Acest Iucru, care, daca s-ar intampla cu un automo- bil, ar semana mai mult cu un film de groaza, se intimpla freevent cn vehiculul care este mintea umand. De cate ori refi sii vA infrdnafi sau si va dezacceleraji géndurile si nu reusiti? De cate ori vrem sé negdim sau s4 uitim gandurile angoasante, dar Eu-I nostru se simte neputincios? Nu e usor si conduei mintea umand; ea e mult mai complex decat oricare intreprindere, aeronava, caleulator ‘sau magind pe care a produs-o omul sau 0 va produce. E posibil ca cineva si fie un director executiv deosebit de cficient si inovator, care administreaza mii de functionari, care sie SH ridice calitatea produselor gi a serviciilar sale si care isi conduce intreprinderea la profituri de miliarde de dolari in fiecare an, si, in acelasi timp, s@ fie un execrabil conducator al minfii sale, iar personalitatca sa emotionala sfise afle in pragul falimentului: obosita, istovitd, instabil4, Jabild, irascibild, cu un prag scAzut al rezistentei la frustrari. 2sCAPITOLUL 3 Definivea Eu-lui si a funeliilor sale vitale ‘olosim cuvantul ex in fiecare zi, firs sii injele- Es dimensiunea, capacities funetile sale vie tale. Ev-l este centrul personalitayi,liderul psihicului sau al mintii, dorinya constienté, capacitatea de auto-determinare i identitates fundamentala care ne face fiinje unice. Cum definitia Eu-lui ¢ ampla, iar functiile sau rolurile sale funda- mentale sunt multiple, le voi sistematiza, Exista cel pulin douazeci de capacitafi vitale ce carac- tcrizeaza Eu-l, Nu e suficient ca Eu-1 si fie sindtos, trebuie si fe 51 imteligent, trebuie si-si dezvolte functile sale funda- | mentale, Cred c& marea majoritate a oamenilor de toate naji- unile si culturile au mai pusin de 10% din aceste functii bine fucrate. $i poate c@ eu sunt generos cu aceasta statistics, 1. Capacitatea de auro-cunoastere gi constiings de sine. | 2, Capacitatea de alegere si autocritica, 3, Identitate psibica gi socials. 4, Administrarea ganduritor. 5, Evaluarea gindurilor si a ideilor. 6. Evaluarea imaginilor mentale si a fanteziilor. 6FASCINANTA CONSTRUCTIE A EU-LUL 7. administrarea emopilor. 8. Protejarea si evaluarea emoriilor. 9, Reciclarea, ca autor al propriet istorii, a influente~ Jor instinctive si impulsive ale zestrei genetice. 10, Recielarea, ca autor al propriei istorii, a influen- {elor neséndtoase ale sistemului educational, pre- ‘cum idei preconcepute, radicalisme. fundamenta- lisme, dogmatisme. 11. Recielarea, ca autor al propriei istorii, a contflicte- lor, pierderilor, privatiunilor si a caracteristicilor nes6ndvoase incorporate in copilirie si adolescent 12, Sursi administratoare a citirii memoriei imediat up’ ce inifierea procesului de interpretare a fost Geclansat de acjiunea inconstient& a Percutorului Memoriei sau a fenomenului de Autoverificare. 13. Sursit administratoare a efectelor ferestrelor killer puternice (dublu P), medii gi slabe 14, Sursd constructoare constientd a ferestrelor memo- riei, in special acelor de tip light dublu P sintoase 15, Reeditarea filmului incongtientului 16, Administrarea fenomenului de psiho-adaptare. 17, Administrarea legii efortului minim si a efortului maxim. 18. Modularea fenomenului de Auto-flux. 19, Dezvoltarea propriei istorii psihice, prin interme- diul funcjiilor intelectuale celor mai complexe, precum actul de a gdndi inainte de a reactiona, re- zilienfa, gandirea abstracta, rajionamentul schema- ____ Augusto cury _ tic, arta observarii, a deductiei, a inductiei, a indo- ielivintebari, arta de a contempla frumosul. 20. Dezvoltarea propriet istorii sociale prin intermediul funcfillor psiho-sociale celor mai complexe, pre cum solidaritatea, altruismul, generozitatea, spiri- tul civic, interactiunea social, munca in echipa, dezbaterea de idei, actul de a gandi ca specie. Daca 0 persoan are un Bu stinatos si inteligent, cu functiile vitale bine dezvoltate, va avea o substantiald con- stiin{a de sine si a complexita(ii psibismului si, prin urmare, nu Se va simti niciodata inferioara gi nici nu se va situa mai presus de ceilalji. Poate sa se afle in fafa unui pregedinte sau rege al natiunii sale, tot mu se va simi inferior gi nici nu va avea imboldui de a-l supraevalua, Poate si-i acorde va- Joarea cuvenité si s&-l respecte, dar nu va fi coplesit intr-un mod irafional, Majoritatea tinerilor care rman fascinati in fata unei personalitafi de la Hollywood sau a unui cantare, nu au un Eu matur, constient de sine, autocritic. Un Eu sanatos gi inteligent vede si ca toate fiintele ‘umane sunt la fel de complexe in privinja procesului de constructie a gandurilor, desi aceasta consteuctie are diferite maniféstari culturale, profunzime, coerenta, sensibilitate di- ferite. Un Eu inteligent vede si complexitatea i scurtimea existentei, stie c& toti suntem niste copii care ,se joacd in teavul timpului, cumpérand, vanzand, stabitind relatii, it valuifi intr-un ocean de taine care depasesc limitele intele- gerii psihismului, Un Eu sanatos si inteligent isi orienteazd agenda so- ciala cu flexibilitate, utilizand capacitatea de a-si expune * Termenul pornighez dtimids, utlizat in textul original, inseamné gi indoiata si trarebare.(n.t.) a»FASCINANTA CONSTRUCTIEA EULU gandurile si in niciun caz de a si le impune. Este constient 8 orice radicalism e rodul imaturitatii si al nesigurantei. Stie, de exemplu, c& cel care igi care susfine ideile sau reli- ‘gia in mod radical, pledea7d impotriva a ceea ce erede, nue convins de ceea ce crede, caci dacd ar fi n-ar aveanevoie de presiune, Stie si ca cel care sustine in mod radical ateismul este imatur sub aspect emotional. Are nevoie de constrin- gere, ca si dea relevanta convingeritor sale. ‘Un Eu matur si constient de sine nu simce nevoia sie} controleze pe celalalt. [si expune convingerile religioase, politice, stiintfice si chiar sportive fird teama, dar cu blén- dete si generozitate, dindu-i celuilalt dreptul de a le accepta sau respinge, Stie ef nu are puterea de a schimba pe nimeni. Eu-! celvilalt se va schimba, numei dacti o va permite et, daca va construi noi ferestre. FASCINANTA LUME A MINTI UMANE Dupi pirerea mea, procesul de constructie a ganduri- lor, de formare a Eu-lui si de organizare a constiintei repre- vint8 frontiera cea mai complex a stiintei. Cine o va studia si o intelege cét de cat, va simfi imboldul de a sta de vorba cu cersetori, cu bolnavi mintali, cu varsmnici, cu oameni umili, in fine, cu fiinge umane care nu atrag atenfia sociala si cfrora nimeni nu le di importanta. Exist. un univers in mnintea fiecarei finfe umane. Ins& Eu-t nostru, viciat in marketing-ul produselor de firma, nu poate si aprecieze faptul ca produsele sau ,con- strusele* produse de cea mai complex dintre lumi, min- * Cuvént derivat de ta verbul a consarut prin analogie cu nentl produs, derivat de la verbul a produce. 