Rolul societății civile în protejarea mediului

CUPRINS

Pag.
Introducere .............................................................................................................3

CAPITOLUL 1
Rolul societății civile în protejarea mediului

1. Societatea civilă – considerații generale...........................................................4

1.1. Ce este societatea civilă ....................................................................................4
1.2. Elemente definitorii ale organizaţiilor societăţii civile .....................................6
1.3. Rolul societății civile ........................................................................................7

2. Protecția mediului ..............................................................................................10

2.1. Măsuri de reducere a poluării apei ....................................................................10
2.2. Măsuri de reducere a poluării aerului ...............................................................11
2.3. Măsuri de reducere a poluării solului ...............................................................12

CAPITOLUL 2
Greenpeace România

1. Istoric Greenpeace................................................................................................13
2. Campanii ..............................................................................................................16

Concluzii .................................................................................................................19
Bibliografie .............................................................................................................20
Introducere

Societatea civilă are dreptul şi datoria de a influenţa deciziile politice, economice sau
de interes public și acționează ca un mecanism reglator pentru societățile democratice.

Reacţiile societăţii civile faţă de politicile administrative sau economice care vin în
contradicţie cu interesele sale sunt variate, de la campanii de presă până la mesaje de protest.
Astfel de acţiuni sunt dificil de organizat şi au adesea impact pe termen scurt și de aceea este
necesară apariţia unor structuri paralele cu cele ale statului, cum ar fi organizațiile non-
guvernamentale, sindicatele, patronatele etc. care să monitorizeze activitatea instituţiilor
statului şi modul de soluţionare a revendicărilor. Aceste structuri trebuie să menţină o
presiune constantă asupra factorilor de decizie și să colaboreze cu structurile implicate în
administrarea societăţii, pentru a găsi soluţiile potrivite şi a ameliora continuu calitatea vieții.

Societatea civilă trebuie să se implice într-o gamă largă de probleme, cum ar fi

guvernarea unei ţări, relaţiile internaţionale, dezvoltarea economică sau protejarea mediului
înconjurător.

2
 I Rolul societății civile în protejarea mediului

1. Societatea civilă – considerații generale

Societatea modernă se structurează prin trei componente:

✓ componenta economică;
✓ componenta politică (instituţiile fundamentale ale statului);
✓ componenta societăţii civile, sectorul non-profit, care legitimează sau
amendează celelate două componente.

1.1. Ce este societatea civilă

Societatea civilă este o noţiune care descrie forme asociative de tip apolitic şi care nu
sunt părţi ale unei instituţii fundamentale a statului sau ale sectorului de afaceri. "Astfel,
organizaţiile neguvenamentale - asociaţii sau fundaţii, sindicatele, uniunile patronale sunt
actori ai societăţii civile, care intervin pe lânga factorii de decizie, pe lânga instituţiile statului
de drept pentru a le influenţa, în sensul apărării drepturilor şi intereselor grupurilor de
cetăţeni pe care îi reprezintă"1

Există diferite definiţii ale conceptului de "societate civilă". În limbajul comun, sensul
atribuit este adesea unul reducţionist, mulţi oameni înţelegând prin "societate civilă"
organizaţiile nonguvernamentale.

Societatea civilă:

• este „ansamblul raporturilor interindividuale, a structurilor familiale, sociale,

economice, culturale, religioase, care se dezvoltă în societatea dată, în afara cadrului şi
intervenţiei statului”2.
• reprezintă acel ansamblu de instituţii neguvernamentale diverse, suficient de
puternice pentru a contrabalansa statul şi care, fără a-l împiedica să-şi îndeplinească rolul de
menţinere a păcii şi de a judeca imparţial cu privire la interesele majore, este totuşi capabil
să-l împiedice să domine şi să atomizeze restul societăţii”3.

1
http://www.fndc.ro/comunitate/societatea_civila.html, 28.04.2015, 18:23
2
Cf. Marc Chevrier, Une grand oubliée: société civile, Agora, vol 6, nr.4, iulie-august 1999.
3
Gellner, Ernest, Condiţiile libertăţii. Societatea civilă şi rivalii săi, Editura Polirom , Iaşi, 1998, p. 20.

