Marx

Bruce Mazlish
-relații sociale în actualitatea lor, baza a ceea ce numim ideal – p.226
-Marx îi datorează lui Comte mult mai mult decât e dispus să recunoască -p.228.
-Comte -doar studiul istoric concret aș stiintelor ne dezvaluie forma logică; Marx procesul gândirii
ese și el un proces natural p.228 – selected correspondence 1868
-relațiile sociale independente de voința omului – basic writings
– sfârșitul speculației metafizice , începutul științei pozitive – Ideologia germană; filozofia își
pierde obiectul muncii, devine slujnica științei sau se convertește în acțiune
– Marx ”Divine Comedy” vision of Human Condition -p.230 -world secular religion,
”scientific” philosophy of history
– caracterul de dramă istorică jucată pe scena lumii al manifestului -aparține lui Marx care
rescrie propunerea lui Engels; tot ce e ține de viziunea istoriei ca marea dramă a umanității
aparține lui Marx- vezi și prefața din1888 la Ludwig Feurbach....
– conștiința de sine -un produs determinat de relațiile sociale, mai mult o tipologie de clasă
decât personalizată -p.235
– ignorare a factorului psihologic, personal în opera lui Marx
– fraza incendiară, aceleași lucruri spuse de Adam Smith au impact mult mai mare când le
spune Marx -p.236.
– Nota prometeica in Marx – p.239. -teza de doctorat
– zeii reprezintă omul alienat.
– Accentul pe luptă și conflict, pe acțiunea violentă – cultul forței
– lumea văzută ca un mediu ostil -influența asupra mișcării socialiste pe care a condus-o
– -30 aprilie 1867 -scrisoare spre S Meyer -partidul va fi castrat -p.241
– proletariatul să ia cu asalt cerurile, n-au de pierdut decât lanțurile; lanțuri ale feudalismului
pt societate burgheză emergentă; idem ale acesteia pt proletari – simbolistica lanțurilor -
trimitere la lanțurile lui Prometeu
– legat de simbolistica lanțurilor, simbolistica smulgerii vălului – Capitalul
– motorul istoriei sunt pasiunile – Capitalul p.269, oamenii acționează orb -corespondență
– data publicarii Manifestului p.244
– publicarea capitalului p. 245, inffintarea Internationalei 1864
– oscilație între schimbare graduală și violentă, mai radical in tinerețe, apoi din nou dupa
Comuna din Paris; accepta la un moment dat ca in Anglia schimbarea ar putea fi pașnică
– contributii la critica filozofiei hegeliene a dreptului – ”omul face religia”
– tezele despre Feuerbach -inlaturarea alienarii, filozofia in serviciul istoriei p.250
– nu critica ci revoluția este motorul istoriei – Ideologia Germană
– sarcina istoriei – a stabili adevărul acestei lumi și secondată de filozofie (care se va sfârși
însă așa cum a fost înțeleasă până acum) să transforme lumea coruptă care condiționează și
înrobește omul și astfel schimbând condițiile să schimbe și omul
– ca să facă istoria, omul trebuie să trăiască, adică să procreeze și să producă mijloacele
materiale;→ diviziunea muncii → proprietate → alienare
– uneltele au o importanță capitală -ele modelează modul de producție și forma diviziunii
muncii care la randul sau determina sistemul legislativ, tipul de constitutie, procesul
economic in sine
– mod de producție → relații economice → relații sociale → forme de conștiință
– istoria împărțită în epoci constând în ansmabluri de componente de mai sus p.251
– contradictia declansata de incompatibilitatea intre noi mijloace tehnice si vechile relatii de
productie si sociale; noile unelte produc noi clase
– o data ce a inteles procesul, noul om marxist se va putea elibera de lanturile sale -dialectica
relatiilor de productie este si ea o expresie a alienarii, asemenea religiei
– prefata la critica economiei politice – filozofia sa a istoriei
– munca -cheia raporturilor cu natura, prin care aceasta e transformata si prin care omul se
transforma pe sine insusui, Capitalul p.170
– familia, prima diviziune a muncii, prima nedreptate; fiecare mod de productie vine cu un
