ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 57 (2009), Nr.

4 33

Lămpi cu halogenuri metalice. Model matematic

pentru dimensionarea sursei de alimentare

Nicolae GOLOVANOV, Radu PORUMB, Constantin IVANOVICI,

Ionel POPA, Gheorghe GHIUR, Yann Alexander CARACOTA,
Mioara MAZILU, Dragoş ROSMETENIUC∗
Abstract

Metallic halogen lamps are increasingly used for street lightening, taking into account their superior color
characteristics and the high values of their energy efficiency. The presented mathematical model ensures the
electric parameters determination, upon scientific basis, of supplying source of metallic halogen lamps.
Keywords metallic halogen lamps, street lighting system, power fctor, distorsion factor, mathematical model

iluminat electric stradal sunt conectate între fază

1. INTRODUCERE
Lămpile cu halogenuri metalice sunt din ce în
ce mai mult utilizate pentru iluminatul stradal
având în vedere caracteristicile lor colorimetrice
superioare şi valorile ridicate ale eficienţei
energetice. Utilizarea lămpilor cu halogenuri
metalice permite importante reduceri de energie
electrică necesară asigurării iluminatului urban pe
durata lipsei iluminatului natural. Se consideră că,
în raport cu lămpile cu descărcare în vapori de
mercur, poate fi realizată o economie de energie
electrică de peste 40% utilizând lămpi cu
halogenuri metalice.
Utilizarea acestor lămpi, cu o caracteristică
tensiune-curent electric puternic neliniară,
necesită o analiză de detaliu a propagării în
reţeaua electrică a distorsiunilor armonice, a
modului de sumare a perturbaţiilor determinate
de sistemul distribuit de iluminat stradal, a
evaluării nivelului total al perturbaţiei şi analiza
posibilităţii de funcţionare a acestui sistem
distribuit în reţeaua electrică publică. O depăşire
a nivelului perturbator admis determină
reducerea calităţii energiei electrice furnizată
celorlalţi utilizatori din zonă, ceea ce poate
impune limitarea accesului acestui consumator în
reţeaua electrică publică.
2. MODURI DE CONECTARE
În principiu, lămpile utilizate în cadrul unui
∗
Nicolae GOLOVANOV, prof.dr., Radu PORUMB, ş.l.dr., –
Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea de
energetică; Constantin IVANOVICI, ing., Ionel POPA, dr.ing. –
ICPE; Gheorghe GHIUR, ing. – SCEI SRL Bucureşti, Yann
Alexander CARACOTA, dr.ec., Mioara MAZILU, ing. – IANLUX
SRL Târgovişte, Dragoş ROSMETENIUC, drd.ing. – OICPE.
şi conductorul neutru (fig. 1), la intervale definite
de distanţa dintre stâlpi, pe baza calculului
luminotehnic.
Figura 1. Conectarea surselor la iluminatul stradal
Dimensionarea sistemului de iluminat stradal
se face astfel încât căderea de tensiune U Ln , la
ultima lampă din circuit să nu depăşească o
valoare impusă ∆U egală, în mod obişnuit cu 2%
din tensiunea U din postul de transformare.
Fiecare dintre lămpi este caracterizată de un
factor de putere PF , care este dat de formula:
N
∑U h ⋅ I h ⋅ cos( φ h )
P
PF = = h =1
(1)
S U ⋅I
în care:
N – rangul maxim al armonicelor luate în
considerare (în cazul reţelelor publice N = 40 )
[1];
U , I – sunt valorile efective ale tensiunii şi
respectiv ale curentului electric din circuit;
U h , I h – valorile efective ale tensiunilor şi ale
curenţilor electrici armonici de rang h .
De precizat faptul că definiţia din relaţia (1) a
factorului de putere nu trebuie confundată cu
noţiunea de cos ϕ , larg utilizată în practică, dar
care nu poate fi utilizată în cazul mărimilor
distorsionate. În acest caz, o influenţă importantă
34 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 57 (2009), Nr. 4
asupra valorii factorului de putere o are
componenţa spectrală a semnalului analizat. În