3
 • reprezintă tot ceea ce, în sânul naţiunii, dar în afara administraţiei şi a puterii
politice, contribuie la funcţionarea globală a societăţii, de la întreprinderi mari sau mici, până
la cea mai mică asociaţie ce adună la o activitate comună persoane având aceleaşi gusturi sau
dorinţă.
• poate fi văzută ca un spaţiu sau o arenă politică, unde asociaţii voluntare caută,
în afara partidelor politice, să determine regulile, formale şi informale, ce guvernează un
aspect sau altul al vieţii sociale.
• prin organizaţiile sale, este expresia speranţei cetăţenilor „de a fi ascultaţi”
atunci când se iau decizii semnificative pentru ei şi în numele lor.4
• reprezintă forma prin care oamenii pot atenua sentimentul de insecuritate
crescută datorită consolidării instituţiilor statului, care, din dorinţa de a asigura condiţiile
organizării şi desfăşurării legale a vieţii şi activităţii sociale, economice, culturale etc.,
întăresc măsurile de control şi supraveghere a populaţiei şi a organizaţiilor de orice natură.

Societatea civilă este cel mai simplu termen pentru a descrie un întreg sistem de
structuri, care implică cetăţeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizaţie
neguvernamentală, într-un sindicat sau într-o organizaţie patronală. Oricare dintre aceste
organizaţii este formată din cetăţeni, asociaţi benevol sub diferite forme, care au aceleaşi
interese şi care îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra
drepturile şi interesele personale.

Exemple de instituţii ale societăţii civile:

▪ organizaţii nonguvernamentale (ong-uri);

▪ organizaţii comunitare (community-based organizations);
▪ asociaţii profesionale;
▪ organizaţii politice;
▪ cluburi civice;
▪ sindicate;
▪ organizaţii filantropice;
▪ cluburi sociale şi sportive;
▪ instituţii culturale;
▪ organizaţii religioase;
4
Mureșan M., Duțu P., Societatea civilă- actor nonstatal major, Ed. Universității Naționale de Apărare Carol I,
București, 2006, p.18

4
 ▪ mişcări ecologiste;
▪ media.

Societatea civilă descrie un întreg sistem de structuri, care permit cetăţenilor noi roluri
şi relaţii sociale, prin diferite modalităţi de participare la viaţa publică.

1.2. Elemente definitorii ale organizaţiilor societăţii civile

Sectorul organizaţiilor societăţii civile (OSC) a fost adesea descris ca un domeniu

extrem de divers, eterogen şi care regrupează organizaţii ale căror obiective, structură şi
motivaţii variază considerabil.
Prin urmare, nu este uşor să se găsească o definiţie comună a expresiei OSC. Totuşi,
grupul lexical OSC poate fi folosit pentru a descrie o gamă de organizaţii care au în comun
caracteristicile următoare:
• OSC nu sunt create pentru a realiza profituri personale,
• OSC sunt benevole,
• OSC se disting de grupurile informale sau constituite ad-hoc printr-un anumit
grad de existenţă formală sau instituţională,
• OSC sunt independente, în special de guverne şi de puterile publice în general,
ca şi de partidele politice sau de organizaţiile comerciale,
• OSC sunt dezinteresate în ceea ce priveşte obiectivele lor şi valorile pe care le
apără.
Scopul lor este să ia parte activ la viaţa publică, în general, pe chestiuni şi probleme
legate de interesul general al populaţiei, al anumitor grupuri sociale sau ale societăţii în
ansamblu.
Ele nu apără interesele comerciale sau profesionale ale membrilor săi. Deşi aceste
caracteristici comune pot servi pentru definirea conceptului de OSC, se cuvine amintit că
mărimea şi câmpul lor de activitate pot varia considerabil. Unele asemenea organizaţii se
compun dintr-un număr limitat de persoane, în timp ce altele pot număra mii de simpatizanţi
şi sute de membri.
În plan funcţional, OSC-urile pot avea în esenţă activităţi operaţionale sau de apărare
a anumitor interese. OSC operaţionale contribuie la furnizarea de servicii în materie de
securitate socială, în timp ce primul obiectiv al OSC care apără anumite interese este de a