mod de cooperare
– câtă vreme diviziunea muncii nu e o activitate voluntar aleasă ci natural impusă, activitatea
omului devine pentru el o putere străină (care produce alienare) – Ideologia Germană. Vezi
și sfârșitul Capitalului
– vanez dimineața, pescuiesc dupa amiaza – Ideologia Germană -este necesară abolirea
diviziunii necesare a muncii, abolirea naturii
– când omul se consideră supus idolilor pe care sigur i-a făcut și-i consideră entități obiective,
zeii religiei și idolii pieței libere, el este alienat/înstrăinat de esența proprie. Permite muncii
sale să se înstrăineze de sine și să se înstăpânească asupra sa și să-i dicteze viața, devenind
astfel muncă alienată; cererea și oferta nu sunt legi eterne ci create de om în paradigma
capitalistă
– omul ca producător de unelte -ceea ce-l distinge de animale, nu rațiunea - Capital, p. 172 -
epocile istorice distinse de instrumentele de lucru
– technologia echivalentul organelor plantelor și animalelor -ele produc lumea omului la fel
cum acestea produc lumea naturii – Capital, vol 1, p.172 -referinte la Vico – omul își face
istoria prin intermediul uneltelor
– patru epoci: asiatică, antică, feudală și burgheză; moara de vânt îți dă seniorul feudal,
motorul cu aburi îți dă burghezul – mijloacele de producție determină totul – Capital vol 1,
p.385 - ”dialectica materialistă”
– cele patru epoci tipuri ideale -succesive in timp dar si coexistente -definesc mai degraba
forme de relatii sociale
– modul de producție asiatic -lipsa proprietății private, largi sisteme de irigații, despotism -
articolele despre india, 1852 si 1858, Capitalul
– Ideologia germană și contribuții privind critica economiei politice – conțin filosofia sa a
istoriei
– modul de producție antic -împărtășește cu cel asiatic proprietatea comună dar e mai urban;
în el însă apare și proprietate privată
– calitatea de cetățean condiționată de proprietatea pământului -înseși condițiile necesare
susținerii acestui mod de producție duc la distrugerea sa
– identificarea unei epoci cu ordinea socială -sistem de clasificare de dată recentă care
înlocuiește pe cel tradițional generat de tradiția oratorică și monarhică p.268, marc bloch
– feudalismul -contracție a mijloacelor de producție la o scară mai mică raportat la antichitate
-insistența pe lupta de clasă -exploatatorii împărțiți într-o clasă a marilor proprietari de
pământ și elita meșteșugărească a orașelor
– realțiile de producție feudale devin prea strâmte pentru noile forțe de producție
– evaluarea lui Marx a epocilor timpurii nu e o istorie ci o viziune istorică; inspiră nu aduce
dovezi; sociologie istorică nu istorie
– o dată relațiile capitaliste de producție înțelese, omul se poate scutura de condiția sa alienată
p.271
– condițiile necesare pt depășirea alienării care iau ființă spontan Capital p.57
– procesul muncii dispare în produs care este valoarea de întrebuintare, dată de nevoia umană
ce a determinat procesul -munca s-a materializat Capital p.173 -valoarea de întrebuițare este
utilitatea sa
– valoarea de schimb -raportul stabilit atunci cand se schimba valorile de intrebuintare
– în spatele relație sociale a comodităților (val de schimb) se află relațiile sociale (ierarhice)
ale celor care le produc și care ascund de fapt valoarea lor reală (val de întrebuințare); sunt
relațiile sociale bazate pe diviziunea muncii p.273; munca poate avea doar un caracter social
 bazat pe diviziunea muncii
– diviziunea muncii atunci când e naturală și ierarhică e injustă
-comoditățile/mărfurile iau forma banilor în procesul schimbului (și banii sunt un bun), banii
devin capital – capitalul sunt bai care se umflă circulând – adaugă valoare de surplus –
Capital p.44-47, 136, 147
– plus-valoarea – provine din faptul că valoarea mărfii depășește valoarea totală a muncii și a
