Naval Academy Mircea cel Batran - RES.OP.

DEV 2012

A new form of renewable energy - osmotic power1

Drãguşin ANDREI-ILIE *
Student, Facultatea de Marină Civilă, Academia Navală Mircea cel Bătrân, Constanța

Coordonatori știin ț i fici: Conf.univ.dr.ing. Nicolae Florin, Lector univ.dr. Cătălin Popa
Academia Navală Mircea cel Bătrân, Constanța

Abstract Statkraft a început dezvoltarea tehnologiei pe baza osmozei încã din anul 1997 şi astãzi este cel
mai important şi de succes dezvoltator al tehnologiei osmotice la nivel global. Producerea şi comercializarea
acestei noi surse de energie regenerabilã depinde de un volum mare de membrane semi-permeabile suficient
de eficiente cu un flux ridicat şi un nivel crescut al reţinerii sãrii din apa de mare.
In urma dezvoltãrii tehnologice şi a pãrţilor din sistem cum ar fi tehnologia folositã asupra membranelor,
Statkraft de asemenea a identificat şi potenţialul energetic, aspectul financiar şi urmãrile pe care le poate avea
acest proces pentru mediul înconjurãtor.
Aceastã metodã verde iese în evidenţã ca o nouã sursã de energie regenerabilã neexploatatã încã, mai
ales în contextul actual al crizei financiare la nivel mondial şi creşterea preţurilor la combustibilii tradiţionali.

1. Introducere

O tranziţie cãtre energia regenerabilă este una din cele mai importante măsuri de combatere a
schimbărilor climatice şi a mediului înconjurãtor. Investiţiile comerciale mari în domeniul energiei
regenerabile, sunt necesare iar inovarea tehnologică este un factor esenţial pentru un viitor cu emisii reduse de
carbon.
Incã de la semnarea protocolului de la Kyoto din anul 1997, nevoia de reducere a emisiilor de carbon a
fost amplificatã în toatã lumea. Autoritãţile au ţinut cont de acest protocol şi au consolidat angajamente şi au
încurajat populaţia în scopul protejãrii mediului înconjurãtor şi dezvoltarea de noi surse de energie
regenerabile. Acest lucru a dus la un salt în ceea ce priveşte numãrul proiectelor pe baza energiei regenerabile
indiferent de sursa din care provine aceasta, cum ar fi: puterea vântului, a mãrilor şi oceanelor, energia solarã
pânã la bio-energie.
Puterea osmotică este una dintre tehnologiile care pot oferi energie curată. Energia osmoticã este relativ
un concept nou de conversie chiar dacã se ştia despre osmozã încã de acum câteva sute de ani.
În lume, prima uzină osmotică cu o putere instalată de 4 kW a fost deschisă de Statkraft la 24 noiembrie
2009, în Tofte (fig.1), Norvegia. Această uzină folose ște o membrana polimidică, și este capabilă să producă
3W / m² de membrană. Această putere se ob ț ine la 10 l pe secundă de apă care curge prin membrană la o
presiune de 10 bar. Atât cre șterea presiunii, precum și debitul de apă ar permite să crească puterea ob ț inută.

