Sunteți pe pagina 1din 5

BURGHEZUL SI LUMEA MODERNA

Modernitatea sociala, ianugurata de renastere, se articuleaza in jurul valorilor specifice lumii burgheze. Burghezia a jucat un rol dublui in consacrarea modernitatii: de burghezie se leaga dinamica economica declansata odata cu renasterea si amplificata in secolele urmatoare; procesul tehnologic care a facut posibila dezvoltarea moderna specifica modernitatii. Civilizatia industriala dezvoltata ca urmare a revolutiei industriale de la sfarsitul sec. 18 sec. 19, are in centru activitatea burgheza, se sprijina pe capitalul burgheziei si pe tipul de relatii sociale in centrul carora se afla lumea burgheza si corelatule ei principal lumea muncitorimii. Acest model de civilizatie industriala a adus cea mai mare putere economica Europei si Americii si s-a raspandit in intreaga lume. Burghezia este strans legata de modernitate pentru ca ea a dezvoltat un set de valori care au dobandit o audienta foarte larga in toate categoriile sociale ale lumii moderne. Viata activa, pretuirea individului, increderea in ratiune, progres, libertate = valori promovate de burghezie; la aceste valori au aderat si alte categorii sociale. In jurul valorilor sprijinite de burghezie s-a consolidat societatea liberala si democratica (afirmata ca atare in a2a jumatate a sec 19), s-a consolidat sistemul economic capitalist (care are in centru respectul proprietatii private, rolul esential al proprietatii private in sistemul de productie si economia de piata). Toate aceste valori s-au raspandit in intreaga lume. Astazi ele apar ca niste caracteristici ale vietii sociale cu un puternic grad de generalizare. Valorile capitaliste legate de viata privata (de familie), de respectul individului si de promovarea libertatii de gandiresunt alte valori care au trecut granita lumii burgheze spre alte categorii (in lumea muncitoare, e ex). Lumea B este o lume foarte neomogena, foarte diiversa. In primul rand, este vorba despre o foarte mare diferenta istorica. Istoria B isi are radacina la inceputul aparitiei B si pana in zilele noastre, chiar daca astazi termenul este foarte rar intalnit (in analizele sociale, termenul B era legat in primul rand

de istoria oraselor de la inceputul lumii burgheze). In al doilea rand, termenul B a fost folosit in sec. 19-20 cu preponderenta in analizele marxiste ale vietii sociale (Marx punand in centrul ideilor rolul progresist al B + conflictul dintre B si proletariat). Dupa 2RM termenul B este folosit foarte rar, acesta fiind inlocuit cu ANTREPRENOR, DEZVOLTATOR, INVESTTITOR, pentru a-i desemna pe cei care detin mari capitaluri ce pot fi investite pentru a aduce profit + pe cei care organizeaza activitati economice si financiare. Exista diferente intre burghezia perioadei PREINDUSTRIALE (burghezul din perioada baroca, sec. 17-18 aceasta este mai putin conturata in specificitatea ei: ex: frecvent renunta la viata activa pentru a trai din renta, pt functiile publice, evitand riscurile activitatii de antreprenor) si burghezia care se afirma dupa RI (B.i., cea care isi pune capitalurile in mari concentrari economice este o B categoric detasata de modelul aristocrat, o B care se definste prin excelenta, indrazneala in activitatea economica, capacitatea de a-si asuma riscuri pentru a avea profit cat mai puternic, mare dinamism al tipurilor de activitate). Lumea B este o lume foarte diversa prin provenianta ei, B poate proveni si din randurile nobililor; B industriala poate proveni si din randul B traditionali de mica anvergura, de tarani foarte instariti, de proprietari de pamanturi. B a fost de la inceput diversificata sub raportul actiunilor politice (incapand cu sec 19 cand apar grupari politice foarte bine conturate, vom gasi B si in partide liberale, democratice, socialiste, comunsite). B este diversa sub raportul averii, a resurselor materiale de care dispun. De timpuriu B s-a stratificat in actegorii cu resurse foarte mari, categorii care din sec 19 se vor numi MAREA BURGHEZIE (marii proprietari de banci, de fabrici, uzine), cea care va manifesta in cea mai mare masura indrazneala, spirit de initiativa si isi va perimite un stil de viata din ce in ce mai luxos (se contrazice ideea lui Weber ca lumea burgheza este un austera, decenta). Se formeaza adesea generatii burgheze, sporind succesul economic din generatie in generatie. Incepand cu sec 19, BURGHEZIA DE MIJLOC si MICA BURGHEZIE, oarecum unite intre ele prin cuantumul mai modest al afacerii, dar cu diferente (categorii care se inscriu in activitati productive de mai mica amploare: mic atelier, fabrica cu putini