8 lerAUGUSTO CURY tea noastré, sunt cele mai sofisticate si mai importante din ‘marea .piata” a existemtei. Un Eu prost format nu are con- stiinga de sine. E fascinat de vitrinele magazinelor, dar nu si de vitrinele psihicului sau. Nu-gi da seama ca ¢ 0 fiinta umand unicd ce trBieste 0 existent spectaculoasa, in pofida lacrimilor si a esecurilor care ne insofese. Ne aflim in era primitiva a intelegerii mecanismelor de formate si a funciilor vitale ale Eu-lui. Voi cunoasteti fenomenele produse de fenomenul de psiho-adaptare, care prind Eu-t ca intr-o plas? Rareori cineva e de acord si ins din casi fird haind, intr-o zi friguroasé sau fri protector solar, dacé se duce Ia plaja. Dar de ce intram fara protect emofionala in relatiile cu colegii de serviciu sau cu copii nostri? Nimeni, care are o constiinja sindtoasé, n-ar cum- para un produs flrd s& verifice termenul de valabilitate 51 calitatea acestuia. Dar gindurile? Ni le evaludim sau le Lie sam in voia lor? Mul{i nu sti ca cel mai aprig dugman al lor nu s-a aflat niciodata in afara lor, ci poate fi propriul lor Eu, care mu-gi exercita functiile vitale, in special pe cea de admi nistrare a gandurilor. Productia incontrolabila de ganduri uzeaza excesiv creierul. Unii oameni sunt atat de obosifi, c& ‘nu merg, ci igi tardse trupul, Orice initeprindere, oriedt de mica ar fi, are nev de un lider care s& se ingrijeascd de finanye i de calitatea produselor gi proceselor sale, altfel va ajunge la Faliment Dar, orieat de ineredibil ar parea, cea mai important’ din- tre intreprinderi, mintea umana, nu are un director executiv matur, Nu intmplator, o mare parte a oamenilor prezinta 0 serie de simptome psihice si psiho-somatice Génditori strilucigi, precum Socrate, Platon, Aristo- tel, Spinoza, Hegel, Marx, Freud, Jung, Skinner, Piaget, 30__ PASCINANTA CONSTRUICTIE 4 EU-LUL_ Gardner, au utilizat gindul ca materie prima pentru a crea filozofia, procesul de formare a personalitatii, procesul de invdtare pentru a crea stiinjele socio-politice. Dar rareori au avut prilejul sa studieze procesul de constructie de eénduri gi rolurile vitale ale Eu-lui ca administrator psihic. Cu toate acestea, intuitiv, au prelucrat unele dintre aceste funetit tale, si-au eliberat imaginarul gi au construit idei stralucite Dezvaluirea anatomiei si fiziologiei* Eu-lui e ex- trem de importanta pentru a putea sa fim pSringi mai buni, educatori ce formeaza oameni care gandese, specialisti mai eficienti, cercetitori mai creativi. Ne vom potenta capaci- tatile gi vom avea mai multe sanse sé ne reciclam istoria proptiei viesi: 1. Vor fi mai putin zei si mai mult oameni gi, ca atare, mai constienti de imperfectiunile si limitele noastre 2. Vom simti mai putin nevoia de a iesi in evident’ la nivel social si mai mult nevoia de a contempla lucrurile miei Vom fi mai putin asaltati de nevoia patologies de putere si mai cupringi de placerea de a le fi de folos celortalt 4. Vom judeca mai putin, vom imbratisa mai mult si vom Kfucia mult mai mult 3. Vom cere mai putin de la ceilalti si vom fi mai to- leranti. Vom cere mai putin de la noi ingine, fArd s& pierdem eficienta si vom fi mai romantici cu noi. 6. Vom fi mai lexibili si mai putin radicali 7. Ne vom claustra mai putin si vom vorbi mai mult despre noi si despre visele noostr, fia tama de a fi taxati ca nebuni, nesnatosi sau debili 3AUGUSTO CURY 8. Vom fi mai putin victime ale angoaselor, ale fobii- lor si nesiguranfei si mai protectori gi promotori ai bucuriei, ai libertatii gi ai incdntarii in fafa vietii. 9. Vom fi mai indrazneti si mai putin sclavi ai frieii de a gresi 10. Vom umbla pe traiectorii ined nestrabatute, vom avea mai multi placere sii ne aventurin, 11. Ne vom elibera mai mult imaginatia si vom con- strui mai multe idei, vom {i mai creativi si mai pro-activi. Vorn dansa valsul existentei, cu mintea dezanchilozati, 12. Vom gandi mai mult ca specie gi ca omenire, mai usin ca grup social si inca si mai putin ca individ. PARADOXURI ALE UNULEU IMATUR Ambientalisti care nu admit niciun reziduu in medial nconjurdtor, pot viola mediul inconjurdtor al mingilor lor si convietui cu poluarea datd de gandurile angoasante gi emo- tiife devastatoare. {deri religiosi cumpatafi, senini, obisnu- iti sf se ingrijeascd de ceilalfi, pot s4 se plaseze pe ultimul loc in programul lor, si devin magini de activitate sau si fie victime ale deceptiilor celor mai apropiati si si athiveze ferestre killer putemice, care fi vor incarcera. Psihiatristrd- Juciti eficienti in teatarea paciemilor lor, pot sA nu fic la fel de eficienti in administrarea propriilor ganduri, in protejarea emotionalitati lor gi in gestionarea focarelor lor de stres. Aceste paradoxuri au facut intotdeauna parte din Eu-l nostra prost structurat, dar, din fericire, Eu-l poate si tre- buic si-si recicleze ranile gi sd rescrie ferestrele memo in orice perioada. Urmeaza sa studiem acest subiect. Anti- cipez, spunind doar ca nimeni nu e obligat sau condamnat 2FASCINANTA CONSTRUCTIE A EUMLt ‘i conviequiascd cu conflictele sale, cu fobiile, cu irmpulsi- vitates, anxietatea, starea depresiva, pesimismul, comporta- mentul auto-punitiv. Dar, penteu asta, Eu-l teebuie s& capete ‘musculatura, 58 inceteze s& mai fie inert. pasiv, fragil, con- ‘ormist. Cum € musculatura Eu-lui vostru? Daca Eu-1 nu se structureaza si nu-gi dezvolta unele inte capacitatile lui fundamentale, e posibil sé traiased aceste paradoxuri: 1. E posibil si se imbolnaveasea, chiar dac& procesul de formare a personalitdtii a decurs fara traume im- portante in copilirie si in adolescent 2. Sa fie sclav, chiar dacd trdieste intr-o societate liber’ 3. Sa trdiascd in nefericire, chiar dacd e bogat si poate i cdldtoreasca prin toatd lume: 4,Sa fie fiagil si lipsit de protectie, chiar daca are ‘garda de corp si face tot felul de asigurai: pentra casa, pentru viata, pentru firma. 