mijloacelor de producție folosite în crearea ei. -acea parte a muncii lucrătorului care nu-i
este absolut necesară pentru a supraviețui și care-i poate fi înstrăinată -ceea ce diferențiază
tipurile de societăți nu e nimic altceva decât modul în care plus-valoarea e extorcată
lucrătorului – Capital, p. 179, 214
– necesitatea distribuției muncii sociale este eternă, diferă doar forma istorică în care ea se
face- Marx corespondentă, iulie 1868, Capital p156
– forma în care o societate își organizează schimbul nu e eternă, dar schimbul ca lege
economică este
– acumularea primitivă de capital, concept cheie -”force is the midwife of every old society
pregnant with the new one” -Capital vol I, p.755
– istoria capitalismului incepe in secolul XVI cu stabilirea unui sistem comercial mondial și a
unei piețe mondiale – o noua forma de productie e necesara pentru a satisface nevoile
acestei piete
– două faze ale capitalismului -manufactură (sec XVI-sf sec XVIII) și mașionfactură -p278
– corespondența cu Domela Nieuwenhuis , februarie 1881, despre viitoarea revoluție
– eliminarea diviziunii naturale a muncii, cheia spre comunism -abolirea diviziunii muncii
→abolirea claselor →abolirea statului
– libera dezv a fiecăruia condiția pentru libera dezvoltare a tuturor -Manifestul
– Engels contestând utopismul marxist la 1874 – când e vorba de procesul de producție
autoritatea și subordonare inevitabile indiferent de epocă
– abolirea istorie, -comunismul lui Marx nu e mai are nimic istoric ci e un construct chiliastic
-în ce măsură e responsabil Marx pt ce s-a îtâmplat în URSS – a încurajat schimbări sociale
radicale fără a se gândi la consecințe
– conceptul de clasă -preluat de Marx de la gânditorii scoțieni, de la Riccardo, dar el îl
introduce în conștiința sec XIX și îl declară o fază depășibilă -abolirea sa cheia tranziției
spre comunism
– protelatariatul- statut de Mesia -clasa cu existenta universal-istorica
– mo;tenirea lui Marx – conceptul de capitalism – nou sistem categorial de calsificare a
 epocilor istorice; ideea de clasă preluată de sociologia modernă în studiul stratificărilor
sociale, fără insistența pe conflict și antagonism -”clasă” în înțeles marxist înseamnă
conștiința rivalității cu alt grup nu doar conștiința apartenenței la grup -e nevoie de
ideologie; noua schema istorica ”declin și prăbușire” de data asta cu clasele nu cu imperiile
in centru. p.285 si nota 91
– munca, productia -determinate de scopul preant al supravietuirii – in cursul acestui proces el
produce si alienarea -religia, politica, idolii pietei care desi sunt creatia sa il iau in stapanire
– ”traditia generatiilor moarte” - selected writings
– de ce oamenii nu sunt liberi sa-si aleaga fortele de productie -scrisoare 1846 catre PV
Annenkov
– -prefata Criticii ec politice – fortele de productie determina caracterul politic, social si
spiritual al vietii – Marx e vag si nu arata concret cum anume determina p.287 -vezi si
Voegelin
– Engels incearca sa mai rafineze determinismul ec ulltim -scrisori spre J Bloch si C. Schmidt,
1890
– Marx are pretenția că schița sa privind ”omul face istoria, nu istoria pe om” este o
demonstratie stiintifica completa -289
– referința la Copernic, autoritatea revendicată din înțelegerea mecanismului istoriei -
comparație cu Hegel și Kepler, ce le cerea studenților -p.289
-istoria lui Marx este o Natură guvernată de legi de fier, Capital vol 1, p.330
– Marx împotriva unei teorii istorico-filozofice supraistorice -corespondență 1877
către Otch Zapiski
– metoda materialismului stiintific singura valida – Capital vol 1 p.393/381 ed română
– capitalismul nu decurge automat din feudalism - sunt necesare anumite condiții istorice -
neceistatea este una istorică nu logic-abstractă
– subestimare elementului conștiinței, condiționarea unilaterală de mijloacele de producție -
