UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE FARMACIE
SPECIALIZAREA FARMACIE
Departamentul I
Disciplina Chimia Mediului Şi Alimentului

COROIU M.P. BIANCA MARIA

LUCRARE DE LICENŢĂ

Conducător Ştiinţific:

ŞL. DR. FARM. CAUNII ANGELA

Timişoara
2019
.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA
FACULTATEA DE FARMACIE
SPECIALIZAREA FARMACIE
Departamentul I
Disciplina Chimia Mediului Şi Alimentului

COROIU BIANCA MARIA

LUCRARE DE LICENŢĂ
COMPUȘI ORGANICI CU ACȚIUNE TOXICĂ PREZENȚI
ÎN APA POTABILĂ
Conducător Ştiinţific:

ŞL. DR. FARM. CAUNII ANGELA

Timişoara
2019
.

CUPRINS

LISTĂ CU ABREVIERI ȘI SIMBOLURI III

INTRODUCERE
I. PARTEA GENERALĂ
Capitolul 1. Apa
1.1 Aspecte generale
1.2 Clasificarea apei
1.3 Distribuție globală
1.4 Surse de apă
1.5 Calitatea apei
1.6 Poluarea apei
1.7 Metode de identificare
1.8 Probleme de sanatate
1.9 Tratamentul apei
II. PARTEA SPECIALĂ. CONTRIBUȚII PERSONALE
Capitolul 2. Studiu cu privire la prezența impuritaților în apa potabilă si consecințelor
acestora
2.1 Motivaţia cercetării
2.2 Scopul şi obiectivele cercetării
2.3 Materiale şi metode
2.4 Durata studiului
2.5 Rezultate şi discuţii
2.6 Concluzii
III. CONCLUZII FINALE
BIBLIOGRAFIE
.

LISTĂ CU ABREVIERI ȘI SIMBOLURI

.

INTRODUCERE
.

I. PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1. Apa

1.1 Aspecte generale

În mod normal apa pură (H 20) este incoloră, fără gust si inodoră. Ea este compusă
dintr-un atom de hidrogen (H) si doi atomi de oxigen (O). Deoarece este ușor
contaminabilă de diferite substanțe cu care intră în contact, nu este disponibilă în stare
pură. într-o anumită măsură se consideră faptulul că apa ar putea dizolva orice subtanță
naturala, ea fiind denumită “solvent universal”. Este benefică pentru omenire dar prezintă
o amenințare majoră pentru echipamentul industrial, datorită reacțiilor de coroziune care
rezultă o dizolvare lentă a metalelor in apă. Factorii majori pentru tratarea apei țin de
controlul coroziunii si al scalei.

(https://www.suezwatertechnologies.com/handbook/chapter-01-water-sources-
impurities-and-chemistry)

La nivel intracelular si interstitial, apa constituie solventul universal al materiei vii.

Din punct de vedere intracelular, ea actioneaza într-o serie de reactii biochimice precum
reacțiile de hidroliză, de oxidare,de condensare.

Plantele au nevoie de 2 reactanți importanți pentru procesul de fotosinteza, unul

fiind apa iar celalt fiind dioxidul de carbon. Pentru animalele homeoterme, apa intervine în
procesul de termoreglare.

Pentru transportul moleculelor, ionilor macromoleculelor si celulelor de al un organ

la altul, apa este un mediu prielnic de transport, transportul realizandu-se de către fluidele
circulante extracelulare.Prin procesele de transpirație si micțiune, apa constituie un agent
de eliminare a cataboliților toxici.

Eritrocitele, limfocitele si leucocitele utilizeaza apa ca și mediu de flotație. Apa are

un rol protector la șocurile mecanice care le pot avea unele sisteme precum sistemul nervos
central (SNC) dar și în cazul gravidelor unde protejează embrionul, respectiv fătul.
.

1. Aurel Popescu, Fundamentele Biofizicii Medicale, editura AllBucuresti, 1994.6

2. Grigore Turcu,Biochimie – Bioenergetica, Bucuresti, 1984

3. C.D. Nenitescu, Chimie Generala, editura Didactica si Pedagigica, Bucuresti,

1985

În existența si dezvoltarea civilizației umane, apa este considerate un constituiesnt esential.