mod obişnuit, tensiunea are o formă apropiată de
o sinusoidă, astfel încât armonicele de tensiune
pot fi neglijate, într-o primă aproximaţie. În aceste
condiţii, relaţia (1) devine:
U ⋅ I ⋅ cos φ1 I1
PF ≅ 1 1 = ⋅ cos φ1 =
DPF
U1 ⋅ I I 1 + THDI 2
În relaţia (2) s-a notat cu THDI – factorul de
distorsiune de curent electric, iar DPF = cos φ1 −
factorul de putere pentru armonica fundamentală.
Căderea de tensiune pe fiecare interval dintre
stâlpi poate fi stabilită, pentru fiecare dintre
armonicele din curba curentului electric pe baza
diagramei fazoriale indicate în fig. 2.
Figura 2. a) schema de alimentare a lămpii;: b) diagrama fazorială
corespunzătoare
Căderea de tensiune longitudinală ∆U ki care
corespunde, aproximativ, căderii de tensiune pe
porţiunea k dintre doi stâlpi, pentru armonica de
rang i , rezultă din relativa:
∆U kh = Rk ⋅ I' kh⋅ cosφ'kh +h ⋅ X 0 ⋅ lk ⋅ sinφ'kh
în care:
Rk – este rezitenţa electrică a porţiunii k din linie;
I kh' – este curentul electricde armonică h pe
porţiunea k din linie;
φ – unghiul de defazaj între tensiunea aplicată
'
kh
'
şi I kh de linie;
h – este rangul armoniei;
X0 – reactanţa specifică a liniei;
lk – lungimea porţiunii k de linie.
În relaţia (3) s-a luat în considerare faptul că
rezistenţa electrică liniară R0 a liniei, în domeniul
de frecvenţă al armonicelor, posibil a fi
determinate de lămpi, are o variaţie ce poate fi
neglijată, din punct de vedere practic.
Inductivitatea circuitului se consideră constantă şi
deci reactanţa, în domeniul de frecvenţă al
armonicelor, este proporţională cu rangul h al
acestora.
3. ANALIZA ENERGETICĂ
Analiza relaţiei (3) pune în evidenţă faptul că
distorsiunea armonică a curentului electric al
(2) fiecărei lămpi are o importantă influenţă asupra
căderii de tensiune din linia de alimentare şi deci
influenţează caracteristicile de funcţionare ale
lămpilor din circuit. Distorsiunea armonică a
curentului electric I1' , absorbit din circuit, poate fi
determinată dacă se face ipoteza (acceptabilă din
punct de vedere practic) că parametrii electrici ai
circuitului (rezistenţa electrică şi inductivitatea)
prezintă o caracteristică tensiune – curent electric
liniară. În aceste condiţii, curba de variaţie a
curentului electric I1' poate fi determinată din
relaţia de însumare a curenţilor electrici
determinaţi de lămpile din circuit, astfel:
n
i l' = ∑ ik (4)
k =1
în care fiecare dintre curenţii ik corespunzători
lămpilor conectate în punctele k ale instalaţiei
prezintă o expresie de forma:
N
ik = ∑I kh ⋅ 2 ⋅ sin ( h ⋅ ω ⋅ t − φ kh ) (5)
h =1
în care:
I kh – valoarea efectivă a curentului electric de
rang h absorbit de lampa conectată în punctul
(3) k;
ω = 2πf − pulsaţia corespunzătoare tensiunii de
alimentare de frecvenţă industrială;
φ kh − defazajul armonicei de rang h faţă de
tensiunea din punctul k ;
t - este timpul.
Experienţa arată că, la sumarea armonicelor,
atât a celor de tensiune cât şi a celor de curent
electric, având în vedere liniaritatea circuitului,
poate fi adoptată o lege exponenţială de
însumare, pentru fiecare armonică în parte,
conform relaţiei [2]:
I 1' h = α ∑ I α
kh
(6)
k
în care:
I1' h – este valoarea efectivă a componentei de
rang h a curentului electric absorbit din
reţeaua electrică de alimentare;
 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 57 (2009), Nr. 4 35
α − exponent depinzând în particular de doi ale impedanţei armonice Z (ω) , în punctul de
factori: conectare conform relaţiilor (7) şi (8):
• probabilitatea aleasă pentru ca valoarea
efectivă totală să nu depăşească I 'h
U (ω h ) = (7)
valoarea calculată; Z (ω h )
• gradul de variaţie aleatorie, în amplitudine
şi deci:
şi fază, între tensiunile armonice
individuale; 40