conștiința e întotdeauna prea debilă pentru a se smulge condițiilor de producție
– anistorism, epoca postcapitalistă e o utopie -p.294
– Engels, saltul din imperiul necesității în cel al libertății -1880 Socialism utopic și științific
– saltul in afara istoriei, anistorism
– teoria ideologiei la Marx – percepția socială a conștiinței -ideile rezultă în urma interacțiunii
omului cu mediul natural si social – Ideologia Germană
– suprastructura, ”iluzia epocii” -condiționată de mijl de producție – ideologia produsul
nerecunoscut, neconștientizat al condițiilor materiale -ideologia camera obscura – basic
 writings p.26; o dată produse ideile ăși datorează acceptarea pe scară largă dacă justifică
modul și relațiile de de producție dominante – ele trebuie dezvrăjite de aura lor nobilă,
celestă -sunt create de condiții istorice într-un mod necesar
– critica – dc realțiile economice sunt cheia înțelegerii istoriei, atunci înțelegerea lor eronată
aruncă un mare semn de întrebare -teoria valorri-muncă, a valorii adăugate chestionate de
critici; orice cercetător care emite ipoteze asupra unui fenomen e pasibil a-și vedea munca
falsificată sau depășită de noi cercetări -atunci când o astfel de teorie e considerată explicația
finală, problemele sunt inevitabile
– deși pledează pentru schimbările tehnologice ca motor al istoriei, nu reușete să le înțeleagă
implicațiile pentru îmbunătățirea vieții muncitorilor
– sursa puterii in capitalismul modern are prea putina leg cu controlul mijloacelor de productie
– ”exproprierea muncitorului” concept depășit care nu explică nimic din capitalismul modern
p.301
– ignorarea rolului ideilor și al impulsurilor psihlogice -exemplul Islamului
– merite -creatorul unei sociologii a istoriei, chiar dacă dezvoltările ulterioare s-au delimitat de
dogmatismul său
– istoria are structură dublă -vălul aparențelor și baza care trebuie dezvăluită -clasa categoria
fundamentală -revolutia vehiculul schimbării
– istoricist -epoci care sunt universuri închise, dar teoria sa critică bisturiul care rupe cercul
magic

M.C. Lemon

– 238-239 -biografie
– 240 – critica filozofiei dreptului -conceptul de cetățean politic anulează de fapt realitatea
socială si plonjează în individualism abstract
– drepturile politice sunt ffalse drepturi care nu abolesc inechitățile- despre cestiunea evreiască
– statul modern abolește de fapt socialitatea omul egoist baza societății, ibidem si critica
filozofiei dreptului -doar când omul își va fi recunoscut propriile puteri ca forțe cu efect
social și nu va mai separa puterea socială de sine sub forma puterii politice se va produce
reconcilierea -critica fil dreptului
– introducerea la critica filosofiei dreptului- prima mențiune a unei clase care va pune capăt
antagonismelor
– 1844- manuscrisele economice și filozofice – ideile despre clasă, proletariat, emancipare
generalizate pt toate soc moderne -primele idei despre alienare, instrainarea muncitorului de
produsul muncii sale; muncitorul se simte strain de sine in produsul muncii sale pentru ca
munca ii este impusa
– natura esențialăa omului este munca liberă, productivă iar aceasta îi este alienată în toate
orânduirile
– -modernitate- controlul fără precedent asupra naturii, transformarea naturii in care omul ăși
pune tot mai mult maprenta dar se recunoaste tot mai putin -alienarea muncii sale îi sustrage
esența sa umană, umanitatea
– desi in era stiintei moderne si a industrializarii posibilitatile omenirii de a se obiectiva in
cadrul naturii sunt fara precedent niciodata omul n-a fost mai instrainat de sine insusi p.244
– -proletariarul este si nu este clasa -nu este pt ca nu mai ocupa nici un loc in raporturile de
proprietate, sunt o simpla marfa, utilizata de capitalisti ca toate celelalte
– abolirea propr private, abolirea claselor -propr sociala a mijloacelor de productie
