Gheorghe

TOMOZEI
ALTAR
poezii
MIRADONIZ
Copil[ria =i tenere\ea lui
Eminescu

REFERIN|E CRITICE
}n configura\ia genera\iei tinere (din deceniile cinci-sa=e n. red.),
poetul Gheorghe Tomozei ocup[ un loc aparte. Extrem de laborios, ned`nd
]ns[ niciodat[ aceast[ senza\ie, autor a zece c[r\i de poezie, iat[-l acum
]nsum`ndu-=i selectiv activitatea tip[rit[ pe ]ntinsul a mai bine de un
deceniu de sus\inut[ =i inefabil[ poezie. [...] Parcurg Altar =i am
impresia c[ aici op\iunea nu este pentru limbaj =i pentru ]ncercarea de
a-i dep[=i media curent[, statistic constituit[, ci mai degrab[ ponderea
]nclin[ c[tre avatariile sentimentului =i lumii lui, nealienate de ins.
Spuneam c[ Gheorghe Tomozei ocup[ un loc aparte ]n genera\ia sa.
}ntr-adev[r, cred c[ nimeni ca el nu poate crea atmosfer[, cu o economie
de mijloace mai mare; =i nu e vorba de un sprijin ]n efectul lingvistic (]n
cazul acestei poezii, strict uzual), ci de unul ]n ordonarea obiectelor,
prin evocare, ]nvestite cu sentiment. [...]
Materia propriu-zis[ a c[r\ii, ]ns[, ]=i propune cu totul altceva, s[
alc[tuiasc[ o monografie a atmosferelor de dragoste, ]n dimensiunile
curente ale realului, refuz`ndu-=i divaga\ia fantezist[ (care de fapt =i
suprim[ atmosfera) =i infiltra\ia tezelor, sau a oric[rei forme de dogmatism ori de idei preconcepute. Singura receptivitate fa\[ de tonul
unui manierism, dar nu fa\[ de tonul unui manierism ]n genere, ci fa\[
de c`teva din ipostazele manierismului folosite ca obiect ]n parte cu
func\ia de declan=ator de cutare sau cutare tip de atmosfer[ evocat[. Nu
este vorba =i nici nu poate s[ fie vorba de mulare, Gheorghe Tomozei
este un poet profund original, versurile lui put`nd fi recunoscute imediat de c[tre cititorul pe poezie, ]n orice context; e vorba de un mod
special de a recepta culoarea local[ a unei atmosfere, nu prin lexicul
static, ci prin grupuri de lexic static, folosite ]n parte ca unitate lingvistic[. Astfel ]ntr-o Villonesc[ (poem de dat[ recent[) poetul recepteaz[
un ]ntreg ton villonesc, pentru a-l folosi ca pe o unitate dintr-o fraz[ al
c[rui ]n\eles este raportul dintre eu =i atmosfera obiectiv[ dat[, iar nu
atmosfera ]n sine. La fel =i tonul dintr-un poem scris ]n adolescen\[
Crama m`n[stireasc[, unde raportul dintre el =i atmosfer[ are acelea=i
348

coordonate, eul r[m`n`nd invariabil, atmosfera ]ns[ fiind schimbat[, ca

dealtfel ]n aproape toate poemele antologate ]n carte. Iat[ spre edificare o
strof[ din primul poem citat: Culori bor\oase, de=ucheate / (din frunz[
curs[ =i rachiu) / alb ]l purta ]n trup pe verde,/ ro=u mi=ca-n portocaliu =i o strof[ din a doua poezie citat[: P[rinte, vinu-i beat de mirodenii,/ dar cum n-alungi cu bra\ul ori cu pl`nsul/ =i cu monarhice=tile smerenii,/ at`\i diavoli c`\i se zbat ]ntr-]nsul?./ De=i sunt zece ani ]ntre
datele la care au fost scrise cele dou[ poeme, de=i sensurile lor sunt
diferite, surprinde strania lor unitate inefabil[, care le face imediat
recognoscibile ca fiind ale lui Tomozei.
Un alt procedeu estetic original =i pregnant ]n lirica lui Tomozei mi se
pare a fi cel al falsei descrip\ii, sau mai bine zis al descrierii indirecte,
notific`nd o atmosfer[ mirific[, descinz`nd nu din divaga\ie ci din real.
Este evident c[ percep\ia vegetalului, intimizarea lui prin ]ncadrarea
]n domestic, nu vizeaz[ aici vegetalul =i nici domesticul; c[ descrip\ia
urm[re=te un alt sens, prin compensa\ie, anatomia unei atmosfere de
singur[tate realizat[ aluziv prin luxuriant =i mirific. Acestea sunt ]ns[
procedeele (=i eu am numit numai dou[ dintre ele).
Altar a=a cum ne-o ]nf[\i=eaz[ Gheorghe Tomozei este o stea interioar[ ilumin`nd puternic =i tandru un cer interior, a c[rui atmosfer[
persist[ ]ndelung ]n memorie, dup[ ce ochiul a ispr[vit de citit scrisul
elegant =i cavaleresc al poetului. [...]
Din cele Patruzeci =i =ase de poezii de dragoste ale lui Gheorghe
Tomozei, de fapt patruzeci =i =ase de ipostaze ale timpului liric, ipostaza matrice mi se pare a fi ]n poemul C[dere de la trapez. Acest poem,
mut`nd continuu ]n vitez[ ame\itoare un simbol (al purit[\ii =i visului
liric ne]mplinit) pe verticala unui timp ]ncrustat cu cele patru mari
v`rste, ca o coloan[ care-=i ]ncepe copil[ria aerian =i sf`r=e=te b[tr`ne\ea ]n impactul dur, cu p[m`ntul, las[ valen\e perpetuu deschise fanteziei, creeaz[ un c`mp magnetic ]n care orice obiect poetic este atras =i
fixat pe o orbit[ nev[zut[ dar prestabilit[. [...] "Patruzeci =i =ase poezii
de dragoste sunt de fapt un singur poem despre cre=terea =i descre=terea
timpului liric, un frumos vas de por\elan de Svre, con\in`nd o b[utur[
alchimic[ fierbinte =i aromat[.[...]
La lumina z[pezii e cartea ]mplinirii unui poet, dar nu numai a
349