5
influenţa politica puterilor publice şi opinia publică, în general. Într-o modalitate mai
generală, sindicatele şi organizaţiile profesionale se pot considera ca făcând parte din OSC.5
Societatea civilă nu este decât o noţiune globală politică ce cuprinde toate
organizaţiile de la asociaţii, fundaţii, ligi, sindicate şi până la organizaţii nonguvernamentale
ce acţionează în acest cadru.
Caracteristici ale organizaţiilor societăţii civile:
a) organizaţiile societăţii civile sunt asociaţii de ordin juridic, în care cetăţenii se
strâng voluntar şi potrivit propriilor interese.
b) întrucât membrii acestor organizaţii deliberează şi îşi realizează în comun
obiectivele şi sarcinile stipulate prin statutele de asociere, acestea pot dispune de o înaltă
competenţă specializată.
c) sunt o structură instituţionalizată independentă de stat şi de instituţiile
acestuia, inclusiv de partidele politice și:
• se înfiinţează din iniţiativa cetăţenilor pe baza unei convenţii de constituire de
drept privat şi/sau internaţional;
• au obiective şi sarcini strâns corelate cu natura lor;
• posedă o structură minimă instituţională şi democratică;
• deţin un sediu propriu în statul în care s-au înfiinţat; au activitate pe plan local,
naţional, regional şi/sau internaţional;
• obiectivele lor nu vizeaz ă scopuri lucrative.
d) se disting de celelalte organizaţii ce nu aparţin spaţiului ocupat de societatea
civilă, cum ar fi:
• partidele politice şi alianţele lor;
• adunările spirituale şi religioase;
• asociaţii ce acţionează în scopuri pur ştiinţifice sau juridice cum sunt
International Law Association (ILA)sau Institute of International Law (IDI).

1.3. Rolul societății civile

În principal, organizaţiile societăţii civile îşi propun6:

5
Mureșan M., Duțu P., Op. Cit., p. 26
6
Loïc Blondiaux, L’idée de démocratie participative: enjeux, impenses et questions recurrentes, http:// www.chaire-
mcd.ca

6
 • să formeze şi să educe cetăţenii în direcţia participării active şi a implicării
voluntare şi responsabile în elaborarea politicilor referitoare la dezvoltarea localităţii lor;
• să-i înveţe şi să le formeze deprinderea de a fi interesaţi de tot ceea ce întâmplă
sau urmează să se întâmple în comunitatea lor şi care îi poate afecta pe termen scurt, mediu sau
lung;
• să-i deprindă cu democraţia participativă, adică să-i facă să se angajeze voluntar,
conştient şi responsabil în organizarea şi derularea oricăror proiecte referitoare la aspecte ale
vieţii şi activităţii membrilor comunităţii locale, dar şi a ţării;
• învăţarea regulilor democraţiei participative la nivel local.

Societatea civilă are un important rol în supravegherea și conservarea ariilor protejate

dar și prin influențarea Politicilor Publice, folosind diverse metode și mijloace, în majoritate
accesibile publicului larg.7

Principalele roluri ale societății civile în protejarea mediului sunt:

1. MONITORIZAREA

Monitorizarea efectuată de organisme guvernamentale se face la nivel mondial,

național, regional, local, pentru toți factorii de mediu. Pentru o astfel de abordare, costurile
sunt ridicate necesitând echipamente speciale și personal cu pregătire în domeniu.
Monitorizarea pe care o pot realiza Organizațiile Neguvernamentale, fără a folosi
echipamente speciale constă în:

✓ Monitorizarea apei (râuri, lacuri) – observații vizuale pentru identificarea sursei de

poluare, evaluarea cantitătii și tipurilor de deșeuri;
✓ Monitorizarea biodiversității (floră și faună) – observații vizuale pentru identificarea
cauzelor și speciilor periclitate, evaluarea suprafețelor degradate (ex. nr. hectare de
pădure).
✓ Monitorizarea ariilor protejate – observații vizuale pentru identificarea sursei de
poluare/degradare (turism, braconaj, tăierea abuzivă a pădurii, degradarea peșterilor,
pășunatul excesiv), impactul asupra rezevației/speciei, măsuri de reducere a poluarii –
degradării.

