Sunteți pe pagina 1din 4

Proiect

Realizat de Plopeanu Eduard


Medii subtropicale
Sunt concentrate la latitudini de 30-40*, mai ales in
jurul Marii Mediterane, in vestul SUA, in Chile, Africa de
Sud si in sudul Australiei. Climatul se remarca prin doua
sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (
temperaturi de 20-25*C), cu frecvente mase de aer
tropical si iarna umeda ( in 4-5 luni cade cea mai mare
cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din
cele 500-1000 mm anuale) si racoroasa ( temperaturi
medii de 5-10*C).
Indeparatarea padurilor de catre om a usurat
dezvoltarea de tufisuri xerofile de tipul maquisului,
frigana, gariga ( in zona Marii Mediterane), scrub (
Australia) etc. Sunt medii intens populate.
Raul Arges
• Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște
de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul
glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra,
aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența
pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la
izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o
direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale
Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și
Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana
(în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă
multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu
multianual variază între 19,6 m3/s în cursul superior, 40 m3/s la
ieșirea din zona piemontană și 73 m3/s la vărsare. Pe cursul
superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic
constituit din 17 hidrocentrale
(Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de
Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.). Valea
superioară a râului Argeș se încadrează într-o interesantă și
neasemuită zonă turistică străbătută de șoseaua
națională Transfăgărășan. Afluenți principali: Vâlsan, Râul
Doamnei, Sabar, Dâmbovița, Neajlov.
Lacul Balea
• Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de
2034 m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu. Dimensiunile lacului sunt: 360 m în
lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35 m.[1] În
anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost
declarate rezervație naturală.[2]
• Cea mai veche atestare a unei ascensiuni în acest masiv a fost consemnată
de către doctorul G. Lindner în jurul anului 1700, în regiunea Bâlea-Valea
Doamnei. Înainte de anul 1750 o nouă mențiune precizează prezența în zonă
a căpitanului Jacob Zultner, cu scopuri geografice și legate de trasarea
graniței.
• Un rol important în promovarea turismului l-a avut în această zonă Societatea
Carpatină a Transilvaniei (SKV) – Siebenbürgischer Karpatenverein – înființată
la Sibiu în anul 1880. SKV a construit mai multe drumuri de acces în munte, a
efectuat un număr important de marcaje și a organizat numeroase ascensiuni
de vară și iarnă, multe dintre ele în premieră. În anul 1975, pentru facilitarea
accesului la cabană și la traseele de creastă, s-a amenajat linia de
telecabină.[3]
• Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km
de la Curtea de Argeș. În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe
drumul Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana
Bâlea Cascadă din apropierea cascadei Bâlea. În Munții Făgăraș se mai află și
lacurile Capra, Podrăgel, Podragu, Avrig, Urlea, etc.

S-ar putea să vă placă și