lui, ci =i a poeziei noastre de azi. Har decantat ca boaba de strugure ]n

vin, vi\a de om ]=i semnific[ esen\a, omenia. Omenia, iat[ mesajul
sublim =i nuan\at, emo\ia spa\iului poetic na\ional cu care Gheorghe
Tomozei se contope=te ]ntr-o afluen\[ =i plin[ de suflet unicitate. Scriind despre un poet adev[rat =i drag, simt cum mi se transform[-n cuvinte cerneala, =i v`na ]n vers.
Poezia lui Gheorghe Tomozei are, ]n sinea ei inefabil[, farmecul
aparte al sensibilit[\ii rom`ne=ti. Tradi\ional p`n[ la mit =i ]n acela=i
timp modern p`n[ la ultima inflexiune subtil[ a limbii, versul tomozeian tope=te ]ntr-o fiertur[ vr[jitoreasc[ spiritualitatea bizantin[ =i
cea a vechilor balade p[store=ti, carpatine. Talentul nativ al poetului,
cu o anten[ de mar\ian, ]nregistreaz[ pulsul at`t de concret =i de nepip[it
totu=i al sentimentelor fundamentale. Lumea lui este lumea schimb[rii
de voce a copilului devenind adolescent. Frumuse\ea este a sosirii iar nu
a plec[rii. Culoarea e aceea a no man s land-ului dintre verdele =i
violetul curcubeului irizat de dup[ ploaie. De aici =i mirajul de conte de
fe al viziunilor =i castelele de cle=tar ale melancoliei din interiorul
cuvintelor murmurate.
Creator de paradisuri vis[toare, Gheorghe Tomozei revigoreaz[
transparen\a verbului, a acelui fulger iscat din sintagma natural[ a
insului poetic.
+i totu=i e ceva care scap[ descrierii oric`t de atent[ =i adecvat[ ar fi
aceasta, =i m[ refer ]n primul r`nd la fenomenul concret de natur[
metalingvistic[, la cele mai bune poeme ale lui Tomozei, de acel timbru
de neconfundat al lor, de neconfundat dar =i cu neputin\[ de reprodus
altfel dec`t ]n reproducerea lui genetic[.
Acest mare poet, uneori, recunoscut ca atare, alteori contestat de critica literar[ abundent[, care s-a ocupat de opera lui ]n preajma v`rstei de
40 de ani, se afl[ dup[ opinia noastr[ ]ntr-o culmina\ie creatoare, ]ntr-o
major[ a=ezare a stilului s[u at`t de personal =i de impersonal totodat[.
Din aceste c`teva poeme traduse ]n placheta de fa\[ cititorul ]=i
poate face o idee de universul inedit al unei poezii despre care am convingerea c[ se va vorbi din ce ]n ce mai mult timp.
Nichita ST{NESCU

350

F[r[ a fi act de mimetism sau pasti=[, poezia sa din primele volume

]=i g[se=te originalitatea ]n multiple asimil[ri care convin unei structuri individuale, dar care constituie =i atmosfera poetic[ general[ a unei
epoci [...]. Altar (1968) este deja un volum retrospectiv: poetul apare
drept un fantezist moderat, impresionist =i f[r[ aplica\ie pentru explorarea profunzimilor, dar destul de dotat muzical pentru a ilustra
excelent modul roman\ios de existen\[ a sentimentelor, ]ndeosebi erotice. Autobiografia ]=i g[se=te locul cuvenit, ca =i p[rerile versificate
asupra unor probleme generale, sau ocaziile lirice curente. Idilizarea
feeric[ a realit[\ii se face cu acelea=i procedee cu care-=i execut[ visurile
planetare stilizate. Sunt cultivate cu mici licen\e sau revolte metrice
specii clasice: oda, imnul, madrigalul, poemul ]ntr-un vers =. a. Ingeniul
=i agilitatea profesional[, non=alan\a ironic[ =i bun[tatea sufleteasc[
se perpetueaz[ ]n volumele urm[toare: Suav anapoda (1969), Poezii de
dragoste (1970), Misterul clepsidrei (1971), Atlantis (1971), Tanit (1972),
La lumina z[pezii (1974), Gloria ierbii (1975) =i ]n selec\ia Ma=in[rii
romantice (1973). O noutate este Negru Vod[ (1974) unde anecdotica
istoric[ legend[ =i document e pretextul unei ilustr[ri a balcanismului ca pitoresc, arhaic, u=or umoristic ]n seriozitatea lui negurosnaiv[. }n acela=i sens, Cronica lui Stavrinos (1975) e o adaptare ]n versuri a cunoscutului text despre Mihai Viteazul.
Marian POPA
Prin rafinament, senin[tate =i echilibru interior poezia lui Gheorghe Tomozei continu[ solida tradi\ie a liricii arcadice, ale c[rei ]nceputuri sunt fixate memorabil ]nc[ de V[c[re=ti =i Costache Conachi. Nici
viziunile tenebroase =i nici acelea extatice nu intr[ ]n perimetrul percep\iei
sale, dec`t, cel mult, ca elemente de stil. Orgoliul voca\iei artistice,
con=tiin\a unui privilegiu al frumosului tradus[ ]n virtuozitate artizanal[, n[zuin\a aristocratic[ sunt pretutindeni evidente, de=i f[r[ ardoarea de tip macedonskian; flac[ra sublim[ ia forma caracteristic[ a
luminozit[\ii, av`ntul este convertit ]n m[sur[, ]n subtilitate, ]n
mig[loasa art[ de bijutier cu care sunt lucrate cuvintele, ]n vis[toria
calculat[, c`nd melancolic[ =i c`nd cenzurat[ cu discret[ ironie. U=urin\a
351

