Scrieri Marx

Manifestul partidului comunist, K Marx, F. Engels, Opere alese, Editura PMR 1949

-”oricât de mult s-au schimbat împrejurările din ultimii douăzeci și cinci de ani principiile
generale....temeinicie”, p.2, prefață la ed germană din 1872
– recunoașterea faptului că situația s-a schimbat unele lucruri trebuie reevaluate -la fel prefața
la ediția rusă din 1882, p.3
– pror obștească în Rusia -va putea ea să treacă direct la comunism sau mai e necesară faza
capitalistă intermediară? -p.4
– prefața la ediția germană din 1883 – meritul lui Marx, rezumarea ideilor manifestului,
comparația cu impactul în șt naturii al the lui Darwin -nota lui Engels la ed germană din
1890
– ”Istoria oricărei societăți ...ist luptei de clasă” -p.9
– comunismul primitiv – primul stadiu al istoriei, obstea sateasca – nota 2, pp 9-10., Engels, si
în Originea familiei, propr private
– simplificarea antagonimsului în capitalism -doar 2 clase
– rolul marilor descoperiri geografice in dezv burgheziei
– cerințele, nevoile determină dezv mijl de producție!!! -contradicție cu th oficială -p.11

– burghezia -meritul de a fi demascat ipocrizia exploatării în alte epoci -”exploatare deschisa,

nerușinată, directă și brutală” p.12 – ”a smuls valul de sentimentalitate”
– dinamizare constantă a rel sociale, a mijl de prod -p.13 -dinamismul modernității uitat de
părinții comunismului real și de Marx -dc această dinamizare e constantă si baza determina
suprastructura atunci nici ”suprastructura marxistă” nu poate fi validă o dată pt totdeauna
– efectul modernității -centralizarea, acumularea de putere nebănuită
– dialectica mijl -rel de productie p.15
– proletarii ca simplă marfă p.16
– coagularea treptată a proletariatului, vocabularul militar p.18
– Marx despre el însuși -ideologii burghezi care trec de partea proletariatului -p.20
– proletariatul singura patura cu adev revolutionara
– proletarii n-au nimic de pierdut
– muncitorul modern singura clasa a carei situatie nu se imbunatateste cu progresul industriei
– pauperizarea
– inevitabilul - ”pieirea ei și victoria proletariatului...inevitabile” -p.22
– răsturnând prin violență burghezia p.476.
-”principiile teoretice ale comuniștilor nu se bizuie pe idei ...de cutare sau cutare reformator al
lumii. Ele nu sunt decât expresia........ p.23 -teoria marxistă este însăși Ideea care acum a ajuns
la stadiul conștiinței de sine
– relațiile de propr – schimbări istorice necontenite
– comuniștii pot rezuma teoria lor într-o singură formulă: desființarea proprietății private p.24
– ceea ce muncitorul își însușește prin salariu ajunge doar pt a-și reproduce existența
– desființarea negoțului, a rel de prod burgheze si a burgheziei insasi -p.25
– ”ideile voastre înseși sunt produse ale relațiilor burgheze de producție și de proprietate” p.26
– relații istorice dependente de dezv procesului de producție transformate de burghezie in
relații eterne ale naturii și raț
– argumente pentru desființarea familiei, comunizarea femeii -p.27
– în locul comunizării fățarnice a burgheziei, comunizarea pe față -p.28
– aceleași argumente în ceea ce privește desființarea națiunii – capitalul global a făcut-o deja
si oricum muncitorii nu au patrie. O dată cu dispariția antagonismului de clasă dispare și
dușmania între naț
– prod intelectuală se preface o dată cu prod materială -ideile dpminante ale unei epoci sunt
ideile clasei dominante
– religia,morala, filosofia expresii ale antagonismului de clasă care se vor dizolva o dată cu
dizolvarea sa
– măsuri despotice luate de proletariat după cucerirea puterii pol, dar care ”se depășesc
singure în decursul mișcării” -enumerarea lor pp 30-31.