α ∑ U ( ω h )2
I – este curentul de rang armonic h aborbit
kh THDU =
h=2 (8)
U1
de lampa k.
La utilizarea relaţiei (6) se are în vedere o în care:
plajă de variaţie a fazelor relativ îngustă (variaţii Z (ωh ) – este impendanţa armonică de rang h;
limitate la sursă şi variaţii limitate în cursul
propagării în reţea, dacă nu există rezonanţă la I 'h – este curenul electric de rang h pe linie.
frecvenţă joasă). Pe baza informaţiilor existente
[3], pentru α pot fi utilizate valorile indicate în 4. ALGORITM DE CALCUL
tabelul 1. Modelul matematic al generării şi agregării
perturbaţiilor armonice permite stabilirea nivelului
Tabelul 1. Exponenţi α pentru sumarea armonicelor
de distorsiune în punctul de alimentare şi, pe
α Rang această bază, determinarea caracteristicilor
armonică
1 h<5
sursei de alimentare a fiecărei lămpi, astfel încât
1,4 5 ≤ h ≤ 10 factorul de putere propriu să asigure încadrarea
2 h > 10 perturbaţiilor armonice proprii şi a puterii reactive
absorbite, în limitele impuse în punctul de
Notă. Dacă se ştie că armonicele sunt cu fază asemănătoare
(adică cu un defazaj sub π/2), este de recomandat să se conectare a instalaţiei. Pentru cazul particular
utilizeze un exponent α = 1 pentru armonicile de rang 5 analizat, se poate considera faptul că toate
şi superioare. sursele perturbatoare au aceleaşi caracteristici,
Pentru a se asigura condiţiile impuse de care urmează a fi determinate astfel încât, în
calitate a energiei electrice, în punctul de punctul de conectare la reţeaua electrică să se
conectare a instalaţiei de iluminat stradal este asigure indicatorii de calitate impuşi pentru
necesar să fie îndeplinite condiţiile impuse în energia electrică. Mărimile necesare proiectării şi
tabelul 2 [1]. realizării sursei de alimentare rezultă pe baza
Tabelul 2. Valorile armonicelor individuale de tensiune la bornele de algoritmului de calcul indicat în fig. 3.
alimentare pentru rang până la 25, în procente faţă de
tensiunea fundamentală U1
Armonice impare
Armonice pare
(% din fundamentală):
(% din fundamentală):
Nemultiplu de 3 Multiplu de 3
Rang Nivel Rang Nivel Rang Nivel
5 6% 3 5% 2 2%
7 5% 9 1,5% 4 1%
11 3,5% 15 0,5% 6 – 24 0,5%
13 3% 21 0,5%
17 2%
19 1,5%
23 1,5%
25 1,5%

Notă: Valorile pentru armonice cu rang mai mare de 25

nu sunt indicate deoarece, în mod obişnuit, acestea
sunt mici şi impredictibile, determinate de posibilele
fenomene de rezonanţă. Valoarea factorului de
distorsiune de tensiune (THDU) nu trebuie să
depăşească 8%.