de a versifica merge p`n[ la improviza\ie =i este ]nnobilat[ de dob`ndirea

unui stil; materialul lexical este triat cu grij[ de colec\ionar =i trecut
apoi, cu voluptate, prin savante probe; asemenea poe\i ]ntre\in ]ndeob=te
un cult statornic al Poeziei, lirismul lor fiind o form[ de integrare ]ntrun ritual. Debut`nd foarte t`n[r, Gheorghe Tomozei are ]nc[ de la ]nceputuri con=tiin\a ceremonialului poetic =i tr[s[tura cea mai profund[ a
personalit[\ii sale literare este dat[ de o estetizare spontan[ a
senza\iilor, a sentimentelor, a viziunii. Totul este privit ca fapt de
art[, existen\a ]ns[=i este o experien\[ estetic[ =i se desf[=oar[ ]ntr-un
stil precizat. Nedes[v`r=itul, haoticul, inexpresivitatea sunt nu respinse,
ci necunoscute: poetul tr[ie=te ]n armonioasa lume a artei. F[r[ a fi un
inovator, f[r[ a =oca prin elemente de ordin exterior sau prin brusche\e
acrobatic[ ]n evolu\ia sa literar[, foarte unitar[ =i echilibrat[ dealtfel,
Gheorghe Tomozei a asimilat diverse influen\e, mai vechi sau contemporane, exprim`ndu-se de fiecare dat[ pe sine. El =i-a f[cut din poezie o
stare de sensibilitate =i un climat spiritual. Delicat, gra\ios =i elegiac, el
este prin natura ceremonialului desf[=urat ]n jurul unui obiect ce r[m`ne
indiferent ]n fond [...]. Toat[ emo\ia vine din pl[cerea de a construi
poetic =i ]n volumul s[u de debut Gheorghe Tomozei ]=i publicase c`teva
pre\ioase poeme ]ntr-un vers[...]. Caracteristic[ pentru poet este aceast[
voluptate a compunerii, capabil[, ea, s[ produc[ anume dispozi\ii
suflete=ti; luarea ]n posesiune a unor teme, simboluri, motive, chiar a
elementelor de limbaj =i a tehnicilor din opera altora reprezint[ nu o
imita\ie ci un act de preluctare prin care ]mprumuturile ]=i pierd
semnifica\ia originar[, c[p[t`nd un sens nou. Nu arghezianism tebuie v[zut, de exemplu, ]ntr-un poem de ]nceput, ci folosirea con=tient[
a unui stil [...]. Este vorba de folosirea unor maniere, cu premeditare;
poezia lui Gheorghe Tomozei este de inspira\ie cult[ =i porne=te ]ntotdeauna de la un model, mai ]ndep[rtat sau mai apropiat, u=or recognoscibil, dar numai literal. Fiindc[ spiritul e altul, unitar ]n ciuda
tuturor diferen\elor de stil: un joc al intelectului =i al imagina\iei, o
contempla\ie sensibilizat[ a formelor ]ntrebuin\ate, privite ca
abstrac\iuni ce sunt ]nsufle\ite prin preluare. Iar aceasta ]ntotdeauna e
artist[; chiar =i ]n jurnalistic[ Gheorghe Tomozei este un autor de filigrane, cele mai diverse fapte diverse fiind prinse ]n montura fin[ a
352

unei construc\ii poetice. }n poeziile de dragoste nu e c`ntat[ iubirea, ci

se desf[=oar[ un protocol al eroticii, insist`ndu-se asupra momentelor
ini\iale =i finale [...]; intereseaz[ conven\ia, spectacolul, ceremonia.
Gestul, atitudinea, nuan\a sunt precump[nitoare; sentimentele sunt
declan=ate, nu declan=eaz[. Masa poetului devine, firesc, buc[t[ria templului, este tot un prilej de oficiere [...]. Gheorghe Tomozei a dat, ]n
acest stil curtean =i ceremonios, poeme de o mare frumuse\e, c[rtur[re=ti, rafinate, de o ironie tandr[ =i melancolic[, ]nchinate fie unui
Bizan\ helenizat, fie evoc[rii bogat ornamentate a unor figuri =i momente istorice. Pretutindeni originalitatea provine din pre\uirea mai
mult a imaginii dec`t a aceea ce ea reprezint[, din t[ierea senzual[ ]ntro ]nchipuire popular[ de artificialit[\i, din lipsa de constr`ngere, tipic[
vis[toarei moliciuni, cu care sunt aduse ideile poetice ]n spa\iul emo\iei
[...]. Nu lipse=te pl[cerea combina\iilor onomastice [...]. Poezia mai
recent[ a lui Gheorghe Tomozei compune imaginea unui Levant livresc,
amestec de culori, de nume, de referin\e, de sonorit[\i, miraculos ie=ite
din ma=in[riile romantice m`nuite de poet, mare maestru al
combina\iilor str[lucitoare de cuvinte [...].
Mircea IORGULESCU
A tip[rit p`n[ acum peste 30 de volume f[r[ s[-=i schimbe prea mult
stilul poetic. Sentimental =i patetic la ]nceput, stilul devine mai t`rziu
ironic =i livresc, f[r[ a pierde substratul de sentimentalitate =i reverie.
Este un caligraf fin, cum au observat to\i comentatorii lui, pre\uitor de
forme vechi, un liric de tip alexandrin, =i este de mirare c[ n-a compus
p`n[ acum un palindrom. A ]ncercat, ]n schimb, celelalte forme poetice
de performan\[, de la roman\[ la sonet, de la haiku =i poemul ]ntr-un
vers la poemul epic =i tratatul ]n stil (fals) didactic cu subiecte care,
iar[=i, variaz[ de la Istorie =i Divinitate la fluturi.
Evolu\ia lui Gh. Tomozei ]n cadrul genera\iei sale este asem[n[toare,
p`n[ la un punct, cu aceea a lui Florin Mugur. Scutieri ai lui Labi= =i
forma\i ]ntr-o anumit[ mentalitate literar[ (aceea care cultiv[ poezia
evenimentului =i respinge programatic modernitatea), ei au prins cu
greu caden\a impus[ de noul e=alon al genera\iei, afirmat dup[ 1960.
Alt timp, alte modele lirice, alt stil de a g`ndi =i de a face poezie. Florin
353