fig. 1. Prima centralã osmoticã din lume

2. Consideraţii teoretice

1
Cod lucrare: RET-OE-07 © 2012 Naval Academy Mircea cel Batran Press
2 Energia Osmoticã / RES.OP.DEV 2012
Inainte de a trece la modul de producere este esenţial sã înţelegem fenomenul de osmozã şi energia
dezvoltatã în urma acestui proces. Asfel, osmoza reprezintă difuziunea solventului (apei) în general printr-o
membrană (semi)permeabilă ca de exemplu celulele vii datorită permeabilită ț ii membranei celulare și poate
fi simplă sau facilitată. Energia poten ț ială osmotică sau energia gradientului de salinitate este energia
disponibilă din diferen ț a de concentra ț ie de sare între apa de mare și apa de râu.
Două metode practice pentru acest lucru sunt electrodializa inversă (EDÎ) și osmoza întârziată de
presiune (OÎP). Ambele procese se bazează pe osmoza cu membrane ion-specifice. Produsul rezidual cheie
este apa salmastră. Acest produs secundar este rezultatul for ț elor naturale, care sunt exploatate: curgerea apei
dulci în apa mărilor, care sunt constituite din apă sarată.
Costul membranei a fost un obstacol. Membrane noi, ieftine, pe baza unui material de plastic din
polietilenă modificată electric, au făcut potrivite procedeele pentru uz comercial redus.
Atunci când se pun membrane semi-permeabile (acestea reţin ionii de sare, dar lasã apa sã treacã) între
rezervoarele cu apã de diferite salinitãţi, se poate observa un flux de apã faţã de apa sãratã datoritã procesului
de osmozã.
Cu un volum precis al rezervorului cu apã sãratã, presiunea va creşte faţă de un maxim teoretic de 26 de
bari pentru aplicaţiile cu apa de mare. Aceasta presiune este echivalentã cu 270 metrii coloanã apã.
In cazul în care apa dulce vine în contact cu ambele feţe ale membranei, la temperaturi şi presiuni egale,
scurgerea nu se realizeazã prin membranã, deoarece potenţialul chimic este identic pe ambele pãrţi.
Dacã este adaugatã o sare solubilã pe una din feţele membranei, potenţialul chimic pe acea faţã se reface
(fig. 2).

fig.2. Apa purã în echilibru

Echilibrul apare atunci când diferenţa de presiune, cauzatã de modificãrile de volum de pe ambele feţe
(fig. 3), este egalã cu presiunea osmoticã, o proprietate a soluţiei fiind aceea cã este independentã de
membranã.

fig. 3. Refacerea echilibrului la diferenţa de salinitate

Echilibrul se realizeazã şi dacã se va aplica, pe partea soluţiei de sare, o presiune externã egalã cu
presiunea osmoticã (fig.4).
 Dragusin Andrei-Ilie / RES.OP.DEV 2012 3

fig. 4. Presiunea osmoticã dintre cele douã medii

O creştere ulterioarã a presiunii, va duce la creşterea potenţialului chimic al apei în solutie şi va provoca
o inversare a sensului scurgerii osmotice cãtre faţa cu apã purã, acum cu un potenţial chimic al solventului
scãzut, raportat la soluţie. Acest fenomen este numit osmozã inversã.

3. Tehnologia de producere a energiei din surse regenerabile

Tehnologia de producere a energiei se bazeazã pe procesul de osmozã definit anterior. In acest proces
(fig.5.) apa este transportatã printr-o membranã semi-permeabilã din partea cu apã ce are o concentraţie
scãzutã de sare, înspre partea unde concentraţia de sare este mai mare şi astfel se creeazã o presiune sporită
datorită forţelor osmotice. Presiunea crescutã produsã prin osmozã poate fi utilizatã sub diferite forme şi cu
uşurinţã într-o turbinã.
Dupã mai multe cercetãri, presiunea reţinutã prin osmozã (P.R.O.) este cea mai eficientã metodã pentru
producerea acestei energii regenerabile. Tehnologia care stã la baza sistemului P.R.O. este centratã pe
membranã şi pe componentele acesteia. Diferenţa dintre o membranã obişnuitã şi una P.R.O se referã la
structura de sprijin a membranei. Având suficient control asupra pãrţii cu apã sãratã, aproximativ jumãtate din
energia teoreticã poate fi transformatã în energie electricã, fãcând astfel din energia osmoticã o nouã sursã
viabilã de energie regenerabilã.

fig. 5. Principiul unei centrale osmotice

4 Energia Osmoticã / RES.OP.DEV 2012
In procesul P.R.O. apa fãrã sau cu puţinã concentraţie de sare este introdusã în instalaţie (apa de culoare
gri) şi apoi filtratã înainte de a intra în modulele cu membrane. In module, 80-90% din apa cu o concentraţie
de sare scãzutã este transferatã prin procesul de osmozã peste membranã în apa sãratã presurizatã (albãstruie).
Procesul osmotic creşte volumul curgerii la o presiune mare, iar acest lucru este de fapt cheia în
transferul de putere produs de proces. Acest lucru se poate realiza cu membrane ce pot permite un flux mare
de apã şi un sistem performant de reţinere a sãrii din apã.
In figura 6. este ilustrat procesul prin care apa sãrata este pompatã din mare şi filtratã înainte de a a fi
presurizatã şi introdusã în modulele de membranã. In modul aceasta este diluatã de apa dulce din partea opusã
a membranei.