Apa naturală sau apa brută, presupune satisfacerea cerințelor de apă ale populației urbane
și rurale pentru apa potabilă, ale industriei pentru apa industrială sau tehnologică, ale
agriculturii în cazul apelor utilizate pentru irigații , ale zootehniei, dar și considerente
urbanistice și de agrement.
http://www.deliu.ro/pluginfile.php/303/mod_resource/content/1/C_CH.pdf)

1.2 Clasificarea apei

Un citeriu important de clasificare a apei ține de sursele de proveniență a apei și

(sectorul) de utilizare

Din punctul de vedere a sursei de provenienţa, putem regăsi ape de suprafaţă

precum:

 Oceane;
 Mări;
 Gheţari;
 Fluvii;
 Râuri;
 Lacuri;
 Ape atmosferice (apa meteorică);
 Ape subterane (izvoare).

După domeniul de utilizare, avem:

A) ape industriale
B) ape potabile.
.

Apele industriale sunt utilizate ca si materie prima in diverse industrii, materie

auxiliara pentru diferite procese de fabricatie, ca si agent de vehiculizare, pot sa fie
purtatoare sau producatoare de energie , sau mai pot fi utilizate ca si agent de raciere sau
incalzire.

Pentru consumul casnic sau pentru agricultura, utilizam apa potabilă.

în natură, apa naturală se regasește într-o continua transformare, prin trecerea dintr-o stare
de agregare în alta, un proces denumit ”circuitul apei în natura”.

1.3 Distribuția globală

Apa este prezentă în cantități abundente pe și sub suprafața Pământului, dar mai
puțin de 1% din acesta este apă dulce. Din cei aproximativ 1,4 miliarde km, 326 milioane
de mile sunt m cubi de apă, care se regasesc în oceane sau sunt înghețate în capace de
gheață și ghețari polari. Apa conține aproximativ 35 grame/litru de minerale sau săruri
dizolvate, ceea ce o face necorespunzătoare pentru băut și utilizări industriale sau agricole.

(https://www.britannica.com/technology/water-supply-system)

Apa este singura substanță care se transformă natural pe pământ în trei forme:
solid, lichid și gaz.

Este distribuită în diverse locații, precum rezervoare de apă. Oceanele sunt cele mai
mari rezervoare cu aproximativ 97% din toată apa, dar apa regasită este prea salină pentru
cele mai multe utilizări umane. Capacele de gheață și ghețarii sunt cele mai mari
rezervoare de apă dulce, dar această apă se află în mod inconvenient, mai ales în Antarctica
și Groenlanda.

Apa subterană îngustă este rezervorul cel mai mare de apă dulce utilizabilă. Chiar
dacă râurile și lacurile sunt printre cele mai utilizate resurse de apă, ele reprezintă doar o
mică cantitate de apă din lume. Dacă toată apa din lume s-ar fi micșorat la 1 gallon, atunci
cantitatea totală de apă proaspătă ar fi de aproximativ 1/3 ceașcă, iar cantitatea de apă
proaspătă ușor utilizabilă ar fi de 2 linguri.
.

Fig.1.1 Rezervoarele de apă ale Pământului.

Ciclul de apă (sau hidrologic) arată circulația apei prin diferite rezervoare, precum
oceanele, atmosfera, ghețarii, apele subterane, lacurile, râurile și biosfera. Energia solară și
gravitația sunt factorii care determină miscarea apei. Ciclul de apă se referă la apa care se
deplasează din oceane, râuri și lacuri în atmosferă prin fenomenul de evaporare, care duce
la formarea norilor. Din nori, prin condensare, apa se transforma în precipitații (ploaie și
zăpadă). Apa de pe uscat se poate întoarce înapoi în oceane prin scurgerea de suprafață,
râuri, ghețari și fluxul subteran de apă subterană sau se poate reîntoarce în atmosferă prin
evaporare sau transpirație (pierderea apei prin plante în atmosferă).
.

Fig. 1.2 Ciclul apei

O importantă a ciclului apei este modul în care apa variază în salinitate, si care care este
abundența ionilor dizolvați în apă. Apa din oceane este foarte salină, cu o aproximație de
35.000 mg/l de ioni dizolvați. Evaporarea (unde apa se schimbă de la lichid in gaz la
temperaturi ambientale) este procesul de distilare care duce la apă aproape pură, cu
aproape niciun ion dizolvat. Pe măsură ce apa se vaporizează, ea lasă ionii dizolvați în faza
lichidă inițială. În cele din urmă, condensarea (unde apa se schimbă de la gaz la lichid)
formează nori și, uneori, precipitații (ploaie și zăpadă). După ce apa de ploaie cade pe
pământ, se dizolvă mineralele în rocă și sol, ceea ce sporește salinitatea. Cele mai multe
lacuri, râuri și apele subterane de suprafață au o salinitate relativ scăzută și se numesc ape
dulci.

Următoarele câteva secțiuni discută aspecte importante ale ciclului apei în raport cu
resursele de apă dulce.