Mugur =i al\ii au p[r[sit vechea formul[ =i au inventat alta mai apropiat[ de natura lor liric[ =i de spiritul genera\iei (]n noua ei configurare),
Gh. Tomozei s-a adaptat cu dificultate =i a r[mas, ]n esen\[, un singuratic. Prietenia de mai t`rziu cu Nichita St[nescu nu i-a modificat prea
mult stilul poetic, de=i unele schimb[ri (]ndeosebi ]n Ierbar de nervi,
1978, cartea lui cea mai bun[) se v[d: o intimizare, ]n primul r`nd, a
subiectului liric, o eliminare a epicului =i o reducere a elementului demonstrativ.
Poetul [...] are =i o rodnic[ activitate publicistic[. A redactat, la
]nceput, revista Arge= =i a ini\iat mai multe scrieri cu caracter memorialistic, ]ntre ele una despre Labi= =i alta, colectiv[, dedicat[ amintirii
lui Nichita St[nescu.[...] Tradi\ionalismul se vede de la ]nceput, mitul
apare mai greu =i r[m`ne de regul[ ]n stadiul de referin\[ poetic[, iar
modernitatea este o chestiune ce trebuie dovedit[. Un semn al ei ar
putea fi preocuparea pentru expresie (jocuri verbale, muzicalitate,
coresponden\e subtile, limbaj ]nc[rcat de vocabular vechi, pe scurt; un
estetism al caligrafiei, caracteristic[, adev[rat, pentru o parte a poeziei
moderne rom`ne=ti (Adrian Maniu este un exemplu).
}n afar[ de discu\ie este priceperea tehnic[ a lui Gheorghe Tomozei.
Primele poeme (Pas[rea albastr[, 1957) sunt ]n stilul Labi=: tumultul
atins al copil[riei, m[tasea ierbii, nop\ile de tain[ =i ivirea cerbilor sub
ploi de stele, poezie anecdotic[ [...], evoc[ri sentimentale =i pastorale ]n
stil Bolintineanu [...], ]n fine, medita\ii mai ingenioase ]n tradi\ia
preromantic[ a poeziei ruinelor [...].
Nota epic[ este dominant[, pu\ine versuri evadeaz[ ]ntr-o expresie
mai concentrat[ =i mai deta=at[ de eveniment [...]. Gheorghe Tomozei
evit[ confesiunea direct[ =i, c`nd introduce un element biografic ]n
poem, e vorba ]ntotdeauna de o biografie a genera\iei sau de biografia
universal[ a poetului. Abia mai t`rziu (}n Ierbar de nervi =i Amintiri
despre mine) renun\[ la acest lirism ]n travesti, cum ]l nume=te N.
Manolescu, =i introduce ]n poem biografia vie\ii interioare. O face, totu=i,
cu discre\ie =i, c`nd trece criza existen\ial[, poetul revine la himerele
lui. }n primele c[r\i (Steaua polar[, 1960; V`rsta s[rutului, 1963; Noapte
de echinox, 1964 etc.) el poetizeaz[ universul din afar[ =i se ascunde
dup[ marile simboluri lirice luate din c[r\i. Tot ce i se ]nt`mpl[ e de
354

natur[ poetic[ =i antreneaz[ o stare poetic[ a eului: diminea\a =i-a

pr[bu=it ]n mine cupolele, r[dvanul toamnei se z[rea departe, /dup[
himera cl[ilor de f`n, gr[dini aeriene se d[r`m[, ]n miezul fructelor
se face sear[ etc. Unele nota\ii amintesc de parnasienii no=tri corup\i
de coresponden\ele simboliste.[...] Descoperim ]n versurile acestea fluente, nostalgice, desenate cu grij[, ecouri din modernul Arghezi. Ora
n[ruit[-n v[zduhuri trimite la psalmii din Cuvinte potrivite, dar
imagina\ia lui Gheorghe Tomozei, interesat[ de spectacolul liric al cosmosului, continu[ s[ urmeze modelele romantice cunoscute. Ora n[ruit[
]n ceruri particip[ la un mare festival al pr[bu=irii =i ascensiunii stelelor.[...]
Poemele urm[toare merg ]n aceea=i direc\ie. Gheorghe Tomozei ]=i
construie=te o mic[ mitologie liric[ pe care o amplific[ de la volum la
volum ca bulg[rele de z[pad[ care se rostogole=te: el are o iubit[ numit[
Septembrie, e ]nh[itat cu fluturi, versul lui e abator de miresme,
timpul curge din cochilii sparte, lumina e o \iitoare divin[, melancolia p[trunde ]n spirit =i poetul are atunci sentimentul c[ a sosit prea
t`rziu ]n lume (ecou din Musset?) =i toate versurile care se vor mai
scrie pe lume /s-au scris/ scriem numai versurile altora. Gh. Tomozei
continu[ acum s[ scrie =i, jum[tate pref[cut, jum[tate galant =i sentimental, d[ruie=te iubitei prima lun[ a toamnei. }ns[ stilul curtenitor sa modificat ]ntr-o oarecare m[sur[. Roman\a caut[ ]mperecheri noi de
cuvinte =i metafore suav anapoda, ca s[-l parafrazez pe poet [...].
Modific[rile limbajului trebuie puse ]n rela\ie cu noul curs pe care ]l
luase poezia rom`neasc[ dup[ 1960 prin efortul, ]ndeosebi, al genera\iei
lui Gh. Tomozei.[...] Tomozei, cum am precizat deja, continua linia
neoromantic[, dar sunt c`teva accente noi ]n versurile de dup[ 1964
[...]. C`nd vorbe=te, de pild[, de un irod al cuvintelor, de o fat[ t[v[lit[n sudori de ]nger sau de un os de genunchi, al luminii, os de miresme, fantezia lui liric[ este mai aproape de imagismul lui Nichita St[nescu
dec`t de acela al lui Labis. }n fapt, versurile lui Gh. Tomozei se deschid
dup[ 1965 (c`nd ]i apare un volum de Poezii, urmat ]n 1967 de Patruzeci
=i =ase poezii de dragoste, ]n 1969 de Suav anapoda =i, dup[ alte culegeri,
de Gloria ierbii, 1975) spre o poezie de tip ludic, ]n care intr[ =i o culoare
istoric[ (evocarea Bucure=tiului din timpul beizadelelor). [...]
355

