IFBI MaterialTeams

CAPITOLUL I.
INTRODUCERE ÎN SFERA
INSTITUŢIILOR FINANCIAR-BANCARE
INTERNAŢIONALE
Sistem financiar internațional
(sau sistem financiar global)
“Ansamblul de pieţe, instituţii, instrumente şi fluxuri financiare

menit să asigure deplasarea în timp şi în spaţiu a resurselor de
capital de la cei care le deţin (creditorii sau investitorii
internaţionali) către cei care au nevoie de acestea (debitorii sau
beneficiarii finanţării)” (Păun, 2010 )
Lexicon Financial Times:
“interacțiunea dintre companiile financiare, autoritățile de

reglementare și instituțiile care operează la nivel
supranațional”
•entități reglementate (precum bănci internaționale și
companii de asigurare),
•entităținereglementate sau puțin reglementate (precum
fonduri speculative, fonduri de private equity, fonduri suverane
de investitii și alte vehicule speciale de investiții),
•autorități de reglementare și/sau supraveghere
•instituții
financiar-bancare internaționale, precum Fondul
Monetar internațional și Banca Centrală Europeană
•ansamblul acordurilor juridice, instituțiilor și actorilor
economici care au rolul de a facilita fluxurile financiare
internaționale destinate operațiunilor de investiții, finanțare și
comerț.
•un rol deosebit îl au instituțiile/organismele financiar-bancare

internaționale create pentru a facilita comerțul și tranzacțiile
financiare internaționale
O gamă variată de instituții, precum:
I. instituțiile financiar - bancare menite să gestioneze probleme
economice la nivel mondial;
II. instituțiile și agenţiile guvernamentale specializate în finanțarea și
garantarea exporturilor;
III.organismele de evaluare a riscului de țară (agențiile de rating);
IV.instituții financiare private active la nivel mondial, precum
băncile comerciale, băncile de investiții, fondurile speculative etc.
I.Instituţiile financiar-
financiar-bancare
internaţionale
 reprezintă intermediari financiari care operează pe

pieţele financiare internaţionale.
 au un rol important în dirijarea/orientarea fluxurilor de
capital dinspre statele excedentare spre statele cu deficit de
resurse în vederea prevenirii și rezolvării unor crize de
sistem cu care se confruntă statele membre sau pentru
sprijinirea dezvoltării economice și sociale a acestora
financiar-bancare
internaţionale
În funcţie de raţiunea pentru care au fost create:
A) instituții financiar-bancare internationale create pentru
gestiunea riscurilor sistemice (FMI, BRI);
B) băncile de dezvoltare menite să finanţeze și să acorde
asistență tehnică pentru dezvoltarea economică a statelor membre.
B1) băncile multilaterale de dezvoltare (BM, bănci regionale
de dezvoltare, bănci subregionale de dezvoltare),
B2) bănci bilaterale de dezvoltare și
B3) băncile naţionale de dezvoltare.
financiar-bancare
internaţionale
În funcţie de numărul țărilor participante și de misiunile
atribute:
a) agenții specializate ale Organizației Națiunilor Unite, precum
Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale;
b) instituții financiar-valutare (monetare) regionale, precum Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca
Europeană de Investiţii, Banca Africană de Dezvoltare, Banca
Reglementelor Internaționale etc.
I.IFBI - Băncile multilaterale de dezvoltare
- instituţii financiare internaţionale (IFI) create pentru a oferi

asistenţă financiară (sub formă de împrumuturi şi granturi) şi
asistenţă tehnică în vederea dezvoltării economice şi sociale a
ţărilor membre.
- termenul se referă la Grupul Băncii Mondiale şi la cinci bănci
regionale de dezvoltare: Banca Africană de Dezvoltare, Banca
Asiatică de Dezvoltare, Banca Interamericană de Dezvoltare, Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca
Europeană de Investiţii.
Funcţii financiare (I):

- canalizează resurse financiare spre statele cu venituri reduse pe
cap de locuitor;
- acordă finanţare statelor cu venit mediu pe cap de locuitor şi
corectează eşecurile pieţei asociate cu supraestimarea riscurilor,
ceea ce conduce la un acces inadecvat la finanţare pe termen lung
pentru multe state cu venit mediu pe cap de locuitor;
Funcţii financiare (II):

- au un rol contra-ciclic în perioadele de fluctuații ale fluxurilor
private de capital.
• în perioadele de criză financiară băncile multilaterale de
dezvoltare au furnizat finanțare companiilor private și
guvernelor în condițiile în care accesul la finantare bancară sau
pe piețele de capital era restrictiv;
- facilitează funcţionarea pieţelor private de capital prin conferirea
de bonitate şi acţionând ca un catalizator pentru investiţiile
sectorului privat.
Funcţii nefinanciare:
- acordarea de asistenţă tehnică ataşată finanţărilor;
- generează efecte secundare prin dezvoltarea instituţiilor şi a
abilităţilor la nivelul statelor membre;
- generarea de cunoştinţe în domeniul dezvoltării economice şi
partajarea acestora;
- furnizarea de bunuri publice la nivel regional şi global
incluzând, în cazul celor mai multe bănci regionale şi subregionale de
dezvoltare, sprijinirea procesului de integrare la nivel regional.
Două tipuri de finanţare:

A) finanţare în condiţii de piaţă (sau finanţare non-concesională)
B) finanţare concesională.
- presupune acordarea de asistenţă financiară sub formă de
credite cu dobânzi sub nivelul pieţei şi granturi guvernelor statelor cu
PIB/locuitor redus.
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului

(2015):
• reducerea sărăciei severe şi a foametei;
• accesul universal la ciclul primar de învăţământ;
• promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor;
• reducerea mortalităţii la copii;
• îmbunătăţirea sănătăţii materne;
• combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli;
• asigurarea durabilităţii mediului;
• crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare.
În funcţie de sectorul de activitate finanţat:

a) MDB dedicate exclusiv sprijinirii sectorului privat (spre exemplu,
Corporaţia Financiară Internaţională);
b) MDB dedicate exclusive autorităţilor publice (guverne, autorităţi locale
etc.). În această categorie se încadrează Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare;
c) MDB create atât pentru sprijinirea sectorului privat, cât şi pentru
finanţarea sectorului public.
- cele mai multe instituţii financiare internaţionale.
A. Grupul Băncii Mondiale

B. Bănci regionale de dezvoltare
C. Băncile multilaterale de dezvoltare subregionale
Rol: de a finanţa dezvoltarea economică a statelor
membre dintr-un areal geografic mai restrâns comparativ cu
focalizarea băncilor multilaterale de dezvoltare regionale.
Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre
sprijină dezvoltarea economiilor şi cooperării statelor din
regiunea Mării Negre.
D. Instituţii financiare bilaterale
- create şi deţinute de un grup restrâns de ţări pentru a finanţa
proiecte de dezvoltare/investiții în ţările cu venit pe locuitor redus sau
în economiile emergente.
- ex: Compania Olandeză pentru Finanţarea Dezvoltării
E.Băncile naţionale de dezvoltare

- a promova creșterea economică prin oferire de finanțare și
servicii de consultanță gospodăriilor, întreprinderilor mici și mijlocii
și chiar corporațiilor private, ale căror nevoi de finanțare nu pot fi
acoperite de băncile comerciale private sau de către piețele de capital
locale.
II.
II. Institu
Instituțții de finanțare și garantare a
exporturilor
-au menirea de a sprijini dezvoltarea economică a unui stat prin
facilitarea operațiunilor de export pe baza unor instrumente
financiare specifice.
A) instituții multilaterale de garantare a exporturilor
- băncile multilaterale de dezvoltare și instituții financiale
multilaterale specializate în activitatea de garantare, precum Agenţia
de Garantare Multilaterală a Investiţiilor.
B) agenţiile de creditare a exporturilor din diverse state ale lumii.
- sprijină activitatea de export a unui stat prin acordarea de
credite de export (pe termen scurt, mediu și lung) și/sau prin oferirea
de garanții sau asigurări pentru creditul de export.
III.Instituţii de evaluare a riscului de
ţară (I)
-reprezintă organizații specializate în monitorizarea riscului

de credit asociat emitenților de obligațiuni sau alte
instrumente ale datoriei.
- Agențiile de rating au rolul de a evalua capacitatea unui
emitent (corporație, țară sau autoritate publică) de a-și onora
obligațiile financiare asumate.
-Estimarea ratingului de țară constituie o funcţie
indispensabilă pentru protejarea integrităţii sistemului
financiar internațional.
III.Instituţii de evaluare a riscului de
ţară (II)
-Evaluările sunt realizate de către agenţii de rating private, cu

o istorie şi experienţă vastă în evaluarea riscului de țară.
-cele mai importante agenții de rating provin din SUA,
respectiv Moody's, Standard & Poor's şi Fitch Rating.
-Aceste agenții analizează și clasifică emitenții în funcție de
riscul lor în mai multe clase de risc.
IV. Instituții financiare private
active pe piețele financiare internaționale se împart, la rîndul

lor, în:
A) instituţiile depozitare (băncile comerciale, casele de
economii, băncile mutuale de economii și uniunile de
credit)
B) instituţiile non-depozitare (băncile de investiţii, fondurile
mutuale, fondurile de pensii, companiile de asigurări,
companiile de finanţare, fondurile cu capital de risc și
societăţile de valori mobiliare).
În loc de concluzie....
•Aceste patru categorii de instituții sunt principalii intermediari

de pe piețele financiare internaționale.
•Pieţele de capital (internaţionale) asigură mobilizarea şi
redistribuirea capitalurilor disponibile la nivel mondial,
diversificarea investiţiilor la nivel internaţional şi
managementul riscurilor financiare.
•Prin intermediul lor companiile private și de stat, guvernele și
instituțiile financiare internaționale își finanțează activitatea și
gestionează riscurile financiare cu care se confruntă.
1
CREARE
Conferinţa monetară şi financiară a Naţiunilor Unite
şi Asociate – BRETTON WOODS, 1944
 Criza economica din 1929-1933 -
tarile lumii au încercat sa sprijine
economiile naţionale prin:
– bariere in calea comerţului exterior
– devalorizarea monedei naţionale in
scopuri competitive
– interzicerea dreptului de a deţine
valute
 comerţul mondial a scăzut puternic,
iar standardele de viata s-au redus in
multe tari
2
CREARE
PROPUNERI
• Planul WHITE (SUA)
– Fond de Stabilizare al Naţiunilor Unite şi Asociate
– Dolarul SUA
• Planul KEYNES
– „Uniunea Internaţională de Clearing”
– BANCOR
• Multe din prevederile planului White au fost incluse în
documentele finale adoptate la Bretton Woods
DATE OFICIALE
• înfiinţare - 27 decembrie 1945 (29 de state au semnat și ratificat
acordul de înființare)
• începutul funcţionării - 1 martie 1947
3
OBIECTIVE
să furnizeze un bun global: stabilitatea financiară
1. Stabilitatea financiară (definiţia BNR)
2. Sens restrans – absenta crizelor financiare
3. Sens larg - stare a sistemul financiar în care acesta îşi
îndeplineşte adecvat funcţiile, chiar şi pe fondul unor şocuri severe
a) intermedierea financiară
b) asigurarea realizării fără sincope a plăţilor în economie
c) administrarea riguroasă a riscurilor financiare
4
OBIECTIVE
1. promovarea cooperării internaţionale
2. facilitarea expansiunii şi a creşterii echilibrate a comerţului
internaţional
3. promovarea stabilităţii cursului de schimb şi evitarea
deprecierii monedei în scopuri competitive.
4. facilitarea realizării unui sistem multilateral de plăţi privind
tranzacţiile curente dintre ţările membre şi eliminarea
restricţiilor asupra schimburilor valutare;
5. asigurarea accesului ţărilor membre la resursele Fondului
Monetar Internaţional în scopul eliminării deficitelor din
balanţele de plăţi ale ţărilor membre în schimbul unor garanţii
corespunzătoare;
6. reducerea mărimii şi a duratei dezechilibrului din balanţele de
plăţi ale ţărilor membre
5
FUNCŢII
1.SUPRAVEGHERE
2. ASISTENŢĂ FINANCIARĂ (CREDITARE)
3. ASISTENŢĂ TEHNICĂ
6
1.SUPRAVEGHERE
1. SUPRAVEGHERE
Articolul IV: FMI este mandatat să supravegheze
sistemul monetar internaţional şi să monitorizeze
politicile economice şi financiare ale statelor membre.
Nivele:
- global (supraveghere multilaterală)
- regional (supraveghere regională)
- ţară (supraveghere bilaterală).
7
1.SUPRAVEGHERE
1. SUPRAVEGHERE
FMI subliniază posibilele riscuri la adresa stabilităţii
financiare şi sugerează posibile măsuri/modificări ale
politicilor adoptate de fiecare stat membru.
FMI sprijină sistemul monetar internaţional în realizarea

obiectivului său esenţial:
facilitarea schimbului de bunuri, servicii şi capital

între state, ceea ce contribuie la realizarea unei
creşteri economice sustenabile.
8
1.1.SUPRAVEGHERE
1.1. SUPRAVEGHEREA
A BILATERALĂ
BILATERALĂ
- anual prin consultările prevăzute în articolul IV din

Statutul FMI.
- FMI examinează în profunzime situaţia economică şi

financiară la nivel naţional, perspectivele sale de
evoluţie şi formulează o serie de recomandări cu
privire la:
- politica monetară,
- politica valutară
- politicile financiare şi economice de urmat pentru a asigura

stabilitatea macroeconomică şi creşterea economică a ţării
respective.
9
1.1.SUPRAVEGHERE
1.1. SUPRAVEGHEREA
A BILATERALĂ
BILATERALĂ
- Tehnic: vizita unei echipe de experți ai FMI într-o anumită țară pentru
a analiza evoluțiile economice și financiare și pentru a discuta cu oficialii
guvernului și ai băncii centrale politicile economice și financiare
- întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri, sindicate și societatea

civilă
- Raportul echipei de monitorizare este prezentat managementului FMI și

discutat în Consiliul Director.
- Un rezumat cuprinzând poziția board-ului este ulterior transmis către

guvernul statului membru
- punctul de vedere al comunității internaționale și exemple de bune

practici din experiența internațională pot fi incluse în politicile naționale
10
1.2. SUPRAVEGHEREA
SUPRAVEGHEREA REGIONALĂ
REGIONALĂ
- presupune examinarea de către FMI a politicilor

promovate în cadrul unor uniuni monetare
- zona euro,
- Uniunea Monetară și Economică din Africa de Vest,
- Comunitatea Economică și Monetară Central Africană

și
- Uniunea Monetară din Caraibele de Est.
11
1.3. SUPRAVEGHEREA
SUPRAVEGHEREA MULTILTERALĂ
- analize ale Consiliului Executiv al FMI cu privire la

tendințele economice la nivel mondial.
- principalele instrumente trei publicaţii importante:

- Perspective economice globale (World Economic Outlook - WEO),
- Raport asupra stabilităţii financiare globale (Global Financial

Stability Report - GFSR)
- Exemplu 2018: A Decade after the Global Financial Crisis: Are We

Safer?
- Monitorul fiscal (Fiscal Monitor - FM).
12
II. Asisten
Asistența
ța financiară și tehnică
- Asistența financiară implică acordarea de credite

statelor membre care se confruntă cu deficite ale
balanței de plăți (actuale sau potențiale).
- Asistența tehnică
- “dezvoltarea resurselor productive ale țărilor membre,
ajutându-le să-și formuleze politici economice și fiscale în
sprijinul creșterii economice”
- statele membre își dezvoltă capacitățile umane și

instituționale și posibilitatea de a elabora politici
macroeconomice, structurale și fiscale corespunzătoare
13
TĂRI MEMBRE
190 (din 196)

Andorra, Malta, Sahara de Vest,
Cuba, Coreea de Nord, Liechtenstein, Vatican, Taiwan,
14
OBLIGAŢII ALE ŢĂRILOR
OBLIGAŢ
MEMBRE
1. să nu aplice restricţii asupra plăţilor curente din

relaţiile economice internaţionale
2. să evite practicile monetare discriminatorii
3. să asigure convertibilitatea monedei
4. să furnizeze informaţii statistice privind ...
5. să consulte şi să colaboreze cu celelalte ţări membre
6. să consulte şi să colaboreze cu FMI
15
DREPTURI ALE ŢĂRILOR
MEMBRE
1. dreptul de a efectua tranzacţii şi operaţii cu FMI
2. dreptul de a cumpăra sume în valute liber utilizabile

sau în DST în schimbul unor sume echivalente în
monedă naţională în vederea echilibrării balanţei de
plăţi
3. dreptul de a participa la adoptarea deciziilor în

cadrul FMI
4. dreptul de a beneficia de alocaţii de DST
5. dreptul de aderare la Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare
16
DEPARTAMENTE ŞI SERVICII
OPERAŢIONALE
OPERAŢIONALE
17
CONDUCEREA FMI
- trei nivele superioare:
1. Consiliul Guvernatorilor
2. Consiliul director
3. Directorul General
- structuri (departamente, birouri etc.) operaţionale
- comitete şi comisii consultative
18
CONDUCEREA FMI
19
CONSILIUL GUVERNATORILOR
(BOARD OF GOVERNORS)
 organul suprem de decizie
 un guvernator şi un supleant din partea fiecărei ţări membre
(pentru ROMÂNIA – Mugur Isărescu/Gheorghe Pecingina)
 mod de lucru – şedinţe ordinare (anuale) şi extraordinare
(convocate de 15 ţări sau 25% din voturi)
 competenţe:
admiterea de noi membri
retragerea unor membri
modificarea statutului
revizuirea cotelor de participare
alocarea drepturilor speciale de tragere
încheierea unor aranjamente de cooperare cu alte
organizaţii internaţionale
20
CONSILIUL DIRECTOR (sau (sau
Consiliul Directorilor Executivi )
 conducerea activităţii zilnice a FMI
 24 directori executivi
5 aleşi/numiţi (SUA, Japonia, Germania, Franţa, Marea
Britanie)
19 aleşi (grupuri de ţări)
ROMANIA : Anthony De Lannoy/Vladyslav Rashkovan
Armenia; Bosnia - Herţegovina; Bulgaria; Croatia; Cipru;

Georgia; Israel; Macedonia; Moldova; Muntenegru; Olanda;
Romania; Ucraina; Belgia; Luxemburg.
statele ale căror monede sunt utilizate des în tranzacțiile FMI

pot numi singure un director executiv (China, Rusia și Arabia
Saudită)
21
CONSILIUL DIRECTOR (sau (sau
Consiliul Directorilor Executivi )
 mod de lucru – activitate permanentă
se întâlnește de câteva ori pe săptămână
activitatea sa se bazează pe analizele și lucrările întocmite
de către managementul și personalul FMI.
 competenţe:
studii privind impactului politicilor promovate de
statele membre asupra stabilităţii sistemului financiar
internaţional
aprobă programele de asistență financiară destinate
statelor membre
activitatea de supraveghere a politicii ratei de schimb
diverse aspecte administrative şi bugetare
22
DIRECTORUL GENERAL
(MANAGING DIRECTOR)
 ales de Consiliul Director
 mandat de 5 ani
Kristalina Georgieva
 el nu poate fi ales dintre guvernatori sau dintre
directorii executivi
 atribuţii
preşedintele Consiliului Director (fără drept de
vot)
participă la şedinţele Consiliului Guvernatorilor,
Comitetului Financiar şi Monetar şi Comitetului
Dezvoltării)
şeful personalului (2.700 funcţionari din 150
tari)
execuţia bugetului FMI
23
COMITETUL FINANCIAR ŞI
MONETAR INTERNAŢIONAL
 organ consultativ
 format din 24 de membri (numiţi sau aleşi)
 mod de lucru : 2 şedinţe/an (aprilie/mai și adunările
anuale
operează prin consens și nu supune la vot punctele de
vedere adoptate
 urmăreşte evoluţile şi propune soluţii cu privire la:
funcţionarea şi adaptarea sistemului financiar şi
monetar internaţional la realităţile economice ale
lumii contemporane
procesul de ajustare
lichiditatea internaţională
transferul real de resurse către ţările în curs de
dezvoltare.
24
COMITETUL DEZVOLTĂRII
 organ consultativ comun al FMI şi BIRD
 format din 25 de membri (miniștri de finanțe sau

miniștri ai dezvoltării)
 mod de lucru : 2 şedinţe/an
 forum necesar atingerii unui punct de vedere comun

(consens) referitor la principalele probleme ale
dezvoltării economice
25
ADOPTAREA DECIZIILOR
Numărul de voturi pentru fiecare stat membru =

voturile de bază (basic votes) + voturile suplimentare
pentru cota de participare (quota-based votes)
Numărul de voturi de bază se determină împărțind în

mod egal 5,502% din numărul total de voturi la numărul
statelor membre.
 principiul egalităţii ţărilor membre în adoptarea deciziilor
Număr de voturi suplimentare rezultă din alocare unui

vot pentru fiecare fracţiune de cotă echivalentă cu
100.000 DST
26
ADOPTAREA DECIZIILOR
SISTEM DE ADOPTARE A DECIZIILOR

majoritate simplă - decizii curente
majoritate calificată - decizii majore
27
MAJORITĂŢI
MAJORITĂŢ I CALIFICATE
Tipuri de decizii Majoritate (%) Organul de decizie