7
http://www.fndc.ro/comunitate/societatea_civila.html

7
 2. INFORMAREA

Informațiile sunt vitale în acțiunile întreprinse de organizații, dar la fel de important

este ca informațiile să fie făcute publice pentru a câștiga sprijinul unui număr cât mai mare de
suporteri.

✓ Baze de date – ce conțin date despre arii protejate, specii de plante și animale, surse de
poluare, permițând vizualizarea evoluției în timp și prognoza calității mediului;
✓ Ziare, pliante, afișe, cărți;
✓ Diapozitive, filme, fotografii, panouri informative;
✓ Mass-media poate disemina informațiile pe scară largă însă poate avea și un rol negativ;
✓ Centrele de informare reprezintă o modalitate eficientă de informare a publicului atât în
localități cât și în interiorul ariilor protejate, problema majoră în momentul de față fiind
costurile relativ ridicate pentru funcționarea de astfel de centre.

3. EDUCAREA

Acțiunile educative se pot desfășura în diverse forme pentru diferite grupuri de

beneficiari:

✓ Acțiuni educative în interiorul ariilor protejate (vizite de documentare, acțiuni de

ecologizare);
✓ Acțiuni educative în exteriorul ariilor protejate (distribuirea de pliante, afișe, cărți,
organizarea de expoziții, simpozioane, cursuri de instruire).

Beneficiarii acțiunilor de educație pot fi:

• Personalul structurilor administrative (primării, silvicultori, instituții publice

descentralizate);
• Școli, licee, universități;
• Localnici;
• Alții: organizații de pescari și vânători, biserica, industria, firme.

Important în momentul demarării unei campanii de educație este să se identifice

necesitățile locale și să se stabilească ținte clare pentru generarea conștientizării/pentru
obținerea de rezultate.

8
 2. Protecția mediului

SURSE DE POLUARE:

• sursele naturale: seceta, înghețul, furtunile, focul, dăunătorii;

• surse antropice de poluare: depunerile de acid (ploi acide), acidifierea solului,
oxizi de sulf, oxizi de azot, ozonul atmosferic, amoniacul, pesticidele administrate excesiv;
• surse antropice de degradare: tăieri rase pe suprafețe mari, lucrări
hidroenergetice.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

• Sursele naturale conduc la distrugerea stratului vegetal, inclusiv a humusului

(focul,furtunile); uscarea copacilor (secetă, dăunători).
• Sursele antropice de poluare acționează direct asupra frunzelor și indirect
asupra solului determinând degradarea pădurilor pe mari suprafețe.
• Surse antropice de degradare au ca rezultat dezgolirea solului și apariția
proceselor de torențialitate, eroziunea accentuată, dereglarea regimului climatic care
favorizează fenomenul de aridizare a versanților; sunt distruse plantele, dispar animalele și
poate influența chiar deplasarea unor comunități mici de oameni.

Apa, aerul și solul, constituienți ai biosferei sunt cunoscuți sub denumirea de factori
de mediu. În fiecare din aceștia se dezvoltă o fauna și o floră specific căreia, pentru a
supraviețui, trebuie să i se asigure un mediu ambiant cât mai curat.

2.1. Măsuri de reducere a poluării apei

A. Măsuri de reducere a poluării apei de suprafață

Epurarea apelor uzate menajere se realizeaza prin trei procedee: epurarea mecanică,
mecano-chimică, biologică, fiind folosite în stațiile de epurare a localităților cu canalizare.

• Epurarea mecanică constp în trecerea apei prin grătare, site, deznisipatoare

având rolul de a reține: frunze, cârpe, ambalaje, lemne, plastice, nisipul, suspensiile.

9
 • Epurarea mecano – chimică se face dupa epurarea mecanică și constă în
prepararea apei cu sulfat de aluminiu necesar măririi eficienței de decantare.
• Epurarea biologica constă în trecerea apei prin filtre biologice și bazine de
nămol activ urmate de decantoare.
• Filtrele biologice sunt bazine umplute cu material filtrant (piatră spartă, cocs,
caramidă), care datorită membranei biologice și cu un aport de oxigen conduce la o epurare
eficientă.
• Bazinele de nămol activ sunt bazine prin care apa primește un aport
suplimentar de oxigen și au o viteză de curgere foarte mică formând ,,nămolul activ” cu rol
de epurare/degradare a substanței organice.
• Fosele septice sunt bazine care asigură decantarea primară și stopează
ajungerea apei în emisar. Sunt folosite pentru gospodarii izolate, cabane.