– trecerea in revista variantelor ”nestiintifice” de socialism -socialism feudal, mic-burghez
etc, p.31 si urm
– desființarea rel de prod burgheze poate fi înfăptuită doar revoluționar -p.38
– condițiile trebuie să fie coapte pt eliberarea proletariilor p.39
– comuniștii reprezintă viitorul mișcării socialiste, colaborează unde e cazușl cu unele din ele
dar ”nici o clipă însă partidul nu încetează a dezv...conștiința antagonismului dușmănos
Comuniștii refuză cu dispreț să-și ascundă....Proletarii n-au de pierdut în această
revoluție decât lanțurile. Ei au o lume de câștigat p.43

Guvernarea britanică în Indii

-descrierea religiei hinduse – mixaj de exuberanță senzuală și de autoflagelare ascetică- infl lui
Hegel -p.340
-modul de producție asiatic -pp 342-343
 – necesitatea irigațiilor – creșterea puterii centralizatoare a guvernului, întinderea
spațiului
– organizarea socială multimilenară a Indiei distrusă de motorul cu aburi si de comertul
international p.345
– Marx n-are milă de societatea patriarhală indiană -ticăloșia burgheziei englleze lăudabilă
”anglia a fost unealta inconștientă a istoriei” - p.347
Contribuții la critica ec politice, Marx Engels Opere vol 13, Ed Politică 1962
– publicată la Berlin în 1859
– relațiile juridice și formele de stat își au rădăcina în ceea ce Hegel numea societate civilă, în
relațiile de trai materiale
– ”în producția socială a vieții lor, oamenii intră în rel determinate,...o revoluționare a
întregii suprastructuri” -pp 8-9
– o formațiune socialănu piere niciodată...condițiile materiale ale existenței lor
– patru moduri de prod – cel burghez crează condițiile rezolvării antagonsimului – încheie
preistoria soc omenești -p.9
– temeinicia analizei sale faptul că e o știință -p.11
– valori de întrebuințare, valori de schimb -omul se obiectivează prin muncă în creația sa pp
16-41
– timpul de muncă -substanța muncii p.18

Contribuții la problema evreiască, Opere, vol 1, Ed de stat pt literatura politică, 1957

– Marx critică la Bauer idolatria emancipării politice înțeleasă ca renunțare la religie p.386-90
– critica teologiei (creștine sau iudaice) încă acceptă să rămână pe teritoriul inamicului
-teologia
– noi explicăm superstiția prin istorie, nu istoria prin superstiție; religia manifestare a
slăbiciunii laice, nu cauză a acesteia
– emanciparea politică de religie nu este completă dacă nu este o emancipare umană completă
-p.388
– emanciparea politică față de religie prin stat este doar o cale ocolită a omului spre
emanciparea sa față de religie – ateismul de stat este un ateism al jumătății de măsură
– -echivalență ateism de stat -desființarea votului cenzitar -desființarea politică a propr private
care nu înseamnă însă desființarea reală -.389
– dubla viață a individului în statul în care s-a obținut emanciparea politică -contradicția între
viața în comunitatea politică și viața în societatea civilă unde se comportă egoist în
continuare – statul emancipat politic devine echivalentul laic al Cerului -viața pt om ca
 bourgeoois ”viața în stat este numai o aparență” -p.390
– sciziunea generalizată stat politic și soc civilă -Bauer o vede doar în expresia ei religioasă
-p.391
– religia izgonită în privat este religia dezbrăcată de falsele ei pretenții de universalitate -pusă
în sfera separării ”a devenit ceea ce fusese inițial” pp 391-392
– statul nu poate merge până la capăt -niimicirea religiei si a propr private ! -p.392
– statul creștin nu e cu adevărat stat; de-abia statul ateu e cu adev stat și in mod paradoxal
stat crestin -p.393
– statul creștin stat nedesăvârșit politic -p.393
– democrația politică este adevăratul creștinism pentru că acolo omul este privit ca ființă
supremă -p.396
– Marx -emanciparea politică se poate face și fără lepădare de religie, dar ea nu înseamnă
emancipare omenească – se opune lui Bauer -p.396
– libertățile politice -libertatea definită ca a face orice nu dăunează altuia, proprietatea- a te
bucura de tot ce e al tău și nu al altuia -libertăți egoiste care circumscriu individul ca
monadă -lib societății civile -p.400
– securitatea, cea mai înaltă noțiune a societății civile -poliția -expresie a egoismului societății
civile
– drepturile politice ale omului -drepturile omului egoist,ale societății civile – Marx se revoltă
că ființa socială a omului este sacrificată în favoarea ființei particulare egoiste -p.401
– stările, corporațiile, breslele -expresii ale culturii separării individului de comunitatea sa;
revoluția le spulberă
– revoluția a descătușat spiritul politic din sclavia societatii civile si l-a transformat in cauza
generala a poporului -p.403-4 – nu mai este ridicare a interesului particular la rangul de
chestiune generală
– emanciparea politică a însemnat însă și emanciparea egoismului societății civile a spulberat
aparența sa de onorabilitate și de structura a interesului general -”chiar și de aparența unui
conținut general”
– eliberarea omului în egoismul său nud ”Omul n-a fost prin urmare eliberat de religie....”
