Sistemele de reglare a debitului au structuri simple, cu reacție după eroare, pentru menţinerea unui debit la valoarea prescrisă sau ca buclă secundară într-o structură complexă de tip cascadă pentru reglarea simultană a debitului, nivelului și temperaturii. Sursele de debit sunt reprezentate de pompe centrifuge, pompe volumetrice şi pompe cu piston. Schemele uzuale pentru reglarea debitului sunt prezentate în figura 1, cu următoarele notaţii: P – pompă; VR – ventil de reglare; TD – traductor de debit; RD – regulator de debit;
Figura 1. Scheme tipice pentru reglarea debitului
a) Sistem de reglare a debitului cu modificarea secțiunii de curgere a fluidului.
Este un sistem simplu din punct de vedere constructiv și funcțional cu un element de execuție constând într-un ventil acționat electric sau hidraulic (pneumatic). Variația debitului se obține prin modificare rezistenței hidraulice a traseului de curgere (închiderea/deschiderea ventilului de reglare VR). Deoarece pompa funcționează la turație constantă, sistemul are dezavantajul introducerii unei pierderi de presiune pe ventilul de reglare. b) Sistem de reglare a debitului prin modificarea turației pompei, cu acționare cu turbină cu abur. În acest caz, pompa este acționată de o turbină cu abur T (sistem utilizat la pompe de puteri mari, de ordinul MW). Reglarea debitului se face prin modificarea turației pompei, care la rândul ei se obține prin modificarea turației turbinei. Sistemul de reglare a debitului acționează de fapt asupra debitului de abur care se destinde în turbina de acționare a pompei. Elementul de execuție este tot un ventil de reglare, de data aceasta a debitului de abur c) Sistem de reglare a debitului prin modificarea turației pompei, cu acționare cu motor electric. În acest caz, pompa este acționată un motor electric M cu turație variabilă. Reglarea debitului se face prin modificarea turației pompei, care la rândul ei se obține prin modificarea turației motorului electric. Sistemul de reglare a debitului acționează de fapt asupra motorului electric. Elementul de execuție este depinde de tipul motorului: convertizor static de frecvență, etc. d) Sistem de reglare a debitului cu recirculare parțială. În paralel cu pompa este montată o conductă prevăzută cu ventilul de reglare VR. Modificând gradul de deschidere a ventilului VR, se modifică rezistența hidraulică a traseului pe care acesta este montat. În funcție de raportul dintre această rezistență hidraulică și rezistența hidraulică a traseului principal o parte (variabilă) din debit va fi recirculat, obținându-se astfel modificarea debitului pe traseul principal.
Reglarea debitului prin modificarea caracteristicii hidraulice
Se definesc următoarele noțiuni: - Caracterstica statică a pompei, definită ca dependența dintre presiunea realizată de pompă și debitul vehiculat: Δ𝑝 = 𝑘1 𝑛2 + 𝑘2 𝑛𝑄 − 𝑘3 𝑄 2 În care: Δ𝑝 – creșterea de presiune realizată de pompă 𝑘1,2,3 – coeficienți caracteristici fiecărei pompe 𝑛 – turația pompei 𝑄 – debitul volumetric vehiculat de pompă Caracteristica externă a conductei, definită ca dependența dintre căderea de presiune corespunzătoare rezistenței hidraulice a conductei și debitul prin conductă, dată de relația: Δ𝑝𝑟 = 𝑝𝑐 + 𝑘𝑄 2 În care: Δ𝑝𝑟 – căderea de presiune pe conductă, datorată rezistenței hidraulice a conductei 𝑘 – coeficient caracteristic conductei, depinzând de diametrul conductei, lungimea conductei, starea suprafeței interioare a peretelui conductei și regimul de curgere 𝑝𝑐 – presiunea care trebuie asigurată permanent consumatorului alimentat prin conducta considerată 𝑄 – debitul volumetric vehiculat de pompă
Punctul de funcționare al reglării debitului prin modificarea caracteristicii
rețelei este reprezentat în figura 2.
Figura 2. Reglarea debitului prin modificarea caracteristicii rețelei
Punctul de funcţionare (P0, Q0) al sistemului hidraulic pompă – conductă –
ventil de reglare se află la intersecţia caracteristicii pompei cu caracteristica conductă - ventil de reglare (figura 2.a). Dacă rezistenţa conductei creşte, atunci caracteristica statică a acesteia se va deplasa din poziţia 2 în 3, astfel încât debitul va scădea de la Q0 la Q1, iar presiunea va creşte la de la p0 la p1 (Fig.2.a). Deoarece debitul Q1 este mai mic decât referința Q0, regulatorul va comanda deschiderea ventilului, iar caracteristica 3 revine la 2, situaţie în care debitul are valoarea Q0. Lucrurile se petrec în mod invers atunci când, scade rezistenţa hidraulică a conductei. Dacă creşte presiunea Pc a consumatorului, curba 1 devine 2, scade debitul la Q1 şi creşte presiunea la P1. Prin închiderea ventilului curba 2 devine 3, iar debitul revine la valoarea Q0 (Fig.2.b). Reglarea de raport La amestecul a două substanţe într-un reactor (reglare de raport de debite) este necesară reglarea ambeor debite în condițiile menținerii: - Nivelului amestecului de lichide în reactor - Concentrației amestecului la ieșirea din reactor
Figura 3. Sistem de reglare pentru raport de debite
Semnalele de la cele două traductoare de debit notate cu TD sunt introduse
într-un element de calcul BR care realizează operaţia r = Q2/Q1. Debitul de substanţă Q2 are un sistem de reglare convenţional, cuprinzând regulatorul, ventilul şi elementul de măsurare, însă mărimea de intrare în regulator depinde de semnalul r şi de o informaţie suplimentară primită de la regulatorul pentru compoziţia din reactor. Sistemul de reglare a nivelului din reactor – cu traductorul de nivel TN - are elementul de execuţie pe debitul Q1, acesta fiind debitul cel mai important.
Figura 4. Schema de reglare pentru raport de debite cu compensare
Prezenţa reglării de nivel poate aduce modificări temporare ale raportului între cele două debite, ceea ce nu poate fi tolerat de desfăşurarea procesului din reactor. În această situaţie, se recomandă schema de reglare din figura 4, în care semnalul de comandă al regulatorului de nivel comandă în cascadă, debitul Q1 şi concomitent, intră în blocul de raport. Din cauza prezenţei elementului de calcul, apare o întârziere în stabilirea mărimii de intrare în sistemul de reglare a debitului Q2. Dacă întârzierea este semnificativă faţă de constantele de timp din cele două bucle, aceasta se compensează prin introducerea unui element de întârziere echivalent pe calea semnalului de comandă de la regulatorul de nivel TN la regulatorul RD1 pentru debitul Q1.