2. Mecanismele contemporane de acțiune ale acupuncturii.

Mecanismul
neuroreflex și neuroumoral.

Mecanisme neurogene

Efectul acupuncturii și structurile autonome centrale

Mai multe studii au demonstrat că dimensiunea autonomă a stimulării acupuncturii
a fost mediată de o rețea mezencefalică și de trunchi cerebral (Figura 1), care este
alcătuită din hipotalamus, medulla oblongată, gri periaqueductal ventrolateral și
cortexul prefrontal dorsomedial. Toate aceste domenii sunt implicate în
reglementarea autonomă

2.1. Hipotalamus
Hipotalamusul este cel mai important centru al creierului care controlează SNA .
Ca loc de reglare autonomă, s-a dovedit că hipotalamusul este implicat în calea
electroacupuncturii (EA) care atenuează activitatea simpatică. Impulsurile generate
în fibrele senzoriale din piele se conectează cu interneuronii pentru a modula
activitățile hipotalamusului motoneuronilor pentru a schimba funcțiile autonome .
Creșterea activității simpatice în hipertensiune poate acționa ca un stimul pentru
eliberarea oxidului nitric (NO) în hipotalamus. Efectul se poate face prin
conexiunile sale la sistemul nervos simpatic și parasimpatic și, de asemenea, prin
controlul organelor endocrine [29]..Acupunctura ar putea scădea expresiile a
hormonului de eliberare a corticotropinei [34] din PVN și ar produce unele efecte
specifice asupra suprimării fluxului simpatic ca răspuns la factorii de stres cronici
[35].

2.2. Medulla Oblongata

Regiuni specifice ale medularei oblongate mediază controlul central al funcției

autonome. În sistemul nervos central (SNC), rVLM este o parte importantă a
membrului eferent simpatic al activității reflexului cardiovascular și, ca atare, este
importantă în menținerea tensiunii arteriale [38]. Se proiectează către coloanele
intermediolaterale ale măduvei spinării toracice, care este originea neuronilor
preganglionici simpatici [39]. Inhibarea funcției neuronale în acest nucleu are ca
rezultat scăderea mare a tensiunii arteriale [40].]. Mai mult, opioidele și acidul
gamma-aminobutiric (GABA) participă la inhibarea pe termen lung a răspunsurilor
cardiovasculare simpatoexcitatorii legate de EA .[43].
2.3. mezencefal
Griul periaqueductal ventrolateral (vlPAG) este un nucleu esențial al creierului
central care procesează informații din aferențe somatice în timpul EA [46]. VlPAG
caudal este o regiune semnificativă în calea arcuată-rVLM cu buclă lungă pentru
răspunsul EA-cardiovascular, în timp ce vlPAG rostral joacă un rol major în calea
reciprocă arcuată-vlPAG care ajută la prelungirea modulației EA-cardiovasculare
[47]. Excitația neuronilor vlPAG îmbunătățește răspunsul arcuat la stimularea
splanșică, în timp ce blocarea neuronilor vlPAG limitează excitația neuronilor
arcuați de către EA. Aceste observații indică faptul că excitația neuronilor arcuți
indusă de EA necesită aport de la vlPAG, iar întărirea reciprocă între creierul
central și hipotalamusul ventral servește la prelungirea influenței EA asupra
tensiunii arteriale de bază [48].

2.4. Cortexul dorsomedial prefrontal (DMPFC)

Cortexul prefrontal (PFC) este vital pentru medierea răspunsurilor
comportamentale și somatice la stres în centrele autonome prin proiecții
[49Stimularea acupuncturii poate reduce activitatea simpatică și crește activitatea
parasimpatică prin efectele sale inhibitoare asupra activității dorsomediale a PFC
[51]. Acest lucru ar putea fi benefic pentru tratarea durerii cronice induse de
hiperactivitatea sistemului nervos simpatic.

3. Efectul acupuncturii și modularea neurohumorală

Unii neurotransmițători, inclusiv serotonina, peptidele opioide, catecolaminele și

aminoacizii din creier par să participe la mecanismul de modulare a acupuncturii .

3.1. Opioizi endogeni

EA a reușit să restabilească motilitatea gastrică afectată și undele lente aritmice
prin îmbunătățirea activității vagale, care a fost mediată prin calea opioidelor [55,
56]. Efectele amelioratoare ale EA la ST-36 asupra motilității gastrice ar putea
activa opioidele centrale care, la rândul lor, inhibă scurgerea simpatică [57].