– drepturile omului sunt drepturile omului natural -revoluția politică ia societatea civilă a
intereselor private drept premisă absolută care nu mai are nevoie de justificare
– citat din Rousseau, transf naturii umane
– ”abia când omul individual real va absorbi pe cetățeanul abstract.....emanciparea
umană” p.405
– iudaismul -este expresia idealizată a mercantilismului și a banilor p.407
 – emanciparea evreului -emanciparea de iudaism înțeles ca mercantilism; evreul a impregnat
cu spiritul său puterea banilor – creștinismul și a repurtat o victorie în înfrângere
-creștinismul este iudaizat -esența iudaismului este esența istoriei p.409 ” nu s-amenținut in
ciuda istoriei....”
– Banul este dumnezeul Israel...

Ideologia germană, Opere Ed politică, vol 3, 1958

-oamenii care se îneacă datorită ideii greutății – nu ideile trebuie schimbate ci realitatea care le
generează p.13 – filozofii germani covinși de dominația ideilor
– dispute pe cadavrul spiritului absolut – p.17-18
– rolul istoriei – singura știință -ideologia denaturarea ei -p.18
– neo-hegelienii încă prizonierii sistemului lui Hegel -spun că s-au despărțit de el dar de fapt
gândesc în termenii săi -iau o latură și o opun alteia -p.19
– critica redusă la critica reprezentărilor religioase
– tinerii hegelieni – cătușele, barierele oamenilor produse ale conștiinței -ei cer ca această
conștiință să fie înlocuită de o conștiință omenească -ei opun frazelor alte fraze
– ”Nici unuia dintre acești filozofi......................................mediu material -p.20
– primul act istoric producerea mijl de trai nu gândirea – nota
– se deosebesc de animale prin producerea mijloacelor de trai
– indivizii sunt ceea ce produc și cum produc p.21
– noi forțe productive înseamnă de obicei creșterea complexității diviziunii muncii-p.22
– diviziunea muncii -inițial opoziția muncă industrială și comercială de munca agricolă,
antagonismul oraș-sat; ulterior separarea muncii comerciale de cea industrială
– diferitele trepte de dezv ale diviziunii muncii, diferite forme de proprietate -p.22
– proprietatea tribului, proprietatea comunitară în antichitate, propr feudală, pp 22-25
– decaderea produc'iei in evul Mediu !!! p.24
– concentrarea propr private la Roma -prins între proprietari și sclavi, proletariatul nu se
poate dezv intr-o clasă de sine stătătoare p.24
– propr feudlă -centrul ei este satul, la fel cum pt propr in antichitate era orașul
– antagonism sat-oraș în Evul mediu, dar și exploatați-exploatatatori în oraș și în sat -dezv
slabă a forțelor de prod → slabă diviziune a muncii -p.25
– structura socială și statul se nasc din interacțiunile social ale unor indivizi bine determinați
– În ideologie oamenii și relațiile lor apar cu capul în jos – formarea imaginii pe retină
p.27
– morala, religie, metafizica nu sunt de sine stătătoare . Nu conștiința determină viața ci
 viața determină conștiința -p.27
– oamenii în prcesul lor real de dezv, nu în izolare și imobilitate imaginară
– încetează speculația și începe șt pozitivă -pp 27-28
– rolul filozofiei – sintetizare rezultatelor abstrase din examinarea dezv istorice -p.28
– primul act istoric -producerea vieții materiale -baza materialistă a istoriei
– acț satisfacerii necesităților duce la noi necesități -p.29
– act de reproducere → familia
– interdepedența oamenilor este interdependența necesară prod materiale nu a religiei sua
alte nonsensuri ”De aici reiese că un anumit mod de producție.....” -p.30
– emergența conștiinței -produsul relațiilor -animalul nu are relații. Pentru animal
relațiile sale -Marx ăși dă seama că animalul are relații dar nu e CONȘTIENT de ele!!!