fig.6. Procesul de obţinere al energiei osmotice

Volumul introdus de apã sãratã este de aproape de douã ori mai mare faţã de cel al apei dulci. Diluatã şi
acum sãlcie apa (albastru închis) de la modul este distribuitã în douã conducte. Circa 1/3 din apa sãlcie este
introdusã în turbinã pentru a genera putere, 2/3 este întoarsã şi energia este captatã în schimbãtorul de
presiune. Presiunile optime sunt între 11-15 bari, echivalentul cu o hidrocentralã capabilã sã dezvolte 1 MW
per m³s apã dulce.
În plus, tehnologia pre-tratãrii apei este crucială pentru întreaga operaţiune şi este factor major de
stabilire a utilizãrii pe termen lung a instalaţiei. Volumele mari de apă de mare şi de apă dulce sunt filtrate,
prin intermediul unor sisteme speciale de pre-tratare în scopul de a proteja membranele şi a minimiza
ancrasarea suprafeţelor de membrană.
Tratarea apei depinde de la zonã la zonã în funcţie de calitãţile ei. Statkraft face eforturi considerabile în
perfecţionarea membranelor utilizând la maximum resursele financiare cât şi forţa de muncã. Un alt aspect pe
care cei de la Statkraft îl au în vedere este protejarea mediului încojurãtor.
Cele mai multe dintre componente, cum ar fi schimbatoare de presiune (fig.7), recipiente sub presiune,
pompe, supape şi accesorii sunt, componente care în unele cazuri ar putea avea nevoie de modificãri pentru a
face faţă la condiţiile speciale într-o instalaţie P.R.O.

fig.7. Schimbãtoare de presiune

 Dragusin Andrei-Ilie / RES.OP.DEV 2012 5

4. Rezultate

In urma cercetãrilor a membranei P.R.O. (fig.8) cu un flux şi o putere mare de reţinere a sãrii din apã i-
au facut pe cei de la Statkraft sã se gândeascã la comercializarea acestora. In timp ce celelalte centrale
osmotice au componente optimizate, teoria membranei P.R.O este mult mai detaliatã şi pot fi luate în calcul
mai multe ipoteze de lucru.
Eficienţa membranei P.R.O. este măsurată în watt/m². În scopul de a produce electricitate la costuri cât
mai scãzute ar trebui ca membrana sã aibã o eficienţã minimă de 3 – 5 watt/m². Aceste valori pot fi acum
obţinute în teste de laborator la scară şi sarcina este de a obţine rezultate similare de testare, în cantităţi mai
mari de membrane în prototip şi a sistemelor pilot.