1.4 Resurse de apă

O sursă importantă de apă sunt precipitațiile. Din cauza faptului că nivelurile de

precipitare sunt distribuite inegal pe tot globul, disponibilitatea apei proaspete este diferită
in functie de zonă.
.

Ca și surse de apă de suprafață avem râuri, lacuri și ghețari. Apa care curge in urma
precipitaților (ploaie sau zapadă) pe suprafața pamântului poate ajunge în canale fluviale
datorită scurgerilor de suprafată sau infiltrațiilor de apă subterană.

Apele subterane contribuie, cu o mare cantitate de minerale dizolvate în apa râului.

Râurile sunt o resursă importantă de apă utilizate pentru irigarea culturilor, dar și pentru
alimentarea cu apă potabilă a diferitor orașe din întreaga lume.

Lacurile pot fi o sursă excelentă de apă dulce. Ele se alimenteză de la scurgerile de

suprafată si descărcarea apelor subterane. Lacurile se pot forma printr-o varietate de
modalitați, precum glaciația, creșterea recentă tectonică și erupțiile vulcanice. Lacuri
artificiale (rezervoare), pot fi create de oameni prin realizarea unui baraj asupra unui râu.
Modificarile de temperature pot aduce schimbari in dimensiunile lacului.

Ghețarii sunt considerați ca fiind cel mai mare rezervor de apă dulce. Datorită
asezari lor geografice, sunt puțin utilizați ca si sursă de apă pentru populație. In urma
procesului de topire a ghețarilor putem ni se oferă o sursă naturală de apă de râu si apă
subterană.

Majoritatea populației utilizează apa de suprafată, in satisfacerea nevoilor de apă.

În schimb, apele subterane sunt o sursă mult mai mare de apă utilizabile, in general pentru
zonele cu climă aridă, unde apele de suprafată sunt reduse. Apele subterane sun tuna din
principalele surse de apă, utilizată de polulația din mediul rural.

Apele subterane sunt apa situată în spații mici, numită spațiu poros, între granulele
minerale și fracturile din materialele pământului subteran (rocă sau sediment). Majoritatea
apelor subterane provine din ploaie sau topitură de zăpadă, care infiltrează pământul și se
deplasează în jos până ajunge în zona saturată (unde apele subterane umple complet
spațiile porilor în materialele de pământ).

Ca si alte surse de apă care includ infiltrațiile de apă de la suprafată putem enumera
lacurile, râurile, rezervoarele și mlaștini.

Ca și principale întrebuintări ale apei la nivel global avem:

 irigație 68%;
 furnizarea publică 21%;
 industrie 11%.
.

(https://openoregon.pressbooks.pub/envirobiology/chapter/7-1-water-cycle-and-fresh-
water-supply/)

1.5. Calitatea apei

Normele de calitate au ca și rol stabilirea limitelor pentru concentrațiile de impuritați

premise in apă. Standardele țin de selecția surselor de apă brută utilizabilă de populație și
în cazul in care aceasta nu este in concordanță cu ele, ajută la selectarea proceselor de
tratare.

Sunt necesare măsurători calitative și cantitative, pentru a monitoriza constantă a

calitatii apei pentru diferitele surse de aprovizionare.

Eșantionarea și analiza apei ar trebui efectuate de laboratoarele specializate,

certificate de ISO.

Procedurile de testare se pot grupa în trei mari categorii, procedure fizice, procedure
chimice si proceduri bacteriologice și microscopice.

Procedurile fizice sunt teste realizate din punct organoleptic. Printre testele fizice
regăsim:

 testele de culoare, deoarece culoarea apei poate fi dată de prezența unor minerale în
apă, precum fierul și manganul, sau prezența unor substanțe de origine vegetală,
precum algele;
 testele de turbitate, deoarece turbitatea apei poate să fie datorată substanțelor solide
sub forma unor suspensii in stare colidală;
 testele de miros si respectiv gust, au ca rol identificarea diferitelor substanțe care
pot impurifica apa.

Procedurile chimice sunt realizate prin teste chimice care au ca scop determinarea
cantitaților de subtante minerale si anorganice care pot afecta calitatea apei. Printre testele
chimice regăsim:

 testele de pH, având ca scop măsurarea ionilor de hidrogen prezenți în apa de

analizat. Ele sunt folosite ca indicator al alcalinitații si aciditații apei. Apă potabilă
ar trebui sa aibe un pH cuprins între de 6,5-8,5.
 Testele OD pentru oxigenul dizolvat, testul CCO penru consumul chimic de
oxygen, testul CBO pentru consumul biochimic de oxigen si testul COT pentru
aflarea carbonului total din apă.
.