5. $a blocheze productia de idei si de réspunsuri inte- ligente in mediul socio-profesional, chiar daca are ‘un potential creativ excelent. 6. Sa fie auto-distructiv, chiar daca e bun pentru ceilalti 7. E posibit sa provoace blocaje in psihismmul copiilor si al elevilor sai, chiar daca e un profesor bine in- tenfionat sau un parinte jubitor. 8. E posibil sa-si distruga relayia de dragoste, chiar acd proclama cd gi-a intdlnit partenerul sau parte- nera viefi sale Cand vedem oameni inteligenti in actiune, cum ar fi un medic discutand un diagnostic, un intelectual expundnd un domeniu al cunoasterii, un director conducdnduesi per wonralul, 0 celebritate dnd un interviu, putem avea impresia 3AUGUSTO CURY falsa c sunt buni diriguitori ai psihicului lor, insa Eu- pilot, mu ¢ testat serios sub imperiul aplauzelor sau al su- biectetor logice. ‘Numai dacd-1 vom analiza in fafa pierderitor materiale, a decepfiilor, provocttilor profesionale, a eriticilor, a frustra- rilor conjugale, ii vom putea evalua capacitatea de adminis- trare. $i s-ar putea sd fim deceptionaji de aceasta analizi. Tar daca ne vom cerceta pe noi ingine, vom trece ta acest examen? Vom dovedi un Eu nobil in timpul traversi- rii haosului, care manuieste bine arta reflectiei $i nu pe cea a reactiei agresive? Un Eu imatur vede micimea celorlalfi, insi un Eu inteligent igi vede mai intai propria micime. Un Eu imatur ii intoarce spatele celui care il deceptionesza, un Eu inteligent incearca si-t ingeleagi. Un Eu imatur se infu- rie in fafa criticilor, un Eu inteligent multumeste pentru ele si, daca e posibil, le utilizeazat cu scopul de a se maturiza Un Eu imatur no renunja la convingerile sale, un Eu inteli- gente un vanator de idei noi.CAPITOLUL 4 Memoria genetica, centralé si periferied FFncepand cu acest capitol, vom intra in miezul aces- ei lucriri, in mecanismele de constructie a Eu-lui. Primul dintre ele este memoria. in cea de-a doua carte’, care va completa aceasta lucrare, voi continua si vorbese despre mecanismele de constructie a Eu-tui si voi evidengia diferi- tete sipuri de Ev-ri bolnave sau stresate, cum ar fi Eu-1 anxios, intolerant, disimulator, radical, timid, hipersensibil, pesimist Fiecare dintre mecanismele pe care le vom studia, ati- mnenteaz Eu-l gi dispune de o serie de instrumente capabile stel fac stinitos si inteligent. $i ele contin, in mod evident sau subliminal, o serie de amhuscade sau eapcane eare-I pot imbolndvi gi-i pot diminua capacitatea de a fi autor al pro- yriei sale istorii, Orice avans in incorporarea acestei cunoas- teri poate fi semnificativ pentru viitorul nostru psifto-social. Memoria globalé — atét cea gencticd, cat si cea existen- \iala—constituie matricea de baza pentru formarea Eului, Ea reprezinté sursa marii majoritafi a constructor pe care Eucl si alte fenomene inconstiente le realizeazé in fiecare 2i, in mnediul psihie: cmofi, gandur, imagini mentale, idei, dorinte. ‘Eu+l igi exercita functia de tider asupra psihicului in- copand cn memoria, El 0 poate utiliza cu usuring’ pentru * Eu stresat ~ mecanisme de depagire (n.2.) 8— auciustocury a construi ganduri dupa bunul situ plac, dar nu si pentru a construi emotii. incercati s4 construiti un gand despre ,.Pri- mavara Arabi (miscare a popoarelor arabe care vor sti se libereze de sub jugul dictatorilor sai) sau despre Degertul Sahara. O veti face, probabil, cu ugurinta. Inceseati acum si produceti o emofie deosebit de placuta in acet moment la fel cu primul sarut. Probabit ca nu veti avea prea mare succes. incereati s dafi ordin emofionalitatii voastre, spundnd ca de azi inainte vefi fi linistit,c& nu veli fi deranjati de turbu- entele existenfei. Probabil c& nu veti reusi O persoana pesimista poate sA spuna cA nu-si mai su- porta proasta dispozitie, c@ de azi inainte va fi optimista, contemplativa si plina de veselie. Nu va reusi prea usor, chiar daca ar citi toate caryile de auto-ajutorare din lume $i ar fi un multimilionar care are tocul la picioare. Frazele po- itive sau de efect nu schimba structura Eu-lui, nu formeazi platforme de ferestre care stimuleaza procesul de formare a personalitayii. ‘Crile mele nu sunt de auto-ajutorare, desi unii care nu le-au citit le-ar putea clasifica astfel. Ele se bazeazd pe 0 teorie psihosociala, care democratizeaza accesul ta instrue mentele necesare, pentru ca Buel si-si poatd dezvolta functi- ile sale vitale si si fie administrator al istoriei sale. Nu exist magie care si schimbe psihismul. Emotionalitatea, in spe- cial, e greu de dirijat. Sub acest aspect e democratica. Atit cergetori, cat si cei indestulafi, atét pacienfii depresivi, cat si medicii, au dificultati in ao stabiliza, administra, domina. De ce Eu-l nu reuseste s se manifeste cu eficienta in psihismul uman? Care sunt cauzele lipsei sale de fermitate? To care faze ale procesului formarii sale igi poate incarcera deavoltarca, poate dezvolta defecte structurale, se poate di bilita, imbolnavi? fata céteva teze importante ale psihologici a6FASCINANTA CONSTRUCTIE A EU-LUI___ si psibiatriei. Trebuie sa studiem mecanismele de formare a Eu-lui in amanunt. Un subiect care. din nefericire, chiar in formarea de psihiatri i in scolile de psihologie ¢ foarte pu- {in studiat. Actorii ajutatori (comportamentele noastre) sunt studiati pe primul! plan, iar Eu, regizorul teatrului psihic, ¢ ‘sat pe planul doi. O greseals crasi Cititorii trebuie sa fie atenti, e&ci, chiar cand cred c& vorbese despre 0 chestiune despre care au mai citit in alte crti ale mele, aplicabilitatea a fost directionacd cétre un alt context. Aceste mecanisme sunt atat de surprinzitoare, in- vat trebuie sf le citese frecvent, ca si nu cad sau ca sf cad ‘mai pufin in