Ajustarea cotelor de 85 Consiliul Guvernatorilor
participare
Emisiunea DST 85 Consiliul Guvernatorilor
Vânzarea aurului 85 Consiliul Guvernatorilor
Răscumpărări 85 Consiliul Guvernatorilor
Retragerea calităţii de 85 Consiliul Guvernatorilor
membru
Stabilirea numărului de 85 Consiliul Guvernatorilor
directori executivi
Stabilirea comisioanelor 70 Consiliul Guvernatorilor
28
PUTEREA DE VOT
29
Schimbari in puterea de vot
30
CONSTITUIREA RESURSELOR
FINANCIARE
RESURSE ORDINARE
Cotele de participare ale statelor membre
Venituri din dobânzi şi comisioane
Venituri din fondurile administrate de FMI
RESURSE EXTRAORDINARE
Împrumuturi contractate
31
COTELE DE PARTICIPARE
ROL triplu
• puterea de vot în cadrul organelor de conducere ale FMI
• volumul finanţării ce se poate obţine de la FMI
- în cadrul unor facilități de finanțare, limita maximă de

acces se stabilește în funcție de cota de participare
• valoarea maximă a resurselor financiare pe care statele

membre se obligă să le subscrie la capitalul FMI
32
FORMULE
• formula BRETTON WOODS (Q1)
(0.01Y + 0.025R + 0.05P + 0.2276VC) (1 + C/Y)
• Formula 2
(0.0065Y + 0.0205125R + 0.078P + 0.4052VC) (1 + C/Y )
• Formula 3
(0.0045Y + 0.03896768R + 0.07P + 0.76976VC) (1 + C/Y)
• Formula 4
0.005Y + 0.042280464R + 0.044 (P + C) + 0.8352VC
• Formula 5
Q5 = 0.0045Y + 0.05281008R + 0.039 (P + C) + 1.0432VC
[Y = PIB ;R = media pe 12 luni a deţinerilor de aur, DST, rezerve internaţionale, poziţia la FMI;P
= media anuală a plăţilor curente pt. ultimii 5 ani; C = media anuală a încasărilor curente pt.
ultimii 5 ani; VC = variabilitatea încasărilor curente]
33
FORMULA NOUĂ (DIN 2011) – importanța unei economii în economia mondială
CP = (0.5*Y + 0.3*O + 0.15*V + 0.05*R )k
Y = medie a PIB pe 3 ani;
O = media anuală a sumei plăţilor şi încasărilor curente pt. ultimii 5

ani;
V = variabilitatea încasărilor curente şi fluxurilor nete de capital;
R = media pe 12 luni a rezervelor;
k = factor de compresie de 0,95
34
35
MOD DE PLATĂ
• 1944-1978 :
- TRANŞA AUR - min. (25% CP, 10% din rezervele oficiale
nete de aur şi dolari SUA)
- monedă naţională (min. 75%) – pozitia neutra
• 1978 -
- 25% active de rezervă (DST, valută)
- 75% monedă naţională
! Ţările trebuie să efectueze corecţiile necesare în mărimea şi
structura cotei de participare, pentru a o menţine constantă în
DST
CUANTUM TOTAL
• 477 miliarde DST (aproximativ 661 mld USD) – martie 2019
• ROMÂNIA 1,811 miliarde DST
36
ŢARA MEMBRĂ COTA DE ŢARA MEMBRĂ COTA DE
PARTICIPARE (%) PARTICIPAR
E (%)
SUA 17.14 SUA 17.46
JAPONIA 6.14 JAPONIA 6.48
GERMANIA 6.00 GERMANIA 5.60
FRANŢA 4.95 FRANŢA 4.24
MAREA 4.95 MAREA 4.24
BRITANIE BRITANIE
ITALIA 3.26 ITALIA 3.17
ARABIA 3.22 ARABIA 2.10
SAUDITĂ SAUDITĂ
CHINA 3.73 CHINA 6.41
CANADA 2.94 CANADA 2.32
RUSIA 2.74 RUSIA 2.71
… …
ROMANIA 0.47 ROMANIA 0.38
37
MOD DE PLATĂ
• 1944-1978 :
- TRANŞA AUR - min. (25% CP, 10% din rezervele oficiale
nete de aur şi dolari SUA)
- monedă naţională (min. 75%) – pozitia neutra
• 1978 -
- 25% active de rezervă (DST, valută)
- 75% monedă naţională
! Ţările trebuie să efectueze corecţiile necesare în mărimea şi
structura cotei de participare, pentru a o menţine constantă în
DST
CUANTUM TOTAL
• 475 miliarde DST (aproximativ 645 mld USD) – ianuarie 2018
• ROMÂNIA 1,03 miliarde DST
38
CONSTITUIREA RESURSELOR
FINANCIARE
RESURSELE ÎMPRUMUTATE
- împrumuturi contractate de la guvernele unor ţări
dezvoltate (sau de la băncile lor centrale) în anumite condiții
Acorduri Generale De Împrumut (G11)

- ORIGINALE (1962 -1983) (6,3 mld DST)
- EXTINSE (1983 -2008) (17 mld. DST)
Noi Acorduri De Împrumut

- 1998
- 38 state membre și instituții
- finanțare suplimentară de până la 182 miliarde DST
(aproximativ 253 miliarde USD) pentru o perioadă de maxim 6
luni
39
ALTE SURSE ORDINARE
COMISIOANE VENITURI DIN VENITURI DIN VENITURI DIN REFIN. COSTURILOR

ŞI DOBÂNZI INVESTIŢII VÂNZAREA DE EXTINDEREA POL. FACILIT.
ÎNCASATE AUR (MAX 1/8) INVESTIŢIONALE CONCESIONALE
VENITURI
CHELTUIELI
DOBÂNZI CHELTUIELI ACUMULAREA DIVIDENDE

PLĂTITE ADMIN. DE REZERVE PLĂTITE
40
FACILITĂŢI DE FINANŢARE
OFERITE STATELOR MEMBRE
- o serie de tipuri de credit, numite și "facilități", destinate
să sprijine statele membre în eforturile de reducere a
deficitului balanţei de plăţi
- gama de facilităţi de finanţare s-a adaptat continuu la

nevoile ţărilor care s-au confruntat cu probleme
economico-financiare determinate de criza financiară
41
MECANISMUL CUMPĂRĂRILOR/RĂSCUMPĂRĂRILOR
Unstat membru poate utiliza („trage”) resursele generale ale FMI prin
cumpărarea (purchase sau drawing) de DST sau de alte valute ale statelor
membre în schimbul monedei proprii într-o sumă echivalentă.
La termenele stabilite prin facilitate, statul membru își răscumpără

(repurchase) moneda națională deținută de FMI prin oferirea de DST sau
alte valute ale statelor membre într-o sumă echivalentă.
terminologia corectă este CUMPĂRĂRI şi RĂSCUMPĂRARI, şi nu credite şi

rambursări
! Utilizarea resurselor FMI nu determină creşterea / scăderea

resurselor FMI, ci doar schimbarea structurii activelor
42
I.TRANȘE DE CREDIT ȘI FACILITATEA DE FINANȚARE

EXTINSĂ
II.FACILITĂŢI SPECIALE DE FINANŢARE
III.FACILITĂŢI DE FINANŢARE DESTINATE ŢĂRILOR CU

PRODUS INTERN BRUT PE LOCUITOR REDUS
IV. FACILITĂŢI ADMINISTRATE DE FMI
!!! A se vedea sinteza din suportul de curs, pp. 24-27
43
I. TRANȘE DE CREDIT ȘI
FACILITATEA DE FINANȚARE
EXTINSĂ
 ACORDURILE STAND-BY
 LINIA DE CREDIT FLEXIBILĂ
 FACILITATEA DE FINANȚARE EXTINSĂ
 LINIA DE PRECAUŢIE ŞI LICHIDITĂŢI
44
I.1. ACORDURILE STAND-BY (ASB)
 cel mai vechi (1952) și cel mai utilizat instrument de

asistență financiară
 Statutul FMI: acordurile stand-by reprezintă o decizie
a FMI prin care o ţară membră are dreptul să cumpere o
sumă într-o valută din contul de resurse generale până la
un nivel specificat în programul aprobat şi în cadrul unei
perioade determinate
statul membru se angajează să implementeze o serie
de măsuri pentru a reduce dezechilibrele
macroeconomice și pentru obținere unei creșteri
economice
45
PRINCIPALELE CARACTERISTICI
 furnizează asistență financiară pe termen mediu pentru
țările care se confruntă cu dificultăți ale balanței de plăți
pe termen scurt;
 finanțarea este condiționată de adoptarea unor politici
menite să înlăture dezechilibrele din balanța de plăți
 Angajamentele statelor membre sunt prezentate în
scrisoarea de intenție, care este însoțită de un
memorandum de politici economice şi fiscale
46
 cumpărările (tragerile) eșalonate trimestrial în funcție de
îndeplinirea criteriilor de performanţă (ținte cantitative);
 spre exemplu, un anumit nivel al rezervelor
internaționale;
 durata: 12-24 de luni (pentru finanţarea deficitului
temporar sau ciclic al balanţei de plăţi),
cu posibilitatea de prelungire până la maxim 36 de
luni
47
 limite de acces
• anual: 145% din cota de participare
•cumulativ: 435% din cota de participare
 răscumpărările: trimestrial, 31/4 - 5 ani;
 caracter preventiv – statul membru poate decide dacă să
folosească sau nu resursele puse la dispoziție de către FMI
 au loc consultări și monitorizări periodice - rol important în
evaluarea performanțelor și în adaptarea programului la
evoluțiile macroeconomice
48
I.2.LINIA DE CREDIT FLEXIBILĂ
 instituită în 2009
 urmăreşte încurajarea ţărilor membre în accesul la
resursele FMI înaintea confruntării cu deficite ale BP
 este considerată cea mai importantă schimbare în modul în
care FMI interacţionează cu ţările membre de la BW până în
prezent
 furnizează acces la finanţare rapidă şi în cuantum ridicat
pentru ţările ce demonstrează fundamente, politici şi un
istoric de aplicare a acestor politici foarte solide
 condiţii stricte de eligibilitate
49
• poziţie externă sustenabilă (deficit de cont curent sustenabil);

• preponderenţa fluxurilor financiare private în contul de capital;
• acces pe pieţele internaţionale de capital în condiţii favorabile
• un nivel satisfăcător al rezervelor internaţionale în cazul în care linia de
credit flexibilă are un caracter preventiv;
• finanţe publice sănătoase, inclusiv o datorie publică sustenabilă;
• inflaţie scăzută şi stabilă, în contextul unor politici monetare şi valutare
sănătoase;
• absenţa problemelor de solvenţă ale băncilor care să conducă la o criză
bancară sistemică;
• existenţa unui sistem eficient de supraveghere a sectorului financiar;
• integritatea şi transparenţa datelor macroeconomice
50
 funcţionează ca o linie de credit reîncărcabil,
 ţările membre au posibilitatea de a trage resursele oricând pe o

perioadă de maxim doi ani.
 tragerile nu sunt condiţionate de implementarea unor politici.
 nu există limită de tragere - nevoile sunt analizate în fiecare

caz în parte.
 răscumpărările sunt planificate pentru o perioadă în 3¼ - 5 ani.
 trei ţări (Mexic, Polonia şi Columbia) au utilizat acest

instrument obținând finanțare în valoare de 100 miliarde USD,
dar nicio ţară nu a făcut trageri în cadrul acestei facilităţi.
51
I.3.FACILITATEA
I.3.FACILITATEA DE FINANŢARE
EXTINSĂ
 instituită în 1974
 se adresează în special ţărilor cu dezechilibre profunde
în balanţa de plăţi
instituită pentru a oferi asistenţă financiară pe termen
mediu și lung pentru politicile structurale de reformă
 durata: maxim 4 ani
limita anuală 145% , cumulativă de 435%
 trageri semestriale
 răscumpărări semestriale la 4 ½ - 10 ani
52
I.4. LINIA DE PRECAU
PRECAUȚ
ȚIE ȘI
LICHIDITĂȚ
LICHIDIT ĂȚI
I (PLL)
 a fost introdusă în anul 2011 înlocuind linia de credit de

precauţie (Precautionary Credit Line).
 utilizată pentru a preveni crizele și, în același timp, pentru a

înlătura efectele acestora de către acele state care dovedesc
politici și fundamente solide (Italia).
 țările eligibile: se confrunta cu unele vulnerabilități

moderate și pot să nu îndeplinească criteriile de eligibilitate
pentru linia flexibilă de credit, dar în același timp, nu trebuie
să implementeze același set larg de măsuri precum în cazul
unui acord stand-by.
53
PRECAUȚ
ȚIE ȘI
LICHIDITĂȚ
LICHIDIT ĂȚI
I (PLL)
 Durata:
 6 luni, limita de acces 125% din CP (maxim 250% din CP

în cazul apariției unor șocuri exogene cu implicații
profunde asupra balanței de plăți)
 12-24 de luni, limita de acces anuală este de 250% din

CP, limită cumulată de 500% din CP.
 Trageri: trimestriale
 Durata de rambursare este de 31/4-5 ani.
54
PRECAUȚ
ȚIE ȘI
LICHIDITĂȚ
LICHIDIT ĂȚI
I (PLL)
 Condiţiile de eligibilitate – 5 domenii mari:
 poziția externă și accesul la piețele financiare;
 politica fiscală;
 politica monetară;
 soliditatea sectorului financiar și supravegherea

financiară;
 integritatea şi transparenţa datelor.
 obține performanțe în toate aceste cinci domenii și se poate

confrunta cu vulnerabilități moderate în maxim două dintre
acestea
55
56
57
58
59
MEMO
FACILITĂŢI DE FINANŢARE OFERITE STATELOR MEMBRE

TRANȘE DE CREDIT ȘI FACILITATEA DE FINANȚARE
EXTINSĂ
 FACILITĂŢI SPECIALE DE FINANŢARE
FACILITĂŢI DE FINANŢARE DESTINATE ŢĂRILOR CU

 FACILITĂŢI ADMINISTRATE DE FMI
60
II. FACILITĂŢI SPECIALE DE
FINANŢARE
 numeroase facilități speciale de finanțare au avut o

existență scurtă
 Prezent: Instrumentul de finanţare rapidă (Rapid

Financing Instrument)
61
FACILITĂŢI SPECIALE
DESFIINŢATE
 Buffer Stock Financing Facility: 1969 - 2000
 Oil Facilities: iun. 1974 – dec. 1974; apr. 1975 – mar. 1976.
 Support for debt and debt-service operations: 1989 - 2000
 Systemic Transformation Facility: apr. 1993 – apr. 1995
 Policy on currency stabilization funds: 1995 – 2000
 Contingent Credit Lines 1999- 2003
 Y2K Facility: September 1999 – mar. 2000
 Short-Term Liquidity oct.2008 – mar. 2009
 Compensatory Financing Facility 1963 -2009
 Supplemental Reserve Facility 1977-2009
62
II.1. Instrumentul de finanţare
rapidă
 introdus în anul 2011 pentru a sprijini ţările care
trebuie să facă plăţi urgente în urma unor aşa-numite
şocuri exogene, precum dezastrele naturale
 înlocuieşte alte două facilități ale FMI destinate țărilor

care înregistrează dezechilibre ale balanţelor de plăţi din
cauza unor
 dezastre naturale (Asistența de urgență pentru

dezastre naturale - 1962) sau
 situaţii post-conflict (Asistența de urgență pentru

situații post-conflict – 1995)
63
II.1. Instrumentul de finanţare
rapidă
 fără condiţionalitate explicită
 limite de acces: 37,5% pe an din CP (max. 75%

cumulativ)
 resursele pot fi obţinute prin cumpărări imediate

(outright purchases), fără a necesita încheierea unor
programe sau evaluari
 răscumpărări : 3 ¼ - 5 ani
64
MEMO

EXTINSĂ

65
III. FACILITĂŢI DE FINANŢARE
DESTINATE ŢĂRILOR CU PRODUS
INTERN BRUT PE LOCUITOR REDUS
 FACILITATEA DE CREDIT EXTINS (extended credit
facility)
 FACILITATEA DE CREDIT STAND-BY (standby credit
facility)
 FACILITATEA DE CREDIT RAPID (rapid credit facility)
ELEMENTE COMUNE:
 caracterul concesional (derogatoriu)
 provin din adaptarea facilităţilor normale sau speciale
 se adresează doar ţărilor cu PIB redus
 termen îndelungat pentru răscumpărări (4-10 ani), cu perioadă de
graţie
 dobânzi foarte scăzute sau fără dobândă
66
III.1. FACILITATEA DE CREDIT EXTINS
 înlocuieşte din 2010 facilitatea pentru reducerea sărăciei

şi creşterea economică (PRGF)
eligibilitate: ţări cu venit redus pe locuitor care se
confruntă cu dificultăţi ale BP pe termen mediu
 condiţionalitate pliată pe strategia de dezvoltare a
fiecărei ţări
 durata : 3 ani, poate fi extinsă până la 5 ani
 răscumpărări : 5 ½ - 10 ani
limita de acces : 100 % (accesul total prin facilităţi
concesionale nu poate depăşi 300%)
67
III.1. FACILITATEA DE CREDIT EXTINS
nu se percepe dobândă pentru sumele trase şi utilizate
Statele membre se angajează prin scrisoarea de intenție

(letter of intent) să implementeze un set de politici menite
să asigure stabilitatea macroeconomică pe termen mediu.
 Tragerile (cumpărările) sunt condiționate de

implementarea unor măsuri agreate de statul membru și de
către FMI
68
III.2.FACILITATEA DE CREDIT STAND-
STAND-BY
 eligibilitate : ţări cu venit redus pe locuitor care se

confruntă cu dificultăţi (prezente sau viitoare) pe termen
scurt
 durata : 1-2 ani (maxim 2,5 ani într-o perioadă de 5 ani)
 răscumpărări : 4 - 8 ani
 limita de acces : 100 % (accesul total prin facilităţi

concesionale nu poate depăşi 300%)
 dobândă 0,25% (nu se percepe dobândă pentru sumele

trase şi utilizate pană în anul 2014)
69
III.2.FACILITATEA DE CREDIT STAND-
STAND-BY
a înlocuită în anul 2010 componenta “Acces rapid” a Facilității

șocurilor exogene (Exogenous Shocks Facility).
Statele membre se angajează să implementeze un set de politici

menite să asigure stabilitatea macroeconomică pe termen scurt.
Angajamentele țării, inclusiv condițiile specifice, sunt descrise în

scrisoarea de intenție.
Condiţionalitate este pliată pe strategia de dezvoltare a fiecărei

ţări.
Această facilitate de finanțare poate fi utilizată și în scop

preventiv.
70
III.3.FACILITATEA DE CREDIT RAPID
 eligibilitate: ţări cu venit redus pe locuitor care se

confruntă cu nevoi imediate generate de catastrofe
naturale, şocuri exogene etc.
 fără condiţionalitate explicită
 cumpărări imediate
 răscumpărări : 5 ½ - 8 ani
 limita de acces : 25% (cumulat max 75%)
 fără dobândă
71
III.3.FACILITATEA DE CREDIT RAPID
72
MEMO

EXTINSĂ

73
IV. FACILITĂŢI ADMINISTRATE
resurse (fonduri) administrate de FMI în interesul şi

beneficiul ţărilor membre (asistenţă financiară
concesională)
Iulie 2013:
 Facilitatea reducerea sărăciei și creștere economică
(Poverty Reduction and Growth Facility Trust - PRGF),
Iniţiativaîn favoarea ţărilor sărace puternic îndatorate
(Heavily Indebted Poor Countries Initiative - HIPC),
Iniţiativa multilaterală privind reducerea datoriilor
(Multilateral Debt Relief Initiative - MDRI) și
Facilitateade reducere a datoriilor post-catastrofă (Post-
Catastrophe Debt Relief Trust – PCDR)
74
ASISTENŢA TEHNICĂ
Domenii de expertiză:
• politica monetară și financiară

• politici fiscale
• culegerea, gestionarea, diseminarea și îmbunătățirea
datelor statistice
• legislaţia fiscală și economică
75
ASISTENŢA TEHNICĂ
Forme:
Experții FMI se pot deplasa în statele membre pentru a consilia oficialii
guvernului şi ai băncii centrale în probleme specifice
FMI poate avea un reprezentant permanent într-o anumită țară sau într-un
grup de țări prin intermediul căruia poate consilia guvernul sau
banca centrală în diverse politici de implementat sau poate evalua
stadiul implementării acordurilor de finanțare semnate cu FMI
Este integrată în agenda de reforme a unei țări, precum și în operațiunile

de supraveghere și finanțare ale FMI în relația cu o anumită țară
76
ASISTENŢA TEHNICĂ - Exemplu
77
ASISTENŢA TEHNICĂ
Centre regionale de asistenţă