Este greu a cuprinde =i a ordona critic toate temele acestui trezorier

al toamnei =i neobosit atlet al crinilor. Galant =i ironic, el trece u=or
de la una la alta =i multe poeme, lucrate cu pricepere, vorbesc de naturile cunoscute (Manole), de domni=ori =i c[rturari din trecut sau despre destinul poemului ]n lume (un subiect ce-i st[ la suflet lui Gh.
Tomozei). Nota acestor versuri este de regul[ tragi-humoresc[. }n Ierbar
de nervi (1978), Amintiri despre mine (1980) =i poemele din ultima vreme,
ludicul, stampa de epoc[, micul poem sentimental sunt concurate de o
poezie provocat[, ]ntr-un chip mai direct, de fermen\ii melancoliei.
Un fapt existen\ial tragic se interpune, ca un geam, ]ntre obiectul poeziei =i subiectul care-l g`nde=te =i-l trece pe h`rtie.[...] O alt[ mitologie e
pe cale s[ se instaureze ]n poemele, ]n continuare, bine desenate: aceea a
nelini=tii. [...] Gheorghe Tomozei r[m`ne, de bun[ seam[, ceea ce era =i
p`n[ acum (caligraful nebun de forme, condotierul vocabulelor, b[tr`nul
agricultor de himere, ho\ul de ninsori, un bulg[r de tin[ alexandrin[), dar poezia lui ]ncepe s[ dea t`rcoale =i altor semne, mai
nelini=titoare.[...] Caligraful bizantin ]=i continu[ c[l[toria desen`nd
ninsorile =i melancoliile, himerele. Multe se impun prin fine\ea liniilor
=i ]nc[p[\`nata, inepuizabila credin\[ ]n puterea poeziei de a sublima
totul =i de a d[inui. C[ci Tomozei continu[ s[ scrie cu fervoare de=i a
f[cut b[t[turi pe nervi de at`tea sonete. [...]
Miniaturistul Gheorghe Tomozei continu[, ]n genera\ia lui, prestigiul poetului tradi\ional specialist ]n inefabile.
Eugen SIMION
Titlul acesta fericit: Suav anapoda, ne conduce ]n poezia lui Tomozei [...] cu =iretenie, prevenitor, cu jum[tate gest poetic, spre un
]nsolit f[cut ni\el, cu gra\ie, cu pu\in[ =ov[ial[, f[r[ ]ndr[zneala definitiv[ =i riscat[, ades f[r[ acoperire, g[sit[ la al\ii, unde enormul sun[ a
gol, precum cazanele Infernului. C`t[ vreme acest bacovian timid st[ ]n
banca lui, pomp`nd din interiorul s[u delicat melancolii pustiitoare, cu
decen\[, versul p[streaz[ o noble\e f[r[ cusur [...]. Versul e nobil, echilibrat, are con\inut, dac[ vrem ca poezia s[ fie =i a st[rilor nu numai a
cuvintelor.[...] }ntr-o poezie (M[r dulce) efectele cele mai frumoase sunt
scoase prin mijloace simple, f[r[ eforturi moderniste ca ]n alte locuri
356

[...].
E un mic colind realizat cu o ging[=ie care atinge zonele cele mai
fertile ale poeziei. Dealtfel Tomozei =tie s[ foloseasc[ st[rile limit[ =i
legendele atroce pentru a realiza, ca ]n Dintr-un r[zboi, tablouri halucinante [...]. Alt[dat[, schi\a poemului are un tu= chinezesc, sfumatura
inegalabil[ a h`rtiei de m[tase pe care sunt incrustate peisaje cu o peni\[
din must[\i de pe=te [...]. E o disperare decent[ ]n toate aceste versuri
c[rora li s-a pus c[lu=, pere\ii asud[ de disperare, dar nimeni nu strig[, se
sufer[ tacit ]n acest halou de t[cere care e universul poetic al lui Tomozei.
Hanul copiilor pare r[spunsul ]n vers la acele admirabile miniaturi muzicale cunoscute sub numele de Col\ul copiilor [...].
Nu e acela=i sunet delicat debussyan din Jimbos Lullaby sau din
Srnade la poupe? Arhitectura sonor[ a versului m[ farmec[ =i la= sf[tui pe Tomozei s[ ]nt`rzie ]n acest teritoriu familiar ]n care generozitatea lui tr[dat[ de cele ce scrie ar face minuni. Finalul poemului
m[ ]ndrept[\e=te la aceasta: +i ninge /din cer cu puii paserei flaminge,/
ninge cu icusari =i cu carboave. //Hanul se trage-n lut, fere=ti se sting/
=i-oglinzile lui/ Niciodat[ ning.../ Ecoul bacovian, bine filtrat, r[zbate
=i ]n splendidul poem Dintr-un septemvre [...].
[...] Dar impresia general[ l[sat[ de volumul Suav anapoda e bun[.
Iat[ ceva din Vin diligen\e, unde spiritul =oltic al poetului g[se=te frumoase rezonan\e [...]. Frumos este =i poemul care d[ titlul volumului,
unde aiureala aparent[ a versului, lejeritatea lui nu mai sup[r[ [...] dar
pe Tomozei ]l prefer ]n poemele ]n care s`ngele s[u d[ pe dinafar[ moartea,
unde triste\ea sa funciar[ =tie s[ scoat[ accente sublime...
*
Exist[ la Tomozei, ]nc[ de la debut, o acurate\e care totdeauna mia pl[cut, o sinceritate ]nc`ntat[ ]n fa\a vie\ii =i a actelor sale fundamentale, cuceritoare. Cochet`nd cu nichitismele din c`nd ]n c`nd, furat
de tenta\iile modernismului de ultim[ or[, poetul rezist[ totu=i =i
r[m`ne ]ntr-un univers al s[u, pur =i strig`nd de limpezime. Ici, colo
ecouri din Sorescu (O via\[ sau Ion Gheorghe (La feminin) =i chiar Emil
Botta (Teatru), bine ingurgita\i. Liniile directoare ]n lirica lui Tomozei
ar fi ale unei infantilit[\i extraordinare ca expresie, capabile de mari
efecte, ca ]n Cina cea de tain[ a copiilor [...]. Aici parabola infantil[
357