EA activează neuronii encefalinergici în mai multe zone ale creierului care

reglează scurgerea simpatică, inclusiv nucleul arcuat, medula rostral ventrolaterală,
nucleii de rafe, S-a constatt ca EA stimulează tranzitoriu producția de encefalină
într-o regiune a creierului, care reglează fluxul simpatic. Se sugerează că un singur
tratament scurt de acupunctură poate crește expresia acestui neuropeptid
modulator. Β-endorfina este un mediator cheie al modificărilor funcțiilor autonome
[63]. Acupunctura poate afecta ipotetic axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal
(HPA) prin scăderea concentrațiilor de cortizol și axa hipotalamo-hipofizo-
gonadală (HPG) prin modularea producției și secreției centrale de β-endorfină [64].
Unele rapoarte au arătat, de asemenea, că o percepție negativă a acupuncturii ar
putea produce o activare simpatică sporită a stimulului acupuncturii [65], care
poate fi mediată prin calea endorfinei [66]. Este de conceput că o rețea imunitară
neuroendocrină specifică este crucială pentru producerea efectului terapeutic al
acupuncturii. Sunt necesare studii suplimentare pentru a releva moleculele
implicate și mecanismele de bază.

3.2. Aminoacizi
Senzorii de aminoacizi ar putea regla activitatea fibrelor aferente vagale [67].
Aminoacizii sunt implicați direct în semnalizarea căii vagi în ARC [68Glutamatul
contribuie doar parțial, dar semnificativ la activarea căilor reciproce ARC-vlPAG
în timpul stimulării EA a aferențelor somatice [47]. În plus, reducerea eliberării
GABA dezinhibă celulele vlPAG, care, la rândul lor, modulează activitatea
neuronilor rVLM pentru a atenua răspunsurile reflexe simpatoexcitatorii [46]. EA
modulează răspunsurile reflexe simpatoexcitatorii prin scăderea eliberării GABA .
[72]. Studiile efectuate până acum pe aminoacizi sugerează că glutamatul și GABA
sunt implicate în mecanismul acupuncturii pentru alterarea autonomă. Acest
răspuns este strâns legat de vlPAG.

3.3. Factorul de creștere a nervilor (NGF)

NGF este o neurotrofină, care reglează funcția și supraviețuirea neuronilor
colinergici periferici senzitivi, simpatici și din creier. Ar putea modula activitatea
senzorială și autonomă ca mediator al efectelor acupuncturii în SNC [73].
Potențialul terapeutic al EA ar putea modula activitatea ANS printr-o depresie de
lungă durată a ramurii simpatice, care este asociată cu o reglare periferică a NGF în
organe.

4. Concluzie
Dovezile emergente indică faptul că tratamentul cu acupunctură nu numai că
activează regiuni cerebrale distincte în diferite tipuri de boli cauzate de
dezechilibru între activitățile simpatice și parasimpatice, dar modulează și
neurotransmițătorul adaptiv în regiunile cerebrale conexe pentru a atenua răspunsul
autonom. Cu toate acestea, nu este clar dacă o cale diferită este activată de
acupunctul specific, cum ar fi punctele locale și punctele îndepărtate, sau efectul de
reglare autonomă a acupunctelor din diferite meridiane. Pentru studierea acestui
subiect sunt necesare alte ECR riguroase. Ne permite să înțelegem importanța
terapiei cu acupunctură în reglarea autonomă. Apoi, acupunctura poate fi utilizată
în tratamentul diferitelor tulburări autonome ca o terapie alternativă nouă.

Structura arcurilor reflexe somatice şi vegetative

Fibrele şi ganglionii sistemului nervos simpatic
Fibrele şi ganglionii sistemului nervos parasimpatic
Căile umorale de transmitere a informaţiei la stimularea zonei somato-
vegetative fiziologic
active (schemă)
8.Dozele de decoct indicate copiilor în tratamentul fitoterapic
chinez. Plantele indicate în tratamentul diabetului zaharat.

plante - 3-10g,
• minerale,crustacee 10-30 g
• Copiilor cu vârsta sub 5 ani -1/4
din doza pentru maturi.
• Copiilor peste 5 ani -1/2 d.m.

David Hoffmann
,,Ghidul complet al plantelor medicinale și
al bolilor pe care le vindecă,,
• 1/2 din doza maturilor –
copii sub 7 ani,maturii
peste70
•3/ 4 din doza maturilor
copii sub 12 ani,maturii
peste 65 ani
• Karin Kraft & Christophor
Hobbs ,,Pokect guide of Herbal
medicine,,
• Copii 1 și 5 ani: 1 - 2
lingurițe de infuzie -3-5/zi
• - Copii 6 și 10 ani: 1⁄4 până
la 1⁄3 din doza adultă.
• - Copii de la 11 la cca. 16
ani: 1⁄2 din doza adultă.
• - Copii peste 16 ani: în
general, doza adultă,cu
precauție

Plantele indicate în tratamentul diabetului zaharat.