capeanele pe care le inchid in ele. CELE TREI TIPURI DE MEMORIE Memoria se imparte in trei mari zone: memoria ge- noticd, memoria de uz.continuu sau centrala (MUC) si me- moria existentiala sau periferica (ME). Att MUC, cat si ME sunt memorii existentiale, dobandite prin experientele psihice tite ined din zorii viel intra-uterine. Insé le dife- tenfiez pentru c& MUC, ca memorie de uz continuu, repre- /intd sursa de materii prime pentrua citi, serie, vorbi, gandi, interpreta, fn fine, pentra a realiza activitai intelectuale si cmotionale zilnice si continai. ME, la réndul ei, cuprinde toate miliardele de experiente arhivate de-a lungul istoriei livedrei fiinte umane. Voi folosi o metaford, cea a unui oras, pentru a ex- plica cete trei mari tipuri de memorie gi cum se produce co-existenga gi co-interferenta dintre ele, cum comunied sau danseazi impreund vaisul dezvoltirii personalititii si al for- indrii Buelui in aceast metafora, memoria genetica reprezinta so- Jul oragului (structura fizica a scoarfei cerebrale si metabo- 37i AUGUSTOCURY lismul), Tot ceea ce a fost edificat in centeul orasului va fi MUC, iar imensa periferie, va fi ME. ‘Vom vorbi mai intai despre memoria genetic’, Moste- nita de la paringii nostri biologici, incepand cu unirea sperma- tozoidului cu ovulul, zestrea geneticd este uni pentru fie- care fiinj& umana, att in construcyia biotipului, exprimat prin dimensiuni, forma, greutate, indl\ime, culoarea piel, cat gi in constructia fiziologiei, atat de complexe, exprimatd, printre alte elemente, prin metabolism, hormoni, neuro-transmit3tor! cerebrali (serotonind, adrenalin, noradrenalin’, acetil-colind si aitele), anticorpi, etc. Memoria geneticd e unica si pentru comportament. [n special prin neuro-transmitStorii cerebrali si prin metabolis- mul din interiorul neuronilor, ea genereaza cel putin I mari caractetistici care influenfeazA procesul de formate a perso- nalitétii si, in consecinga, dezvoltarea Eu-lui: 1. niveturi de reactivitate la stimulii stresanti; 2. niveh il i iale; 3. pragul de suportabilitate a suferinteifizice si emo- fionale; 4, pulsapii anxioase; 5, manifestari instinctive: sete, foame, libido, 6. capacitate de inmagazinare ainformatillor pe scoarfa cerebrala; 7. dime; nea zonei care va face parte din ME; 8. dimensiunea zonei care va face parte din MUC; 9. cantitatea si catitatea refelelor inter-neuronale; 10. cantitatea si calitatea conexiunilor dintre ferestrele memoriei, 11. calitatea receptivitstit arhivarii informayiilor de cdtre fenomenul LAM. 38__ FASCINANTA CONSTRUCTIE A EULUL ‘A trecut vremea in care a fi geniu insemna sa ai o memorie excelents, o capacitate de inmagazinare spectacu- loasi. Astizi, orice calculator mediocru are © capacitate mai mare decit acest tip de geniu. A trecut vremea in care, pentru a avea succes profesional era suficienta recitarea gi reproducerea de informatii. $i a trecut si vremea in care, ca sd construiesti o mare poveste de dragoste era suficient $4 {ii dragut si s& aduei flori, Astazi e necesara asimilarea altor abilitati si inmagazinarea lor in MUC i in ME, pentru a avea succes emotional, afectiv, social, profesional, stiingific. Dar mu incape indoiala cA inffuenfa genetica poate fi marcanté. Fiecare dintre caracteristicile genetice cw in- ‘luen}a asupra comportamentului poate genera o reactie in. lant, care va influenta procesul de interpretare si experien- {ele emotionale ale favului, ale pruncului, ale copilului, ale adolescentului si ale adultului, Solul si clima orasului me- moriei, adiea, zestrea genetic’, influenteaza fundamentul, structura, tiparul de siguranta si accesibilitatea caselor gi a cuificiilor care reprezinta informatiile gi experientele arhi- vale in MUC si ME de-a lungul existentei. CENTRUL $I PERIFERTA MEMORIEL ‘in metafora orasului, MUC, sau memoria constientd wv central, reprezintd strézile, bulevardele, magazinele, (armaciile, supermarketurile, locurile de muned, teatrul, pe 1 le freeventeazi in mod rutinicr. MUC reprezinti © mai putin de 1% din intreaga memorie, dar ea este memoria de uz continu, constanté. Dac& locuiti int-un mare, observati cA circulati numai intr-un spatiu re- cisins. O mare parte dintre strdzi, farmacii, magazine mu ee parte din rutina voastra. 39AUGUSTO CURY jin fieeare zi, si eu si voi accesam informatiile din MUC, pentru a rezolva si da raspunsuri sociale, sarcini profesionale, comunicare, localizare tempo-spafiala, operajii matematice uzuale. Pentru a asimita cuvintele din aceasté carte, utilizati © mare parte din informatiile din MUC. Elementele limbii curente se afia in centrul memoriei. Dacé stiti si alta limba, dar nu o vorbiti de ani sau zeci de ani, vefi avea dificultati ina © accesa, pentru cd informariile referitoare la ea s-ou dus spre periferie, spre ME. Cu timpul, exersand limba, veti aduce elementele ei din now in centru, in MUC, si veti vorbi Muent. Toate datele si experientele noi sunt athivate in MUC, ‘prin intermediul, asa cum am vazut, al fenomenutui TAM, Fe- nomenul IAM actioneaza in principal in MUC, in regiunea centrala a scoarfei cerebrale, Prin regiunea centrala infeleg central de utilizar si recuperare a meteriilor prime pentru con- structia de ganduri, simu central anatomic al scoartei cerebrale. (Odatd, un tatd si un fis aveau o relatie deosebit de fru- moasd, Lucrau gi se distrau impreund. Erau doi prieteni ex- ‘traordinari, Tatl, din nefericire, a avut o tumord la pancreas sia murit curand. Fiul a fost deosebit de tulburat. fn fara pierderii, a facut o depresie reactiva. Incet-incet si-a pierdut bucuria de a trai, plicerea de a munci, motivatia creativita- tii, Cu cét devenea mai angoasat de moartea tatdlui, cu atat crea mai multe ferestre cu inalta putere de atractie, care, in consecinté, agregau noi ferestre traumatice. S-a imbolnavit. (Cand m-a cdutat, i-am explicat acest mecanism. Lam vorbit despre temnija ferestrelor dublu P. construita in epi- centrul MUC. Si i-am spus c& Eu-l su trebuia si iasd din pasivitate gi s& fie pro-activ. Trebuia si utilizeze pierderea ‘nu pentru a se mutila, ci pentru a proclama zilnic si conti- ‘uu c& va onora frumoasa