– mișcarea istoriei ca reîntoarcerea omului la sine, anularea alienării
– comunismul este rezolvarea ghicitorii istoriei care e conștient că e soluția – Manuscrisele ec
si filozofice
– Feuerbach, omul se instraineaza de sine in religie p.247
– istoria -originea omului, dar este un act de origine cunoscut și astfel un act de origine care
se auto-transcende conștient; istoria cadrul auto-realizării
– omul e unic prin conștiința de sine, capabil sa transforme datul naturii transformându-se pe
sine și e conștient că-și imprimă sinele în lumea pe care o produce
– -realitatea exterioară nu-i este străină omului așa cum crede el că-i e străină lui Hegel, căci
pentru marx omul e și el o ființă naturală -incompatibilitatea rezultă din faptul că afirmarea
sa prin muncă îi este înstrăinată de relatiile de putere si de proprietate – majoritatea
activității productiva a omului redusa la stadiul de marfă
– -omul își apropriază natura și o face o anexă a trupului său
– obsesia posesiei și utilizării, obiectul doar ca ceva ce poate fi folosit si consumat îl privează
de o experiență plenară a lumii -prin abolirea proprietății private simturile omului vor fi
descatusate
– istoria, obiectificarea omului, punerea maprentei sale asupra naturii – esenta ei este
activitatea productivă
 teoria matură a istoriei
– „omul se auto-obiectiveaza în istorie” - Marx e nemulțumit că un astfel de om, ca și omul lui
Feuerbach este o abstracție -nu se înțelege concret cum o astfel de abstracție produce o clasă
dominat -trebuie să vorbească nu de om ci de oameni concreți - nemulțumirea față de
filozofie care produce abstracții pe care le ia drept lucruri reale – manuscrisele ec
– critica materialismului contemplativ (Feuerbach) -existența unei materii independente de
minte -ideile noastre despre obiectele fizice nu sunt simple reflectări ci sunt determinate de
modul în care aceste obiecte se impun în activitatea noastră practică -fiind fințe în trup
sesizăm lucrurile în măsura în care ne sunt relevante în practică -exemplul primitivului și
numirea realului în fcț de experiența practică pp253-54
– nu există o esență abstractă a omului care se alienează creând un Dumnezeu (Feuerbach) ci
doar oameni concreți iar esența lor este cum se raportează unul la altul în practică
– Obs mele: subordonarea unilaterală a gândirii față de ”practică” -chiar dc e adevărat
că exp noastră practică determină diviziunea categorială a realității, faptul că suntem
capabili de asta trimite spre capacitatea intrinsecă a gîndirii noastre de a efectua
această diviziune; dc alienarea e produsul unor relații sociale concrete, nu se înțelege
de ce mereu omul trebuie să producă alienare (cu excepția comunismului) iar asta
trimite din nou spre o caracteristică universală deci abstractă a naturii umane;
gândirea trebuie să orienteze practica
– testul ideilor este practica – teze despre Feuerbach p.255
– idei determinate de circumstanțe concrete
– fără oameni concreți în circumstanțe istorice reale n-ar exista istorie și nici filosofie -primul
act istoric propriu-zis este producția Ideologia Germană, p.256 Lemon -oamenii se disting
de animale prin producția mijl de subzistență nu prin conștiința de sine
– -ce produc si cum produc determină cea ce oamenii sunt
– moduri de productie-moduri de cooperare
– -conștiința rol subordonat – se dezvoltă în fcț de complexitatea relațiilor sociale și de
producție din nevoia de cooperare
– -diviziunea muncii este cea care sparge armonia si crează o lume contradictorie in sine,
reprezentata de falsa imagine a realitatii, ideologia - Ideologia Germană
– diviziunea muncii și propr privată sunt expresii identice -fiecare mod de producție legat de
un tip de diviziune a muncii -exprimând totdată diverse forme de proprietate și raporturile
dintre ele
– există un interes comun, dar statul deservește unul iluzoriu -interesul clasei dominante de a