1. Afinul Vaccinium myrtillus L.

Infuzie care se prepară din o linguriţă de frunze uscate mărunţite de afin sau
pulbere de frunze de afin peste care se toarnă o cană de 200ml cu apă clocotită. Se
acoperă şi se lasă 20-30 de minute să infuzeze, iar apoi se strecoară. Se vor bea 2-3
căni pe zi, timp de 40 de zile.
 Fructe proaspete 300-500g, sau 100g de fructe uscate zilnic.

Decoct care se prepară din o linguriţă de fructe de afine uscate la o cană cu

200ml apă. Se fierbe la foc mic 5 minute, se acoperăşi se mai lasă 15 minute la
răcit. Se bea 2 căni pe zi.
Macerat la rece, se lasă timp de 8 ore o linguriţă de afine uscate la 200ml apă
la macerat, se vor bea 2 căni pe zi.
Se face o pauză de 14 zile, dupa care se repeată cura.

2. AloeAloe arborescens Mill.

Se recomanda gelul de aloe pentru uz intern, câte 50-100ml pe zi, între mese,
pentru stabilizarea glicemiei, pentru evitarea suprasolicitării pancreasului.
Marii consumatori ai acestei plante, sunt
practic imuni la diabet.

3. Brustur Arctium lappa L.

Pentru tratarea diabetului zaharat se recomandă o infuzie ce se prepară din o

linguriţă de brustur mărunţită, peste care se toarnă o cană de 250 ml cu apă
clocotită. Se acoperă şi se lasă la infuzat timp de 15 minute, după care se strecoară
şi se bea 2-3 căni pe zi.

4. Căpşun Fragaria moschata Duch

Pentru tratarea diabeticilor se recomandă o cură cu căpşuni primăvara; se consumă

în stare proaspătă, până la 300g de căpşuni zilnic.

5. Ceapă Allium cepa L.

Consumul semnificativ de ceapă crudă, câte 140g pe zi, scade glicemia, prevenind
şi chiar tratând diabetul. Este de remarcat faptul că ceapa nu reduce nivelul
glicemiei la persoanele care nu suferă de diabet.

6. DovlecelCucurbita pepo
Compoziţie chimică: în funcţie de partea recoltată distingem în fructe: protide,
hidraţi de carbon, mici cantităţi de grăsimi, sodium, potasiu, calciu, fosfor, fier,
arsen, cadmiu, plumb, mercur, vitamina B2, niacin şi vitamina C, iar în seminţe
găsimi: ulei gras, fitosterine, cucurbitol, lecitina, zaharuri, enzime, rezine.
În diabet se recomandă consumarea dovlecelului în preparate culinare
obişnuite sau dietetice.
 7. FasolePhaseolus vulgaris L.
Compoziţa chimică: protein, hidraţi d ecarbon, K, Ca, P, Fe, Ni, Cu, Co, vitamina
A, B1, B2, niacin, C. Tecile uscate de fasole au acţiune antidiabetică, dupa
îndepărtarea seminţelor.
Decoct, care se prepară din 3 linguri de teci uscate şi mărunţite de fasole la
750 ml apă rece. Se fierbe la foc mic timp de 20 de minute. Se acoperă şi se lasă la
racit, după care se strecoară, iar de băut se bea pe parcursul unei zile toată
cantitatea, dimineaţa, la prânz şi seara, , fără a se îndulci.

Decoct preparat din o lingură de teci uscate şi mărunţite de fasole la o cană

de 250 ml de apă rece; se fierbe la foc mic 20-25 de minute, se acoperă, se lasă la
răcit, se strecoară ş se vor bea 2-3 căni pe zi, neîndulcite.

Extracţie dublă, care se prepară din 4 linguri de teci uscate şi mărunţite la un

litru de apă rece. Se lasă la macerat o noapte, iar dimineaţa în jurul orelor 8-9 se
fierbe la foc domol până ce volumul de lichid este redus la jumătate, iar decoctul
rezultat se be ape parcursul zilei.