relatie pe care o avusese cu tatél 0FASCINANTA CONSTRUCTIE A EU-LUL stu, e&. din dragoste pentru el, avea si fie mai fericit, mai indrdznet gi mai hotérat. $i a invins. Un Eu lucid, care devine autor al propriei istorii, nu-gi vir’ capul sub covorul crizelor sale. EJ isi gestioneaza gan- durile si devine un excelent constructor de ferestre light in centrul memoriei sale. isi creeaz4 propria libertate. PAringii care gi-au pierdut copiii, in loc s& se simtd cei mai neferi- cifi dintre oameni, ar trebui sé onoreze povestea pe care au (vdit-o cu ei. Suferin{a poate fi indescifrabila, chiar si pentru cei mai experimentati psihiatri, ins Bu-] poate rescrie cen- \vul istoriei sale, poate redeveni un visitor, poate construi 0 uridina, chiar gi dupa cea mai aprig iamnd. ME, sau memoria existential’ sau inconstient, sepre~ intd toate intinsele cartiere periferice construite pe scoarta cerebralé ined de la inceputurite viefii, Sunt zone ale incon- stientului sau subconstientului pe care Eu-l si alte fenomene care constiuiesc lanfuri de génduri nu le utilizeaza in mod lreevent, Dar asta nu inseamna, in nici un caz, cd aceste sone nu ne influengeaza. Fobii, stare depresiva, anxietate, reactii impulsive, ne- ana, despre care nu stim de unde vin sau de ce au aps au fost emanate de ME. Singuratatea de la lasarea seri ww de duminica dupi-amiaza, angoasa care se iveste cand se lumineaza de ziud sau bucuria care se iveste fra niciun ‘notiy aparent vin si ele din aceste zone, © persoand pe care n-afi vazut-o niciodaté, dar care ‘v1 se pare familiara, un loc in eare n-ati fost niciodara, dar fre care jurati cal cunoasteti, emana din zonele imense ale ME. Existé mii de personaje si locuri aseminatoare in pe- ‘iferia inconstienta care nu sunt accesate de Eu. Cand fa- \cursiune in aceste zone si aducem de acolo aceste ini, aleatuim compozitii complexe ce par sé identifice “aAUGUSTO CURY persoane si locuri necunoscute. Nu exist nimic superstitios in acest proces, cu toate ca Eu-t are o anume tendinta, o at actie catre superstitie §i cétre supranatural. INMORMANTAREA UNOR OAMENL » VIN SI DRAGI Cine formeazk ME ¢ MUC? Toate experientele acu- ulate de ft, de prune, de copil, de adult, i care mu mai sunt utilizate in mod direct si constant, incet-incet sunt deplasate in MUC in ME, din constient spre zonele izolate, Prieteni bun, dacd nu sunt cultivayi, se duc in cuf’rul din ME, Pen- tru cA trim intr-o societate agitatd, devenim specialisti in a ingropa oameni vii" care ne sunt foarte dragi. Exist fii care-st ingroapa parinjii in memorie. Ap- roape e8 nui viziteazA gi, cand o fac, nu pun niciodata intre- bari despre aventurile si lacrimile lor, [i plaseaza la periferi psihismului lor. Cu toate c& cei mai multi parinti sunt intot- deauna prezen{i, exist’ si parinti despartiti, care-si ingroapa copii. Rareori ii viziteazA gi, cfnd 0 fac, nu piteund in lu- mea lor. Oricat ar parea de incredibil, exista si multi paringi cate, desi locuiesc impreund cu copii lor, fi ingroapa, dar, bineingeles, nu in zonele inconstiente din ME, caci fi vad in ficeate 2i ci in zonele inalte din MUC. impart acecasi casa, dar sunt foarte indepartaji unti de alti. Nu stiu sa planga, 5 se aventureze sau sé viseze impreund in timp ce scriam acest text, fiica mea Claudia, cea ‘mai mic, intotdeauna foarte dragastoas’, a intrat in biroul ‘meu si m-a sdrutat prelung pe obraz. Mi-a intrerupt textul si a zis cd sdrutul ei avea sf ma inspire. Apoi m-a rugat si iau prnzul cu ea, dar eu ma aflam prins intr-un ghem de idei, Tam spus e4 voi merge mai tarziu. Dupa citeva minute, agezatd la masd, mica strigat s8 m3 grbesc, Cand scriu, sunt 2FASCINANTACONSTRUCTIEAEUALU ‘complet concentrat $i absorbit. Am incheiat rapid paragra- {ul gi m-am dus la ea. La urma urmelor, ea e foarte prefioasi pentru mine si stiu ca e foarte usor ca un tat super-ocupat ‘si-gi ingroape copii in molozul activitatiloc lor. Exist cupluri care devin masini de muneit, ingroapa ecea ce niciodats nu si-au imaginat ci aveau si ingroape: po- vestea de iubire. Au promis ca, sinatosi sau bolnavi, bogati saw sixaci, se vor inbi, dar au uitat si promité c& 0 vor face gi in caz de exces de munca. Relatez o serie de accidente petre- cule in cupluri in carten Femet imeligente, relay sindtoase’. ME devine si un cimitir al viselor. Amanam proiecte, witam ceca ce ne emotioneaza i ne motiveaza. Voi pe cine «(i Inmorméntat? Pe cine trebuie si inviati si s4 aduceti ina- ppot in centrul memoriei voastre, in MUC? Ce vise trebuie reanimate? Eu trebuie s4-mi revad istoria. Am lasat pe drum neni dragi, mai ales prieteni, chiar daca n-am vrut nicio- «lola sd-i parasese, Excesul de ocupatii conspira intotdeauna impotviva celor pe care ti tubim mai mult, MECANISME DE INTERACTIUNE Unde sunt ingrijerdrile si placerile pe care le-am wait in pevioada intra-utering? Au fostin MUC, in constient, dar acum « alla in ME, in inconstient. Unde sunt aventurile, temerile, . nazbatiile pruncilor si ale eopiilor din prima copi- S-au deplasat si ele din MUC in ME. Exista un dans tutens sau o deplasare din MUC in ME gi viceversa. Un exemplu. © profesoara a aruneat pe jos Iuerarea nu cley, deoarece gresise toate datele. Ea, insi, a gresit foarte ail Fenomenal Bullying in relajia profesor-elev trage dupa une consecinfe deosebit de grave. din pricina imenselor " Publicata de Editura FOR YOU 3AUGUSTO CURY diferenje de putere. in loc sa-i evidentieze potentialul, in- drazneala de a scric, ca La umilit,« plantat o fereastra killer dublu Pin MUC a acelui elev, Eu-l baiatului a ci {in mod constant atitudinea profesoarei si a arhivat noi feres- tre, formand 0 zona de conflict. Anii aw recut gi niciodat& nu s-a mai simpit relaxat cand era vorba s& dea vn test, In fafa lor, accesa zona killer, aceasta genera un volurn mare de tensiune, care-i stresa cre- ierul, i producea tahicardie gio transpiratie rece gi, mai iu inca, ji bloca accesul la ferestrele care contineau informa ile pe care le invajase. A plains fara s8 verse facrimi, Trebuia si inveje de doud ori mai mult decat cotepii lui, ca si poats avea un randament intelectual minim. A platit un pret