B. Măsuri de reducere a poluării apei subterane:

• în cazul poluării la mică adâncime se excavează terenul până la nivelul apei

după care se pompează poluantul la exterior;
• în cazul poluării la adâncime mare se executa foraje aval de sursă de poluare și
se pompează la exterior poluantul;
• în cazul poluării unor drenaje subterane de natură carstică se
impermeabilizează /obturează locul în care poluatorul pătrunde în subterane. Dacă canalele
(galeriile naturale) drenului sunt accesibile omului se poate interveni și în subteran prin
colectarea directă a deșeurilor și suspensiilor rămase netransportate de apă.
Criterii de performanță8:
• Supravegherea procesului de epurare mecanică a apelor uzate
• Supravegherea procesului de epurare chimică a apelor uzate
• Supravegherea procesului de epurare biologică a apelor uzate
• Urmărirea aplicării legislației in vigoare privind protecția apelor

2.2. Măsuri de reducere a poluării aerului

8
Munteanu C., Dumitrascu M., Ecologie și protecția calității mediului, Ed. Balneară, București, 2011 p.16

10
 Aerul atmosferic este un factor de mediu greu de controlat, deoarece poluanții, odată
ajunși în atmosferă se dispersează rapid și nu mai pot fi captați pentru a fi epurați.
Principalele activități care poluează aerul sunt: industria, producția de energie, agricultura,
transportul, la care se adaugă dezastrele: incendiile de pădure pe mari suprafețe.

MĂSURI:
• Catalizatorul Catalitic reduce efectul negativ al ozonului atmosferic,
compușilor organici volatili, oxidului carbonic, oxizii de azot.
• Combustibili alternativi (metanol, etanol, gazul natural).
• Scuberul este o instalație care colectează emisiile convertindu-le în acid
sulfuric în urma trecerii gazului printr-un recipient unde sunt pulverizate particule mici de
apă sau de lapte de var.
• Turnurile de stripare reduc nocivitatea amoniacului care apare în procesul de
producție al acestuia.
• Filtrele electrostatice sunt eficiente în cazul pulberilor sedimentabile în
suspensie provenite din fabrici de ciment, termocentrale, fabricile de acid sulfuric. Filtrul
consta în trecerea gazului solid (praf, pulbere, fum) printr-un recipient în care se creează un
câmp electrostatic, cu capacitatea de epurare a emisiei și recuperării solidului dispersat.
Criterii de performanță:
• Identificarea metodelor şi mijloacelor de purificare a aerului
• Supravegherea metodelor de reținere a suspensiilor solide din gazele de ardere
• Supravegherea procedeelor de reducere a oxizilor de azot din gazele de ardere
• Supravegherea metodelor pentru desulfurarea gazelor de ardere
• Urmărirea aplicării legislației în vigoare privind protecția atmosferei.

2.3. Măsuri de reducere a poluării solului

Solul este locul unde se intalnesc toti poluantii, pulberile din aer, gazele toxice
transformate de ploaie in atmosfera, astfel ca solul este cel mai expus efectelor negative ale
acestor substante.9 Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu‐i spre
adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile
solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

9
Munteanu C., Dumitrascu M., p. 14

11
 Solul poate fi poluat :
▪ direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din
îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole
▪ indirect, prin depunerea agenților poluanti ejectați inițial în atmosferă, apa
ploilor contaminate cu agenti poluanți "spălați" din atmosfera contaminată, transportul
agenților poluanți de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
MĂSURI:
• Împăduririle și exploatarea rațională combat eroziunea solului șidezertificarea.
• Sisteme de desecare – drenaj și irigații de spălare previn saraturile.
• Depozite de reziduri controlate (haldele) sunt locuri special amenajate, pe
suprafețe orizontale având straturi succesive de reziduri și pământ, cu radier impermeabil,
sistem de colectare a apei pluviale și statie de epurare, împrejmuire.
• Tratarea chimică a solului folosind instalații speciale, prin excavarea solului
poluat/ degradat.
• Cărbunele activ incorporat în sol sau administrarea de adjuvanți, reduc efectul
negativ al pesticidelor.
Criterii de performanță:
• Identificarea distrugerilor provocate de ape şi vânt şi a celorbiochimice.
• Supravegherea măsurilor de prevenire a poluării solului.
• Urmărirea aplicării legislației in vigoare privind protecția solului, asubsolului
şi a ecosistemelor terestre .
• Urmărirea aplicării legislației în vigoare privind regimul îngrăşămintelor
chimice şi al pesticidelor;