fig.8. Membranã P.R.O

Pentru a putea vinde puterea obţinutã prin procesul de osmozã, flexibilitatea şi adaptabilitatea centralei
osmotice trebuie sã fie principala îngrijorare.
Statkraft au fãcut studii pe diferite variante de design al centralelor osmotice, iar selecţia acestora s-a
fãcut pe baza modelãrii în modele de curgere pentru a putea compara eficienţa şi energia produsã în diferite
locuri şi condiţii de lucru: la nivelul mãrii şi sub nivelul mãrii. Amplasarea centralei la doar câţiva metrii mai
jos faţã de nivelul mãrii este posibilã reducerea numãrului de pompe la minim iar acest lucru duce la o
eficienţã de 81%.
Membranele RO testate la începutul dezvoltãrii noului proces de obţinere a energiei, au arãtat un indice
de eficienţã de doar 0.1W/m² în 1999 şi astfel s-a urmãrit îmbunãtãţirea acestora. Statkraft astfel, a decis sã
înceapã cercetãrile şi astfel s-a ajuns astãzi la un indice de 4W/m² obţinut cu membranele P.R.O de ultima
generaţie.
Statkraf a analizat potenţialul exploatabil pentru aceastã noua sursã de energie regenerabilã iar factorii
hidrologici au avut un impact important.
Cele mai importante premise tehnice pentru amplasarea unei centrale osmotice sunt: disponibilitatea apei
dulci şi a apei de mare (sãratã) şi posibilitatea de a o amplasa atât la nivelul apei sau in apã.
In Norvegia potenţialul tehnic este estimat la 12TWh/an, echivalentul a 10% din consumul anual al
acesteia. In Europa este estimat un potenţial de 170TWh/an, în timp ce potenţialul restului lumii este
de1600TWh/an.
Capitalul de care este nevoie pentru instalarea unei centrale osmotice este comparabil cu o altã sursã de
energie regenerabilã cum ar fi vântul. Fiecare MW instalat este totuşi foarte productiv iar investiţia va fi
amortizatã în decursul timpului. In timp ce vântul poate bate în medie 3.500ore/an la diferite intensitãţi, o
centralã osmoticã este proiectatã sã funcţioneze la capacitate maximã 7000 ore/an.
Preţul energiei osmotice este unul competitiv şi are valoarea între 50-100 euro/MWh, dar preţul acesta va
fi din ce în ce mai mic în urma pefecţionãrii celorlalte metode de producere a energie regenerabile.

5. Concluzii și recomandări
6 Energia Osmoticã / RES.OP.DEV 2012

In acest document am prezentat cititorului conceptul de energie osmoticã, producerea şi îmbunãtãţirea

acestuia. Energia osmotica rãmâne o promisiune pe viitor, fiind neexploatatã la maxim, ca formã de energie
regenerabilã.
Cea mai importantã provocare este eficienţa membranei P.R.O. Structura membranei trebuie în
permanenţã îmbunãtãţitã iar producţia acestora trebuie crescutã la nivel global.
Statkraft sperã ca, începând cu 2015, sã poatã pune în funcţiune o centralã care sã producã electricitate la
scarã comercialã şi care sã aibã o putere de 25 de megawati (MW), pentru a alimenta cu energie electricã
10.000 de gospodãrii.
Pentru a putea exploata o bunã parte din potenţialul existent Statkraft a decis sã invite fabricanţii de
membrane pentru a discuta un eventual parteneriat în dezvoltarea acestor membrane. Dupã testarea
conceptului de centrala osmoticã Statkraft doreşte introducerea acestor centrale pe piaţa energiei electrice din
Europa şi ulterior la nivel global.
Sprijinul public, strategiile şi mediul politic sunt importante pentru dezvoltarea viitoare a puterii
osmotice, alãturi de:
* Disponibilitatea mecanismelor financiare;
* Acordarea de licenţe şi autorizaţiilor de mediu într-un timp cât mai scurt;
* Angajamentul politic pentru sprijinirea noilor soluţii tehnologice.
Asociaţia Internaţională a Energiei (IEA) sprijină dezvoltarea puterii osmotice ca o sursã viitoare de
energie. De asemenea, Comitetul Interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), manifestă un
interes crescut aupra acestei forme de energie regenerabilã.

6. Bibliografie

* E-mail address: andreidrg2005@yaoo.com

[1] S. Loeb, Method and apparatus for generating power utilizing pressure-retarded osmosis, Patent US
4,193,267, Assigned Ben-Gurion University of the Negev, Research and Development Authority, Beersheba,
Israel.
[2] Thor Thorsen and Torleif Holt, Semipermeabel membran og fremgangsmåte for tilveiebringelse av
elektrisk kraft samt en anordning, Patent No 314575 B,1 Assigned Statkraft AS, Norway.
[3] S. Loeb, T. Honda and M. Reali, Comparative mechanical efficiency of several plant configurations using
a pressure-retarded osmosis energy converter, J. Membr. Sci., 51 (3) (1990) 323–335.
[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Osmoz%C4%83
[5] http://www.statkraft.com/energy-sources/osmotic-power