angajati). Raporat la caractwristicile tipice ale B, aceste categorii sunt mai prudente in activitatile lor, terorizate de spectrul pierderii afacerii (sunt mai cumpatati). In randurile micilor B si B de mijloc intra membrii birocratiei (negustorii) + intelectualitatea (cei cu profesii liberale: medici, avocati, profesori, aritisti). Burghezia este asociata cu un ansambul de atitudini, comportamente si mentalitati considerate definitorii pentu ansambul B si reprezentatnte pentru lumea moderna. Dintre acestea pot fi amintite: B este asociata cu pretuirea vietii active (VITA CONTEMPLATIVA (e.m) vs. VITA ACTIVA reprezentativ pt lumea moderna)=> modernitatea pretuieste mai mult fapta decat comtemplatia, fiind atasata de ideea de activitate; Cultul muncii, aprecierea harniciei, educatia in spiritul muncii sunt considerate caracteristici esentiale ale lumii burgheze; Indrazneala, spiritul novator sunt legate de munca.; Burghezul care isi intrerupe activitatea tipic burgheza este considerat chiar un tradatopr al grupului, al vocatiei burgheze. Omul lenes = creatura monstruoasa; Atitudinea activa reprezinta o trasatura a modernitatii care depaseste sfera lumii burgheze. H. Arendt considera ca pretuirea vietii active tine de spiritul modern in genere si se regaseste in primul rand in atitudinea manifestata de oamenii de stiinta. Ea are in vederea faptul ca in sec 17 se naste stiinta moderna care presupune o noua viziunea asupra lumii dar si o noua modlitate de a face stiinta. Din Antichitate pana in sec 17, stiinta insemna, in primul rand, contemplarea Universului. Incepand cu marii oameni de stiinta, exoperimentul ocupa un loc central in demersul stiintific (a experimenta = a crea tu o sitiatie care sa te ajute sa intelegi ceva despre natura). Burggezia e strans legata de increderea in ratiune. Spiritul capitalist se diefineste prin excelenta ca mentalitate care aspira, in mod profesional, sistematic, la un castig legitim. In acest sens, se vorbeste despre o adevarata rationalitate burgheza. Si aceasta

caracteristica a B este legata de o tendinta mult mai generala a lumii moderne. Din sec 17 se afirma increderea in ratiune, care ajunga la apogeu in epoca luminilor. Lumea burgheza se asociaza cu increderea in stiinta si progres, incredere foarte larg raspandita in toata moderniatatea, indiferent de categoria sociala. Lumea B se asociaza cu un adevarat cult al familiei si cu pretuirea individului. Individul este, in mentalitatea burgheza, legat organic de familie; mai tarziu, cultul individului presupune drepturile, libertatiloe acestuia ca persoana independenta si singulara, nu doar ca membru al familiei. Caracteristicile generale ale lumii burgheze s-au sedimentat in timp si sunt desprinse, de fapt, din discursuri foarte diferite cu privire la burghezie. In plan teoretic, discursurile cele mai coerente cu privire la lumea B s-au conturat in sec 19. avantul capitalismului in aceasta eprioada aduce in prim planul dezbaterii teoretice, problematica sociala. Teoreticienii pornesc de cele mai multe ori de la situatia dificila a muncitorilor, de la relatiile foarte tensionate in cele mai multe cazuri intre B si proletariat si ca urmare, isi pun problema intelegerii mecanismelor sociale si problema vindecarii societatii, a realizarii unei societati mai echitabile. Sec 19 este dominat de ganditori precum: SAINS-SIMON, KARL MARX, AUGUSTE BLANQUI, A. COMPTE, etc. In discursul acestor ganditori, proprietate privata trebuie desfiintata pentru vindecarea societatii. KARL MARX: - recunoste ca B a avut un rol important la inceputul modernitatii, dar ca in sec 19 trebuie sa se schimbe radical structura; dezvolta in sec 19 o idee specifica epocii luminilor, aceea ca o societate trebui si poate fi schimbata pornind de la un proiect rational. SAIN-SIMON: - pune in centrul proiectului sau ratiunea, activitatea industriala si stiinta. El considera ca o noua societate trebuie sa ia locul celei contemporane lui, o societate bazata pe 2 principii: - munca productiva + stiinta pozitiva (exacta). In aceasta societate, statul trebuie sa fie o foarma de asociere universala, o solidraitate lipsita de contradictii care are drept scop producerea de bunuri materiale necesare vietii. Ideea este dusa mai departe de MARX care considera ca un asemenea stat se poate organiza doar prin organizarea si lupta proletariatului ; se poate realiza prin

revolta proletara care presupune desfiintarea proprietatii private, numai crearea unui stat al dictaturii proletariatului putand desfiinta B. Realitatea sociala a secolului 19-20 care a dovedit falimentul modernitatii, a demonstrat ca lumea a evoluat in alt sens, in sensul accentului pe problemele individului si nu ale marilor grupuri, a evoluat in sensul unei dinamici treptate a societatii care permite in tot mai mare masura satisfacerea nevoilor, intereselor a cat mai multor categorii de oameni. Putem spune ca evolutia societatii a fost mai aproape de ideile ganditorilor liberali: BENJAMIN CONSTANDT, J.S. MILL, HAYECK