II. Greenpeace România

1. Istoria Greenpeace
În 1971, motivaţi de viziunea lor despre o lume verde şi paşnică, un mic grup de
activişti a plecat din Vancouver, Canada şi a navigat cu o barcă de pescuit spre Amchitka,
unde guvernul american realiza teste nucleare subterane. Aceşti activişti, fondatorii
Greenpeace, au dovedit că părerea unui grup de indivizi contează mult şi poate aduce o
schimbare.

12
 Misiunea lor a fost să fie martorii testărilor nucleare subterane americane din
Amchitka, o insulă mică în vestul coastei peninsulei Alaska, una dintre cele mai active zone
din punct de vedere seismic. Amchitka era refugiul a 3.000 de lutri marini, specie pe cale de
dispariţie. De asemenea, insula mai adăpostea şi alte specii, printre care vulturi pleşuvi şi
şoimi călători.

Deşi vechea barcă de pescuit, Phyllis Cormack, a fost interceptată înainte de a ajunge
în Amchitka, călătoria a generat un val de interes din partea publicului. SUA au detonat
bomba, dar vocea raţiunii s-a făcut auzită. Testele nucleare în Amchitka au fost încheiate în
acelaşi an, iar insula a fost declarată mai târziu sanctuar al păsărilor.

Cu sediul principal în Amsterdam, Olanda, Greenpeace are peste 2,8 milioane de

susţinători în toată lumea şi birouri în 41 de ţãri.

Această tradiţie, de a fi "martor" la evenimente într-un mod non-violent, continuă şi

astăzi, iar navele Greenpeace sunt o parte importantă a campaniilor organizaţiei. Mesajul care
apare pe unul dintre cele mai lungi bannere realizate de Greenpeace rezumă foarte bine
această legendă: „Doar când ultimul copac a fost tăiat, ultimul râu a fost otrăvit şi
ultimul peşte prins, ne vom da seama că nu putem mânca bani".

Din anul 2007, Greenpeace este prezentă şi în România. Pentru a-şi păstra
independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne sau companii, ci se bazează doar
pe contribuţii de la persoane fizice, milioane de susţinători din toată lumea.

În România, organizația Greenpeace derulează următoarele campanii:

✓ Schimbări climatice,
✓ Protecția Pădurilor,
✓ Energie nucleară,
✓ Mări și Oceane,
✓ Agricultură sustenabilă,
✓ Substanțe toxice,
✓ Roșia Montană,
✓ Gazele de șist.

13
 Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace Europa Centrală și de Est,
regiune coordonată de Greenpeace Austria. De aici provin și majoritatea fondurilor destinate
activității din România, care se axează, în consecință, pe campaniile internaționale, și mai
puțin pe probleme locale.

În România, Greenpeace primește fonduri prin sistemul de donații on-line, pe

www.greenpeace.ro, din redirecționarea a 2% din impozitul pe venit și din achiziționarea de
produse din Greenpeace Shop.

Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă care foloseşte confruntarea

creativă, non-violentă pentru a expune probleme de mediu globale şi pentru a forţa adoptarea
unor soluţii care sunt esenţiale pentru un viitor verde şi paşnic.

Scopul Greenpeace este de a asigura capacitatea planetei Pământ de a perpetua viaţa

în toată diversitatea ei.

Principiile și valorile de bază ale Greenpeace se reflectă în toată munca de campanie,

în toată lumea. Acestea sunt:

✓ Fac cunoscute problemele de mediu într-un mod pașnic, non-violent;

✓ Folosesc confruntarea non-violentă pentru a crește nivelul și calitatea
dezbaterilor publice;
✓ În expunerea amenințărilor la adresa mediului înconjurător și în găsirea
soluțiilor nu consideră că au aliați sau adversari permanenți;
✓ Își asigură independența financiară față de interesele politice sau comerciale;
✓ Caută soluții și promovează dezbaterile deschise, informate, despre alegerile
societății cu privire la mediul înconjurător.