 menține relațiile de proprietate care corespunde respectivei diviziuni a muncii
– cauza schimbării în istorie economicul, politicul suprstructura
– mod de producție -relații de producție (societatea civilă) – forme de conștiință, religie
filosofie, etc
– relațiile de producție și sociale explică de ce Platon sau Hegel si-au construit conceptele de
dreptate sau de absolut asa cum si le-au construit. Istoria artei sau a filosofiei nelegată de
relațiile de producție e o iluzie
– ridiculizarea rolului filozofilor -Ideologia Germană
– contradicția mod de producție-realții de prod - Ideologia Germană -se rezolva prin
revoluție
– schiță istorică în ideologia germană
– proletariatul antic diferit de cel industrial -avea sclavii sub el
– doua clase dominante medievale, rurala si urbana p.262
– capitalism pre-industrial
– - o nouă diviziunea muncii intre manufacturieri si comercianti in Renastere anunta sfarsitul
evului mediu- extinderea legăturilor comerciale dincolo de împrejurimi – diviziunea muncii
la scara orașelor
– apariția capitalului mobil care se impune în fața celui natural -schimbarea relatiilor de
productie de la mester-ucenic la nagajator-salariat; transformarea capitalului din natural -
resurse fizice in cel infinit mobil -bani puri; marile descoperiri geografice- rol esential in
stimularea prod manufacturiere si in fluidizarea capitalului
– capitalism industrial – emergența industriei la scară mare -efecte dramatice asupra corpului
social -creșterea competitivității între națiuni și în interiorul lor, presiunea pe indivizi;
crearea unei piețe globale care crează o istorie universală -triumful orașului al capitalului
mobil -viteza circulației capitalului și centralizarea lui crează marea burghezie, dispariția
micilor afaceri -dizolvarea relațiilor naturale de muncă și sociale -trasformarea lor în relații
bazate pe bani -distrugerea oricărei religii, filozofii, morale sau demascarea lor ca minciuni
– Ideologia Germană
– dimensiunea morală -nu doar simplă descriere ci chemare la acț, rev comunistă
– abolirea diviziunii muncii – redobândirea controlului asupra puterilor materiale care
controlează individul
– comunismul nu e pentru Marx doar o speranță, ci e consecința demonstrabilă a fil sale a
istoriei- rezultă din premisele existente – Ideologia Germană, Lemon p.267
– orânduirea comunistă va fi diferită -va aboli diviziunil de clasă, deși se va produce la fel
 -descătușarea forțelor de prod de sub relațiile de proprietate devenite depășite -stoparea
paradoxului dialectic -control tot mai mare asupra naturii, umanizarea ei, dar tot mai
dominat de lumea pe care singur a creat-o și tot mai alienat în sânul ei -recășitgarea
controlului asupra puterilor scăpate de sub control născute din acțiunea oamenilor unii
asupra altora și care au ajuns să-i conducă ca puteri străine – ideologia Germană
– preistoria societății omenești .... Contribuții la critica ec politice
– proletariatul clasa a cărei împilare a depșit orice limite – el nu se mai paote fi considerat o
clasă și este expresia disoluției tuturor claselor
– legile dezv istorice -abolirea diviziunii forțate a muncii, a muncii ca marfă care poate fi
vândută și cumpărată
– Ideologia Germană -perspectivă mai nuanțată decât Manifestul – contradicțiile nu sunt
doar lupta de clasă ci și contradicțiile de conștiință, bătăliile de idei
– victoria proletariatului nu e inevitabilă – abolirea propr private necesitate logică, dar nu una
empirică sau științifică – care ar face ev inevitabil p.269-70
– Engels -viziune mult mai mecanicistă ”materialsim dialectic” -schimbarea socială
urmează legi de fier ca ale naturii -pt Marx istoria o fac oamenii (deși în condiții
specifice) nu niște ”legi” autonome ale dezv sociale -în scrierile mai târzii pare să
descrie tranziția spre comunism drept inevitabilă