• Pacific Financial Technical Assistance Center
• Caribbean Regional Technical Assistance Center
• Africa Regional Technical Assistance Centers (EAST, WEST,
CENTRAL)
• Middle East Technical Assistance Center
Centre regionale de instruire
• IMF-Singapore Regional Training Institute
• Joint Africa Institute (in Tunisia)
• Joint China-IMF Training Program
• Joint IMF-Arab Monetary Fund Regional Training Program (in the
United Arab Emirates)
• Joint India-IMF Training Program
• Joint Regional Training Center for Latin America (in Brazil)
• Joint Vienna Institute
78
Relaţiile României cu Fondul Monetar
International
 stat membru al FMI din data de 15 decembrie 1972
 o contribuţie de 1.030,2 milioane DST şi cu o putere de

vot de 0.49% din total
 Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 şi a

Rezoluţiei Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15
decembrie 2010 cota de participare a României la FMI
va fi de 1 811,4 milioane DST.
 Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea

condiţiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluţia nr.
66-2.
79
International
80
International
81
International
82
Acord Stand-
Stand-By 2009
83
84
85
86
87
2.8. Critici privind activitatea
Fondului Monetar Internațional
 opinii diferite cu privire la succesul FMI în implementarea unor
politici
Teza I. Programele FMI redau încrederea investitorilor în ceea ce

priveşte evoluţia economică a unei ţări şi, prin urmare, sunt
necesare pentru stabilitatea financiară
Contraargumente
Aplicarea unor condiţii dure de către FMI poate reduce sprijinul

politic necesar pentru realizarea reformelor şi, prin aceasta, poate
reduce încrederea investitorilor
88
Teza II.
FMI este deseori considerat un creditor de ultimă instanţă (lender of last

resort) pentru că oferă facilități de finanţare statelor membre aflate în criză şi
care nu au un acces în condiţii de cost rezonabil la finanţare pe pieţele
financiare internaţionale.
FMI joacă rolul unei instituţii financiare internaţionale care poate să

asigure în plus ordinea financiară la nivel mondial.
Contraargumente
89
Operaţiile de împrumut nu sunt dezirabile din cauza hazardului moral asociat
programelor FMI şi din cauza resurselor financiare limitate aflate la dispoziţia
fondului
Încheierea unui acord cu FMI încurajează investitorii să își asume riscuri

excesive deoarece ei cred că sprijinul FMI constituie o garanție implicită
pentru creditori țării respective atunci când ei decid să împrumute sau să
investească (hazardul moral al creditorului)
Datorită sprijinului financiar și tehnic al FMI, guvernele unor state aflate în

criză pot să nu își dorească să implementeze reformele agreate cu FMI
deoarece aceste pot aduce prejudicii de ordin politic (hazardul moral al
debitorului)
90
Teza III
Sistemul de guvernanță a FMI a fost criticat deoarece țările în curs de

dezvoltare, principalii beneficiari potențiali ai resurselor FMI, au o influenţă
mică în adoptarea deciziilor.
În ultimii ani însă, FMI a demarat o reformă istorică a guvernanței, prin

creșterea participării țărilor în curs de dezvoltare în procesul de adoptare a
deciziilor.
91
MUTAȚII
MUTAȚII ÎN ACTIVITATEA FMI
FMI și-a consolidat capacitatea de finanțare prin dublarea cotelor

de participare ale statelor membre.
FMI a înregistrat o creștere spectaculoasă a volumului
finanțărilor acordate în perioada 2008-2011, îndeosebi a celei
concesionale
FMI a manifestat o flexibilitate sporită în finanțare, dublând
limitele de acces şi relaxând condiţiile.
FMIa adaptat facilităţile de finanţare la nevoile ţărilor cu
PIB/locuitor redus şi a introdus noi facilități destinate unor state
dezvoltate care se confruntă cu dificultăţi.
În gama de instrumente au apărut trei noi facilităţi de finanţare
destinate ţărilor cu PIB/locuitor redus, s-au reorganizat
facilităţile speciale într-una singură şi s-au introdus facilităţi noi.
92
GRUPUL BĂ
BĂNC
NCII
II
MONDIALE
MONDIAL E
www.worldbank.org
1
GRUPUL BĂ
BĂNCII MONDIALE
MONDIALE::
Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BIRD)
Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (AID)
Corporaţia Financiară Internaţională (CFI)
Agenţia de Garantare Multilaterală a

Investiţiilor (AGMI)
Centrul Internaţional de Reglementare a

Diferendelor din Domeniul Investiţiilor
(CIRDI)
2
GRUPUL BĂ
BĂNCII MONDIALE
MONDIALE::
 „BANCA MONDIALĂ”desemnează doar:
– Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare
– Asociaţia Internaţională de Dezvoltare

 acţionează în mod distinct şi complementar în vederea
atenuării sărăciei şi ameliorării standardelor de viaţă ale
populaţiei din ţările în curs de dezvoltare.
 A se vedea tabel 3.1. din suportul de curs
3
RELAŢIILE ROMÂNIEI CU
GRUPUL BĂ
BĂNCII MONDIALE
Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BIRD) (1972)
Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (AID)
Corporaţia Financiară Internaţională (CFI)

(1990)
Agenţia de Garantare Multilaterală a
Investiţiilor (AGMI) (1992)
Centrul Internaţional de Reglementare a
Diferendelor din Domeniul Investiţiilor(CIRDI)
(1975)
4
3.1.1. BIRD - SCURT ISTORIC ŞI OBIECTIVE
DATE OFICIALE
• înfiinţare - 27 decembrie 1945
• începutul funcţionării – 25 iunie 1946
• primul împrumut : 9 mai 1947 (Franţa)
 organizată sub forma unei societăţi pe acţiuni, cu personalitate

juridică proprie şi care are capacitatea de a încheia contracte, de a
achiziţiona şi dispune de bunuri mobile şi imobile şi de a institui
proceduri legale în vederea desfăşurării operaţiilor sale
5
BIRD - OBIECTIVE
1. sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării economiei statelor
membre prin investiţii de capitaluri în scopuri productive
2. promovarea investiţiilor străine private prin acordarea de
garanţii sau a participării la credite şi alte investiţii ale
sectorului privat
3. susţinerea creşterii echilibrate pe termen lung a comerţului
internaţional şi menţinerea echilibrului balanţei de plăţi prin
încurajarea investiţiilor străine destinate dezvoltării ramurilor
productive în statele membre
4. coordonarea împrumuturilor acordate sau garantate de bancă
cu împrumuturile din alte surse în vederea realizării cu
prioritate a proiectelor de dezvoltare urgente şi eficiente în
ţările membre;
5. sprijinirea ţărilor membre în perioada postbelică de a realiza
tranziţia de la economia de război la economia de pace
6
BIRD - OBIECTIVE
At the 2013 Spring Meetings, the WBG’s Board of

Governors endorsed the twin poverty reduction goals
 Ending extreme poverty by reducing the percentage of

people living on less than $1.90 ($1.25) a day to 3% by
2030, and
 Promoting shared prosperity by fostering income

growth, in a sustainable manner, for the bottom 40% of
the population in every developing country
7
BIRD - OBIECTIVE
8
BIRD - OBIECTIVE
9
Banca Mondială - şase teme mari
 ţările cele mai sărace ale lumii,
 ţările fragile şi afectate de conflicte,
 lumea arabă,
 ţările cu venit mediu pe cap de locuitor,
 bunurile publice globale şi
 furnizarea de cunoştinţe şi educaţie

 http://blogs.worldbank.org/opendata/can-you-visualize-structure-
world-economy-and-population-one-chart
10
BIRD - TĂRI MEMBRE
189
România - 1972 Andorra, Nauru,Malta, Sahara de Vest,
Cuba, Coreea de Nord, Liechtenstein, Vatican, Taiwan,
11
OBLIGAŢII ALE ŢĂRILOR
OBLIGAŢ
MEMBRE
1. să subscrie la capitalul băncii
2. să respecte principiile şi regulile din statutul băncii
3. să scutească de impozite şi taxe operaţiile băncii pe

teritoriul lor
12
DREPTURI ALE ŢĂRILOR
MEMBRE
1. să numească un guvernator şi un supleant
2. să participe la adoptarea deciziilor

(Nr voturi = 250 + nr. acţiuni)
3. să primească credite pentru investiţii
4. să beneficieze de asistenţă tehnică
5. să participe la cooperarea financiar monetară în

cadrul Fondului Monetar Internaţional
13
3.1.2. CAPITALUL BIRD
1. CAPITALUL PROPRIU
2. ÎMPRUMUTURI PE PIEŢELE FINANCIARE

INTERNAŢIONALE
3. ALTE VENITURI
14
CAPITALUL PROPRIU
CAPITAL
INIŢIAL : 10 MLD. USD = 100.000 acţiuni x 100.000 USD
PREZENT:
Capital subscris 30 iunie 2019: $280 miliarde USD
Capitalul vărsat (paid-in capital) : $17,1 miliarde USD (6%)
Capitalul apelabil: $262,9 miliarde USD (94%)
15
CAPITALUL PROPRIU
16
RESURSELE
 BIRD mobilizează resurse financiare şi prin emisiunea de
instrumente ale datoriei şi vânzarea acestora către investitori
instituţionali şi de retail din întreaga lume.
 Cea mai mare parte a resurselor (aproximativ 85% din total)

provine emisiunea de obligaţiuni pe pieţele de capital
internaţionale.
 Ratingul foarte bun (“AAA”, constant in 1959) permite

atragerea unor resurse financiare considerabile la un cost
scăzut
Banca transmite mai departe acest avantaj către statele

membre care se pot împrumuta astfel la costuri reduse
17
RESURSELE
Condiţii:
 obţine acordul statului membru pe teritoriul căruia este
plasată emisiunea de titluri financiare;
 obţine acordul statului membru în a cărui monedă este

denominat împrumutul;
 statele membre implicate acceptă ca fondurile mobilizate să

fie convertite în orice monedă fără nici o restricţie.
18
RESURSELE
- costuri reduse (obligaţiuni AAA)
- inovaţie financiară :
- prima operaţie swap 1981
- prima emisiune de obligaţiuni “globale” 1989
- prima ofertă de obligaţiuni complet electronică 2000
19
BIRD - ORGANIZARE
Comitetul Dezvoltării Consiliul

(FMI şi BIRD) Guvernatorilor
Consiliul Consiliul de
Executiv Supraveghere
Preşedintele Băncii
Birou Integritate Mondiale Audit Intern
Instituţională Vicepreşedinţi
20
 organul suprem de decizie

 un guvernator şi un supleant din partea fiecărei ţări membre
pentru o perioadă de 5 ani (Alexandru Nazare, Leonardo
Badea)
miniştri de finanţe, miniștri ai dezvoltării sau guvernatori ai
băncilor centrale din statele membre
 mod de lucru – şedinţe ordinare (anuale) şi extraordinare
(convocate de 5 ţări sau 25% din voturi)
 competenţe:
admiterea de noi membri
retragerea unor membri
modificarea capitalului propriu
cadrul general al operaţiunilor Băncii
distribuirea venitului net
încheierea unor aranjamente de cooperare cu alte
organizaţii internaţionale
21
CONSILIUL EXECUTIV
22
CONSILIUL EXECUTIV
 conducerea activităţii BIRD
 25 directori executivi
5 numiţi (SUA, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie)
20 aleşi (grupuri de ţări) – mandat de 2 ani
ROMANIA : Koen Davidse (Olanda); Florin Vodita (Romania)
Armenia, Macedonia, Bosnia – Herzegovina, Bulgaria, Moldova,
Croatia, Netherlands, Cyprus, Israel, Romania , Georgia,
Ukraine
 mod de lucru – activitate permanentă

 competenţe:
probleme curente
examinarea programelor operaţionale şi financiare
elaborează studii asupra impactului politicilor
promovate de ţările membre
23
CONSILIUL EXECUTIV
 Funcţie duală
– Oficial al BIRD
– Reprezentant al ţării/ţărilor membre
 Susţin interesele statelor membre, se consultă cu acestea
asupra unor operaţii, explică impactul mecanismelor băncii
etc
 Directorii fac parte din unul sau mai multe comitete
permanente: Comitetul de audit, Comitetul de buget,
Comitetul asupra dezvoltării efective, Comitetul resurse
umane, Comitetul guvernantă si probleme administrative
– Asistă Consiliul Executiv în exercitarea atribuţiilor şi
responsabilităţilor sale
 Servesc din oficiu ca directori executivi şi supleanţi ai AID şi
CFI
24
PUTEREA DE VOT – CONSILIUL
EXECUTIV
25
PREŞEDINTELE BM
 ales de Consiliul Directorilor Executivi
 mandat de 5 ani (prelungire)
David R. Malpass
 atribuţii
preşedintele Consiliului Executiv (fără drept de
vot)
participă la şedinţele Consiliului Guvernatorilor
şeful personalului (≈12.000 angajati)
execuţia bugetului
conduce operaţiunile curente ale băncii
26
27
28
ALTE COMITETE/COMISII
CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE
- 7 persoane aprobate de Cons. Guv.
- se reuneşte anual
- asigură asistenţă şi consiliere în probleme legate de
politica generală a băncii
COMITETELE DE CREDIT
- experţi selectaţi guvernator şi membri ai personalului
tehnic
- analizează si realizează rapoarte asupra creditelor
acordate
29
ALTE COMITETE/COMISII
COMITETUL DEZVOLTĂRII
- examinează transferul resurselor financiare spre ţările în curs
de dezvoltare
- analizează implicaţiile lor asupra economiilor ţărilor membre
COMITETUL DE POLITICĂ FINANCIARĂ

- probleme ale politicii financiare
- formulează propuneri de ameliorare a politicii de creditare a

băncii
30
INSTRUMENTELE BIRD
1.Credite (Împrumuturi)
2.Garanţii
3.Asistenţă tehnică
4.Instrumente de gestiune a riscurilor financiare
31
ÎMPRUMUTURILE BIRD
PRIORITĂŢI
– ţări cu nivel mediu al PNB / locuitor (1.025 – 12.475 USD) – 66

ţări
- ţări cu nivel redus al PNB/ locuitor dar care prezintă bonitate
(credit-worthy) -18 tari
CATEGORII DE ÎMPRUMUTURI
– împrumuturi pentru investiţii
-împrumuturi pentru politici de dezvoltare (au înlocuit
împrumuturile pentru ajustare)
-finanţare pe bază de rezultate
32
33
ŞTIAŢI CĂ ...
86 Numărul ţărilor cu venit mediu pe cap de locuitor (VML)

40% Din populaţia săracă a globului trăieşte în VML
7% Din populaţia săracă a globului trăieşte în China and India
1 din 3 VML sunt din America Latină sau Caraibe

41% din emisiile de carbon provin din VML
$10,000 Nivelul cel mai ridicat al PIB/locuitor in VML
$950 Nivelul cel mai scăzut al PIB/locuitor in VML (Azerbaijan)
43.5% Din populaţia VML trăieşte în China
0.3% Din populaţia VML trăieşte în 25 de state
34
I. ÎMPRUMUTURILE PENTRU INVESTIŢII
-o gamă largă de activităţi menite să creeze infrastructura fizică şi socială
necesară pentru reducerea sărăciei şi favorizarea unei dezvoltări
durabile.
-au înregistrat, în medie, între 75-80% din totalul împrumuturilor BM
-natura împrumuturilor de investiţii s-a modificat în timp
-industrie, transporturi si construcţii
-dezvoltarea instituţională, dezvoltarea umană şi ameliorarea infrastructurii
publice
-eligibilitate –ţările membre care nu au arierate în relaţiile cu Grupul BM
35
I.ÎMPRUMUTURILE
I.ÎMPRUMUTURILE PENTRU INVESTIŢII
• Împrumuturi de investiţii specifice (Specific Investment Loans)

• Împrumuturi de investiţii sectoriale şi de întreţinere (Sector Investment
and Maintenance Loans)
• Împrumuturile pentru programe adaptabile (Adaptable Program Loans -
APLs)
• Împrumuturile pentru educaţie şi inovaţie (Learning and Innovation
Loans – LILs)
• Împrumuturile pentru asistenţă tehnică (Technical Assistance Loans),
• Împrumuturile pentru intermediere financiară (Financial Intermediary
Loans)
• Împrumuturile pentru reabilitare de urgenţă (Emergency Recovery
Loans)
36
II.ÎMPRUMUTURILE
II. ÎMPRUMUTURILE PENTRU POLITICI DE
DEZVOLTARE
• furnizează rapid asistenţă financiară pentru a permite ţărilor membre să

facă faţă unor nevoi de finanţare actuale sau anticipate cu origini interne
sau externe
• sprijină atingerea unui set de rezultate privind dezvoltarea economica
printr-un program pe termen mediu de politici şi acţiuni instituţionale
• au cunoscut o creştere substanţială în ultimii doi ani
• pot fi individuale (de sine stătătoare) sau, de cele mai multe ori, pot
face parte dintr-o serie programatică de operaţiuni
• sprijină implementarea unui program de politici pe termen mediu printr-
o serie de operaţii anuale
• fondurile sunt acordate într-una sau mai multe tranşe.
37
III. Finanţarea pe bază de rezultate (Program-
(Program-for-
for-
Results)
 un instrument nou de creditare aprobat de către Consiliul
Directorilor Executivi în ianuarie 2012.

eliberarea fondurilor este condiţionată de obţinerea unor
rezultate bine definite şi cuantificabile.
BIRD sprijină statele membre în conceperea şi implementarea
unor programe de dezvoltare şi îmbunătăţeşte
responsabilitatea debitorilor.
38
Clasificare credite în funcţ
funcţie de caracteristici
 credite flexibile (IBRD Flexible Loans)

 împrumuturi pentru dezvoltare cu opţiune de amânare a
tragerii (Development Policy Loan with a Deferred Drawdown
Option - DPL DDO);
 împrumuturi pentru dezvoltare cu opţiune de amânare a
tragerii pentru riscuri catastrofice (Catastrophe Risk DDO -
CAT DDO).
39
CREDITELE FLEXIBILE
permit debitorilor să îşi adapteze termenii operaţiunilor de

rambursare (perioada de graţie, perioada de rambursare şi
tipul de amortizare) la specificul proiectului şi
 să includă opţiuni de management al riscului valutar şi/sau
de dobândă pe durata de viaţă a creditului
pot fi acordate cu marje de dobândă fixe sau variabile
componente: marja fixă aplicabilă la data tragerii; primă
pentru scadenţe mai mari de 12 ani; primă pentru riscul de
piaţă asumat de bancă; costul de finanţare al băncii.
40
Împrumuturi pentru dezvoltare cu opţiune de amânare a
tragerii
oferă debitorului posibilitatea de a accesa rapid fondurile

oferite de către BIRD în cazul apariţiei unor nevoi urgente de
finanţare.
Cauze: reducerea drastică a creşterii economice, modificări
adverse ale preţurilor materiilor prime sau schimbări în
derularea tranzacţiilor comerciale internaționale.
Accesarea finanţării este condiţionată de realizarea unor
reforme convenite cu BIRD.
considerată o plasă de siguranţă în cazul în care statul membru
nu se poate împrumuta în condiţii rezonabile de pe pieţele
financiare internaţionale.
41
Împrumuturi pentru dezvoltare cu opţiune de amânare a
tragerii
Costul format din:

dobânda de referinţă pe o anumită piaţă pentru scadenţa 6
luni (EURIBOR 6M sau LIBOR 6M);
marja fixă sau variabilă aplicabilă la data tragerii;
comision iniţial de 0,25% aplicat la valoarea împrumutului;
comision de angajament în valoare de 0,5% pe an aplicat la
suma netrasă şi plătibil semianual, până la tragerea sumelor
împrumutului.
Observatie
finanţările de tip preventiv oferite de FMI sau Comisia
Europeană (CE) nu implică nici un cost în cazul neutilizării
resurselor,
BIRD există un cost dat de comisioanele care se plătesc,
indiferent dacă debitorul accesează sau nu resursele.
42
CICLUL PROIECTELOR
Identificare
Identificare proiecte  Banca si tara
tara solicitantă
Strategii
Strategii
Pregătire  ţara solicitantă
2 3
1 4 Evaluare  Banca
Negociere si aprobare 
5 Consiliul Executiv
6 Intrare în vigoare
CICLUL
PROIECTELOR Implementare  Tara
7 & Supraveghere  Banca
8 Încheierea implementării
9
Evaluare ex-
ex-post  Banca
43
MAIN DOCUMENTS PRODUCED IN A PROJECT
Strategy Identification Preparation Appraisal Approval Effectiveness Supervision Evaluation