8. Fragi de camp Fragaria viridis Duch

Compoziţie chimică: fraga conţine apă, proteine, hidraţi de carbon, săruri de
potasiu, fosor, sodium, calciu, fier, substanţe uleioase, acid salicilic, sulf, siliciu,
brom, vitamine (A, B1, B2, C) şi levuloza. Frunzele conţin tanin elagic, fragarol,
cvercitina, cvercitrina, citrol, zaharuri, urme de ulei volatile, vitamina C şi săruri
minerale.
Infuziedin două linguriţe de frunze mărunţite de fragi de câmp, cu o cană de
200 ml apă clocotită. Se lasă 15 minute la infuzat, se strecoarăşi se beau două căni
pe zi neîndulcite. Se poate consuma până la 300 g de fragi zilnic, în caz de diabet
zaharat ca o cură de primavară.

9. Lupin albLupinus albus

Compoziţia chimică: protide, substanţe extractive neazotate, grăsimi, celuloză,
alcaloizi, lupine, lupanina, lupinidina si hidroxilupanina (dă gustul amar).
Semintele au efect hipoglicemiant. Extractul fluid de seminţe de lupin alb
împiedică creşterea glicemiei şi glicozuriei. Acţiunea se datorează alcaloidului
lupanina, însă trebuie avută grijă cu toxicitatea acestuia. Extractul fluid se prepară
prin fierbera seminţelor în apă. În cazul formelor
uşoare de diabet se consumă câte o linguriţă de 2-3 ori pe zi după mese.

10.NăpraznicGeranium robertianum
Compoziţie chimică: geraniina, ulei volatile, acid elagic, tanoizi şi rezine.
 Maceratul se prepară seara, dintr-o cană de 250 ml cu apă rece în care se
adaugă o mână de flori şi frunze uscate şi măruţite şi se lasă până dimineaţa. Se
strecoarăşi lichidul obţinut se păstrează. Apoi se toarnă o cană cu 250 ml apă peste
planta strecuratăşi se fierbe la foc domol 3 minute, se acoperăşi se lasă 30 de
minute, se strecoară. Decoctul obţinut se va amesteca cu maceratul. Se consumă 3-
4 căni pe zi, pe stomacul gol, înghiţitură cu înghiţitură.

11.MărMalus domestica Borkh.

Compoziţia chimică: apa, zaharuri, acizi organic, substanţe pectice, protide,
taninuri lignine, materii grase, vitaminele C, A, B, PP, săruri de Ca, Na, Fe, K, P.
În coaja fructului este de două ori mai multă vitamina C decât în pulpă.

În diabetul zaharat se recomandă a se consuma zilnic cate 1 kg de mere, în cura de

lungă durată. Decoct ce se prepară dintr-un măr tăiat în bucăţele la 500 ml
apă, se fierbe la foc mic până ajunge apa la jumătate şi se bea seara, înainte de
culcare. Persoanele care au predispoziţie
genetică spre diabet, sau o alimentaţie precară, ar trebui să consume câte un măr cu
15 minute înaintea meselor, pentru a evita apariţia bolii.
12.NucJuglans regia
Compoziţia chimică variază, astfel seminţele conţin puţină apă, protide, grăsimi,
hidraţi de carbon, săruri de sodium, potasiu, calciu, fosfor şi fier şi vitamine (A,
B1, B2, niacin şi C). Fructele au conţinut de tannin, acid galic şi elagic, inozitol,
inglona, cantităţi mici de ulei volatile, vitamina C şi tirozina.
Pericarpul (cojile verzi) contin iuglona, taninuri, ulei eteric, vitamine, clorofile,
amidon, pectin, acizi organic, aminoacizi liberi şi multe substanţe minerale (arsen,
bariu, calciu, clor, cobalt, fier, potasiu, magneziu, mangan, sodium, nichle, fosfor,
sulf şi zinc). Pentru combaterea hiperglicemie se
recomandă o infuzie din 2-3 linguri de pulbere de frunze de nuc uscate, peste care
se toarnă o cană de 200 ml de apă clocotită.
Ca adjuvant se ia o linguriţă de pulbere de frunze de nuc de 4 ori pe zi în cure de 3
luni cu o lună pauză. Se recomandăşi tinctura din membranele uscate tocate
mărunt.

2. Dezavantajele homeopatiei

Acţionează mai lent decât alopatia.

Este ineficientă în cancer, afecţiuni organice severe (ciroză, aterosclerozăetc.).
Este o metodă laborioasă, necesitând consultaţii lungi, repetate.
Nu poate suprima rapid durerea în cazul unor urgenţe medicale sau chirurgicale
(infarct, colica renală, abdomen acutetc.).
Experimentul de la animal nu se poate transpune la om.