spune mai multe dec`t ar vrea unii s[ se ]n\eleag[ =i cea de-a doua
direc\ie, aceea a unui balcanism t`rziu, mim`nd un grai vetust, dar,
vai, at`t de frumos [...]. Paleta extraordinar[ a poetului, l[s`nd la o
parte caracterul omagial al poemului, poate s[ str[luceasc[ ]n versuri
deosebite. Lucrul e evident =i ]n alte locuri, cum ar fi ]n Frica [...]. O
und[ arghezian[ face ligamentele spre Pajerele marelui Mateiu (vezi
Boierul, c[ruia Arghezi ]i este tributar, sau Tr`ntorul, sau Anonimus
[...].
Aceast[ literatur[ de incertitudine geografic[ =i spiritual[, de caleidoscop, de magie a cuv`ntului ]n sine (]n care exceleaz[ oarecum Dimov)
este ilustrat[ la Tomozei =i de faimosul poem Coloniale [...].
Frumoase sunt =i poemele Halucinare =i Ma=in[rii romantice sau
Postumul. Iat[ un catren excep\ional din Sf`r=it de roman: Se fr`nge
p`inea cinei. O fric[ /geruie podelele peste care treci /=i geamul portretelor se despic[/ sub amintiri fluide =i reci. Sau aceast[ ter\in[ din
}ntoarcere ]ntr-un vers ]ntrerupt: }n c[limara mea /greierii/ ]=i fac cimitir elefan\esc. Sau finalul altui poem: Ca lacrima t`r`nd ]n ea datina /
ce na=te pl`nsul/ ca faraon ]ntr]nsul...
}n totalitate, volumul Misterul clepsidrei al lui Tomozei promite
foarte mult. Poetul se apropie vizibil de marile nume ale liricii noastre
actuale, ]n care nu b[tr`nii fac cele mai str[lucite exemple, c`t cei mai
tineri...
Dac[ printr-o mi=care ]ndr[znea\[ l-am ]ncorpora pe Arghezi cu unele poezii =i, mai ales, cu poezia sa scurt[ ]n capitolul Balcanici, Tomozei, care descinde =i el pe acest t[r`m pestri\ =i ]nc`nt[tor, =i-ar g[si
aici locul foarte bine. Dovezi suplimentare? Iat[ dou[ poeme, dac[ nu
trei, ]n care cel mai actual balcanic, Ion Gheorghe, poate fi recunoscut
cu u=urin\[ [...] sau un fragment din Aventura [...] sau Apocalipticul
iarmaroc [...].
Tot ce era numai gracil ]n Gheorghe Tomozei, tot ceea ce c`nta pe o
sub\ire coard[ de m[tase cap[t[ ]n volumul La lumina z[pezii rezonan\e
grave. Gavota gra\ioas[ devine somptuoas[ melodie, ]nc[rcat[ de esen\e,
de un regret mov. Cuvintele s-au c[ptu=it cu metale, sunetele nu mai
sunt numai turbur[toare, ele dor, ceva ame\itor a devenit ceva primejdios. Melancolia pe care mi-o imaginez ca pe o t`n[r[ Doamn[ trec`nd
cu o tren[ de frunze brumate de lacrimi dinspre Nic[ieri spre Niciunde,
358

cu o fa\[ palid[ =i f[r[ contur, numai un sur`s ]n care compasiunea se

lupt[ cu veselia trist[, domne=te peste poezia acestui prerafaelit poet.
[...] B[tr`nii mi se pare un poem remarcabil, v[dind un me=te=ug poetic
de prima m`n[ [...]. }n }ntoarcerea lui Constantin Vod[ recunoa=tem
accente barbiene [...]. E la Tomozei un rabelaisianism celest, o foame
cenzurat[, ]n transcendent, ca ]n acest vers: =i intr[m ]n hanul podit cu
vin, cu bur\ile pline de flori, ceea ce-i sublim. Pe genul scurt poetul
exceleaz[, ca un geniu al sinteticului: Trec cu buzele /peste numele t[u,
ca pe =ira spin[rii/ a unei frunze (Gest) care mi se pare o transcriere ]n
vers a lui Chopin. Iat[ pe aceea=i linie =i Datina: Cuvintele mor /cu
litere deschise/. Le zidesc ]ntr-o cript[ /=i le a=ez la cre=tet/ iri=ii frunzelor/ pe care sunt zg`r`iate /nervurile ro=ii/ ale insomniei. Adun, de
ici =i de colo, briliantele risipite prin poeme: Undeva zice: cine se cheltuie ]n frig, care-mi aminte=te de Rilke, dar e frumos. }n alt loc exist[
un fraged metal =i o lacrim[ fr`nge fier[riile delicare ale ninsorii. Mai
]ncolo: seara se bea o cea=c[ cu z[pad[ ceea ce este o sublim[ subtilizare
a unui ceai incolor p`n[ la nefiin\a lui. Ianuar este un c`ntec matein
[...]. }n Oda ]nchiderii ]nt`lnim aceea=i poezie de crepuscul ]n care poetul va face mare carier[ [...]
Eugen BARBU
Cea mai spiritual[ =i cea mai ]n=el[toare dintre artele poetice scrise
de Gheorghe Tomozei o g[sim ]n Gloria ierbii =i se intituleaz[ }n fa\a
cuvintelor [...].
Se remarc[ ]ndat[ atitudinea anticalofil[: descoperirea cuv`ntului umil
=i democratizarea vocabularului poetic. P`lnia nu poate fi f[r[ leg[tur[
cu Urmuz =i cu ideea hazardului calculat. Dac[ programul acesta nu este
pe de-a-ntregul respectat ]n Gloria ierbii, este, ]n orice caz, mai mult
dec`t ]n oricare alt[ carte a poetului, a=a cum voi ar[ta mai departe, cea
dint`i (=i ]n ordine cronologic[) ]nsu=ire a poeziei lui Gheorghe Tomozei
fiind calofilia. Versurile lui au avut de la ]nceput (=i ]nc[ ]ntr-o epoc[ ]n
care nu se punea nici un pre\ pe a=a ceva) o expresie ]ngrijit[, cu o mic[
not[ de pedantism chiar. Poetului i-a pl[cut s[ le lucreze, cum se spune,
c[ut`nd cuv`ntul rar (vechi, exotic, c[rtur[resc) sau ]ntors[tura frumoas[ de fraz[, pip[ind ]ncheietura delicat[ a c`te unuia, scobind rit359