CAE: Country Assistance Evaluation
CAS: Country Assistance Strategy -
EA: Environmental Assessment
PRSP PID Safeguard Updated PIDs Legal Annual Status ICR
Reports or Agreements of IBRD/IDA ESW: Economic & Sector Work
JSA of PRSP
& Chairman Factual Drafts Revised Projects in PPAR ICR: Implementation Completion
Summing Up Technical ISDS Safeguard Execution Report
D Docs List EA Reports CAE
CAS, TSS & IPDP: Indigenous Peoples'
O RI TRD for Development Plan
Chairman Factual IPDP PRSCs OED Process
C Concluding ISDS: Integrated Safeguards Data
U Technical Evaluations
Remarks Docs TRD for other Sheet
M
E SSP adj. lending QAG JSA: Joint Staff Assessment
N Chairman PAD (2) Synthesis LDP: Letter of Development Policy
T Concluding Reports
PD for OED: Operations Evaluation
S Remarks Department
PRSC(2)
ESW/Grey PAD: Project Appraisal Document
PD for
ESW (Other)
other adj. PID: Project Information Document
lending (4) PD: Program Document
LDP (12) PPAR: Project Performance
Assessment Report
PRSC: Poverty Reduction Support
TIMING Strategy Identification Preparation Appraisal Approval Effectiveness Supervision Evaluation Credit
PRSP: Poverty Reduction Strategy
Paper
QAG : Quality Assurance Group
RI: Resettlement Instruments
SSP: Sector Strategy Paper
TRD: Tranche Release Document
TSS: Transitional Support Strategy
44
PRIORITĂŢI
‘40: Reconstrucţie
‘50: Industrie şi infrastructură
‘60: Agricultură
‘70: Nevoi primare şi educaţie
‘80: Ajustare structurală
‘90: Mediu şi Economii în tranziţie
2000: Parteneriat Global si obiective internaţionale de dezvoltare
45
Împrumuturile BIRD pe regiuni geografice
46
Împrumuturile BIRD pe sectoare de activitate
47
48
2.GARANŢIILE BIRD
 catalizator al fluxurilor private de capital
 acoperire în cazul neachitării la timp a serviciului datoriei în urma unor
evenimente (situaţii) de risc suveran (de ţară)
 trei tipuri de garanţii:
garanţii parţiale de risc
garanţii parţiale de credit
garanţii pe bază de politici
49
2.GARANŢIILE BIRD
 Garanţiile parţiale de risc protejează creditorii privaţi împotriva riscului
ca o entitate publică sau un guvern să nu îşi îndeplinească obligaţiile
asumate în cadrul unui proiect privat.
Garanţiile parţiale de credit furnizează protecţie creditorilor privaţi
împotriva riscului de nerambursare a creditelor acordate pentru realizarea
unor investiţii publice.
Aceste garanţii permit proiectelor din sectorul public să atragă
finanţare, să obţină scadenţe mai lungi şi să reducă costurile de
finanţare.
50
2.GARANŢIILE BIRD
Garanţii pe bază de politici se acordă pentru împrumuturi suverane
acordate de creditorii privaţi.
În schimbul acestor garanţii, ţările se angajează să realizeze o serie
de reforme şi politici structurale, instituţionale şi sociale.
51
3.INSTRUMENTE DE GESTIUNE A RISCURILOR
FINANCIARE
 Riscuri financiare acoperite : riscul ratei dobânzii, riscul valutar şi riscul
de preţ al mărfurilor (materiilor prime)
 Acces:
 fie prin integrarea lor în împrumuturile BIRD,
 fie sub forma unor produse financiare derivate de sine stătătoare.
52
BIRD - centru de cunoştinţe în
domeniul dezvoltării economice
 Grupul BM este mai mult decât o bancă.
 este considerată cea mai mare sursă de cunoştinţe în

domeniul dezvoltării economice.
Grupul Băncii Mondiale elaborează și publică

–rapoartele anuale pentru fiecare instituție din cadrul grupului,
– furnizează informații despre proiectele aprobate
– elaborează și distribuie aproximativ 200 de publicații pe an în format

electronic sau printat.
53
BIRD - centru de cunoştinţe în
domeniul dezvoltării economice
54
55
ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ
ASOCIAŢIA
DE DEZVOLTARE
 înfiinţată în 1960
 173 ţări membre (ROMÂNIA NU ESTE MEMBRĂ)
 agenţie interguvernamentală independentă operaţional
de BIRD dar cu activitate complementară BIRD
OBIECTIVE:
 să susţină dezvoltarea economică, creşterea
productivităţii şi, astfel, creşterea nivelului de trai din ţările
slab-dezvoltate prin oferirea de finanţare în condiţii
flexibile (sau finanţare concesională), precum credite şi
granturi nepurtătoare de dobândă.
 să contribuie la realizarea obiectivelor BIRD
56
57
AID - ORGANIZARE
 CONSILIUL GUVERNATORILOR
 CONSILIUL EXECUTIV
 PREŞEDINTELE
Aceiaşi ca în structurile similare ale BIRD
Directorii executivi ai BIRD servesc din oficiu ca directori ai AID dacă

ţările membre care i-au numit sau ales sunt membre ale acestor două
instituţii.
58
AID - CONSTITUIREA
RESURSELOR FINANCIARE
 subscripţiile iniţiale ale statelor membre şi donaţii
(subvenţii) furnizate de ţările membre dezvoltate.
o dată la 3 ani şi completează resursele IDA prin donaţii pentru a face
faţă nevoilor de finanţare ale statelor sărace.
 resurse interne – rambursările de credite, venituri din

portofoliul de investiţii şi veniturile din dobânzile încasate
pentru împrumuturile mixte
 transferuri şi granturi (subvenţii) de la organizaţiile

internaţionale afiliate (BIRD şi CFI)
59
AID - CONSTITUIREA
RESURSELOR FINANCIARE
60
AID – ÎMPRUMUTURI ACORDATE
ELIGIBILITATE
-nivelul de dezvoltare economică scăzut
- ţări cu nivel redus al PNB / locuitor (1.205USD/locuitor, FY2014);
(1.215USD/locuitor, FY2015) (1.025 USD/locuitor, FY2017) - 60
- ţări cu nivel al PNB/ locuitor peste limită dar care nu sunt eligibile pentru
împrumuturi de la BIRD (creditworthiness - bonitate) - 18
78 ţări (40 în Africa) ; 2,5 miliarde locuitori
1,5 miliarde locuitori trăiesc cu un venit zilnic mai mic de 2 USD
ELEMENTE TEHNICE ALE ÎMPRUMUTURILOR

- termen lung : 20, 35, 40 de ani
- perioadă de graţie: 10 ani
- dobândă : NU
- comisioane: (0,75%)
61
62
AFRICA EUROPA
63
DOMENII PRIORITARE
• educaţie primară
• asistenţă medicală de bază
• alimentare cu apă
• protecţia mediului
• îmbunătăţirea climatului de afaceri
• infrastructură
• reforme instituţionale
- volumul creditelor acordate:

- cumulativ 290,9 mld. USD (108 țări)
- în anul fiscal 2014 : 22,2 mld. USD pentru 249 de operatii
noi in 74 de state
64
65
66
67
CORPORAŢIA FINANCIARĂ
CORPORAŢ FINANCIARĂ
INTERNAŢIONALĂ
 184 ţări membre (ROMÂNIA din 1990)
OBIECTIV:
 să susţină dezvoltarea durabilă în ţările în curs de
dezvoltare dezvoltate prin
– finanţarea investiţiilor sectorului privat
– mobilizarea capitalului de pe pieţele financiare
internaţionale
– acordarea de consultanţă întreprinzătorilor şi autorităţilor
publice
68
CFI - PRINCIPII GENERALE
să asume integral riscul investiţiilor realizate, să nu
accepte garanţii de la guverne şi să urmărească obţinerea
de profit (business principle)
 să acţioneze ca un broker pentru oportunităţile de

investiţii, capitalul privat şi managementul financiar
 să acţioneze ca un catalizator, investind numai în proiecte

pentru care nu se pot obţine, în condiţii rezonabile, fonduri
private suficiente
69
CFI - ORGANIZARE
 CONSILIUL GUVERNATORILOR
 CONSILIUL EXECUTIV
 PREŞEDINTELE
 CEO– Philippe Le Houérou
70
CFI - CONSTITUIREA CAPITALULUI
 capitalul propriu (subscris de ţările membre) : 2,6 mld

USD
 profit reţinut : 23,6 MLD USD (cumulat)
71
CFI – PRODUSE FINANCIARE
• credite pentru întreprinzători (loans);

• credite sindicalizate (syndicated loans);
• participaţii la capitalul companiilor private (equity
finance);
• finanţare structurată (structured finance);
• produse de management al riscurilor financiare
(risk management products);
• împrumuturi în moneda locală (local currency
financing);
• fonduri de investiţii şi fonduri de private equity;
• facilităţi comerciale.
72
1. CREDITE CU DOBÂNZI FIXE ŞI VARIABILE ÎN
NUME PROPRIU (“A LOANS”)
• cele mai multe proiecte sunt denominate în principalele

valute, dar CFI poate oferi şi împrumuturi denominate în
monede locale.
•scadenţă: între 7 şi 12 ani.
• perioada de graţie şi calendarul rambursării se

determină pentru fiecare caz în parte în funcţie de
nevoile de cash-flow-uri ale debitorului.
• acordă împrumuturile în condiţii de piaţă.
• întreprinderi aflate în faza de creştere timpurie sau

expansiune.
73
2. CREDITE CU DOBÂNZI FIXE ŞI VARIABILE ÎN
NUME PROPRIU (“A LOANS”)
•linii de credit : bănci intermediare, societăţi de leasing sau alte instituţii

financiare,
• acordă credite IMM-urilor sau întreprinderilor din anumite sectoare de
activitate
•nu acordă credite direct microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii
sau antreprenorilor individuali,
•colaborează cu peste 800 de instituţii financiare la nivel mondial.
•creditele tip A sunt limitate la maxim 25% din costurile totale estimate ale
proiectului tip greenfield sau, în cazuri excepţionale, la 25% din valoare
unor proiecte mici.
•proiectele de extindere, CFI poate finanţa până la 50% din costul
proiectului.
•valoarea unui împrumut tip A : 1 milion şi 100 milioane USD.
•
74
2.APORTUL LA CAPITALUL COMPANIILOR PRIVATE
investeşte în companii private, instituţii financiare şi

fonduri de investiţii din ţările în curs de dezvoltare.
investitor pe termen lung - păstrează participaţiile pe o

perioadă lungă de timp (8-15 ani)
iese din acţionariatul unei firme prin vânzarea acţiunilor

în cadrul unei oferte publice derulate pe piaţa de capital
naţională.
sprijină atât dezvoltarea întreprinderii pe termen lung, cât

şi dezvoltarea pieţei de capital autohtone.
75
2.APORTUL LA CAPITALUL COMPANIILOR PRIVATE
subscrie între 5-20% din capitalului unei societăţi şi

încurajează alţi investitori internaţionali sau locali să
contribuie la capitalul societăţii.
îşi asumă aceleaşi riscuri ca şi ceilalți investitori pentru
capitalul propriu investit şi
nu solicită garanţii guvernamentale pentru proiectele în
care investeşte.
participaţiile se fundamentează pe nevoile de finanţare
ale proiectului şi pe randamentul aşteptat.
nu se implică activ în managementul companiei.
76
3. CREDITE SINDICALIZATE
promovează dezvoltarea sectorului privat şi prin

mobilizarea altor surse de finanţare, acţionând în dubla
calitate de instituţie financiară şi instituţie de dezvoltare
catalizator în mobilizarea unor resurse financiare din
surse naţionale şi străine, de pe pieţe private sau publice.
Sindicalizarea creditelor permite mobilizarea unui volum
important de resurse de capital pentru realizarea unor
proiecte de anvergură.
77
3. CREDITE SINDICALIZATE
CFI acordă credite sindicalizate alături de o multitudine de

co-finanţatori, precum
bănci comerciale internaţionale,
bănci locale şi regionale din economiile emergente,
fonduri de investiţii,
societăţi de asigurare şi
instituţii de finanţare a dezvoltării.
78
ALTE PRODUSE CFI
 Finanţarea structurată - instrumente precum

 împrumuturi denominate în monedele locale cu maturităţi lungi,
 garanţii parţiale de credit,
 facilităţi de reducere a riscului unui portofoliu de active,
 produse securitizate şi accesul pe pieţele de capital locale.
 oferă clienţilor privaţi din economiile emergente produse de
management al riscului cu scadenţe lungi.
CFI plasează o parte din resursele sale în fonduri de private equity
destinate finanţării unor întreprinderi private din economiile emergente.
79
CRITERII
să fie localizat într-o ţară în curs de dezvoltare membră a

CFI;
să se deruleze în sectorul privat;
să fie fezabil din punct de vedere tehnic;
să prezinte perspective de obţinere a unui profit;
să fie benefic pentru economia locală prin crearea de
locuri de muncă şi plata unor impozite la bugetele locale;
să respecte cerinţele de mediu şi să fie benefic din punct
de vedere social (conform standardelor CFI şi ale statului
în care este localizată investiţia).
80
CFI – CONSULTANŢĂ
• Dezvoltarea mediului de afaceri
• Parteneriate public-privat
• Privatizare
• Acces la finanţare
• Infrastructura
• Creşterea valorii firmei
81
CFI – PRINCIPII (I)
 nu finanţează un proiect de investiţii dacă pentru

acesta se poate atrage capital privat în condiţii de piaţă
rezonabile;
 dacă există acordul statului membru pe teritoriul căruia
se realizează investiţia;
 nu impune condiţii în ceea ce priveşte cheltuirea
sumelor din proiectul finanţat pe teritoriul unei ţări;
 nu îşi asumă responsabilitatea pentru managementul
întreprinderii în care a investit;
82
CFI – PRINCIPII (II)
 stabileşte termenii şi condiţiile finanţării ţinând
cont de cerinţele întreprinderilor, de riscurile
asumate de corporaţie şi de termenii şi condiţiile
obtenabile de investitorii privaţi pentru o
finanţare similară în condiţii de piaţă;
 îşi recupereze fondurile prin vânzarea
participaţiilor sale către investitori privaţi în
condiţiile obţinerii unor termeni satisfăcători;
 o diversificare rezonabilă în investiţiile realizate.
83
84
85
86
AGENŢIA DE GARANTARE
MULTILATERALĂ A INVESTIŢIILOR
 181 ţări membre (România din 1992)
 capital 1.915,1 milioane USD
OBIECTIVE
 încurajarea investiţiilor străine directe
 completarea programelor naţionale şi regionale de
garantare a investiţiilor
 atenuarea riscurilor necomerciale
impulsionarea fluxurilor de capital către ţările în curs de
dezvoltare
extinderea cooperării internaţionale
87
AGMI - ORGANIZARE
 structuri diferite de conducere (componeţa)
Consiliul Guvernatorilor (reprezentanţi diferiţi de

guvernatorii din celelate instituţii financiare)
 Consiliul Directorilor - 25 de directori numiţi sau aleşi de

statele membre
 atribuţii similare celorlalte IFI
 Preşedinte
 Vicepreşedinte Executiv - Keiko Honda
88
AGMI - OPERAŢIUNI
emite garanţii, coasigurare şi reasigurare contra riscurilor

necomerciale privind investiţiile într-o ţară membră
promovarea investiţiilor spre şi între ţările membre în

curs de dezvoltare
 serviciu de informaţii on-line pentru investitori
 mediază conflictele dintre investitori şi guverne
89
AGMI - FOCALIZARE
 ţările eligibile pentru împrumuturi de la AID;
ţările/regiunile afectate de conflicte;
investiţii complexe în infrastructură şi industriile

extractive, care implică luarea în considerare a unor
aspecte financiare, sociale şi de mediu;
investiţiile private într-un stat în curs de dezvoltare

realizate de o entitate din alt stat în curs de dezvoltare din
emisfera sudică
90
AGMI – GARANŢ
GARANŢII
 au rolul de a proteja investiţiile private împotriva

riscurilor necomerciale şi
 de a permite investitorilor să obţină finanţare în condiţii

mai bune.
 durată: 3-5 ani (excepţional până la 20 de ani).
 efectul de levier: fiecare dolar adus de către acţionari la

capitalul băncii implică garanţii pentru ISD în tările în curs
de dezvoltare în valoare de 15 USD
91
AGMI - OPERAŢIUNI
92
AGMI - ELIGIBILITATE
• investiţii noi, conforme cu :
• legislaţia şi reglementările ţării gazdă
• obiectivele de dezvoltare declarate şi cu priorităţile ţării gazdă ;
• acordul ţării beneficiare
• ţara beneficiară trebuie să fie în categoria celor în curs de
dezvoltare
• condiţiile de investiţii asigurate de ţara beneficiară, inclusiv
tratamentul echitabil, corect şi protecţia legală a investitorilor
INVESTITORI ELIGIBILI
• persoane fizice: cetăţeni ai altei ţări decât ţara gazdă a
investiţiei
• persoane juridice
– sediul principal într-o altă ţară membră SAU capitalul să fie
deţinut în majoritate de un stat membru sau de alte state membre
sau de cetăţenii acestora
– să opereze pe baze comerciale
93
AGMI – RISCURI ACOPERITE
• riscul de transfer de valută
• exproprierea şi măsurile similare
• încălcarea contractului dintre guvernul ţării gazdă şi

deţinătorul garanţiei
• război şi tulburări civile
neonorarea obligaţiilor financiare suverane
94
CENTRUL INTERNAŢIONAL DE
REGLEMENTARE A DIFERENDELOR DIN
DOMENIUL INVESTIŢIILOR
 înfiinţat în 1966
 162 ţări membre (România din 1975)
instituţie autonomă, afiliată la Banca Mondială, care are

drept scop soluţionarea, prin acord sau arbitraj, a litigiilor
privind investiţiile care apar între ţările membre
 are la bază Convenţia pentru reglementarea diferendelor

relative la investiţii între state şi persoane ale altor state
(se mai numeşte Convenţia ICSID sau Convenţia de
Washington)
95
CENTRUL INTERNAŢIONAL DE
REGLEMENTARE A DIFERENDELOR DIN
DOMENIUL INVESTIŢIILOR
 Calitatea de membru al CIRDDI este condiţionată de

afilierea la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie
şi Dezvoltare şi
 de semnarea şi ratificarea Convenţiei ICSID.
 La sfârşitul anului 2018, Convenţia înregistra un

număr de 162 de state contractante şi semnatare,
 din care 153 au ratificat şi acceptat prevederile

Convenţiei.
96
97
98
GRUPUL BĂ
BĂNCII EUROPENE DE
INVESTIŢ
INVESTI ŢII
GRUPUL BEI
BANCA EUROPEANĂ DE
INVESTIŢII
FONDUL EUROPEAN DE
INVESTIŢII
1
CREARE
- 1957 – Banca Europeană de Investiţii ( Tratatul de

la Roma)
- începe să funcţioneze în 1958
- 1994 – Fondul European de Investiţii
- 2000 – Grupul Băncii Europene de Investiţii
OBIECTIVE
Our Mission is to further the objectives of the European Union by making long-term
finance available for sound investment
1. impulsionarea dezvoltării economice a regiunilor rămase

în urmă din ţările membre;
2. susţinerea îmbunătăţirii infrastructurii şi
telecomunicaţiilor din ţările europene;
3. stimularea competitivităţii industriilor din ţările membre
ale Uniunii Europene;
4. sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii din statele
membre;
5. urmărirea realizării obiectivelor în domeniul energetic;
6. extinderea şi modernizarea infrastructurii pentru
educaţie, sănătate, şi sprijinirea reînnoirii urbane.
2
MEMBRI
3
ŢĂRI PARTENERE
 ŢĂRI CANDIDATE – Turcia, Macedonia, Islanda

(candidate) şi Albania, Bosnia şi Herţegovina,
Muntenegru, Serbia şi Kosovo
 ŢĂRI VECINE (graniţele de est şi sud)
 ALTE ŢĂRI (ACP - Africa, Caraibe, Pacific)
ORGANIZAREA ŞI
CONDUCEREA BEI
• CONSILIUL (COMITETUL) GUVERNATORILOR

• CONSILIUL (COMITETUL) DIRECTORILOR
• COMITETUL DE DIRECŢIE
• COMITETUL DE AUDIT (VERIFICARE)
4
 27 de miniştri, desemnaţi de statele membre (de regulă miniştrii
de finanţe) (Chairman: Eduard Heger)
 Romania: Alexandru Nazare
 dreptul de vot proporţional cu numărul de acţiuni deţinute
 decizii cu majoritate simplă sau unanimitate
 competenţe
 politica de credit
 mărimea capitalului
 numeşte şi demite membrii Consiliului Directorilor şi ai
Comitetului de direcţie
 aprobă raportul anual, bilanţul şi contul de profit şi pierdere
CONSILIUL DIRECTORILOR
 28 de directori = 27 numiţi de statele membre + 1 numit de

Comisia Europeană
Romania: Attila Gyorgy
 19 supleanţi numiţi pentru 5 ani de Consiliul Guvernatorilor