Procedurile bacteriologice au ca scot identificarea bacterilor care pot fi prezente in

apa de analizat.

(http://www.fao.org/3/X5624E/x5624e05.htm)
(https://www.britannica.com/technology/water-supply-system/Health-
concerns#ref286115)

1.6 Poluarea apei

Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziţiei sau calităţii apei prin
impurificarea cu diferite substante organice sau anorganice , astfel încât aceasta să
devină mai puţin adecvată utilizări sale.

Protecţia calităţii apei se raportaeaza la păstrarea si îmbunătăţirea caracteristicilor

fizico-chimice dar şi biologice ale apelor pentru gospodărirea cât mai eficientă a
acestora.

Substanţele poluante pot fi clasificate, după natura lor şi după prejudiciile aduse, în
următoarele categorii:

 substanţele organice reprezintă pentru apă poluantul principal.

Se impart in substante organice de natura vegetala si/sau animal, care consumă
oxigenul din apă. Teoretic concentraţia normala de oxigen dizolvat in apa, variază
între 4 - 6 mg/dm3, în funcţie de categoria de folosinţă.
Substanţe de origine naturala, cu o importanța în contaminarea apei sunt ţiţeiul,
taninul, lignina, hidraţii de carbon, biotoxinele marine ş.a.
Poluanţi artificiali, deriva din cadrul rafinăriilor (benzină, motorină, uleiuri,
solvenţi organici ş.a), industriei chimice organice şi industriei petrochimice
(hidrocarburi, hidrocarburi halogenate, detergenţi ş.a.).
 substanţele anorganice, sunt întalnite în suspensie sau dizolvate în apele uzate
industriale.
Printre acestea menționăm metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr), clorurile, sulfaţii etc.
Bioacumularea metalele grele duce la efecte toxice in randul organismelor acvatice, cat
si la stoparea proceselor de autoepurare.

In cantitati mari clorurile afecteaza apa in asa fel incat aceasta nu mai poate fi utilizata
pentru consum sau în industrie.
.

În prezența sărurile de azot şi fosfor, algele cresc la suprafaţa apelor.

 materialele în suspensie pot fi organice sau anorganice și au urmatoarele

consecințe: formează bancuri ce pun in dificultate navigaţia, consumă oxigenul din
apă și produc gaze urât mirositoare.
 substanţele toxice, pot trece prin instalaţiile de tratare a apelor şi o anumită
cantitate din ele pot ajunge în organismul uman ducând la schimbarea patologică.
 substanţele radioactive, radionuclizii, radioizotopii şi izotopii radioactivi sunt cele
mai periculoase substanţe toxice. Modul în care aceste substanțe acționeză asupra
organismelor este proportional cu concentraţiile radionuclizilor şi de felul in care
acestea acţionează..
 substanţele cu aciditate sau alcalinitate pronunţată, au ca efecte nocive
distrugerea florei şi faunei acvatice, degradarea construcţiilor hidrotehnice, a
vaselor şi instalaţiilor necesare navigaţiei, împiedică folosirea apei în agrement,
irigaţii, alimentări cu apă etc.
 coloranţii, împiedică absorbţia oxigenului şi desfăşurarea normală a fenomenelor
de autoepurare şi a celor de fotosinteză.
 Microorganismele prezente in apă conduc la devzolvarea neregulata a
organismelor vii.

(https://www.academia.edu/11258750/poluarea_apei)
(http://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-DEGRADAREA-SI-
PROTECT35917.php , file:///C:/Users/Coroiu/Downloads/MarinIleana_4.pdf – vezi doc)
1.7 Metode de identificare

Printre metodele de identificare a compușilor organici putem emumera următoarele :

1.8 Probleme de sănătate

Contaminarea cu materiale organice poate duce la diverse boli la nivelul sistemului

nervos central, de natura hormonala, sau chiar cancer.
.

Pesticidele utilizate în agricultură pot afecta ficatul si sistemul nervos. Au fost

raportate cazuri de tumori ale ficatului produsă de acestea.

Componentele organice volatile pot provoca patologii de tip cronic precum cancer,
tulburări ale sistemului nervos central, leziuni renale si hepatice, tulburări de
reproducere si efecte teratogene la făt.

Medicamentele au ca efecte adverse alterarea funcției endocrine si pot duce chir la

cancer.

(file:///C:/Users/Coroiu/Downloads/bia/bia/reviewvolume.pdf)

Componentele organice din carbune au dus la o nefropatie endemic in zona

Balcanică.