– oscilant în ceea ce privește maniera în care capitalismul va fi înlocuit și timpul necesar
– de-abia după Comuna din Paris noțiunea de ”dictatura proletariatului”; posibilă
tranziție pașnică în SUA și UK
– natura dialectică a schimbării izvorâtă din necesități practice, nu logice. -progresul nu este
unilinear -cursul determinat de factori în afara acțiunii umane dar Lemon se străduie să arate
că asta nu înseamnă inevitabil și direcție prestabilită
– cursul istoriei (rev stiintifica de ex) nu e inevitabilă; dar o dată produsă anumite consecințe
sunt p.271
– vedea prăbușirea capitalismului drept istoric inevitabilă -prin capitalism înțelegând relațiile
de producție ale societății moderne, nu modul de prod; industria pe scară largă nu urma să
dispară ci proprietatea asupra să se schimbe Moduri de producție -digitalizarea, rev
informatică, a transferului informațiilor, este un nou mod de producție care a schimbat
societatea modernă – a doua rev industrială -electricitate, petrochimia -iar de atunci
revoluția tehnologiei informatice, bio-tehnologie -controlul privat asupra prod de
mărfuri continuă p.272 și obs mele
– distribuția bogăției și pauperizarea proletariatului -predicție falsă -ex muncitor -”middle
 class” - Jeff Bezos
– p.274 -din 1845 Marx nu se mai considera filozof ci activist și om de știință -știință pozitivă.
Expunerea procesului practic al dezv omului Ideologia Germană
– ideile comuniștilor nu sunt creația vreunui reformator ci rezultă din lupta de clasă curentă
din dezv istorică
– Engels -Socialism. Utopic sau stiintific? -determinismul de fier
– atacul său împotriva filosofiei – filosofiei ca producătoare de esențe abstracte -de aici
termenul de știință -dar nu însemna știință pozitivistă cu legi de fier materialismul său istoric
”științific” căci derivat din faptele realității practice nu din esențe logice și pentru că explica
de ce lucrurile stau așa cum stau -legile nu sunt externe guvernând societatea ca natura ci
derivate din circumstanțele realității practice -producția mijloacelor de subzistență -baza
materialistă trebuie înțeleasă istoric adică ceva ce tot omul produce prin activitatea sa -
istoria trebuie să presupună libertatea ca să fie diferită de natură; nu ești sclavul
absolut al condiționărilor, dar activitatea ta liberă produce inevitabil condiționare
– restrîngerea materialismului istoric la istoricitate
– respingerea moralei ca ideologie anulează propria sa motivație etică -nu e știință și nici
filosofie căci filosofia argumentează acolo unde e ghidată de val morale -p.276
– așteptări false privind materialsimul istoric înțeles ca știință rigid deterministă a istoriei-
Lemon argumentează că nu e cazul; premisa inițială- omul își urmează auto-obiectificarea
ân istorie nu e complet abandonată chiar dc cu materialismul istoric unele premise se
schimbă; alienarea rămâne de asemenea dar soluția nu mai e libertatea ci un mod și relații de
producție care să-i descătușeze potențialul -centralitatea luptei de clasă a proletariatului și a
proprietății rămân
Macrohistorians and macrohistory
Johan galtung: Karl Marx: Techno-economic stages
– rel de producție=mod de producție=structură economică
– forțe de prod=mijl de prod=structură tehnică
– construcție pe trei nivele forțe de producție– mod de producție -suprastructură p.62
– dialectica apare între mijloace și moduri – acumulare progresivă care duce la ruptură -
acumularile cantitative duc la schimbări calitative
– cele 4 moduri asiatic...capitalism – Contribuții la critica... -în altă versiune modul asiatic
înlocuit de comunismul primitiv
– universalitatea sistemului -pt toate epocile, spatiile, toate tranzitiile
Critica
– mijloace-moduri-suprastructură-conștiință pot fi grupate în 24 de moduri
– cum de își transcende Marx condiția; mijloacele de prod cum se schimbă? Inovația nu
are loc în conștiință?