 6 experţi (fara drept de vot)
 competenţe
 contractarea de împrumuturi
 acordarea de credite
 acordarea de garanţii
5
COMITETUL DE DIRECŢIE
 1 preşedinte şi 8 vicepreşedinţi
 preşedinte Werner HOYER

 numiţi de Consiliul Guvernatorilor pentru 6 ani.
 activitate permanentă (şedinţe săptămânale)
 un vicepreşedinte din partea României - energie
 competenţe
 administrarea ordinară (zilnică) a băncii
 pregăteşte deciziile Consiliului Directorilor
 formulează avize în cazul acordării creditelor şi garanţiilor
sau al contractării de împrumuturi
COMITETUL DE AUDIT
 organ autonom subordonat Consiliului Guvernatorilor
3 membri şi 3 observatori numiţi de Consiliul Guvernatorilor

pentru 3 ani
 competenţe
 regularitatea operaţiilor Băncii
 conformitatea datelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere
cu normele contabile
 verifică situaţia economico-financiară a băncii
6
ORGANIZARE
 sediul: Luxemburg
 o reţea de birouri locale şi regionale în Europa şi în restul lumii.
 angajaţii: aproximativ 1.948
 criterii profesionale şi pentru asigura o participare proporţionată

a tuturor statelor membre.
RESPONSABILITATE CORPORATIVĂ
 integrarea standardelor sociale şi de mediu în toate activităţile

sale comerciale;
 asigurarea unui nivel adecvat de guvernanţă, transparenţă şi

răspundere, pentru sine şi pentru partenerii săi;
 asigurarea conformităţii activităţilor sale de creditare cu

obiectivele politicilor UE şi realizarea unor evaluări în vederea
asigurării unor investiţii durabile;
 promovarea investiţiilor (mai) etice şi mai durabile;
 stabilirea de relaţii reciproc avantajoase cu comunităţile în

cadrul cărora funcţionează;
 minimizarea propriei amprente ecologice.
7
RESURSELE BEI
I. Contribuţiile statelor membre la capitalul social
II. Fondurile mobilizate de pe pieţele
internaţionale de capital
I. CAPITAL PROPRIU
 Contribuţia ţărilor membre (acţiuni)
• Subscris : 243,28 miliarde EUR - Plătit : 8.9192%
 Cota ce revine fiecărei ţări se determină ca raport între PIB al

ţării şi PIB total UE
RESURSELE BEI
8
RESURSELE BEI
ÎMPRUMUTURI
 MAXIM : 250% din capitalul propriu
 Cea mai mare parte a resurselor BEI
 BEI este cel mai mare emitent supranaţional
 rating de credit AAA - susţinerea fermă a acţionarilor,

baza de capital puternică, managementul performant al
riscurilor şi strategia solidă de finanţare.
9
RESURSELE BEI - OBSERVAŢII
OBSERVAŢII
1. BEI se autofinanţează şi este independentă de bugetul

UE
2. În funcţie de valoarea activelor deţinute, BEI este cea

mai mare bancă multilaterală de dezvoltare din lume,
1. depăşind de două ori activele deţinute de Banca Mondială.
4.1.4.Mecanismele şi instrumentele
de finanţare şi garantare
 veghează ca fondurile sale să fie utilizate cât mai raţional

posibil în interesul Uniunii Europene
 nu trebuie să dobândească nici o participaţie majoritară la
întreprinderi şi nici să-şi asume răspunderea pentru
gestiunea sa
 nu trebuie să impună condiţii conform cărora sumele
împrumutate trebuie cheltuite în cadrul unui anume stat
membru
 poate condiţiona acordarea de împrumuturi de organizarea
de licitaţii internaţionale
 nu finanţează nicio investiţie la care se opune statul
membru pe teritoriul căruia această investiţie trebuie
realizată
 poate asigura servicii de asistenţă tehnică
10
INSTRUMENTE BEI
 credite directe (credite individuale);
 linii de credit (credite intermediare);
 garanţii;
 facilitatea de finanţare cu partajarea riscurilor;
 instrumentul de garantare a creditelor pentru proiectele

privind reţelele transeuropene de transport.
CREDITELE DIRECTE
- destinate finanţării unor proiecte de investiţii cu o

valoare mai mare de 25 milioane Euro
- acordate direct unor entităţi publice sau private, inclusiv

bănci.
- valoarea creditului acordat poate acoperi maxim 50% din

valoarea proiectului
-atragerea unor surse suplimentare de finanţare de la alţi investitori.
- în medie, creditele acordate de BEI acoperă o treime din

valoare totală a proiectelor finanţate
11
ELIGIBILITATE
 să se încadreze în cel puţin una din priorităţile BEI;
 să se realizeze într-o ţară a UE sau o ţară candidată

(excepţional alte ţări);
 să fie eficient din punct de vedere economic şi

sustenabil financiar;
 să fie viabil din punct de vedere tehnic;
 să aplice procedurile de achiziţii potrivite;
 să respecte cerinţele de mediu.
ALTE CARACTERISTICI:
CARACTERISTICI:
- Costul creditelor acordate = rata dobânzii şi comisioanele
percepute.
- Dobânzile percepute: variabile, fixe sau convertibile
- clienţii plătesc comisioane de aprobare, comisioane de

angajare sau de neutilizare.
- Creditele pot fi denominate în valutele principale, dar şi în

monedele altor statelor membre ale UE
- Rambursarea: rate semestriale sau anuale.
- perioadă de graţie
12
LINII DE CREDIT
Costul total al proiectului mai puţin de 25 milioane EURO
BEI colaborează cu o reţea de intermediari financiari (bănci comerciale

şi instituţii financiare) care oferă mai departe credite în condiţii
preferenţiale
întreprinderilor mici şi mijlocii,
societăţilor cu capitalizare medie,
întreprinderilor mari,
autorităţilor locale şi autorităţilor sectorului public
Finanţarea BEI poate acoperi maxim 50% din costul total al proiectului
depus de intermediarul financiar.
Clientii potenţiali se adresează intermediarilor financiari
LINII DE CREDIT
Între beneficiarul final şi BEI nu există nici o relaţie contractuală.
Intermediarii financiari trebuie să transfere către beneficiarul final costul

de finanţare scăzut al BEI
Scadenţa: 7 ani (pentru operaţiunile de leasing), 12 ani (creditele

destinate IMM-urilor) sau 15 ani (creditele destinate autorităţilor publice).
Principalul instrument al BEI de finanţare a IMM-urilor.

Banca avea în derulare programe de finanțare a IMM-urilor încheiate cu 230 de instituții
financiare din 24 de state membre.
13
ALTE INSTRUMENTE
• Garanţiile - acoperă portofolii de credite pentru IMM-
uri, credite bail (leasing) şi microcredite
o Facilitatea de finanţare cu partajarea riscurilor - menit

să sprijine creditarea unor proiecte de cercetare,
dezvoltare şi inovare pe termen lung.
o riscuri considerabile - băncile comerciale şi pieţele

financiare nu le finanteaza.
ALTE INSTRUMENTE
oInstrumentul de garantare a creditelor pentru proiectele
privind reţelele transeuropene de transport
oa acoperi riscul de nerealizare a veniturilor

previzionate din cauza unui trafic sub ţintele estimate.
oProgramul NER300
o creat de Comisia Europeană în anul 2010
o acordă asistenţă financiară nerambursabilă pentru

proiectele de captare şi stocare a dioxidului de carbon
şi tehnologiile inovatoare din domeniul energiei
regenerabile.
14
15
Asistenta financiara – Romania (2018)
16
Statistici
BEI – asistenţă
asistenţă tehnică
tehnică:: 4J
•JASPERS - Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în

regiunile europene
• elaborarea unor propuneri fiabile privind infrastructura
• JESSICA - „Sprijin european comun pentru investiţii durabile în

zonele urbane”
• consultanţă privind utilizarea cât mai eficientă a resurselor, precum şi prin
sprijinul acordat în gestionarea fondurilor
• JEREMIE - „Resurse europene comune pentru microîntreprinderi

şi întreprinderi mici şi mijlocii”
• resurse din fondurile structurale pentru a facilita accesul IMM-urilor la
finanţare
17
BEI – asistenţă
asistenţă tehnică
•JASMINE - „Acţiunea comună de sprijinire a instituţiilor de

microfinanţare din Europa”
•dezvoltarea operaţiunilor de microcreditare prin acordarea de sprijin financiar
şi asistenţă tehnică
• ELENA - Asistenţă europeană pentru proiectele energetice locale

•sprijină autorităţile locale şi regionale în elaborarea unor proiecte privind
eficienţa energetică sau energia regenerabilă.
FONDUL EUROPEAN DE
INVESTIŢII
• creat în 1994
• instituţie financiară a UE specializată în operaţiuni de capital

de risc (venture capital) şi de garantare a creditelor acordate
de băncile comerciale întreprinderilor mici şi mijlocii.
• funcţionează pe baze comerciale (obţinerea de profit pentru

acţionari)
18
IMM--urile la nivelul UE
IMM
Enterprise Headcount Turnover Balance
category sheet total
medium- < 250 ≤ € 50 ≤ € 43
sized million million
small < 50 ≤ € 10 ≤ € 10
million million
micro < 10 ≤€2 ≤€2
million million
 În UE, 98% din toate întreprinderile sunt IMM-uri, iar 92,2%

sunt microîntreprinderi.
 Microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii sunt
considerate forţa motrice a creşterii economice şi creării de
locuri de muncă în Europa.
 Ele asigură peste două treimi din locurile de muncă în sectorul
privat şi generează 58% din valoarea adăugată din Europa
(2012).
CAPITALUL FEI
 3 mld. EUR (majorat de la 2 mld)
 3.000 acţiuni
ACŢIONARI :
- BEI (62,1%)
- EU – Comisia Europeană (30%)
- 25 BĂNCI ŞI INSTITUŢII FINANCIARE EUROPENE (7,9%)
19
ORGANIZAREA FEI
ADUNAREA GENERALĂ
• reprezentanţi ai acţionarilor
• aprobă raportul anual de activitate, bilanţul contabil şi contul de

profit şi pierdere
• numirea membrilor şi supleanţilor Consiliului de administraţie,
• numirea membrilor Comitetului de audit,
• aprobă majorarea capitalului autorizat al FEI şi
• decide asupra admiterii de noi acţionari
20
ORGANIZAREA FEI
Consiliul de Administraţie (Board of Directors)
 format din şapte membri şi şapte supleanţi,
 numiţi de către fiecare categorie de acţionari - trei de către
Banca Europeană de Investiţii, doi de către Comisia
Europeană şi doi de către instituţiile financiare acţionare
ale fondului.
 adoptă decizii cu privire la operaţiunile curente ale
fondului.
ACTIVITATEA FEI vs BEI

Element comun: sprijinul acordat IMM-urilor.
 Difera: Instrumentele financiare utilizate de cele două MDB
BEI acordă credite pe termen lung (direct sau prin intermediari)

şi sprijină activităţile de capital de risc în ţările mediteranene şi
ACP (Africa, zona Caraibelor şi Pacific).
FEI realizează investiţii în IMM-uri inovative din UE prin

intermediul fondurilor de capital de risc şi operaţiuni de
garantare a creditelor acordate IMM-urilor
–folosind resurse proprii sau resurse din bugetul UE.
21
22
BANCA EUROPEANĂ
EUROPEANĂ
PENTRU RECO
RECONSTRUC
NSTRUCŢ
ŢIE
ŞI DE
DEZ
ZVOLTARE
CREARE
- 25 octombrie 1989 – propunerea preşedintelui

francez Francois Mitterand de înfiinţare a unei bănci
pentru Europa de Est
- 20 mai 1990 – semnarea acordului de înfiinţare a

EBRD
- 15 aprilie 1991 – începerea funcţionării
1
MISIUNE
“Investing in countries from central Europe to central Asia”
sprijinirea tranziţiei spre economia de piaţă şi promovarea
iniţiativei private şi antreprenoriale în ţările din Europa
Centrală şi de Est care s-au angajat să aplice principiile
democraţiei multipartidiste, pluralismului şi economiei de
piaţă
aria geografică în care BERD acţionează s-a extins

Asia Centrală şi in sudul şi estul Mediteranei
(Southern and Eastern Mediteranean - SEMED), precum
Egipt, Iordania, Maroc şi Tunisia.
FUNCŢII
1.Acordarea de asistenţă ţărilor în implementarea reformelor

economice structurale şi sectoriale (inclusiv
demonopolizarea, descentralizarea şi privatizarea) şi
2. Sprijinirea economiilor lor pentru a se integra în economia

mondială.
2
MĂSURI (I)
 să promoveze prin intermediul investitorilor privaţi şi a
altor investitori interesaţi crearea, îmbunătăţirea şi
extinderea sectorului privat productiv şi, îndeosebi, a
IMM-urilor;
 să mobilizeze capitalurile naţionale şi străine şi

managementul experimentat pentru realizarea
obiectivelor asumate;
 să sprijine investiţile în domeniul productiv (inclusiv în

sectorul servicii şi financiar) şi în infrastructură pentru a
promova iniţiativele private şi antreprenoriale;
MĂSURI (II)
 să furnizeze asistenţă tehnică pentru pregătirea,
finanţarea şi implementarea proiectelor de investiţii
individuale sau în cadrul unor programe de investiţii;
 să stimuleze şi să încurajeze dezvoltarea pieţelor locale

de capital;
 să sprijine realizarea unor proiecte viabile din punct de

vedere economic care implică mai multe ţări membre;
 să promoveze protejarea mediului înconjurător şi

dezvoltarea sustenabilă în toate activităţile sale;
3
MEMBRI
67 ţări şi două instituţii interguvernamentale (EU + EIB)

ţări membre care doar contribuie la formarea
resurselor
ţări membre care contribuie la formarea resurselor
şi beneficiază de investiţii
ORGANIZAREA ŞI
CONDUCEREA BERD
• CONSILIUL GUVERNATORILOR
• CONSILIUL DIRECTORILOR
• PREŞEDINTELE
4
 69 guvernatori, desemnaţi de statele membre (de regulă miniştrii
de finanţe)
Romania: Alexandru Nazare
Vice Chair of the Board of Governors 2019-2020
 dreptul de vot proporţional cu numărul de acţiuni deţinute

(nr. de voturi= nr. de acţiuni)
 decizii cu majoritate simplă sau unanimitate
 competenţe
 admiterea de noi membri
 suspendarea unui membru
 modificarea capitalului
 modificarea statutului
acordurile de cooperare cu alte organizaţii
 numirea directorilor şi preşedintelui
 23 de directori
 câte un supleant pentru fiecare director
 durata mandatului 3 ani
 primii 8 acţionari (SUA, Franţa, Japonia, Italia, Marea Britanie,
Germania şi cele două instituţii interguvernamentale) numesc câte
un director
 15 directori numiti pe grupe de tari
Turcia, România, Kîrgîzstan, Azerbaijan, Moldova – Taşkın Temiz, Lucian Isar
 competenţe:
 pregătirea lucrărilor Consiliului Guvernatorilor
 elaborează politicile şi aprobă deciziile privind
împrumuturile, garanţiile, investiţiile, asistenţă tehnică
 prezentarea costurilor anuale spre aprobarea Consiliului
Guvernatorilor
 aprobarea bugetului băncii
5
PREŞEDINTELE BERD
BERD
 ales de Consiliul Guvernatorilor
 mandat de 4 ani
Sir Suma Chakrabarti
salariu anual brut : 428.000 €
 atribuţii
preşedintele Consiliului Executiv (fără drept de
vot)
participă la şedinţele Consiliului Guvernatorilor
şeful personalului (1650 angajaţi)
execuţia bugetului
RESURSELE BERD
CAPITAL PROPRIU
 subscripţii ale ţărilor membre (acţiuni)
• Subscris : 29.6 MLD. EUR
• acţiuni cu val nominală de 10,000 €
• Plătit : 6,2 mld €; Apelabil: 23,4 mld €
ÎMPRUMUTURI
pe pieţele internaţionale, obligaţiuni AAA
sursa principală de finanţare (aprox. 60 mld. €)
ALTE VENITURI
comisioane, dobânzi, venituri din investiţii
6
STRUCTURA
ACŢIONARIATULUI
Others USA
Japan
11.27% 10.1%
EBRD region 8.61%
7.28%
(excl EU)
EU countries 62.75%
ELIGIBILITATE FINANŢARE BERD
 este situat într-una din ţările în care BERD operează;
 prezintă perspective comerciale bune;
 beneficiarul proiectului contribuie cu resurse financiare sau în

natură la realizarea proiectului;
 este util pentru economia locală şi contribuie la dezvoltarea

sectorului privat;
 satisface anumite standarde bancare şi ecologice.
7
SECTOARE CREDITATE
• Agrobusiness
• Energie şi eficienţă energetică
• Instituţii financiare
• Producţie
• Infrastructura municipalităţilor
• Resurse naturale
• Turism
• IMM
•Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei
• Media
•Transport
EBRD nu finanţează
• activităţi din domeniul militar
• industria tutunului, alcoolului şi produselor interzise prin legile internaţionale
• activităţi legate de jocuri de noroc
8
FINANŢAREA BERD
 finanţează maxim 35% din costul total al unui proiect pentru o
investiţie tip “greenfield”
 sau 35% din capitalizarea pe termen lung a societăţii

promotoare a proiectului.
 investeşte numai în acele proiecte care nu reuşesc să atragă

finanţare în condiţii similare de pe piaţă.
 beneficiarul proiectului să contribuie cu un aport de capital

semnificativ, cel puţin egal cu investiţia realizată de bancă.
 asigurarea unor surse suplimentare de finanţare din partea

beneficiarilor, a altor co-finanţatori sau resurse obţinute prin
programul de împrumut sindicalizat oferit de BERD.
FINANŢAREA BERD
 pentru fiecare euro pe care BERD îl investeşte într-un proiect,
sunt atraşi 2,5 euro din sectorul privat
 Finanţările pentru proiectele sectorului privat se situează între

5 milioane euro şi 250 milioane euro sub formă de
împrumuturi sau de participaţii la capitalul social.
 Valoare medie a investiţiilor realizate de BERD este de 25
milioane euro.
 BERD alocă 60% din resurse pentru finanţarea proiectelor din

sectorul privat, respectiv 40% pentru sectorul public
(municipalităţi şi firme de stat).
9
INSTRUMENTELE BERD
 credite
 participaţii la capitalul unor companii şi
 garanţii.
CREDITE
 valoarea minimă este de 5 milioane euro (pentru
anumite ţări această valoare poate fi mai mică);
 rata dobânzii poate fi fixă sau variabilă;
 pot fi denominate în principalele valute sau în anumite

monede locale;
 maturitatea este cuprinsă între 1 şi 15 ani;
 perioada de graţie poate fi adaptată la nevoile

proiectului atunci când este necesar.
10
PARTICIPAŢII DE CAPITAL
 participaţii la capitalul unor companii din industrie,
infrastructură sau sectorul financiar urmărind obţinerea
unui randament din aceste investiţii.
 Valoare: 2 şi 100 milioane euro.
 poate achiziţiona acţiuni ordinare (listate sau nelistate),

subscrie la ofertele publice realizate de companiile
private sau de stat, respectiv poate acorda credite
convertibile şi subordonate.
 deţine doar poziţii minoritare şi are o strategie bine

definită de ieşire (exit) din acţionariatul unei companii.
PARTICIPAŢII DE CAPITAL
 investeşte în fonduri de private equity specializate pe
regiuni, ţări sau sectoare de activitate
 administrate de societăţi de capital de risc profesioniste.
 utilizează aceleaşi criterii de evaluare a investiţiilor

directe potenţiale ca şi BERD.
 principalul investitor instituţional în fondurile de private

equity din Europa Centrală şi de Est, Rusia şi statele CSI.
11
Programul de facilitare a comerţului
(Trade Facilitation Programme - TFP)
 a promova şi facilita comerţul internaţional către şi între ţările
în care BERD activează.
 acordă garanţii băncilor comerciale internaţionale pentru a

acoperi riscul politic şi riscul de neplată aferente tranzactiilor
realizate în statele membre.
 oferă credite pe termen scurt băncilor comerciale locale şi

companiilor de factoring pentru a finanţa mai departe
exportatorii locali, importatorii şi distribuitorii.
 creşte capacitatea băncilor comerciale din statele membre de a

finanţa comerţul internaţional, ceea ce contribuie la creşterea
posibilităţii antreprenorilor locali de a participa la activităţi de
comerţ internaţional.
INIŢIATIVE STRATEGICE
•Iniţiativa privind energia durabilă
•proiecte municipale din domeniul energiei durabile din ţările
membre, precum infrastructura municipală de energie,
transportul energiei, piaţa de carbon
•Iniţiativa privind Dezvoltarea Monedei Locale şi a Pieţelor Locale

de Capital
• a facilita dezvoltarea pieţelor locale de capital prin investiţii,

asistenţă tehnică şi dialog politic
• Facilitatea de finanţare municipală

• Acordă linii de credit de până la 75 milioane euro băncilor
partenere pentru a finanţa mai departe municipalităţile mici şi
mijlocii în euro sau în monede locale.
12
CICLUL UNUI PROIECT (I)
1. Evaluarea conceptului
- Comitetul operaţiuni (Operations Committee) aprobă într-o
primă etapă conceptul proiectului şi structura sa, inclusiv
modalităţile de finanţare propuse şi obligaţiile asumate.
2. Evaluarea finală
–După negocierea termenilor tranzacţiei şi realizarea tuturor
investigaţiilor, proiectul primeşte aprobarea finală din partea
Comitetului operaţiuni.
3. Evaluarea în Consiliu de Administraţie.
- Preşedintele BERD împreună cu reprezentanţii Comitetului
operaţiuni prezintă proiectul spre aprobare în Consiliul de
Administraţie.
4.Semnarea contractului de finanţare.
- Banca şi clientul semnează acordul de finanţare.
CICLUL UNUI PROIECT (II)