Fiind cunoscut spectrul armonic al curentului

Figura 3. Algoritmul pentru determinarea parametrilor schemei de
electric în punctul de conectare a instalaţiei de limitare a distorsiunilor determinate de sursa de alimentare
iluminat stradal poate fi determinată distorsiunea a lămpilor cu halogenuri metalice
armonică a tensiunii pe baza valorilor cunoscute
36 ELECTROTEHNICA, ELECTRONICA, AUTOMATICA, 57 (2009), Nr. 4
Iniţierea algoritmului de calcul se face cu valori
determinate experimental pentru o sursă care nu
este prevăzută cu schemă de limitare a
perturbaţiilor armonice. În fig. 4, este indicat
spectrul armonic al unei surse care nu este
prevăzută cu schemă de limitare. Se observă
faptul că, în lipsa schemei de limitare, rezultă un
factor de distorsiune de curent electric (THDI) de
180⋅⋅⋅200% şi un spectru de frecvenţă deosebit
de amplu.
Figura 4. a) Forma curentului electric absorbit din reţeaua electrică
de alimentare şi componenţa spectrală;
b), în lipsa unei scheme de limitare, pentru o lampă cu
halogenuri metalice, cu puterea nominală de
250 W
În lipsa schemei de limitare a perturbaţiilor
factorul de putere PF poate avea valori de
0,4⋅⋅⋅0,6, iar factorul de putere pentru armonica
fundamentală DPF poate atinge valori între
0,82⋅⋅⋅0,9. Schema de limitare preconizată
urmează a realiza o curbă practic sinusoidală a
curentului electric, cu un factor de distorsiune
THDI = 5K10% şi un factor de putere PF care
depăşeste valoarea 0,9 (vezi fig. 5).
Figura 5. a) Forma curentului electric absorbit din reţeaua electrică
de alimentare şi componenţa spectrală; b) în prezenţa
schemei de limitare, pentru o lampă cu halogenuri
metalice, cu puterea nominală de 250 W
5. CONCLUZII
Modelul matematic prezentat mai sus asigură
stabilirea, pe baze ştiinţifice, a parametrilor
electrici ai sursei de alimentare a lămpilor cu
halogenuri metalice. Mărimea de bază luată în
consideraţie este factorul de putere (PF), care ia
în considerare, atât puterea reactivă necesară
schemei dar, în primul rând, componenţa
spectrală a curentului electric absorbit din
reţeaua electrică de alimentare.
O sursă de alimentare pentru lămpile cu
halogenuri metalice, cu un factor de putere
apropiat de unitate, asigură condiţiile de
conectare în reţeaua electrică publică, reducerea
pierderilor de energie electrică în reţeaua
electrică şi o funcţionare stabilă a sursei de
lumină artificială.
Numărul ridicat al lămpilor cu halogenură
metalică, care urmează a fi utilizate în iluminatul
stradal, determină necesitatea realizării unor
surse proprii de alimentare, eficiente din punct de
vedere luminotehnic şi cu un nivel redus de
perturbaţii electromagnetice transmise în reţeaua
electrică de alimentare.
BIBLIOGRAFIE
[1]***, Voltage Characteristics of Electricity Supplied by
Public Distribution Systems, EN 50160:2009.
[2]IEC, Assessment of Harmonic Emission Limits for
Connection of Distorting Installations to MV, HV and
EHV Power Systems, IEC 61000-3-6/2005.
[3]IEC, Electromagnetic Compatibility (EMC) – Part
3-2: Limits − Limits for Harmonic Current Emissions
(Equipment Input Current ≤ 16 A per Phase), IEC
61000-3-2/2002.
[4]BIANCHI C. ş.a., Sisteme de iluminat interior şi
exterior. Concepţie. Calcul. Soluţii, Bucureşti: Ed
MatrixRom, 1998.
[5]CIE, Guide to the Lighting of Urban Areas, Technical
Report, CIE 136-2000.
[6]CIE, Guide on interior lighting, nr.29/2, 1986.
[7]CIE, Recommendations for the lighting of roads for
motor and pedestrian traffic, Technical Report, CIE
115-1995.
[8]MOROLDO, D., Iluminatul urban. Aspecte
fundamentale, soluţii şi calculul sistemelor de
iluminat, Bucureşti: Ed. MatrixRom, 1999.
[9]POP, F., Ghidul centrului de ingineria iluminatului.
Managementul energiei. Costurile iluminatului, Cluj-
Napoca: Ed. Mediamira, 2000.
[10] ROMLUX LIGHTING SA, Analiza sistemului de
iluminat public existent in municipiul Targu Jiu,
Raport, septembrie 2008.
[11] UTCB, Normativ de proiectare, execuţie
“Iluminatul artificial pentru interiorul clădirilor”,
Bucureşti: UTCB, 2002.