-p.31
– reciproca condiționare relații umane-relații cu natura -p.31
– ”apare conștiința necesității” -de unde apare? Din rel de producție?
– Activitatea tot mai complexă duce la dezvv conștiinței -p.32, complexitate div muncii
– prima diviziune a muncii, naturală; o dată cu diviziunea muncii muncă materială/spirituală
conștiința decolează din real ”își poate închipui într-adevăr...” -p.32
– teologia, filozofia, morala intră în contradicție cu relațiile existente...infirmarea
schemei lui Marx
– diviziunea naturală a muncii în familie p.33; cu diviziunea muncii apare și repartiția
iengală și inechitabilă a producției, propr; prima formă de div a muncii familia în care
femeia și copiii sunt propr bărbatului -diviziunea muncii și propr privată sunt expresii
identice -p.33
– câtă vreme diviziunea muncii nu este făcută voluntar ci ”spontan”, omul este sclavul
împrejurărilor ”activitatea proprie a omului devine pt el o putere străină”!!!.....societatea
comunistă: ”să vânez în cursul dimineții, să pescuiesc după amiază.....”!!p.33
– statul – iluzoriul interes comun p.34
– luptele de idei, cele dintre diverse forme de guv, iluzorii și au ca fundament lupta de clasă
– fiecare clasă vrea să=ți impună dominația; doar proletariatul câștigând va desființa clasele și
dominația -p.34
– înstrăinarea/alienarea -pp.34-35
– condițiile depășirii înstrăinării -trnasformarea marii mase a oamenirii în poameni lipsiți de
proprietate -contradicție flagrantă cu lumea existentă a bogăției și a culturii
– dezv universala a forțelor de producție, apariția individului universal, comunismul e posibil
numai deodată și simultan -pp35-36
– comunismul nu este o stare ideală căruia realul trebuie să i se conformeze ci rezultă din
condițiile existente – proletariatul, comunismul pot ave doar o existență istorică mondială
– reciproca condițonare formă de relații-forțe de prod
– ”societatea civilă” -baza istoriei -critica istoriei even spectaculoase !! -”toate relațiile
materiale ale indivizilor....„ - ea înlocuiește comunitatea tradițională
– indivizii o dată cu creșterea gradului de complexitate a activ lor, tot mai mult sub jugul ”unei
forțe misterioase” - piața mondială – va dispare o dată cu proprietatea
– pct de plecare ”producția materială a vieții nemijlocite” - ea generează ”forma de relații”,
societatea civilă ”bază a întregii istorii” -explicarea suprastructurii, spre deosebire de
idealism ”explică prin practica materială formarea ideilor”
– ”nu critica , ci revoluția este forța motrice a istoriei” -produsele conștiinței nu pot fi nimicite
prin critică spirituală – pp 38-39
– ceea ce este dat în istorie -o serie de forțe productive de raporturi om-natură care pot fi
modificate dar stabilesc și un cadru care prescrie comportamente -p.39 -temelia reală a ceea
ce filozofii numesc ”esența reală a omului”; stadiul de dezv ale acestor condiții determină
dacă vor exista zguduiri revolutionare – degeaba există ideea comunismului de mult -p.39
– excluderea naturii și producției din istorie, reducerea ei la un spiritualism găunos în care
doar ev politice, religia și ideile conteză – istoriici iau de bune ideile unei epoci despre sine
-p.40
– închipuirile oamenilor despre practica lor reală au forță reală și ajung să-i domine p.40;
istoricul le ia de bune; el crede că sistemul castelor a creat modul specific de organizare a
prod la hinduși când de fapt e invers; germanii cei mai decuplați de la realitate; măcar
englezii și frnacezii fac din iluzia politică motorul istoriei, dar germanii au pus pe
postamentul istoriei iluzia religioasă - ”spiritul pur” - Hegel si filozofia sa a istoriei expresia