5) Efectuarea plăţilor (disbursements).
- după stabilirea condiţiilor de rambursare a creditului şi
îndeplinirea cerinţelor BERD, fondurile sunt transferate din
contul BERD în contul clientului;
6) Rambursarea (repayments).
- conform graficului prestabilit.
7) Vânzarea cotelor de participare (sale of equity).
- banca vinde participaţiile de capital deţinute la diverse
companii private sau publice.
8) Maturitatea.
- suma finală a creditului devine scadentă.
9) Finalizarea proiectului.
- Creditul a fost în întregime rambursat şi/sau participaţia la
capitalul unor companii a fost complet vândută.
13
14
CONŢINUTUL ŞI CICLUL
PROIECTELOR BERD
Partea I : informaţiile operaţionale şi legate de proiect
natura proiectului, istoricul, stadiul, motivaţia finanţării, experienţa,
forma legală de înfiinţare, structura acţionarilor, conducerea societăţii,
numele băncii şi al principalilor clienţi, situaţia financiară, produsele şi
serviciile ce se realizează, evoluţia producţiei, amplasare, echipament şi
clădiri, proces de fabricaţie, necesar de producţie, costuri, forţă de muncă,
piaţă, concurenţă, strategie, preţuri, distribuţie, vânzări, management.
Partea II: informaţii de natură financiară

costurile proiectului, cheltuielile de implementare şi achiziţii necesare,
surse de finanţare, capital, împrumuturi, garanţii, fluxuri financiare de
încasări şi plăţi, proiecţii financiare.
Partea III : informaţii privind mediul şi cadrul legal

amplasarea proiectului, terenul necesar, măsuri de reducere a impactului
asupra mediului, licenţe guvernamentale, restricţii de import, tarife
vamale.
15
CAPITOLUL 7. BĂNCI REGIONALE
ŞI SUBREGIONALE DE
DEZVOLTARE
6.1.1.BANCA INTER
6.1.1.BANCA INTER--
AMERICANĂ DE DEZVOLTARE
1
DATE GENERALE
- înfiinţată în 1959 - o bancă atentă la nevoile lor

de dezvoltare + îngrijorările SUA privind
răspândirea ideilor comuniste în America Latină
- sediul în Washington D.C.
- Obiectiv: sprijinirea procesului de dezvoltare

economică şi socială a ţărilor membre din
America Latină şi Caraibe
FUNCŢII
FUNCŢII
1. promovează investiţiile de capital publice şi private care
urmăresc dezvoltarea economică a statelor din regiune;
2. utilizează capitalul propriu, fondurile atrase de pe pieţele

financiare şi alte resurse disponibile pentru a finanţa
dezvoltarea statelor membre din regiune
3. încurajează investiţiile private în proiecte, întreprinderi şi

activităţi care contribuie la dezvoltarea economică
şi suplimentează investiţiilor private atunci când

resursele financiare private nu sunt disponibile în
condiţii rezonabile de piaţă;
2
FUNCŢII
FUNCŢII
4. cooperează cu statele membre pentru a orienta politicile

de dezvoltare ale acestora spre utilizarea mai eficientă a
resurselor disponibile;
5. furnizează asistenţă tehnică în pregătirea, finanţarea şi

implementarea planurilor şi proiectelor de dezvoltare.
DATE GENERALE
- cea mai veche şi cea mai mare bancă regională

din lume
- grupul IADB include

Banca Inter-Americană de Dezvoltare
Corporaţia Inter-Americană de Investiţii (1989)
Fondul Multilateral de Investiţii (1993)
3
MEMBRI
48 ţări : 26 eligibile pentru credite şi 22 ineligibile
ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA
IADB
• modelul Băncii Mondiale

• Consiliul Guvernatorilor
• Consiliul Directorilor Executivi
• Preşedintele IADB
4
 organ decizional
 câte un guvernator şi un supleant din partea fiecărei ţări
 dreptul de vot proporţional cu contribuţia la formarea capitalului
se întruneşte în mod obişnuit anual
competenţe :
strategia Băncii
modificarea capitalului
admiterea-retragerea de membri
EXECUTIVI
 supraveghează activitatea curentă a Băncii
 14 directori aleşi de Consiliul Guvernatorilor
 condus de preşedintele IADB
competenţe:
politicile Băncii
aprobă solicitările de credite
aprobă contractarea de împrumuturi pe pieţele
financiare
stabileşte dobânzile şi comisioanele
aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli
5
PREŞEDINTELE IADB
• ales de Consiliul Guvernatorilor
• mandat de 5 ani
• Luis Alberto Moreno (Columbia)
• asistat de un vicepreşedinte
• competenţe:
• reprezentarea legală a Băncii
• coordonarea procesului decizional
• conducerea personalului Băncii
RESURSELE IADB
A. RESURSE GENERALE
1. Subscrieri de la ţările membre
116,88 mld. USD (4,3% subscris şi 95,7% apelabil) + 70 mld.
USD majorare în 2010
2. Împrumuturi (obligatare) 6mld. USD
3. Rezerve (din venitul net) 14.6 mld. USD
B. RESURSE SPECIALE
1. FONDUL PENTRU OPERAŢII SPECIALE (din contribuţii ale
membrilor, pentru Bolivia, Guyana, Haiti, Honduras şi Nicaragua)
2. FONDURI ADMINISTRATE (peste 40 de fonduri)
6
ACTIVITATEA IADB
 CREDITE PENTRU INVESTIŢII
 CREDITE DE AJUSTARE STRUCTURALĂ
CREDITE PENTRU SECTORUL PRIVAT FĂRĂ GARANŢII DE LA
GUVERNE
 CREDITE PENTRU MICRO-ÎNTREPRINDERI
 CREDITE PENTRU URGENŢE
 GARANŢII
 GRANTURI DE COOPERARE TEHNICĂ
 GRANTURI PENTRU PREGĂTIREA PROIECTELOR
7
CORPORAŢIA INTER-
INTER-AMERICANĂ
DE INVESTIŢII
• specializată în creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii

care nu au acces la alte resurse în condiţii normale
• 44 ţări membre
• structuri de conducere similare (de regulă aceiaşi
guvernatori / directori executivi)
8
CORPORAŢIA INTER-
INTER-AMERICANĂ
DE INVESTIŢII
FACILITĂŢI
• credite directe
• investiţii directe
• linii de credit deschise intermediarilor financiari
• investiţii în fondurile de capital locale şi regionale.
CRITERII DE ELIGIBILITATE
• profitabilitatea
• crearea locurilor noi de muncă
• transferul de tehnologie
• îmbunătăţirea abilităţilor manageriale
• formarea veniturilor nete în valută
• promovarea integrării economice a ţărilor Americii Latine şi Caraibelor
CORPORAŢIA INTER-
INTER-AMERICANĂ
DE INVESTIŢII
CONDIŢII DE CREDITARE
• creditele se acordă în dolari SUA
• cel mult 33% din costul unui proiect nou sau cel mult 50% din costul
unui proiect vechi
• durată maximă 12 ani
• perioadă de graţie de 5-8 ani
9
FONDUL MULTILATERAL DE
INVESTIŢII
• fond special administrat de către Banca Inter-Americană

de Dezvoltare
• are o organizare separată (condus de Comitetul
Donatorilor)
• resursele provin din donaţii
• oferă granturi mici (sub 150.000 USD) de asistenţă
tehnică pentru micro-întreprinderi şi întreprinderi mici
FONDUL MULTILATERAL DE
INVESTIŢII
Domenii prioritare
• dezvoltarea mediului de afaceri
• dezvoltarea mediului financiar (financial democracy)
• dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (dezvoltarea resurselor
umane, management, dezvoltarea tehnologică)
CRITERII DE ELIGIBILITATE U6
• originalitate
• necesitate
• multiplicare
• sustenabilitate
• parteneriat
10
Slide 20
U6 Innovation: Projects should be fresh, introducing new approaches to promote private sector
development and poverty reduction.
Demonstration Effect: Projects should have the potential of being taken to scale, or replicated in
other sectors and/or countries.
Sustainability: Projects should have a feasible plan and strong potential for financial sustainability
once MIF financing comes to an end.
Partnership: Projects are carried out with local partners, which are responsible for contributing
between 30 to 50% of project costs.
Additionality: Projects must show that MIF financing is essential to their execution and is the most
appropriate funding source.
USER, 15/04/2008
6.1.2.BANCA AFRICANĂ
AFRICANĂ DE
DEZVOLTARE
DATE GENERALE
- înfiinţată în 1964, începe să funcţioneze în 1967

- sediul băncii: Abidjan, Côte d’Ivoire
- sediul (temporar) în Tunis (Tunisia)
- obiectivul principal îl reprezintă facilitarea
creşterii economice sustenabile şi reducerea
sărăciei în Africa
- grupul BAFD include
Banca Africană de Dezvoltare
Fondul African de Dezvoltare (1972)
Fondul Nigerian (1976)
11
MEMBRI 78 ţări : 53 africane + 25 non-africane
Ţări membre şi în ADB şi în ADF

Ţări membre numai în ADB
non-regionale
IADB
• Consiliul Directorilor
• Preşedintele Băncii
12
 dreptul de vot : un număr de voturi de bază + un număr de voturi
corespunzător subscrierii la capital
(“No one member country nor group of countries has veto power;
Board decisions are generally made through discussion and
consensus rather than through the exercise of voting powers”)
 se întruneşte în mod obişnuit anual
competenţe :
strategia Băncii
alegerea membrilor Consiliului Directorilor şi Preşedintelui
 coordonează activitatea curentă a Băncii
 13 din partea ţărilor membre africane
 7 din partea celorlalte ţări membre
 fiecare director desemnează un supleant (obligatoriu de o
altă naţionalitate)
 condus de preşedintele BAFD
competenţe:
politicile operaţionale Băncii
financiare
etc.
13
PREŞEDINTELE BAFD
• mandat de 5 ani
• Donald Kaberuka (Rwanda)
• asistat de trei vicepreşedinţi desemnaţi de Consiliul

Directorilor
• competenţe:
• conducerea personalului Băncii
RESURSELE BAFD

65,22 mld. UA (din care 4.96 mld. UA platit)
2. Împrumuturi (obligaţiuni AAA)
3. Rezerve
14
UA – Unit of Account
- o unitate convenţională de exprimare a situaţiilor

financiare
- se foloseşte generalizat de la 1 ianuarie 2005
- banca foloseşte efectiv monedele ţărilor membre
- 1 UA = 1 DST (sau, dacă va fi cazul, orice altă unitate
folosită de FMI în acelaşi scop ca DST)
DIRECŢII DE ACŢIUNE
1. acordarea de credite în vederea susţinerii dezvoltării

economice şi sociale a ţărilor membre din regiune;
2. furnizarea de asistenţă tehnică în pregătirea şi
executarea proiectelor şi a programelor de dezvoltare
economico-socială;
3. promovarea investiţiilor din fonduri publice şi private
destinate dezvoltării economice a ţărilor din regiune;
4. coordonarea planurilor şi politicilor de dezvoltare şi
îndeosebi a proiectelor şi programelor care contribuie la
promovarea integrării regionale.
15
16
FONDUL AFRICAN DE
DEZVOLTARE
• creat în 1972
• fond destinat sprijinirii ţărilor membre cu venit redus care
nu se pot împrumuta din diverse surse
• orientează resursele prioritar pentru reducerea sărăciei şi
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
• are o organizare similară cu BAFD
• resursele provin din contribuţii ale 27 de state donatoare
• acordă credite fără dobândă pe termen foarte lung (50
ani) şi cu perioadă mare de graţie (10 ani)
FONDUL NIGERIAN
• NIGERIA TRUST FUND
• creat în 1976 prin acord între BAFD şi Guvernul Nigeriei
• fond destinat sprijinirii ţărilor membre care au nevoie de
resurse în condiţii speciale (finanţare concesională)
•+ finanţare în condiţii de piaţă pentru sectorul privat
• capital 200 milioane USD
17
FONDUL NIGERIAN
6.1.3. BANCA ASIATICĂ DE

DEZVOLTARE
18
DATE GENERALE
- înfiinţată în 1966
- sediul în Manila
- obiectivul principal îl reprezintă promovarea

creşterii economice sustenabile şi reducerea
sărăciei în Asia şi Pacific
MEMBRI
68 ţări : 49 regionale + 19 non-regionale
19
FUNCŢII
 să faciliteze investiţiile în regiune în scopul
dezvoltării economice a statelor membre
 să îşi utilizeze resursele disponibile pentru

finanţare dezvoltării statelor membre din regiune
 furnizarea de asistenţă în coordonarea planurilor şi

politicilor de dezvoltare ale ţărilor membre
 să acorde asistenţă tehnică în pregătirea,

finanţarea şi executarea programelor şi proiectelor
de dezvoltare
ADB
• Consiliul Directorilor
• Preşedintele Băncii
20
 dreptul de vot corespunzător subscrierii la capital
 se întruneşte în mod obişnuit anual
competenţe :
strategia Băncii
alegerea membrilor Consiliului Directorilor şi Preşedintelui
 coordonează activitatea curentă a Băncii
 8 din partea ţărilor membre regionale
 4 din partea celorlalte ţări membre
 fiecare director desemnează un supleant
 condus de preşedintele ADB
competenţe:
politicile operaţionale Băncii
financiare
etc.
21
PREŞEDINTELE ADB
• mandat de 5 ani
• Masatsugu Asakawa (Japonia)
• asistat de 4 vicepreşedinţi şi un director general

• competenţe:
• conducerea personalului Băncii (3.045)
RESURSELE ADB

163,1 mld USD (vărsat şi apelabil)
2. Împrumuturi (obligaţiuni AAA)
3. Rezerve
22
1. Japonia……………………… 15.61 %
1. SUA……………………….. 15.60 %
3. China ...............................….. 6.44 %
4. India…………………………. 6.33 %
5. Australia……………………. 5.79 %
6. Indonesia…………………... 5.43 %
7. Canada……………………… 5.22 %
8. Corea de Sud..………….….. 5.02 %
9. Germania……………………. 4.32 %
10. Malaezia ………………….…. 2.71 %
Acţionari principali
DIRECŢII DE ACŢIUNE
1. acordarea de credite
2. furnizarea de asistenţă tehnică
3. cofinanţare şi garantarea creditelor contractate de firme

private
23
CINCI DOMENII DE ACTIVITATE
(2020)
1. infrastructură (transport, telecomunicaţii,

energie, alimentare cu apă și canalizare,
dezvoltare urbană);
2. mediu;
3. cooperare şi integrare regională;
4. dezvoltarea sectorului financiar;
5. educaţie.
24
25
ADB – FONDURI SPECIALE
• FONDUL ASIATIC PENTRU DEZVOLTARE
• FONDUL SPECIAL PENTRU ASISTENŢĂ TEHNICĂ
• FONDUL SPECIAL JAPONEZ
• FONDUL SPECIAL PENTRU INSTITUTUL ADB
• FONDUL SPECIAL PENTRU TSUNAMI
• FONDUL SPECIAL PENTRU PAKISTAN (CUTREMURE)
• FONDUL REGIONAL DE INTEGRARE ŞI COOPERARE
ADB – FONDURI ADMINISTRATE

• JAPAN SCHOLARSHIP PROGRAM
• JAPAN FUND FOR POVERTY REDUCTION
• JAPAN FUND FOR INFORMATION AND COMMUNICATION
TECHNOLOGY
•JAPAN FUND FOR PUBLIC POLICY TRAINING
26
SINTEZĂ – MDBs regionale (I)
• au fost create şi sunt deţinute şi gestionate de către țările
membre acţionare;
• membri regionali + membri neregionali;
• principal obiectiv: dezvoltarea economică şi socială a
statelor membre din regiune.
• resursele: contribuţia statelor membre + împrumuturi
contractate de pe pieţele financiare internaţionale;
SINTEZĂ – MDBs regionale (II)

• managementul asigurat de către o structură tripartită
formată din Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Directorilor
(Executivi) şi Preşedinte;
• acordă statelor membre din regiune asistenţă tehnică,
finanţare în condiţii de piaţă şi, prin intermediul unor
entităţi separate/din cadrul grupului, finanţare
concesională;
• urmăresc sprijinirea unor sectoare prioritare pentru
dezvoltarea statelor membre, printre care IMM-urile,
sectorul financiar, infrastructura etc.
27
6.2. BĂNCI SUBREGIONALE DE DEZVOLTARE
6.2.1. BANCA PENTRU COMERŢ ŞI DEZVOLTARE A MĂRII
NEGRE
6.2.2. BANCA EURASIATICĂ DE DEZVOLTARE
SINTEZĂ
• Înfiinţate relativ recent
•Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre
(1994)
• Banca Eurasiatică de Dezvoltare (2006)
•Obiectiv: dezvoltarea economică şi socială a statelor
membre şi promovarea cooperării între acestea.
•Focalizare regională (sprijină investitorii şi companiile
din statele membre) şi sectorială
• Organizare si conducere
• Formarea resurselor: capital subscris de actionari,
emisiunea de obligaţiuni şi rezerve
28
CAPITOLUL 8. INSTITUŢII DE SPRIJINIRE A
EXPORTURILOR ŞI A INVESTIŢIILOR
STRĂINE DIRECTE
8.1. ORGANISME DE FINANŢARE ŞI

GARANTARE A EXPORTURILOR
Motivaţie: sprijinirea activităţii de export prin
instrumente de finanţare şi garantare
Agenţiile de creditare a exporturilor (Export

Credit Agency - ECA)
- credite,
- garanţii şi
- servicii de asigurare companiilor locale care
doresc să exporte sau să îşi extindă activitatea în
afara graniţelor
1
ORGANISME DE FINANŢ
FINANŢARE …
DIN ŢĂRILE DEZVOLTATE
Compania Franceză de Asigurare a Creditelor de Export
Departamentul pentru Garantarea Creditelor de Export
Societatea de Asigurare HERMES
Institutul Naţional de Asigurări
Oficiul Naţional de Garanţie
Societatea Olandeză de Asigurare a Creditelor de Export
Banca de Export-Import SUA
Departamentul pentru Asigurări de Export, Banca
japoneză pentru export-import
Uniunea Internaţională a Societăţilor de Asigurare a
Creditelor de Export
Comitetul Tehnic al Asigurării Creditelor
EximBank
ORGANISME/ASOCIAŢII
INTERNAŢIONALE
 African Export-Import Bank (Afreximbank, Africa)
 Arab Investment & Export Credit Guarantee Corporation
(DHAMAN, Arab regional organization).
 Corporación Andina de Fomento (CAF, Andean Countries)
 European Bank for Reconstruction and Development (EBRD,
Central and Eastern Europe)
 Inter-American Development Bank (IADB, Latin America)
 Islamic Corporation for the Insurance of Investment and
Export Credit (ICIEC)
 Multilateral Investment Guarantee Agency
 Uniunea de la Berna (Berne Union, sau The International
Union of Credit & Investment Insurers)
 Clubul de la Praga (Prague Club)
2
AGENŢII NAŢIONALE
Asuransi Ekspor Indonesia (ASEI, Indonesia)
Banco de Inversión y Comercio Exterior (BICE, Argentina)
Banco Nacional de Comercio Exterior SNC (Bancomext, Mexico)
BNDES-Exim (Ex-Finamex, Brazil)
Compagnie Francaise d. Assurance pour le Commerce Exterieur (COFACE, France)
Companhia de Seguro de Créditos S.A. (COSEC, Portugal)
Compañía Española de Seguros de Crédito a la Exportación, S.A. (CESCE, Spain)
Corporación Financiera Nacional Fondo de Promoción de Exportaciones (CFN/Fopex, Ecuador)
Credit Guarantee Insurance Corporation of Africa Limited (CGIC, South Africa)
Credit Insurance Zimbabwe (Credsure, Zimbabwe)
Croatian Bank for Reconstruction and Development (HBOR, Croatia)
ECICS Credit Insurance Ltd. (ECICS, Singapore)
Exgo (a division of State Insurance, New Zealand)
Export Credit Bank of Turkey (Turk Eximbank, Turkey)
Export Credit Guarantee Agency (ECGA, Oman)
Export Credit Insurance Corporation (Kuke, Poland)
Export Credits Guarantee Department (ECGD, UK)
Export Development Canada (EDC, Canada)
Export Finance and Insurance Corporation (EFIC, Australia)
Export Guarantee and Insurance Corporation (Egap, Czech Republic)
Export-Import Bank of India (I-Eximbank, India)
Export-Import Bank of Korea (Keximbank, South Korea)
Export-Import Bank of Romania (Eximbank, Romania)
Export-Import Bank of the Russian Federation (Eximbank, Russia)
Export-Import Bank of Thailand (Thai Exim, Thailand)
Export-Import Bank of Trinidad & Tobago (Eximbank, Trinidad & Tobago)
Export-Import Bank of the United States (EXIM, US)
AGENŢII NAŢIONALE
Export Credit Insurance Organization (ECIO, Greece)
Export Kredit Fonden (EFS, Denmark)
Export Risk Guarantee Agency (ERG, Switzerland)
Exportkreditnamnden (EKN, Sweden)
Finnvera plc (Finnvera, Finland)
Guarantee Institute for Export Credits (GIEK, Norway)
Hermes Kreditversicherungs-AG (Hermes, Germany)
Hong Kong Export Credit Insurance Corporation (HKEC, Hong Kong)
Hungarian Export Credit Insurance Ltd. (MEHIB, Hungary)
Israel Foreign Trade Risks Insurance Corporation (Iftric, Israel)
Istituto per i Servizi Assicurativi e il Credito all'Espotazione (SACE, Italy)
Japan Bank for International Cooperation (formerly JExIm)
Korea Export Insurance Corporation (KEIC, South Korea)
KfW IPEX Bank (part of the KfW BankenGruppe, Germany)
Malaysia Export Credit Insurance Berhad (MECIB, Malaysia)
Nederlandsche Credietverzkering Maatschappij NV (NCM, Netherlands)
Norwegian Guarantee Institute for Export Credits (Giek, Norway)
Office National du Ducroire (OND, Belgium)
Oesterreichische Kontrollbank Aktiengesellschaft (OeKB, Austria)
Overseas Private Investment Corporation (OPIC, United States)
Segurexpo de Columbia (Segurexpo, Columbia)
Slovene Export Corporation (SEC, Slovenia)
Sri Lanka Export Credit Insurance Corporation (SLECIC, Sri Lanka)
Svensk Esportkredit (SEK, Sweden)
Uzbekinvest National Export-Import Insurance Company (Unic, Uzbekistan)
3
ORGANIZARE
forme diferite de la o ţară la alta:
1. entităţi publice (departamente guvernamentale,

agenţii publice independente) sau
2. instituţii comerciale private care oferă aceste servicii