foarte mare, Multi ganditori au murit in sistemul seolar. Aurmat cursurile unei facultati gi a obtinut curdnd un post. Aparent nu-gi mai amintea de conflictut sau, dar acesta nea disparut, S-a deplasat din MUC in inconstient. in ME. Fara ca Eu-l sd fie constient, aceasta zona de conflict a ince- put sa interfereze in dinamica procesului de interpretare. A devenit administrator, dar mu stia si conduc oameni, Nu suporta sd fie contrazis $i itotdeauna reactiona intr-un mod disproportionat. criticd avea un impact imens. Nu-si ad ministra impulsivitatea. gi orienta relajiile dup’ binomul lovit-ineasat, Eu-I su reactiona flrd 4 gindeascd, nu avea mobilitate,flexibititate intr-o 2i, a scris un plan de afaceri care nu i-a picut pregedintelui frmei. Desi il aprecia pe administrator, prege- dintele a luat documentul gi, in fata altor administrator, I-a aruncat pe masa si, fird sd fl avut aceasta intengie, hartille au cazut pe podea, Bu-l lui nu s-a interiorizat spre a dez~ volta 0 tacere pro-activa, n-a fost eapabil sd strige in sinea Jui: Abia acum o 4 fac cel mai bun plan de afaceri, Acum 4BASCINANTA CONSTRU ‘THE A EU-LUL ‘os dau ce am mai bun in mine ca sal surprind pe prege- dinte gi pe colegi. Dar n-a adoptat aceasta atitudine ‘A devenit prizonier al trecutului. A detonat Percutorul memoriei sale, care a deschis 2ona de conflict din copilarie, unde se afla atitudinea brutal a profesoarei. A adus eonfiic- tul din ME in central MUC. Simjindu-se umilit, pus in in- (etioritate, sia pierdut autocontrolul. A ridicat glasul i a rnsultat pe presedinte. Ca urmare, si-a pierdut slujba Experientele cu un intens impact dureros, precum pri- varea prelungita de mama sau de tutore, respingerile, abu- utile, umilinta sociala, pot genera ferestre puternice, care structureaza personalitatea, Dar, cum constructia MUC e dinamicd, ele se pot deplasa care periferie, cétre zonele in- constiente (ME), dar nu se despart niciodatd de gazda, afard de cazul in care sunt reeditate. Cunoasteti acele persoane calme, despre care suntem ila s& juram c& nu-si pierd niciodata rabdarea, dar care, house, din pricina tumui stimul stresant, igi pierd controlul si indtatea? Aveau ferestre taumatice in ME. in zone cu ac- es dificil, $i care n-au fost reeditate. Exist parte bund in povestea asta, Exist unele ferestre in ME care nu ne tulbura prea mult, suat solitare, n-au ajuns si formeze zone de contflict + aceea nu rébufirese decat in situa}ii speciale, Din fericire, MLIC are preponderent’ in constructia de ginduri si emofi Isle o protectie mu deplind, dar, fra indoiala, importants, Ferestrele care au format zone de conflict, ,cartiere™ cu Sule de ferestee killer, chiar daca nu sunt recuperate in wi! constient, fumizeazi materie prima pentru proasta dis- pvitie, pentru preocupari rd rost, temeri inexplicabile, ivabilitate, timiditate, obsesii, tulburari sexusle. (© persoana care suferd de Alzheimer igi aminteste sult mai nult din trecut, decat din prezent. De ce? Pentru a5AUGUSTO CURY ca volumut de informapii din ME e mult mai mare decat cel din MUC. Precum si pentru cd aceste informatii au fost ar- hivate in forme multiple in ME gi in diverse zone sau feres- tre de pe scoarta cerebrati, Datele din ME n-au fost sterse cu varsta, erau doar sublimate de accesul usor la MUC. De- generarea cerebrala atinge mai usor ME, dar nu e perceputd, din pricina faptului e@ ¢ foarte extinsa pe scoarfa cerebrald E mai greu sa atingi MUC, deoarcce, asa cum am spus, re- prezinta, poate, mai pufin de 1% din intreaga memorie. Dat, cand atinge Eu-l, aceste devine confuz, dezorientat, pierde parametrii realitatii, constiinta de sine si capacitatea de a-i identifica pe cei din jur Tehnica teairalizarii emoriei poate fi foarte utila. E esemial s& se laude, s& se pund io valoare si s& se teatrali- zeze cu aplauze si gesturi de succes, in cazul unei persoane cu dificultafi de ordin cerebral in a raspunde si reactiona, pentru ca Eu-l siu si formeze, pe cat posibil, ¢ nouk MUC sau sa fie mai eficace in a gési adresele din orasul memo- riei care a suferit cutremurul unei degenerari cerebrale, al unei tumori sau al unui accident vascular. Aceasta tehnicd provoaca fenomenul RAM ca si formeze noi ferestre, recu- pereazi stima de sine ca pilot al psihicului si poate chiar si prevind depresia ZESTREA GENETICA $I FATUL In ce stadiu inceteaza fiinta umana sa fie vietima ex- clusivd a zestrei genetice si incepe sé-gi schiteze poves- tea? Raspunsul ¢ greu de dat. Odata cu fecundarea, daca ‘se conserva toti cromozomii, exista o baza geneticd pentru construitea uni fiinfe umane complete. Insa, din primul t= mestru de dezvoltare embrionara, fiinfa umand, ea fenomen genetic, incepe sd piard’ teren, pentru a deveni un om, ca 6FASCINANTA CONSTRUCTIE AEU-LUL fenomen existential. Fenomenul existential incepe odatd cu conceptia, dar el se accelereaz’ abia la sfarsitul primului tvimestru, cdnd ereienu? rezonabil format e un sol capabil s& primeasca Inregistrari in aceasté perioada de it MUC incepe 88 receptioneze stimuli ¢ veze rapid gi intens experienfele determinate de contractis, peretelui uterin, de vascozitatea lichidului amniotic, de siresul mamei, de giumbuslucurile fetale. Totul e inregistrat wiomat si involuntar, de fenomenul LAM, in memoria cen- traia sau MUC, care ine& nu este memorie constienta, c&ci Ful inea nue format. E un inceput simplu, dar spectaculos. in uterul matem se traiese nenumarate experiente. Tot even ce mu € accesat in MUC se deplaseaza si formeazi ME. and se naste copilul, poate ca are deja mii de ferestre cu snilioane de experiente in cele doua mari memorii existen- fuule, Dar trebuie s8 ne amintim ca factorii genetici, precum ul de suportabilitate a durerii, sensibilitatea gi pulsafiile awitace ale fStutui, interfereaza in modul in care el interpre wad stimulii din uterut matern si ii athiveaza. in copilarie, in tinerete si in viata adult, zestrea ge- Hictied va continua si influenteze constructia de experiente dacs mediul educational stimuleaza functiile complexe inteligentei, daca procesul de formare a personalitaqit e Ws si Ewe bine construit ca administrator