murile cu dalta, cioc[nind rimele sau trec`nd sunetele (cling-cling!) prin

mai multe site, ca un ales ]n aceast[ privin\[, Arghezi, de la care a
]nv[\at s[ str`ng[ fierul cald al vorbelor ]n cle=te. Calofilia a f[cut totdeauna cas[ bun[ la el cu virtuozitatea artizanului.
}n Pas[rea albastr[ atmosfera este sentimental[, poetic[, ]nc[ plin[
de toposurile unei anumite lirici tradi\ionale, de la un eminescianism
difuz [...] la pillatismul majorit[\ii pastelurilor. De altfel, pe l`ng[
alte reminiscen\e, acelea din Ion Pillat mi se par mai relevante, dat[
fiind structura evocatoare =i nostalgic[ a poeziei lui Gheorghe Tomozei.[...] Arghezi =i Pillat vor continua s[ fie patronii spirituali ai
liricii lui Gheorghe Tomozei =i ]n culegerile urm[toare. Precocitatea
poetului , care la 20 de ani scrie bine, curat, ]n deosebire de majoritatea confra\ilor de la mijlocul deceniului 6, put`nd fi b[nuit, dac[ ne
lu[m dup[ standardele vremii, de intimism =i de alte asemenea p[cate
capitale , ne ]nf[\i=eaz[ =i un anumit paradox: o evolu\ie lent[, ca o
am`nare a fix[rii personalit[\ii adev[rate. Cam tot ce a publicat Gheorghe Tomozei ]n primul s[u deceniu de activitate (Steaua polar[, Lacul
codrilor, albastru, V`rsta s[rutului, F`nt`na culorilor, Nop\i de echinox
=i C`ntece de toamn[) bate pasul pe loc, ]n jurul acelora=i teme =i expresii. Atrage aten\ia, ]nainte de orice, suavitatea materiilor. Poeziile
sunt pline de z[pezi, stele, luceferi, de lumin[, fl[c[ri =i flori. E =i o
evaziune necesar[, ]n aceast[ predilec\ie, din locurile comune ale poeziei
epocii, dar, fire=te, =i un dat sufletesc. Imagina\ia delicat[ a poetului
este (=i va r[m`ne) foarte disponibil[ pentru subiectele cele mai variate). Exist[ ]n Gheorghe Tomozei =i un poet al ocaziilor lirice, reporter
sentimental =i c[l[tor care ]=i trece cu acurate\e impresiile pe carnet.
Natura e stilizat[, f[r[ senzualitate, zugr[vit[ ]n tonuri stinse =i ]n
culori palide. Ca =i Labi=, el evoc[ pe Sadoveanu =i ]n general nu pierde
nici un prilej de a-=i transforma ]n versuri ]nt`mpl[rile cotidiene. Evazionismul e, prin urmare, relativ, palpabil mai pu\in ]n tematic[ dec`t
]ntr-o anumit[ expresivitate cur[\at[ de impurit[\i, de zgura imediatului. Dar tot acum, ]n c`te un ciclu, ]ncepe s[ se vad[ me=te=ugarul.
Sonetul-psalm din Poeziile din 1965 [...] este ]n aceast[ privin\[ opera
unui bijutier.[...] Multe fine\uri lingvistice sunt ]n Logodn[ [...]. }n
aceea=i ordine de lucruri, Iarna Bucure=tilor reprezint[ ]nceputul unei
360

linii de inspira\ie pe care o vom re]nt`lni ]n culegerile marurit[\ii:

virtuozitatea const[ aici ]n prelucrarea unui material istoric, ]n pitorescul
stampei de epoc[, ]n arhaizarea inten\ionat[ a limbii. [...] De la Eminescu (Cuget[rile s[rmanului Dionis) la Leonid Dimov, trec`nd prin D.
Teodor =i Mateiu Caragiale, linia aceasta str[bate multe provincii ale
poeziei noastre.
Cu Patruzeci =i =ase poezii de dragoste din 1967 ]ncep c[r\ile
maturit[\ii poetului, dintre care cele mai bune vor fi Suav anapoda,
Misterul clepsidrei, Gloria ierbii, Ierbar de nervi =i Amintiri despre mine.
Personalitatea poetului apare acum deplin constituit[ =i dac[ mai sim\im
nevoia s[ pomenim, l`ng[ acela al lui Gheorghe Tomozei, nume ale altor
poe\i, aceasta nu are a face cu influen\a, ci cu afinitatea sau, c`teodat[,
cu pasti=a con=tient[, c[ci poetul nu se d[ ]n l[turi nici de la jocul
literar [...]. Un sector important al universului s[u liric este de pild[
domesticitatea, atmosfera familial[ =i gospod[reasc[. El iese la iveal[
]n numeroase poezii din culegerile men\ionate. Este aici o ]ntreag[ tradi\ie
a poeziei noastre =i anume aceea a evoc[rii, cu senzualitate ori cu duio=ie,
a unei domesticit[\i transfigurate, de la poezia legumelor lui Pillat =i
Voronca la aceea plin[ de subtilit[\i gastronomice a lui Emil Brumaru
(pe care Tomozei ]l preveste=te), f[r[ a ocoli farmecul lucrurilor desuete,
muzeistice, pe care le-au re]nviat at`\ia, de la I. M. Ra=cu la Petre
Stoica.[...] Sentimentalistul este, din ce ]n ce mai des, ironic. Observ[m
u=or cum poetul se deta=eaz[ de propriile emo\ii, intr`nd ]n ni=te roluri,
specul`nd un mod de a vedea lucrurile. El descrie spa\iul casnic, dar ca
pe unul exotic, iar me=te=ugarul ]=i ]ng[duie s[ viseze cu ochii deschi=i;
caligraful e nu o dat[ abundent prolix. Artificialitatea evident[ a unor
metafore e mereu ]nfr[gezit[, dup[ o re\et[ personal[ [...]. Ironia coloreaz[ sentimentul securit[\ii casnice [...] sau ]l converte=te erotic [...].
Virtuozit[\i muzicale =i plastice, vignete lirice, r[sucirea delicat[ a
g`tului frazei [...], c[utarea cuv`ntului sau a expresiei rare, acestea =i
altele compun ceea ce am socotit din capul locului a fi ]nsu=irea principal[ a lui Gheorghe Tomozei =i anume calofilia. Ea este de obicei invers
propor\ional[ cu spontaneitatea emo\ional[: nu numai o form[ de
discre\ie, dar =i una de cultur[. Autorul Ierbarului de nervi intr[ ]n
categoria poe\ilor care se dedau jocurilor =i ceremoniilor, ]n=el[ciunii
361