ultimă, urmat de Bruno Bauer și Max Stirner -p.40
– imperiile teoretice de dincolo de nori născute din relații pământești p.41
– istoria ideilor ruptă de faptele și procesele practice
– Feuerbach vrea să înțeleagă faptul existent, sarcina adevăratului comunist este de a răsturna
starea de fapt p.42
– pt comuniști întreaga prbl e de a revoluționa lumea existentă -p.43 -demersul lui Feuerbach
contemplativ
– lumea sensibilă a lui Feuerbach e statică, el o vede ca un dat etern nu ca un proces dinamic,
produs istoric rezultat al activității omului -p.44 -exemplul cireșului
– chiar și științele naturii sunt dependente de neîntrerupta act productivă a oamenilor -fără ele
contemplația filosofului Feuerbach n-ar putea exista -p.45 el înțelege omul doar ca obiect
 sensibil nu ca activitate!!! - nu ajunge la oamenii reali activi, se oprește la abstracția
om
– materialismul și istoria rupte una de alta la Feuerbach p..46
– transformarea ist în istorie universală cauzată de dezv forțelor de producție nu de abstracții
– ideile dominante sunt ale clasei dominante care deține și mijl de prod a ideilor -reglementeză
producția și repartiția ideilor lor -p.47 -ex ideii ”separației puterilor”
– diviziunea muncii în interiorul clasei dominante -producătorii de idei, de iluzii, intelectualii
– caracterul de generalitate al ideilor clamat de clasa care vrea puterea p.49
– ideiile separate de împrejurările care le-au generat au dus la Ideea lui Hegel
– demascarea ”scamatoriei” dominației ideilor -p.50
– iluziile ideologilor -p.51
– prima mare diviziune a muncii, opoziția sat-oraș- desființarea ei obiectiv major -p.52
– opoziția sat -oraș , cazul medieval; breasla -instr apararii clasei dominante din orașe
– raporturile meseriașului cu munca sa mult mai personale decât ale muncitorului industrial
p.53; slaba div a muncii
– -capitalul natural p.53
– separea producție-comerț -mai mulți factori necesari -posibilitatea unor leg comerciale care
să depășească împrejurimile imediate
– separația prod-circulație, noi unelte sunt duse dintr-un oras in altul, div muncii intre orase
– uniunea orașelor – se crează condiții de clasă;burghezia absoarbe toate clasele dominante, si
proletariatul toti dominatii; clasa e formata de indivizi, dar o data formata ii formeaza la
randul său- o putere alienantă p.55
– câtă vreme nu există leg comerciale extinse si stabile progresul in dezv fortelor de productie
se poate pierde foarte usor
– manufactura -etapa superioara breslei – presupune concentrarea capitalului si a populatiei
-p.56
– apariția capitalului mobil -negustori -opus celui natural -p.57
– fenomenul vagabondajului, manufactura – sfârșitul feudalismului -p.57
– Manufactura – inlocuirea relațiilor patriarhale mester calfa u relatiile capitaliste capitalist-
muncitor p.58
– marile descoperiri geografice -imbold esnțial pt dezv manufacturii, extinderea schimbului,
piață globală p.58 – lupta între națiuni pt piețe și resurse
– comerțul și manufacura → marea burghezie; brelslele -mica burghezie
– a doua perioadă – mijl sec XVII – sf sec XVIII – comerț, navigație iau fața manufacturii;
cea mai mare putere navală devine prima putere a lumii p.59
– negustorii iau prim-planul, manufactura dependentă de comerț -p.60; marea burghezie in
orasele comerciale si maritime; orasele industriale in plan secund; dezv sistemului bancar-
datorie publică, credit, bancnote, actiuni, bursă
– a treia perioadă – cererea creată de dezv comerțului nu mai poate fi satisfăcută de industria
artizanală → nașterea marii industrii - ”această cerere care depășea forțele de
producție...” p.61 -marea ind și-a subordonat comerțul, crează piața mondială