al psihicu- ii, zestrea genetica nu va prevala, chiar daca parintii pre- iui tulburai psibiatrice pe fond genetic, No existd condamnare genetic’ in psihiatrie. Aceasta fae convingerea mea. Parinfii cu depresie, obsesie, psi- se. psihopatii, nu-gi condamna copii s& reproducé ace- ‘np storie psihiatrica, cu toate ca le pot influenta dezvolta- fow Fist mai multe mistere intre influenta si determinarea aAUGUSTO CURY geneticd decdt isi imagineaz& fragila noastra psibiatrie si psihologie prevemtiva Cele mai mari gregeli ale psihiatriei si psihologiei cli- nice au constat in a investi mat mult de un sccot in trata- mente, dar prea putin in mecanisme preventive. A astepta ca fiinga umand si se imbolniveasc& pentru ca apoi s-o tratam © scump din punct de vedere financiar gi nedrept din punct de vedere emotional. $i nu se poate vorbi de preventie psi hologica, firi a trece prin mecanismele de formare a Fu-lui ca administrator psihic, examinator al gandurilor, protector al personalititii emojionale, gestionar al fenomenului de psiho-adaptare,filtrator de stimuli stresanti, editor si re-edi tor al ferestrelor memoriei. Preventia, steaua medici tuna plasatd in planul af doilea de medicina psihologiea, Cu ‘multi smerenie, afirm ca in toate textele mele, inclusiv in romanele mele, fac un efort intens pentru a produce instru ‘mente preventive. Chiar si cdnd abordez conflicte intre pro- fesori si elevi, criza din formarea de oameni care gindese, formarea de psihopafi, caut sé furnizez instrumente preven- tive, Ceea ce ma motiveaza nu e faima, care c primitiva, fragila gi volatila, ci doringa de a contribui edt de putin la binele omeniti Sunt foarte fericit cand vad frecventele mesaje pe cate le primesc de la oameni care gi-au reciclat contfictele, care se aflau in pragul sinuciderii sau incercaserd deja dife- rite acte sinucigase si au invalat sa-si structureze Eu-l ca administrator al psihicului lor. Cartile nu trebuie s4 inioe: asc niciodata procesul psihoterapeutic si psihiattic, atunei ‘cind avestea sunt necesare, Dar ¢ fascinant si descoperim ci Eu-I poate si trebuie sf foloseascé diferite instrumente, 8FASCINANTA CONSTRUCTIE A EULUL pentru a inceta sa mai fie victima gi sB se structureze ca pro- tagonist al istoriei sale. EDUCATIA INCEPE iN UTERUL MATERN Ori de cate ori un fit sau un prune iraieste 0 experi- ent existential’, precum atingerea palatului cu degetele gi plicerea oral, fenomenul IAM formenzi o noud fereastr ju extinde una aniertoara. Imagina{i-va un tata care tocmai s-a ciondanit cu ma- ma gravida. Brusc, uterul matem se contracta. Copitul va suferi un impact. E posibil sa simta un disconfort prin intre~ vuperea brusca a plicerit cauzata de contractia musculaturii tuerine sau de 0 desedrcare de metaboliti stresanfi, care au wvaversat bariera placentaré, Educatorii trebuie si fie constienji de faptul ca edue catia nu incepe in uterul familial sau in cel scolar, ei in ute- rul mate. Mama, cu deosebire, trebuie si fie constientd ca licbuie sf pregateased un mediu sindtos si stabil in timpul gravidititii, pentru ca fenomenul [AM al pruncului sf for neze un grup de ferestre in MUC, care sd fie suport pentru «) emofionalitate calmé, senind, fra mari pulsatii anxioase. Voi enumera 12 atitudini pedagogice ale mamelor, cate pot contribui la dezvoltarea sinftoasa a fatului si care w vor reflecta in dezvoltarca copilului dupa nastere: 1. Sa se hraneasedt bine. 2. Sa doarma bine, cel putin opt ore. 3. Sd nu fumeze, sd nu consume bauturi alcootice sea vi foloseasca alte droguri psihatrope 4. Sa se fereasca de smulti stresangi, Mama n-ar trebui 4 intre in dispute, certuri familiale, confruntari sociale. Ar liebai si evite la maximum centile si discutile cu pestenerul. awAUGUSTO CURY 5. Sd mangate jrecvent buria, ca si cum ar mangiita copilul in formare 6 Sai came in fiecare zi pentru copil. Placerea si li- nigtea interioaré a mamei se transmit copilulut sub diferite forme, de la presiunea fichidului amniotic gi contractia pere- telui utetin, pind la substantele care traverseaza bariera pla- centara. Mama ar trebui si continue sf cdnte pentru prunc si dupa nastere, de-a lungul anilor. Muzica dezaccelereaza agitatia mentala, A-i invafa pe copii s8 cdnte si sf se bucure de universul artelor poate fi foarte important pentru forma- rea unui Eu calm. 7 Sa vorbeased frecvent cu pruncul. Chiar dac’ pruncul nu infelege mesajul intelectual, el va simi mesajul emotional al mamei, Dup nagtere, mama, ca si tatal sau alti ocrotitori, ar tebui s8 construiasea un program de dialog freevent. Dar, din nefericire, multi parinti vorbesc cu copiii cénd acestia inca ru stiu sd vorbeasca. iar dupa ce invata. parintii tac. Dialogul deschis reprezinta o excelenta materie-prima pentru formar de fereste si punti sindtoase, in procesul de relafionare. 8 Sa se plimbe prin parcuri, si cultive plante, sa simtd parfumul florilor $i sa contemple frumosul. E.esential ca, in timpul graviditagii, mama s& aiba activitayi care sd-i stimuleze emotionalitatea $i sii linigteasca agitatia, Parintii sau ocrotitorii ar trebui siei stimuleze pe copii si pe prea- dolescemti, s4 descopere placerea in lucrurile miei. in felut acesta, fenomenul IAM va forma in MUC platforme de fe- restre light, care se pot deplasa spre ME. Rezultatul acestui proces const intro alimentare spontana a bunei dispozitii, a capaciratii de a se bucura, de ase multumi, de a se satisface. Nu uitagi niciodaté c@ un Eu bogat nue cel care are multe bunuri materiale, ci cel care _iseste o bucurie remarcabila in aspectele minore ale vietFASCINANTA CONSTRUCHIE A EU-LUL 9. Sa deseneze, sé picteze, sé se intdélneasca cu prie- feni, sd povesteasca, sd facd activitdfi ludice gi linistitoare care induc introspectia. E esentiat ca, in timpul graviditatii, mamele sa facd activitati care stimuleaza arta de a observa, nteriorizarea, relaxarea, imaginatia si gandirea abstracta. Incepand din al doilea sau al treilea an de via\8, copiit ar ebui sé-gi antreneze emotionatitatea si cu aveste exerciti 10. Sa fad planuri pentru copil si sit consiruiased vise sdndtoaye, Mama trebuie sa fac planuri pentru copil,

