Bilanțul energetic al instalației cu ciclu Rankine

Circuitul termic – fluxuri utile și pierderi

QSE
 global    caz  conducte t  m  gen  te (1   )
Q0
Bilanțul energetic al instalației cu ciclu
Rankine – diagrama Sankey
Metode de creștere a randamentului
instalației cu ciclu Rankine
n

• Expresia generală   1  2  ...  n   i

i 1

• Creșterea randamentului global la creșterea cu a unui termen

oarecare ( )    
n

j i
j i 1,i  j
Metode de creștere a randamentului
termodinamic

a. Metode care acţionează prin 1-ridicarea parametrilor iniţiali ai aburului

2-supraîncălzirea intermediară
creşterea fluxului termic primit 3-ciclul de abur suprapus
de la sursa caldă 4-ciclul binar (cu două fluide)
 

b. Metode care acţionează prin 5-reducerea presiuni la condensator

6-preîncălzirea apei de alimentare
reducerea fluxului termic cedat 7-producerea combinată de energie electrică și
sursei reci termică
Producerea combinată de energie electrică și
căldură (cogenerarea)
• Producerea combinată de energie electrică și căldură sau cogenerarea are la bază observația că cea mai mare
parte a căldurii primită de la sursa caldă în cazul general al oricărui ciclu termodinamic direct nu poate fi
transformată în lucru mecanic datorită limitării impuse de Principiul al II-lea al Termodinamicii.
• Această căldură – cedată sursei reci – devine o pierdere pentru mașina termică (din punct de vedere al
imposibilității transformării sale în lucru mecanic).
• Ideea cogenerării a plecat de la încercarea de a identifica soluții de utilizare a acestei călduri, care altfel ar fi
trebuit evacuată în mediul ambiant. Astfel, prin simpla înlocuire a condensatorului de la ciclul Rankine cu un
consumator termic, căldura evacuată în mediul ambiant devine căldură utilă qcons. Chiar dacă nu este
transformată în lucru mecanic, ea poate fi utilizată într-un proces, devenind astfel o cantitate utilă
Principiul producerii combinate de energie
electrică și căldură
Randamente
•  Randamentul de utilizare a căldurii:
Ținând seama de principiul I al termodinamicii:

Rezultă:
Randamentul cogenerării
• Astfel, prin aplicarea cogenerării, este posibilă utilizarea integrală a căldurii de la sursa caldă. Căldura cedată
consumatorului qcons trebuie să aibă însă potențialul termic corespunzător pentru a putea fi utilizată de către
consmator. Aceasta presupune întreruperea destinderii în turbină la o presiune mai mare decât în cazul
ciclului cu condensație. Randamentul termodinamic propriu-zis, definit ca raportul dintre lucrul mecanic
produs și căldura primită de la sursa caldă, se reduce deoarece destinderea în turbină își micșorează căderea
de entalpie.
Comparație între producerea energiei în
condensație și în cogenerare
•  Comparație pe baza ciclului Carnot
Cantitatea de căldură intrată în cazul celor două cicluri este aceeşi:

[J/kg]
Comparație între producerea energiei în
condensație și în cogenerare
•Cantitatea
  de lucru mecanic produs este:
 în ciclul CTE [J/kg]
 în ciclul CET [J/kg]

Cantitatea de căldură folosită pentru alimentarea cu căldură este:

 în ciclul CTE ;
 în ciclul CET [J/kg]
Consumul specific de căldură pentru producerea lucrului mecanic este:
 în condensaţie

 în cogenerare
•
Comparație între producerea energiei în
condensație și în cogenerare
•Diferenţa
  de consum specific de căldură între cele două cicluri este:

[J/J].

Relaţia de mai sus– adimensională arată că în cazul ciclului termodinamic ideal, în condensaţie consumul
specific de căldură pentru producerea lucrului mecanic este mai mare decât în cogenerare
Comparație pe baza ciclului Rankine
••  Ipotezele care stau la baza comparaţiei sunt următoarele:

a) parametrii iniţiali ( ai ciclului CTE şi CET sunt aceiaşi;

b) parametrii () de livrare a căldurii din CT şi CET sunt aceiaşi;

c) cantităţile de energie electrică (E) şi căldură (Q) livrate consumatorilor sunt aceleşi. În cazul în care nu se
îndeplineşte această condiţie, soluţia care produce mai puţină energie electrică sau căldură va fi penalizată
cu diferenţa produsă de alte surse: energia electrică în sistemul electroenergetic, iar căldura în CT de
echivalare;

d) CET este echipată cu turbine cu contrapresiune la ;

e) disponibilitatea puterii electrice (puterea medie) a CTE şi CET este aceeaşi.

Comparație pe baza ciclului Rankine
Comparație pe baza ciclului Rankine
•• Comparația
  se face considerând întâi ciclul Rankine teoretic. În acest caz randamentele termice teoretice sunt:

 pentru CTE ;

 pentru CT ;

 pentru CET ,

• Atunci, randamentul termic teoretic global (mediu ponderat) al producerii energiei electrice şi căldurii este:

 în cazul producerii separate ;

 în cazul cogenerării .

Deci, randamentul termic teoretic global al ciclului CET este mai mare decât cel al producerii separate a căldurii şi energiei electrice
().
Comparație pe baza ciclului Rankine
•• Considerându-se ciclurile reale, randamentele termice sunt:
 
 pentru CTE ;

 pentru CT ;

 pentru CET .

• Atunci randamentul termic al ciclului real, mediu ponderat, este:

 în cazul producerii separate ;

 în cazul cogenerării: .
Comparație pe baza ciclului Rankine
•separate
Deci,
  randamentul termic global al ciclului real al CET este de asemenea mai mare decât cel al producerii
a căldurii şi energiei electrice. Diferența este mai mare decât în cazul randamentului termic teoretic,
ceea ce se explică astfel: în cazul ciclului real randamentul termic al CTE este mai mic decât cel teoretic,
deoarece creșterea lucrului mecanic produs (aria 545) este mai mică decât creșterea pierderii de căldură în
condensator (aria 656). De asemenea, la CT randamentul termic real scade faţă de cel teoretic datorită
pierderilor care intervin în orice cazan de abur. Spre deosebire de acestea, la CET cu turbine cu contrapresiune,
randamentul termic al ciclului real scade numai datorită pierderilor în cazanele de abur, pierderile mecanice ale
grupului turbogenerator şi pierderile electrice în generator; cantitatea de căldură suplimentară conținută de
aburul prelevat la contrapresiunea turbinei (aria 696) nu este pierdută din ciclu, ea fiind regăsită în cantitatea de
căldură livrată consumatorului termic (aria 71897).