– Oameni cae-și doresc un mod de viață ar putea concepe noi mijloace tehnice care sa-l
faca posibil -pt Marx ar insemna a pune căruța înaintea boilor
– suprastructura poate schimba si ea modul de viață -sistemul legal -emergența tehnologiilor
pentrunivelul micro de organizare socială -lovitură de grație pt URSS -gîndirea marxistă,
Marx -subestimarea flexibilității capitalismului - îndepărtarea de microsocialism, fixarea pe
planificare de stat, faraonic pp 64-65
– un Dzeu (Istoria), un profet (Marx), un mantuitor (lenin) si un teolog (Stalin)
Philosophy of history: an introduction: W.H. Walsh
– dialectica lui Hegel sta cu capul in jos, trebui reintoarsa in picioare -Capitalul vol I p54
– dialectica rămâne chiar dacă ideea determinării materiei de către Idee e falsă ea explică
natura lucrurilor
– unitatea unei epoci istorice este dată de aspectul economic, sau mai degrabă de armonia
mijloace-mod de producție (obs mele)
– organiz economică, structura de clasă -răspunsul la o prbl de producție anume; clasele
economice sunt actorii principali -motivația etică -istoria ca spectacol al nedreptății -
societatea fără clase, deznodământul fericit p.160
– dorința de a explica istoria pe baze științifice -afinitate cu Comte; imboldul practic -
Bentham
– ca recomandare - ”uitati-va la economie dc vreti sa intelegeti ce se petrece” demersul sau e
ok; rețetă pentru a produce ipoteze empirice -mai potrivită decât abstracțiile lui Kant sau
Hegel; pretinde inclusiv că față de alte th materialiste a sa are o bază științifică
– care e statutul afirmației că lucrurile sunt conectate dialectic? -Hegel e legitim, faptele
reflectă caracterul dialectic al gândirii dedus de auto-examinarea rațiunii; pt Marx caracterul
empiric rezultă empiric din observație -atunci nu mai poate emite pretenția că dialectica
trebuie să fie prezentă în tot -o generalizare empirica oricat de bine atestata in trecut nu
poate avea putere prescriptivă absolută; iar dacă este o judecată a priori ea trebuie
argumentată filosofic ceea ce Marx nici nu-și propune sa facă p.163
– testul ultim trebuie să fie verificarea de către istorici în practică -afirmația că cauzele ec sunt
fundamentale pt înțelegerea situațiilor istorice poate fi validă chiar dc tot ce a spus Marx
despre ec sau toate judecățile sale privind conexiunile între elementele unei structuri sociale
sunt false p.164
Allen wood - Karl Marx
-decrierea condițiilor muncitorilor în capitalism -radiografia nedreptății, dar demersul său nu este
unul explicit moralist -conceptul de alienare și necesitatea auto-implinirii, văzută de autori ca
fundamentele teoriei sale morale -auto-actualizarea, împlinire de sine, nu este o valoare morală ci
doar o prelungire a saitsfacerii nevoilor umane -virtute, dreptate, datorie nu sunt obiectul reflecțiilor
sale -capitalismul e rau pt ca priveaz marea masă de bunuri non-morale- siguranță, comfort, sănătate
fizică -dar asta nu înseamnă că muncitorii au dreptul la ele, sau pt că ideea de dreptate sau vreo
noemă morală le face imperative
-disprețul față de moraliști -critica programului de la Gotha, Proudhon, Adolph Wagner pp 127 si
urm.
Xiii -nu trebuie citite ca niște sfinte scripturi
auto-critica continuă esențială -el n-a practicat-o
xiii- Xxx -în ce măsură mai este posibilă comunitatea autentică în modernitate? Rousseau, Kant,
Hegel, Fichte, Marx
-polarizarea tot mai mare a puterii și averii -xxiii -exemplul disparităților