În dezvoltarea strategiilor și politicilor de campanii au grijă ca acestea să reflecte

respectul lor fundamental pentru principiile democratice și să găsească soluții care să
promoveze echitatea socială globală.

Greenpeace:

• nu acceptă şi nu solicită fonduri de la guverne, companii sau partide politice;

14
 • nu caută şi nu acceptă donaţii care ar putea compromite independenţa,
scopurile, obiectivele sau integritatea organizaţiei;
• se bazează pe donaţiile voluntare ale suporterilor individuali şi pe sprijinul
fundaţiilor.

Principiile Greenpeace sunt: non-violenţa, independenţa politică şi prezenţa

internaţională.

2. CAMPANII10
1. Schimbări climatice

Schimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare asupra mediului

înconjurător cu care se confruntă umanitatea. Greenpeace lucrează pentru a construi un model
energetic sustenabil şi pledează pentru o revoluţie energetică, capabilă să reducă emisiile de
CO2 pentru a preveni efectele schimbăriilor climatice, din care opţiunea pentru energia
nucleară este definitiv înlăturată.

Ȋnlocuirea formelor poluatoare de obţinere a energiei cu altele sustenabile, durabile,

necesită stoparea noilor proiecte de centrale termice, închiderea treptată a centralelor nucleare
şi sprijinul pentru generarea de electricitate bazată pe surse regenerabile; înlăturând barierele
care există în calea creşterii sale la scară largă şi bazându-ne pe rolul pe care oamenii îl pot
avea în procesul de transformare a sistemului energetic.

Succesul pentru UE în domeniul energiei și al climei va fi determinat de trei politici:

Reducerea carbonului
UE trebuie să reducă emisiile locale de gaze cu efect de seră cu cel puțin 30%, un
demers susținut de un număr tot mai mare de lideri din domeniul afacerilor, miniștri europeni
și grupuri ale societății civile.
Energia
În următoarea decadă, aproape jumătate din termocentralele UE vor trebui înlocuite.
Astfel, Europa ar trebui să profite de ocazie și să investească în energie regenerabilă,
tehnologie de economisire a energiei și să își modernizeze rețeaua energetică/ Europa poate și
ar trebui să funcționeze alimentată numai cu energie regenerabilă până în 2050.

10
http://www.greenpeace.org/romania/ro/ 2.5.2015, 22:12

15
 Petrol, transport și biocombustibili
Transportul este sectorul european cu cea mai mare rată de creștere a emisiilor de
carbon. UE poate și ar trebui să treacă de epoca petrolului și să încurajeze o flotă de
automobile mai eficiente și mai ieftine.

2. Protecția pădurilor

Greenpeace luptă pentru a opri complet defrișările până în 2020, pentru a proteja ce a
mai rămas din aceste ecosisteme extraordinare. Fără păduri sănătoase și prospere, planeta
Pământ nu poate susține viața. Până acum, 80% din pădurile planetei au fost degradate sau
distruse.
Pentru a reuși acest lucru, Greenpeace derulează următoarele activități:
• Provoacă industriile distructive să își schimbe practicile și îndeamnă
consumatorii la acțiune. Aceștia trebuie să solicite ca produsele alimentare, hârtia și
cheresteaua să nu fie dependente de distrugerea pădurilor.
• Pune presiune pe oamenii-cheie din politică, pentru ca ei să acționeze pe plan
politic, la nivel național și internațional, pentru a proteja pădurile lumii, drepturile oamenilor
care depind de păduri, biodiversitatea și clima.
• Lucrează alături de comunitățile indigene de pe frontul defrișărilor – în
Amazonia, Congo, Indonezia – pentru a investiga, documenta, expune și acționa împotriva
distrugerii forestiere.
Rezultate Greenpeace:
Cu ajutorul a sute de mii de suporteri, Greenpeace a înregistrat niște victorii
uimitoare.
• Defrișările din Amazonia, pentru cultivarea de soia și creșterea vitelor s-au
redus semnificativ datorită moratoriului impus.
• Pădurea tropicală Great Bear din Canada a fost protejată și este gestionată
sustenabil acum.
• 80.000 de hectare de pădure din nordul Finlandei, importante pentru
supraviețuirea renilor sunt acum protejate.
• Giganți multinaționali precum Nestle și Unilever și-au schimbat politicile de
aprovizionare cu ulei de palmier, pentru a ajuta la protejarea pădurilor și turbăriilor
Indoneziei, datorită presiunii exercitate de suporterii noștri.