în numele şi în contului statului
FORME DE SPRIJINIRE A
EXPORTULUI
 garanție sau asigurarea creditului la export (acoperire
pură).
– au rolul de a proteja companiile faţă de riscul de neplată inerent
operaţiilor de export;
 finanțare: credit direct/finanțare directă și refinanțare,

sau subvenţionarea ratei dobânzii pentru creditele
contractate;
 orice combinație a formelor de mai sus.
4
AGENŢIILE DE CREDITARE A
EXPORTURILOR
 cea mai mare clasă de instituţii financiare publice care
operează la nivel internaţional.
 împreună depășesc dimensiunea Grupului Băncii
Mondiale
 finanţează mai multe proiecte ale sectorul privat în ţările
în curs de dezvoltare decât orice altă categorie de
instituții financiare.
 oferă condiţii de finanţare şi creditare a exporturilor mult
mai favorabile din perspectiva costului DECAT instituţiile
financiare private
 acorda finanţare unor proiecte foarte riscante localizate,
de regulă, în statele cu sisteme financiare subdezvoltate
AGENŢIILE DE CREDITARE A
EXPORTURILOR
 activitate autoreglementată de către Organizaţia pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi Uniunea de la
Berna
 Acordul privind creditele la export care beneficiază de

susținere oficială (sau “consensul” OECD)
 reglementează termenii şi condițiile financiare pe care

agențiile de creditare a exporturilor le pot oferi pentru a
asigura o concurență echitabilă pentru între furnizorii de
credite de export
 perioada maximă de creditare, rata minimă a dobânzii şi

condiţiile de rambursare
5
UNIUNEA DE LA BERNA
 asociaţie internaţională non-profit a companiilor care oferă

garanţii, asigurări şi credit pentru exportatori
 49 de membri din 40 de ţari (EXIMBANK România nu este membră)
ACTIVITĂŢI
 facilitează cooperarea instituţiilor şi a societăţilor membre în domeniul
garantării creditelor de export;
 mijloceşte schimbul de informaţii asupra mecanismelor tehnice de asigurare
a creditelor de export;
 urmăreşte armonizarea politicilor în domeniul asigurării creditelor de export
şi a investiţiilor;
 elaborează principiile şi regulile de acordare şi urmărire a evoluţiei
garanţiilor
EXIMBANK SA – DATE
GENERALE
 societate comercială pe acţiuni
îndeplineşte rolul unei agenţii de susţinere şi creditare a
activităţii de comerţ exterior
 o instituţie specializată, prin intermediul căreia se
derulează activităţi de susţinere a mediului de afaceri
românesc şi a tranzacţiilor internaţionale prin instrumente
financiar-bancare şi de asigurări specifice
 sediu la Bucureşti, 16 sucursale şi agenţii în ţară
6
EXIMBANK SA – DATE
GENERALE
 EximBank îşi desfăşoară activitatea în numele şi în

contul statului,
 precum şi în nume şi în cont propriu,
 realizând pentru persoanele juridice legal constituite,
rezidente sau nerezidente, operaţiuni de finanţare,
cofinanţare, refinanţare, garantare, alte operaţiuni
bancare, asigurare şi reasigurare a operaţiunilor de comerţ
exterior românesc.
AC
ACŢI
ŢIONARI
ONARI
 AVAS – 95,374%;
 SIF Banat Crisana – 0,311%;
 SIF Moldova – 0,311%;
 SIF Transilvania – 0,311%;
 SIF Muntenia – 0,423%;
 SIF Oltenia – 3,270%
7
MISIUNE
Susţine, prin instrumente specifice, următoarele categorii de
agenţi economici/activităţi:
 exportatori
 IMM
 firme (româneşti) care realizează proiecte in următoarele
domenii:
- infrastructura
- utilitati de interes public
- dezvoltare regionala
- cercetare-dezvoltare
- protectie a mediului inconjurator
- ocupare si formare a personalului
societatile comerciale care deruleaza proiecte cu fonduri
europene
INSTRUMENTE
 Finanţare
 Garantare
 Asigurare
 Fonduri UE
8
1. OPERAŢIUNI DE FINANŢARE
 Credite pentru investiţii

 Credite pentru activitatea curentă
 Credite pentru export
 Finanţări în lei cu dobânda subvenţionată (dobânda este cu

cinci puncte procentuale sub dobânda pieţei şi este fixă pe
toată perioada de creditare)
 Compensarea parţială a dobânzii plătite de operatorii

economici la creditele în lei
 Credite pentru finanţarea capitalului de lucru pe termen scurt
2. GARANŢII
 Garanţia pentru IMM
 Garanţia pentru creditele de export
 Garanţia de export pentru mărfuri generale
 Garanţia de export pentru stimularea realizării de obiective
complexe şi produse cu ciclu lung de fabricaţie
 Garanţii pentru companii
 Scrisori de garanţie bancară
Garantii pentru domenii prioritare

* Garantia pentru internationalizare
* Garantia pentru protectia mediului
* Garantia pentru infrastructura
* Garantia pentru dezvoltarea utilitatilor de interes public
* Garantia pentru formarea personalului
* Garantia pentru cercetare-dezvoltare
* Garantia pentru dezvoltare regionala
9
3.ASIGURĂRI
riscurile comerciale si politice ce pot aparea in derularea

tranzactiilor comerciale internationale ale companiilor romanesti.
 Poliţa de asigurare a riscului de neplată la extern, pentru riscuri

non-piaţă
Poliţa de asigurare a creditelor de export pe termen mediu şi
lung
Poliţa de asigurare a creditului cumpărător
Poliţa de asigurare a investiţiilor româneşti de capital în
străinătate
Asigurarea cursului de schimb valutar
3.ASIGURĂRI
 riscuri politice - dificultăţi şi întârzieri în transferul banilor din

ţara importatorului ca urmare a unui moratoriu general privitor
la datoria externă, acţiuni ale guvernelor străine ce împiedică
derularea convenţiei de credit, războaie, alte riscuri privind
debitorii publici;
 riscuri comerciale – cauzate de insolvenţa debitorului sau
neplata prelungită din partea acestuia;
 riscuri de forţă majoră - catastrofe naturale, inundaţii,

cutremure, erupţii vulcanice etc.
10
4. FONDURI UE
 Creditul pentru cofinanţare
 Creditul pentru prefinanţare
 Scrisoare de confort
– Serveste ca document justificativ de garantare a capacitatii
financiare a beneficiarului de a implementa proiectul.
Poate fi emisa fie pentru a-i servi clientului la momentul
depunerii cererii de finantare, fie dupa data selectarii
proiectului, pe baza notificarii privind selectarea cererii de
finantare.
ACTIVITĂŢI ÎN CONTUL ŞI
NUMELE STATULUI
garanţii pentru credite de export
compensaţii de dobândă
finanţări şi refinanţări
asigurări şi reasigurări de credite şi investiţii
drept de aprobare a operațiunilor în contul statului are Comitetul

Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior (CIGCCE)
(1992)
11
12
Compensaţia partială
partială a dob platite de op. ec. la
creditele în lei
Finanţarea cu dobândă subvenţionată
FONDURI ADMINISTRATE
 Fondul pentru garanţii de export
 Fondul pentru asigurarea şi reasigurarea creditelor de export pe
termen scurt, mediu şi lung, a garanţiilor de export şi a investiţiilor
române în străinătate
 Fondul pentru acordarea bonificaţiilor de dobândă
 Fondul pentru asigurarea şi reasigurarea creditelor obţinute în
vederea realizării de bunuri şi servicii destinate exportului
 Fondul destinat stimulării operațiunilor de comerț exterior precum

și pentru finanțarea, cofinanțarea și refinanțarea activitaților de
dezvoltare a infrastructurii, a utilităților de interes public, dezvoltare
regională, susținerea activității de cercetare-dezvoltare, protecția
mediului înconjurător, ocupare și formare a personalului, susținere și
dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii și a tranzacțiilor
internaționale
13
SURSE DE CONSTITUIRE A
FONDURILOR
 Sume primite de la bugetul de stat - prevăzute în mod special,
anual, în legea bugetului de stat;
 Sume prelevate în limita unei cote de 25% din creanțele externe
recuperate de stat de la țările debitoare;
 Sume nete din prime de asigurare - primele de asigurare colectate
de Bancă sunt utilizate pentru finanțarea fondurilor aferente
asigurării corespunzatoare;
 Sume din fructificarea fondurilor temporar disponibile administrate
de Bancă (DOBÂNDA OBŢINUTĂ)
 Sume recuperate din asigurarea creditelor;
 Sume din recuperarea plăților aferente scrisorilor de garanție -
sume recuperate de la clienții în favoarea cărora au fost emise
scrisori de garanție plătite din fondul de garanție.
8.3. Direcția Investiții Străine
 Direcție în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și

Mediului de afaceri
 Misiune: atragerea investiţiilor străine în România.
 CENTRUL ROMÂN PENTRU PROMOVAREA COMERŢULUI

ŞI INVESTIŢIILOR STRĂINE (CRPCIS)
 Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi a

Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS).
14
ISD şi fonduri europene atrase efectiv(2000
efectiv(2000--2013
2013))
mil. EUR
10000
9000
8000
ISD, net
7000
Fonduri europene, net*
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
* se scade contribuţia României la bugetul Uniunii Europene
Sursa: BNR, MFP
15
8.3. Obiective
 de a atrage și de a facilita investițiile străine directe în România,

oferind sprijin profesional și consultanță investitorilor străini în
România (în mod gratuit)
– deschiderea unui nou birou sau o nouă unitate de producție
– nu doar un influx de capital străin, ci și de know-how şi tehnologie
 sprijinirea dezvoltării economice mai echilibrate în anumite zone ale

ţării, în vederea reducerii decalajelor dintre regiuni.
 sprijinim dezvoltarea de noi capacităţi de producţie în sectoare cu

valoare adăugată, asigurând astfel crearea de noi locuri de muncă
Activitati :
 participă activ la evenimente ce au ca rol promovarea

internațională a României ca atracție de business,
 dezvoltă proiecte ce măresc vizibilitatea și stimulează investițiile,
 facilitează legăturile între principalii actori (companii străine și
românești private, universități, autorități publice locale și centrale,
mass-media, blue angels și alte categorii de potențiali investitori)
16
Proiecte/Programe:
 Website în limba engleză pentru investitorii

străini http://investromania.gov.ro/web/
 Clipul de promovare a României – “Romania, The
Strategic Choice” ca destinație de business
 Newsletter-ul InvestRomania – instrument de
fidelizare a network-ului de stakeholderi generatori de
valoare în economia românească
 Platforma BusinessRomania –
www.businessromania.gov.ro – platformă dedicată
companiilor străine și autohtone prin care acestea își
pot asigura premisele încheierii unor parteneriate de
succes.

17
9. ORGANIZAREA PIEŢELOR DE
CAPITAL DEZVOLTATE
Pieţe financiare internaţionale -

obiective
 Cunoaşterea modului de organizarea, funcţionare si
reglementare a principalelelor pieţe bursiere din
lume
 Capacitatea de a raspunde la o serie de întrebări
precum:
– Care sunt cele mai importante pieţe bursiere din lume?
(criteriu)
– Care sunt cei mai reprezentativi indici bursieri din lume?
– Ce instrumente sunt tranzacţionate pe pieţele financiare
internaţionale?
1
Obiective....
 Cunoaşterea/identificarea unor acronime des utilizate în
literatura de specialitate precum:
– SEC
– DJIA
– NYSE
– LIFFE
– FTSE
– EUREX
– DAX
– MONEP
– CAC40
– CFTC
– NASDAQ
– CME
– Nikkei 225
Pieţele financiare internaţionale:
-asigură mobilizarea şi redistribuirea capitalurilor

disponibile la nivel mondial
-particularităţi:
-dispun de structuri ce acoperă toate tipurile de titluri;
-foarte mulţi operatori;
- angajamentul autorităţilor în a asigura transparenţa,

lichiditatea şi buna funcţionare a pieţelor
2
Mutaţii şi tendinţe pe pieţele financiare
internaţionale (1)
1. procesul de demutualizare
2. apariţia si dezvoltarea unor sisteme alternative de
tranzacţionare
3. intensificarea procesului de fuziuni, achiziţii şi alianţe
strategice
4. externalizarea serviciilor conexe tranzacţionării
(outsourcing)
Mutaţii şi tendinţe pe pieţele financiare

internaţionale (2)
5. sistemele electronice de tranzacţionare tind să înlocuiască

ringul clasic de tranzacţionare
- efecte principale reducerea cheltuielilor, sporirea
numărului şi vitezei tranzacţiilor ce pot fi efectuate
6. tendinţa de utilizare a programelor de tranzacţionare de
către investitori;
7. promovarea inovaţiei financiare şi diversificarea
„alternativelor” puse la dispoziţia investitorilor si a
traderilor;
8. promovarea unor segmente de piaţă pentru servicii de
tranzacţionare adaptate la nevoile investitorilor;
3
A) Demutualizarea burselor
- Schimbarea regimului juridic al burselor de valori.

-Tradiţional, bursele de valori erau instituţii publice şi
funcţionau ca asociaţii non-profit.
- În ultimii ani, se amplifică tendinţa de reorganizare a
burselor sub forma unor societăţi de acţiuni, ce dispun de
capacitate de autoreglementare şi autoguvernare.
- Implicaţii:
- separarea proprietarilor de membrii bursei;
- stimulent pentru realizarea de fuziuni şi achiziţii;
- bursele au devenit foarte inovative în ceea ce priveşte
introducerea de noi produse financiare la tranzacţionare;
- bursele devin competitori importanţi pentru sectorul bancar
Principalele burse ce au operat demutualizări în ultimii 15 ani
4
B) Sisteme alternative de tranzactionare
apariţia unor „pieţe paralele” denumite sisteme alternative

de tranzacţionare sau sisteme multilaterale de tranzacţionare
generată de păstrarea în timp a exclusivităţii de
tranzacţionarea acordate iniţial membrilor bursei
cele mai importante: Chi-X Europe (2007), Turqouise
(2008), Bats Europe (2008), NYSE Arca Europe (2009) şi
SmartPool (2009).
- principalul avantaj: costul redus de tranzacţionare pentru
acţiunile ce sunt listate pe principalele pieţe de capital;
- în ultimii ani, sistemele alternative de tranzacţionare au
redus din cotele de piaţă ale marilor burse.
B) Sisteme alternative de tranzactionare
Diferenţele faţă de bursele de valori clasice :

 tranzacţionarea acţiunilor pe o platformă
alternativă de tranzacţionare nu necesită acordul
companiei emitente dacă aceasta este deja listată
la o bursă de valori clasică;
 SAT-urile reprezintă pieţe nereglementate şi prin
urmare condiţiile de raportare ale companiilor nu
sunt foarte stricte;
 costurile de tranzacţionare sunt mult mai reduse
pentru platformele electronice.
5
FUZIUNI, ACHIZIŢII ŞI ALIANŢE
STRATEGICE
FACTORI GENERATORI:
 nevoia burselor internaţionale de a reduce cheltuielile cu
investiţiile în sistemele de tranzacţionare moderne;
competiţia tot mai acerbă între bursele internaţionale în
contextul globalizării financiare;
creşterea vitezei de calcul şi dezvoltările din domeniul
tehnologiei informaţionale;
răspândirea pe plan global a informaţiilor şi a
tranzacţiilor financiare;
dereglementarea de pe pieţele financiare internaţionale.
Principalele fuziuni şi achiziţii
6
Implicaţii
• diversificarea instrumentelor disponibile

investitorilor pentru gestiunea riscurilor
financiare şi pentru investiţii;
reducerea costurilor de tranzacţionare;
creşterea lichidităţii;
concentrarea investiţiilor şi a lichidităţii în
anumite câteva financiare (Londra, New York,
Tokyo).
Principalele 10 burse din lume în funcţie de capitalizarea

bursieră
7
Euronext
- cea mai mare bursă de valori din Europa din perspectiva

capitalizării bursiere;
- creată 22 septembrie 2000 prin fuziunea a trei burse
naţionale: Bursa din Paris, Bursa din Amsterdam, Bursa
din Bruxelles.
- ianuarie 2002 - piaţa londoneză de produse derivate
London International Financial Futures and Options
Exchange (LIFFE),
- iunie 2002 a fuzionat cu bursa portugheză BVLP (Bolsa
de Valores de Lisboa e Porto).
NYSE Euronext
 New York Stock Exchange (NYSE) + Euronext = prima
bursă transatlantică din lume;
 NYSE Euronext reprezintă cea mai mare (în termeni de
capitalizare bursieră) şi cea mai lichidă bursă din lume,
având cea mai diversificată paletă de instrumente şi
servicii financiare;
 include şase burse de valori pentru acţiuni şi obligaţiuni
în 5 ţări şi 6 burse pentru IFD;
 lider mondial în tranzacţionarea acţiunilor, instrumentelor
financiare derivate pe acţiuni şi rata dobânzii, şi
obligaţiuni.
 capitalizarea bursieră a companiilor cotate era de 11.310
miliarde USD, iar numărul companiilor listate era de
3.011.
8
Principalele mutaţii importante în
activitatea burselor
9.1.Piaţa financiară din Londra
 Bursa de valori din Londra (London Stock Exchange)

 London International Financial Futures and Options
Exchange (LIFFE) – NYSE Euronext Liffe
 Bursa de Mărfuri de la Londra (London Commodity
Exchange)
 London Options Exchange (London FOX)
 London Petroleum & Futures Exchange
 Bursa Metalelor din Londra (London Metal Exchange)
9
 Bursa din Londra - cea mai importantă piaţă
financiară până la primul război mondial
 Bursa din Londra+Borsa Italiana = Grupul London
Stock Exchange (2007)
 Baza normativă:
– Legea serviciilor financiare (Financial Services Act –
1986);
– Legea societăţilor ipotecare (Building Societies Act
-1986)
– Legea bancară (Banking Act) din anul 1987
Piaţa principală a titlurilor (Main Market)
– destinată companiilor mature ce doresc să îşi finanteze

strategiile de dezvoltare a afacerilor
– cea mai cosmopolită piată pentru listarea şi tranzacţionarea
acţiunilor, obligaţiunilor, certificatelor de depozit şi a altor
instrumente financiare
– 1600 de companii din 42 de sectoare de activitate şi 60 de
ţări, inclusiv multe dintre cele mai mari, de succes si
dinamice companii din lume
– un segment pentru companiile din domeniul inovaţiilor
tehnologice (techMark) şi un segment pentru companiile
inovative din domeniul sanitar (techMark mediscine)

10
Piaţa principală a titlurilor (Main Market)
 1600 de societăţi cotate;

 cerinţe stricte de admitere şi cotare la bursa
– informaţii economico-financiare pe ultimii trei
ani,
– 25% din acţiuni acces public,
– evoluţiei rezultatelor economico-financiare,
perspectivelor societăţii,
– o capitalizare bursieră de un anumit nivel
(700.000 GBP).
Piaţa AIM (Alternative Investment

Market)
 destinată companiilor mici, aflate în faza de creştere care nu

respectă criteriile de admitere/listare pe piaţa principală
 1657 de companii (dintre care 339 de companii străine) din