modernă, crează mijl de comunicație
– cocnurența acerbă – presiunea pe indivizi sa dea randament maxim ”Oriunde a putut a
desființat ideologia, religia morala...” -a creat pentru prima oară istoria universală
-p.62; a redus toate relații naturale la relații bănești; a creat uriașe forțe productive pt
care propr privată a devenit o cătușă
– marea industrie face insuportabilă pt muncitor nu doar relațiile cu capitalistul ci munca
însăși
– prima formă de propr -proprietatea de tribe p.63
– statul modern este în ralitate proprietatea marilor burghezi -p.64; orice aparență de
comunitate dispare
– dominarea datului natural și dominarea de către propria activitate; leg naturală vs legătură
prin schimb pp66-67
– despărțirea completă la proletari a ”auto-activității” de muncă,munca ”le menține viața
numai mutilând-o” -inversarea raportului din vechime, viața materială, devine scop iar
munca ca autoactivitate negativă mijloc -pp 68-69
– însușirea unui ansamblu de forțe de producție, doar proletariatul poate efectua o însușire
universală – excluși de la autoactivitate sunt capabili de o autoactivitate deplină -însușirile
anterioare limitate, căci uneltele de prod limitate și realțiile limitate
– în dezv lor, forțele productive au atins o etapă în care forțele productive devin forțe
distructive (mașinile și banii); o clasă care e obligată să poarte toate poverile soc, fără nici
un fel de binefaceri; de la ea pornește conștiința comunistă, conștiința rev radicale
– caracterul muncii rămas neatins până acum, rev îl va schimba
– revoluția necesară – violența apocalipsa, pasajul șters – pp70-71
– comunismul - revoluționează baza tuturor relațiilro de producție -conștientizează, înțelege
ceea ce pt generațiile anterioare erau premise apărute-n mod spontan
– comuniștii tratează ca neorganice condițțile generațiilor anterioare, conștienți că pt aceștia
erau organice și refuzând teleologia -p.72
– deși modurile de org materială sunt baza, ele depind ” depind întotdeauna de necesitățile
dezv până în momentul respectiv”...ele parte a unui proces istoric pe care nu-l întâlnim nici
 la oi nici la câini -p.73 -infirmarea teoriei sale
– conștiința contradicției există doar la generațiile ulterioare -p.73 -condițiile
autoactivității indiv și totodată rezultatul ei
– dezv istorică – șir continuu de forme de relații -p.73 -ele corespund dezv forțelor
productive, deci istoria lor ete ist forțelor productive p.74
– tradiția, inerția, trage mult în jos dezv noii forme de relații -statele tinere ca SUA
avantajate -p.74
– cuceritorii trebuie să-și adapteze forma de relații stadiului de dezv al forțelor de prod din
țara cucerită, feudalismul este rezultatul adaptării organiz militare a triburilor germ la forțele
de prod găsite -p.76
– contradicțiea forțe de prod -formă de relație -ciocniri in ist -revoluția este froma principală,
dar și forme secundare ciocniri între clase, luptă de idei -p.76 -când istoria nu e înțeleasă,
formele secundare sunt luate drept bază pt revoluție
– alienarea – relațiile devenite forțe ale unor lucruri, retransformarea, anularea div muncii
– statul -până acum forma iluzorie de colectivitate -clasa suborodonată nu se regăsea în el
– indivizii participau la colectivitate doar ca membrii ai clasei lor; în comunism ei vor
participa ca indivizi; ei iau sub control condițiile de existență ale lor și ale tuturor
– diviziunea muncii până acum apărea indivizilor ca ceva de sine stătător
– proletariatul – nu mai are de promovat nici un interes special de clasă p.78
– de ce proletarii trebuie să răstoarne statul pt a-și lua în mâini viața