16
 3. Agricultură sustenabilă

• Zece corporații controlează aproape 70 la sută din piața mondială a semințelor.

Acest control corporatist al agriculturii înseamnă că fermierii au mai puține alegeri la
dispoziție.
• Ingineria genetică nu rezolvă problema foametei. 99,5% din fermierii din toată
lumea nu ar cultiva plante modificate genetic.
• În agricultura industrială se folosesc fertilizatori și substanțe chimice toxice
care poluează apele și solurile – adică tocmai lucrurile de care avem nevoie pentru a putea
crește – acum și în viitor – hrană sănătoasă.
• Folosirea excesivă a îngrășămintelor sintetice în agricultura industrială,
poluantă, contribuie semnificativ la schimbările climatice.
Ingineria genetică, controlul corporațiilor asupra alimentelor oamenilor, folosirea
intensivă a pesticidelor și ierbicidelor nu sunt soluții. Agricultura ecologică, în schimb, este
sigură, este realizabilă și este de domeniul prezentului. Ajută-ne să sprijinim fermele
viitorului.
Argumente pentru agricultura ecologică:
- Fermele ecologice păstrează producția de alimente pe mâinile fermierilor și
departe de controlul corporațiilor.
- Agricultura ecologică ne ajută să facem față schimbărilor climatice.
- 2,6 miliarde de mici producători agricoli deja produc majoritatea alimentelor la
nivel global.
- Este dovedit că agricultura ecologică este mai profitabilă pentru fermieri, potrivit
unor studii din Europa, Asia, Africa și America.

17
 Concluzii

Astăzi, tot mai multe organizaţii ale societăţii civile se implică în găsirea soluţiilor
adecvate la sfidările sociale, economice, culturale etc. la care omenirea este supusă, în
aproape toate domeniile şi la toate nivelurile.

Pentru a proteja interesele cetățenilor societatea civilă trebuie să fie constituită din cât
mai multe organizaţii "specializate" în cât mai multe domenii care privesc organizarea şi
administrarea societăţii umane. Aceste instituţii trebuie să cunoască politicile curente şi
propunerile de politici, pentru a monitoriza modul în care factorii politici sau economici
respectă interesele majorităţii populaţiei în domeniile respective.

Dincolo de aspectul instituţional, societatea civilă este formată din cetăţeni, care,
asociaţi sub diferite forme, participă la viaţa publică, influenţează politicile, apără şi
promovează interesele populaţiei. În cadrul societăţii civile, cetăţenii intră într-o ţesătură de
raporturi sociale, participând benevol la activitatea unei multiplicităţi de asociaţii, organizaţii,
cluburi, în vederea promovării unei diversităţi de obiective şi interese. Organizaţiile societăţii
civile sunt, într-un anumit sens, autonome, în raport cu statul, reprezentând o multitudine de
centre de putere, un sistem al puterilor non-statale.

18
 Bibliografie

1. Chevrier Marc Cf., Une grand oubliée: société civile, Agora, vol 6, nr.4, iulie-
august 1999.
2. Gellner, Ernest, Condiţiile libertăţii. Societatea civilă şi rivalii săi, Editura
Polirom , Iaşi, 1998,
3. Mureșan M., Duțu P., Societatea civilă- actor nonstatal major, Ed.
Universității Naționale de Apărare Carol I, București, 2006
4. Munteanu C., Dumitrascu M., Ecologie și protecția calității mediului, Ed.
Balneară, București, 2011
5. Petrescu-Mag R., Protecția mediului în contextual dezvoltării durabile, Ed.
Bioflux, Cluj-Napoca, 2011

INTERNET

• www.greenpeace.org
• www.fndc.ro
• www.anpm.ro
• www.romania.ici.ro

19