39 de sectoare şi 100 de ţări.
 oferă companiilor mecanismele potrivite pentru strangerea

de capital (raising money) înainte şi după admiterea la cotă.
 o companie se poate lista fără un prospect de emisiune, fără

un istoric al tranzacţiilor, fără o capitalizare bursieră minimă
şi fără cerinţe de free float.
11
Piaţa „Professional Securities Market”
(PSM)
– permite companiilor să strângă capital prin emisiunea unor

instrumente financiare specializate, inclusiv instrumente ale
datoriei si certificate de depozit, si plasarea lor unor
investitori instituţionali.
– potrivită pentru nevoile companiilor din afară Uniunii
Europene şi din economiile emergente.
Companiile internaţionale se listează la bursa din Londra prin

emisiunea de certificate globale de depozit (GDR - Global
Depositary Receipts) - instrumente financiare prin care
cumparatorul devine proprietarul actiunilor, aflate in custodia
unei banci, dar fara a avea drept de vot in consiliul de
administratie
Organe de conducere şi reglementare
 Comitetul pentru Titluri şi Investiţii –

– reglementează şi coordonează
funcţionarea bursei,
– autorizează organismele care se ocupă

de elaborarea regulilor de funcţionare
– asigură protecţia investitorilor.
12
Principalele instrumente financiare
tranzacţionate la LSE
Principalii indici bursieri
 Financial Times Share Indices (FTSE100) –

– cel mai reprezentativ indice bursier pentru LSE
– 100 de acţiuni dintre cele mai capitalizate de pe piaţa
principală (reprezintă aproximativ 85% din capitalizarea
totală a LSE)
 indicele FTSE 250
 indicele FTSE 350
 indicele FTSE Small Cap - 300 companii de dimensiuni mici
listate la LSE
 Financial Times – All Shares (FT/SE) - pentru 650 de titluri
13
9.3.Piaţa financiară din Frankfurt
 Pieţe bursiere în Frankfurt am Main, Bremen, Hamburg,

Berlin-Düsseldorf, Hanovra, München, Stuttgart;
 Bursa din Frankfurt - 97% din tranzacţiile cu titluri
financiare.
 Deutsche Börse operează:
– Frankfurter Wertpapierbörse (Frankfurt Stock
Exchange)
– Xetra – platformă electronică de tranzacţionare
– Eurex – bursa pentru IFD
– Clearstream – casa de compensaţie
Reglementarea şi supravegherea pieţei

de capital
 trebuie să asigure efectuarea tranzacţiilor într-o manieră

corectă şi ordonată
 instituţii:
– Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară
(BAFIN);
– Autoritatea de supraveghere a burselor (Exchange
Supervisory Authority);
– Biroul de supraveghere a tranzacţiilor (the Trading
Surveillance Office).
14
Autoritatea Federală de Supraveghere
Financiară din Germania (BAFIN)
 reprezintă autoritatea federală independentă cu atribuţii în

supravegherea băncilor, companiilor de asigurare, societăţilor
de investiţii şi a pieţei de capital.
 asigură operabilitatea burselor germane pentru instrumente

financiare în conformitate cu Legea tranzacţionării
instrumentelor financiare
 responsabilă cu investigarea cazurilor de “insider trading” şi

manipulare a pieţei la nivel federal
Autoritatea de supraveghere a burselor

(Börsenaufsichtsbehörden
Börsenaufsichtsbehörden))
 principală sarcină - să supravegheze din punct de vedere legal

funcţionarea burselor de valori localizate în fiecare land.
 Sarcini:
– supravegherea proceselor de formare a preţului;
– monitorizarea derulării corecte şi ordonate a tranzacţiilor cu
instrumente financiare;
– aprobă regulile şi regulamentele Bursei de Valori din
Frankfurt si ale bursei electronice Eurex;
– investigarea cazurilor de violare a reglementărilor bursei;
– dezvoltarea unor măsuri preventive şi supravegherea
funcţionării organismelor bursei.
15
Biroul de Supraveghere a Tranzacţiilor
(Handelsüberwachungsstelle
Handelsüberwachungsstelle) )
 organ independent al bursei însărcinat
 să monitorizeze derularea şi compensarea tranzacţiilor la

bursă (atât în ring, cât şi cele derulate prin intermediul
sistemelor electronice), precum
 şi să deruleze investigaţii în cazul unor încălcări ale legislaţiei

în vigoare.
 conform Legii burselor din Germania, trebui să existe un

Birou de Supraveghere a Tranzacţiilor la nivelul fiecărie
burse.
Două tipuri de pieţe

pieţe::
 pieţe reglementate de lege (EU regulated markets)
 pieţe reglementate de către bursele de valori (pieţe

reglementate neoficial)
 FSE:
– piaţă reglementată („Regulated Market”)
– piaţă autoreglementată („Open Market”)
16
Piaţa reglementată („Geregelter Markt”)
 Criteriile de admitere, cerinţele de transparenţă şi obligaţiile

participanţilor sunt stabilite prin Legea tranzacţionării
hartiilor de valoare (WpHG).
 Criterii de admitere: minim 3 ani, să emită minim 10.000

acţiuni şi 25% la din acţiuni trebuie să fie deţinute de
holdinguri diferite
 Instrumentele financiare admise pe această piaţă sunt

tranzacţionate atât în ring cât şi prin intermediul platformei
electronice Xetra.
Piaţa „Open Market” (Freiverkehr)
 Piaţă (auto)reglementată de către bursa din Frankfurt.
 Companiile emitente sunt admise la tranzacţionare în condiţii

mai puţin stricte decât pe piaţa reglementată şi fără existenţa
unor obligaţii ulterioare.
 Sunt tranzacţionate acţiuni germane şi străine (60 de ţări),

obligaţiuni germane şi străine, certificate şi warrant-uri.
17
Segmente de piaţa – nivelul de transparenţa
 Prime Standard - standarde de transparenţă ridicate, în afara

celor necesare pentru admiterea pe piaţa reglementată.
– raportări trimestriale în limba germana şi engleză;
– utilizarea standardelor internationale de contabilitate (IFRS/IAS sau

US-GAAP);
– publicarea unui calendar cu privire la efectuarea a cel putin o

conferinţă cu analisti financiari pe an;
– publicarea de informatii ad-hoc şi în limba engleză.
- Admiterea la acest segment constituie o condiţie necesară pentru ca o

acţiune sa fie inclusă în indicii bursieri DAX, MDAX, TecDAX şi SDAX.
Segmente de piaţa – nivel de transparenţa
 General Standard –se aplică cerinţele legale minime ale

pieţei reglementate.
 Companiile sunt automat admise la acest segment atunci cand
se listează pe piaţa reglementată.
 Cerinţe de transparenţă :
– publicarea de informaţii ad-hoc (ad-hoc-disclosure);
– utilizarea standardelor internationale de contabilitate (IFRS/IAS sau US-
GAAP);
– publicarea de rapoarte interimare.
 Entry Standard - se bazează pe regulile pieţei
nereglementate oficial, dar prezintă şi o serie de cerinţe
adiţionale care au menirea de a creşte nivelul de transparenţă.
18
Participanţii la tranzacţii
 traderii (Händler) – reprezintă de regulă băncile de

investiţii;
 brokerii conducători (lead brokers) şi specialiştii –

determină preţul pentru instrumentele financiare ce
le sunt alocate;
 brokerii (Freimakler) – facilitează tranzacţiile între

bănci.
EUREX
 S-a format în anul 1998 prin fuziunea dintre
– Deutsche Terminbörse (DTB, Bursa Germană pentru Derivate)
– bursa elveţiană SOFFEX (Swiss Options and Financial Futures).
 una dintre primele burse din lume care a oferit acces la
instrumente financiare derivate printr-un sistem complet
electronic.
 gama de instrumente derivate oferite investitorilor este
foarte largă, cuprinzând derivate pe:
– acţiuni,
– indici bursieri,
– indici de volatilitate,
– fonduri tranzacţionate la bursă (Exchange Traded Funds - ETF),
– rata dobânzii,
– rata inflaţiei şi
– emisii de carbon (CO2 derivatives).
19
XETRA
 Piaţa Spot-XETRA (Exchange Electronic Trading)

 platformă electronică ce prelucrează ordinele de
vânzare şi cumpărare de titluri plasate de personalul
autorizat în cadrul bursei germane.
Principalii indici bursieri ...
 indicele DAX (Deutsche Aktienindex) - acţiunile a 30 societăţi
mai importante (Blue Chips) cotate la bursa de valori;
– a început sa funcţioneze în anul 1988
– tranzacţionate prin intermediul XETRA
– calculat în timp real
 indicele FAZ (Frankfurter Allgemeine Zeitung - se calculează
în funcţie de 100 acţiuni care au baza la 31 decembrie 1958;
 indicele Commerzbank – calculat zilnic.
20
Piaţa financiară din Paris
 Bursa din Paris îşi are originea în piaţa aurului şi a

efectelor comerciale (1625)
 Realizează peste 95% din tranzacţiile cu titluri de
pe piaţa franceză
 Din 2000 face parte din Euronext alături de Bursa
din Amsterdam şi Bursa din Bruxelles
 Alte burse în Bordeaux, Lille, Lyon, Marseille,
Nancy, Nantes.
Organe de supraveghere si reglementare
 Comisia Operaţiunilor de Bursă (Commision des

Opérations de Bourse - COB)
 un preşedinte numit de guvern şi 8 (opt) membri
numiţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor
 supravegherea funcţionării pieţelor de valori;
 aprobarea spre listare oficială la bursă a titlurilor de
valoare;
 protecţia plasamentelor de orice natură;
21
Comisia Operaţiunilor de Bursă
 informarea investitorilor asupra funcţionării bursei;
 autorizarea constituirii societăţilor de investiţii cu

capital variabil şi a fondurilor comune de
plasament;
 veghează la desfăşurarea tranzacţiilor la bursa de

valori şi la realizarea transparenţei.
Consiliul Burselor de Valori
 format din zece membri aleşi de societăţile de bursă,

un reprezentant al societăţilor cotate şi un
reprezentant al personalului din cadrul bursei.
 elaborează regulamentul general de organizare a
pieţei valorilor mobiliare,
 reglementează condiţiile de admitere sau radiere a
titlurilor,
 urmăreşte aplicarea şi respectarea regulilor privind
funcţionarea bursei.
22
Societatea Burselor Franceze
 un organism executiv al Consiliului Bursei de
Valori;
 asigură buna funcţionare a pieţei şi aplicarea
deciziilor adoptate de Consiliul Burselor de Valori,
 administrează sistemul informatic al cotaţiilor,
 oferă servicii,
 supraveghează piaţa,
 poate suspenda unele titluri de la cotaţie,
 susţine pregătirea procedeelor de ofertă publică,
 urmăreşte funcţionarea organismelor de
compensaţie şi de lichidare a operaţiunilor realizate
la bursă.
Intermediarii de pe pieţele financiare

franceze
 societăţile de bursă organizate sub forma

societăţilor comerciale de drept comun
 trebuie să dispună de un minim de fonduri
proprii,
 să respecte regulile prudenţiale cu privire la
– rata de acoperire a riscurilor,
– rata de lichiditate
– rata de divizare a riscului.
23
Titlurile cotate pe pieţele financiare
franceze
 acţiuni ordinare,
 acţiuni prioritare,
 acţiuni privilegiate,
 acţiuni cu dividende prioritare,
 certificate de investiţii,
 obligaţiuni
 instrumente financiare derivate
Piaţa financiară franceză cuprinde:
1) piaţa oficială
- tranzacţii cu titlurile marilor societăţi comerciale
franceze şi străine;
- cerinte:
- nivelul capitalizării bursiere,
- încheierea a trei exerciţii cu rezultate
financiare favorabile,
- difuzarea unor informaţii asupra situaţiei şi
evoluţiei societăţii comerciale.
24
Piaţa financiară franceză cuprinde:
 piaţa a doua,
– societăţi comerciale mijlocii
– capitalizarea bursieră are un nivel mai mic,
– 10% din acţiuni sunt difuzate public
– se publică informaţii asupra situaţiei economico-
financiare
 piaţa în afara „cotei”
– nu sunt exigenţe în privinţa mărimii capitalului şi
a difuzării informaţiilor asupra situaţiei
economico- financiare.
Pieţe specializate
 MATIF (Marché a Terme des Instruments

Financiers)
– creată în anul 1986
– piaţa dedicată tranzacţionării contractelor
futures
 MONEP (Marché des Options Negociables
de Paris)
– creată în anul 1987
– piaţa dedicată tranzacţionării opţiunilor
25
Principalii indici bursieri de pe
pieţele franceze
 indicele SBF (Societatea Burselor Franceze)
– măsoară performanţa globală a bursei din Paris
– se calculează pe baza a 250 acţiuni franceze,
(cele mai importante pentru evoluţia pieţei);
 indicele CAC 40 (Compagnié des Agents de Change)
– reflectă evoluţia a 40 acţiuni dintre cele mai
reprezentative pe piaţă
– capitalizarea bursieră;
 indicele CAC 250 se calculează pe baza a 250
acţiuni cotate pe piaţă;
Pieţele financiare din SUA
 Comisia pentru Burse şi Titluri de Valoare (Securities

and Exchange Comission – SEC)
– este formată din cinci comisari numiţi de
Preşedintele SUA cu acordul senatului
– supraveghează funcţionarea pieţelor financiare
– urmăreşte aplicarea legislaţiei
– apară interesele investitorilor.
26
Organe de supraveghere si reglementare
 Comisia pentru Tranzacţii cu Contracte Futures pe

Mărfuri (Commodity Futures Trading Comission)
– supraveghează organizarea şi funcţionarea
pieţelor „futures” şi a pieţelor de opţiuni,
– aprobă tipurile de contract,
– urmăreşte modul de realizare a tranzacţiilor,
– examinează respectarea disciplinei de către
membrii bursei,
– urmăreşte modul de aplicare a regulilor de
compensaţie.
Titluri negociate pe pieţele americane
 acţiunile ordinare,
 acţiunile preferenţiale,
 certificatele de acţiuni străine
 obligaţiunile cu dobândă fixă,
 obligaţiunile cu venituri variabile
 obligaţiunile indexate,
 obligaţiuni garantate prin ipoteci
 instrumente financiare derivate.
27
Principalele burse
 New York Stock Exchange.Euronext

 American Stock Exchange (AMEX),
 NASDAQ
 Chicago Mercantile Exchange (CME)
 bursele din Saint Luis, Cleveland,
Mineapolis, Saint - Paul, New Orleans,
Detroit etc
NYSE Euronext
 cea mai mare (în termeni de capitalizare bursieră)

şi cea mai lichidă bursă din lume, având cea mai
diversificată paletă de instrumente şi servicii
financiare;
 lider mondial în tranzacţionarea acţiunilor,
instrumentelor financiare derivate pe acţiuni şi rata
dobânzii, şi obligaţiuni.
 capitalizarea bursieră a companiilor cotate era de
11.310 miliarde USD, iar numărul companiilor
listate era de 3.011.
 a achiziţionat în anul 2008 AMEX
28
Specializarea intermediarilor
 Brokerii de incintă (sau de ring) - execută ordinele primite de

la clienţi în schimbul comisioanelor încasate de societatea de
brokeraj;
 Brokerii independenţi - execută ordinele de la societăţile de
brokeraj sau pe cele primite de la brokerii de incintă;
 Dealerii (Competitive Traders) sau traderii competitivi
cumpără şi vând valori mobiliare în ringul bursei pe contul lor
personal şi pe riscul lor, contribuind la asigurarea lichidităţii
pieţei financiare;
 Formatorii de piaţă competitivă (Competitive Market Makers)
- persoanele din ringul bursei care cumpără sau vând valori
mobiliare listate la NYSE la cererea unui oficial aflat în ring
sau la cererea unui broker;
Condiţii de admitere la bursă:
 să realizeze un venit minim anual (6,5

milioane USD),
 să deţină un număr de acţiuni
 să distribuie public un procent din acţiunile
emise.
 pot fi suspendate de la cotare, dacă nu

respectă regulile cu privire la numărul
acţiunilor şi la procentul de acţiuni cu acces
public.
29
Principalii indici bursieri de pe
pieţele americane
 Dow Jones Industrial Average (DJIA)
– unul dintre cei mai vechi indici bursieri din lume
– exprimă evoluţia valorii a 30 de acţiuni (cele mai
mari si lichide) tranzacţionate la NYSE sau
NASDAQ
 Standard and Poor’s 500
– reflectă modificările preţurilor la 500 titluri de
valoare (acţiuni) (400 companii generale, 40 din
domeniul financiar, 20 din transporturi, 40 din
utilităţi publice).
Bursa Comercială din Chicago (CME Group)
 cea mai mare bursă din lume pentru IFD în termeni

de capitalizare bursieră
 s-a format prin fuziunea dintre Chicago Board of
Trade Holdings (CBOT) şi Chicago Mercantile
Exchange Holdings (CME)
 contractele încheiate prin strigare liberă se vor
tranzacţiona în ringul CBOT
 contractele încheiate electronic se vor tranzacţiona
pe platforma CME Globex®.
 peste 75% din tranzacţii sunt realizate prin
intermediul platformei electronice.
30
CME Group
 cel mai tranzacţionat instrument este contractul

futures pe rata dobânzii Eurodollar futures.
 şi-a consolidat poziţia pe piaţa instrumentelor
financiare derivate prin preluarea New York
Mercantile Exchange (NYMEX)
 NYMEX reprezintă cea mai mare piaţă la nivel
mondial unde se tranzacţionează, în principal,
contracte futures pe petrol şi materii prime, având
o istorie de peste 130 de ani.
NASDAQ
 National Association of Securities Dealers

Automated Quotation System
 reprezintă piaţa în afara cotei (interdealeri),
 nu este localizată şi pe care participă un număr
mare de firme,
 nu sunt restricţii cu privire la capital şi titluri,
 dotată cu un sistem informatic prin care tratează
tranzacţiile încheiate.
31

IFBI MaterialTeams

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IFBI MaterialTeams

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I.

“Ansamblul de pieţe, instituţii, instrumente şi fluxuri financiare

“interacțiunea dintre companiile financiare, autoritățile de

•un rol deosebit îl au instituțiile/organismele financiar-bancare

 reprezintă intermediari financiari care operează pe

- instituţii financiare internaţionale (IFI) create pentru a oferi

Funcţii financiare (I):

Funcţii financiare (II):

Două tipuri de finanţare:

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului

În funcţie de sectorul de activitate finanţat:

A. Grupul Băncii Mondiale

E.Băncile naţionale de dezvoltare

-reprezintă organizații specializate în monitorizarea riscului

-Evaluările sunt realizate de către agenţii de rating private, cu

active pe piețele financiare internaționale se împart, la rîndul

•Aceste patru categorii de instituții sunt principalii intermediari

1. Stabilitatea financiară (definiţia BNR)

2. Sens restrans – absenta crizelor financiare

3. Sens larg - stare a sistemul financiar în care acesta îşi

îndeplineşte adecvat funcţiile, chiar şi pe fondul unor şocuri severe

b) asigurarea realizării fără sincope a plăţilor în economie

c) administrarea riguroasă a riscurilor financiare

2. ASISTENŢĂ FINANCIARĂ (CREDITARE)

- global (supraveghere multilaterală)

- regional (supraveghere regională)

- ţară (supraveghere bilaterală).

FMI sprijină sistemul monetar internaţional în realizarea

facilitarea schimbului de bunuri, servicii şi capital

- anual prin consultările prevăzute în articolul IV din

- FMI examinează în profunzime situaţia economică şi

- politicile financiare şi economice de urmat pentru a asigura

- întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri, sindicate și societatea

- Raportul echipei de monitorizare este prezentat managementului FMI și

- Un rezumat cuprinzând poziția board-ului este ulterior transmis către

- punctul de vedere al comunității internaționale și exemple de bune

- presupune examinarea de către FMI a politicilor

- Uniunea Monetară și Economică din Africa de Vest,

- Comunitatea Economică și Monetară Central Africană

- Uniunea Monetară din Caraibele de Est.

- analize ale Consiliului Executiv al FMI cu privire la

- principalele instrumente trei publicaţii importante:

- Raport asupra stabilităţii financiare globale (Global Financial

- Exemplu 2018: A Decade after the Global Financial Crisis: Are We

- Monitorul fiscal (Fiscal Monitor - FM).

- Asistența financiară implică acordarea de credite

- statele membre își dezvoltă capacitățile umane și

190 (din 196)

1. să nu aplice restricţii asupra plăţilor curente din

2. să evite practicile monetare discriminatorii

3. să asigure convertibilitatea monedei

4. să furnizeze informaţii statistice privind ...

5. să consulte şi să colaboreze cu celelalte ţări membre

6. să consulte şi să colaboreze cu FMI

2. dreptul de a cumpăra sume în valute liber utilizabile

3. dreptul de a participa la adoptarea deciziilor în

4. dreptul de a beneficia de alocaţii de DST

5. dreptul de aderare la Banca Internaţională pentru

- trei nivele superioare:

- structuri (departamente, birouri etc.) operaţionale

- comitete şi comisii consultative

19 aleşi (grupuri de ţări)

ROMANIA : Anthony De Lannoy/Vladyslav Rashkovan

Armenia; Bosnia - Herţegovina; Bulgaria; Croatia; Cipru;

CP = (0.5Y + 0.3O + 0.15V + 0.05R )k