inocente =i curtenitoare, complicit[\ii cu cititorul, numai =i numai spre

a nu fi sili\i s[ se dezv[luie cu adev[rat. Biografic[, ]n fond, ca orice
poezie, aceea a lui Gheorghe Tomozei nu pune eul ]n centru =i nu st[ruie
pe confesiune. E un lirism ]n trave=ti, rod al unei mistific[ri ce pare
natural[, de=i a fost studiat[ dinainte ]n culise. Poetul ]nsu=i se recomand[ drept un arhivar de fluturi; el se ]nham[ la atelajele z[pezii; este
un rege care, la mas[, =terge de pe lista de bucate numele poe\ilor; a
inventat ma=ina de furat cai. Astfel de transform[ri nu sunt gratuite,
ci menite a ]ntre\ine acela=i regim de disimula\ie, de teatru cu un singur
personaj. Himerismul acesta gra\ios \ine de esen\a poeziei lui Gheorghe
Tomozei, ca =i me=te=ugul versurilor la care m-am mai referit, dar care,
]n volumele din urm[, a devenit un rafinament material =i formal, dup[
care ]l recunoa=tem imediat pe poet. Mi-l reprezint pe Gheorghe Tomozei
ca pe un sm[l\uitor de oale, ]ntr-un atelier modern care ]ns[ reconstituie pies[ cu pies[ unul str[vechi. Instrumentele lui de lucru sunt noi
=i eficiente, dar imit[ la perfec\ie forma unor arhaice scule ie=ite din uz.
Fiecare poet are un asemenea loc privilegiat, care poate fi un laborator
de alchimist, plin de cuptoare sau de flacoane fumeg`nde, o buc[t[rie cu
cr[ti\i =i mirodenii, o tribun[ sau o chilie de m[n[stire mirosind a
cear[. Gheorghe Tomozei este un artist de atelier, ]nconjurat de casete
ordonate de litere pre\ioase, ca un ze\ar al fanteziei, de dul[pioare de
lemn, cu minuscule u=i incrustate, de policioare, de ro\i din\ate (cu mai
multe feluri de din\i), de v`rtelin\e, de farfurii =i de vase ]nflorate
totul miniatural =i fascinant, ]ns[ nu neap[rat misterios. }n atelierul
lui nu fumeg[ esen\e vr[jitore=ti =i medievalitatea e trucat[. Me=terul
nu inventeaz[, ci face. Poezia lui e oper[ de m`n[, de abilitate; de ingenuu, nu de magie neagr[. Arta poetului, ]n care la ]nceput se vedeau
reminiscen\ele, a atins acuma nivelul pasti=ei moderne =i con=tiente. }n
minunate piese de virtuozitate, poetul pare s[ copieze tablouri celebre.
Doar me=terii iubi\i au r[mas, aceia=i: Pillat [...] =i Arghezi [...].
La rafinamentul de azi, poetul a ajuns dup[ o evolu\ie relativ lent[.
Germenii artei lui din Ierbar de nervi sau din Amintiri despre mine se
g[seau ]n primele versuri. Semnificativ e chiar faptul de a vorbi despre o
evolu\ie. }mpreun[ cu Florin Mugur, Gheorghe Tomozei este printre pu\inii

362

poe\i ai genera\iei lui care a avut o evolu\ie. De obicei se ]nt`mpl[ ca

prima carte s[ dea m[sura poe\ilor no=tri, urm[toarele cobor`nd valoric. }n c`teva cazuri, cum este al lui Gheorghe Tomozei, lucrurile se
petrec pe dos. Ceea ce a c`=tigat poetul este de ordinul preciziei =i
acurate\ii. Verbozitatea a disp[rut. Poemele ]ntr-un vers ]ncercate ]n
Pas[rea albastr[ arat[ cel mai bine evolu\ia. Ele sunt acum un fel de
inscrip\ii lapidare, poeme-defini\ie, ca ni=te lespezi imponderabile.
Catrenul, =i el exersat cu virtuozitate, seam[n[ cu o epur[ a lirismului.
Unele dintre aceste compozi\ii sunt splendide [...]. Dar arta lui Gheorghe
Tomozei nu este expresiv[ doar pe spa\ii mici. }n Foc ea exploateaz[
ingenios simetria [...]. O fabul[ liric[, foarte fin desenat[, este Desen
attic.[...] Poetul =i-a constituit o subtil[ art[ persan[, care ne trimite
foarte departe, ]ntr-o tradi\ie de miracole tehnice =i de magii literare, din
care nu lipse=te mireasma str[vechiului Orient. [...] De altfel, catrenele
lui Gheorghe Tomozei au ]nv[\at pe de rost lec\ia acelora=i robai persane,
ale unor Rudaki sau Marvazi. Dar poetul caligrafiaz[ nu numai elogiul
(adresat frumuse\ii feminine), ci =i blestemul, nu numai c`ntecul de dragoste, ci =i batjocura.[...] Tratatul despre fluturi (din culegerea Amintiri
despre mine) are aceea=i gra\ie persan[. [...]
Gheorghe Tomozei este, mai ales, acest extraordinar poet de miniaturi lirice, profunde =i gra\ioase ]n fine\ea liniilor lor, ca ni=te ce=ti de
por\elan, pline de o oriental[ fantezie =i ]n care irizeaz[ albastre, friabile, delicate nervri.
Nicolae MANOLESCU

363