S-ar putea să vă placă și

• Nicolai Lilin - Educatie Siberiana #1.0 5

  

  Document249 pagini

  Nicolai Lilin - Educatie Siberiana #1.0 5

  Andu

  100% (1)
• Donald Clifton - Descopera-Ti Punctele Forte

  

  Document212 pagini

  Donald Clifton - Descopera-Ti Punctele Forte

  Gioni Popa-Roman

  Încă nu există evaluări
• Viata in Salbaticie PDF

  

  Document14 pagini

  Viata in Salbaticie PDF

  Gioni Popa-Roman

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• 23 Purinul de Urzica Co Tei Color PDF

  

  Document125 pagini

  23 Purinul de Urzica Co Tei Color PDF

  Anamaria Suciu

  100% (2)
• A Face Pe Prostul PDF

  

  Document642 pagini

  A Face Pe Prostul PDF

  Gioni Popa-Roman

  100% (1)
• Ayurveda Stiinta Autovindecarii

  

  Document162 pagini

  Ayurveda Stiinta Autovindecarii

  Catalin Munteanu

  Încă nu există evaluări
• Cehov - Opere Complete, Vol.08 (Definitiva)

  

  Document466 pagini

  Cehov - Opere Complete, Vol.08 (Definitiva)

  kesarionis

  78% (9)
• Cehov - Opere Complete, Vol.05 PDF

  

  Document527 pagini

  Cehov - Opere Complete, Vol.05 PDF

  Gioni Popa-Roman

  100% (1)
• Cehov - Opere Complete, Vol.06 PDF

  

  Document547 pagini

  Cehov - Opere Complete, Vol.06 PDF

  Gioni Popa-Roman

  100% (4)
• Cehov - Opere Complete, Vol.02 (Definitiva)

  

  Document433 pagini

  Cehov - Opere Complete, Vol.02 (Definitiva)

  Radu Cernahoschi

  100% (1)