(file:///C:/Users/Coroiu/Downloads/Health_Effects_of_Toxic_Organic_Substances_fr
om_Co%20(1).pdf)

Apa indeplinind multiple funcții in organism, incepând cu dizolvare si absorția

elementelor nutritive si terminand cu transportul şi eliminarea produşilor nocivi şi/sau
rezultaţi din metabolism. Apa poate influența sanatatea populației prin 2 aspecte important,
si anume cantitatea ei (influenţa directă) si calitatea ei (influenţă indirectă).

Lipsa apei poate duce șa starea de insalubritate a unor diferite zone de populate care poate
determina raspândirea unor numeroase patologii de natura digestivă, cutanată si subcutanată,
diferite patologii transmise prin vectori si chiar boli edemice.

*file:///C:/Users/Coroiu/Downloads/MarinIleana_4.pdf

*subs organice- patologii!!!!!!!!

.

Deșeurile provenite din exploatarea uraniului, centralele nucleare și cercetarea medicală

sunt posibili poluanți. Stronțiu-90 și tritiu sunt contaminanți radioactivi care au fost găsiți
în apă ca rezultat al testelor cu arme nucleare. În unele surse de apă subterană se găsesc
substanțe care apar în mod natural, precum radiații și gazul de radon. Pericolul generat de
gazele dizolvate de radon nu provine din consumul de apă, ci din respirația gazului după ce
este eliberat în aer.

(https://www.britannica.com/technology/water-supply-system/Health-concerns)

1.9 Tratamentul apei

Pentru rezolvarea crizei globale a poluării apei se recurg la abordări diferite sub aspectul
îmbunătățirii calității si durabilității apei. Una dintre cele mai utilizate strategii este tratarea
adecvată în functie de necesități a apelor reziduale.

Apa reziduală netratată poate fi o cauză majoră a bolilor patogene, o sursă de poluanți, ea
mai poate conține deșeuri consumatoare de oxigen și metale grele toxice. Tratarea apelor
reziduale are loc în stația de tratare a apelor uzate din diferite zone urbane sau prin diferite
sisteme de rezervoare septice pentru zonele rurale.

Scopul tratării apelor reziduale este îndepărtarea impurităților sub formă de materie
organică (deșeuri care necesită oxigen) și uciderea bacteriilor. Se pot utiliza si diferite alte
metode special pentru eliminarea subtanțelor nutritive si a altor poluanți. Ca si pași in
tratarea apelor intr-o statie convenționala de epurare avem: tratarea prealabila prin
curătarea și îndepartarea nisipului respective pietrișului), tratarea primara care se realizează
prin sedimentare sau flotare care au ca si efect indepărtarea solidelor organice si a
grasimilor, tratamentul secundar care se realizează prin descompunerea bacteriană aerobă a
solidelor organice, dezinfectarea prin tratarea apei cu clor, ozon , lumina UV sau înălbitor
pentru uciderea diferitor microbi.
.

Solidul organic care rezultă dupa tratarea primară si secundară este nămolul, care se poate
trata la rândul lui prin eliminarea deseurilor toxice prezente, incinerarea lui, utilizarea lui
ca și îngrășământ, descompunerea bacteriilor anaerobe prin absența oxigenului. Prin
descompunerea anaerobă a nămolului putem produce gaz metan, care il vom putea utiliza
ca sursă de energie.
Pentru scăderea problemelor de poluare a apei, putem utiliza sistemul separat de
canalizare (pentru scurgerile reziduale care pot ajunge in stradă sau in sursele de apă
precum râuri, lacuri, s.a.m.d.) care este considerat mai sigur decât sistemele combinate.

II. PARTEA SPECIALĂ. CONTRIBUȚII PERSONALE

Capitolul 2. Studiu cu privire la prezența impuritaților în apa potabilă si

consecințelor acestora
.

2.1 Motivaţia cercetării

Motivația cercetării a început în urma problemelor actuale de poluare a apei cu care
se confruntă societatea din ziua azi. Datorită diferitor devărsari accidentale, apa se poate
impurifica cu diferiți compuși toxici, unii dintre aceștia fiind de origine organică.

Pe parcursul cercetării avem o trecere prin revistă a principalelor surse de apă, aspect
legate de calitatea apei consumabile, aspect legate de poluare, aspect legate de identificarea
compușilor toxici prezenți si metode convenționale de tratare a apei.

2.2 Scopul și obiectivul cercetării

Scopul lucrarii a fost verificarea cunoștiintelor populației legate de riscurile
consumului de apa impurificată cu diverși compuși organici toxici, vizând urmatoarele
aspecte:
-date statistice cu privire la varsta pacienților, mediul de proveniența, sexul
pacienților
-identificarea tipurilor de apă consumate, aprecierea populatiei legata de
calitatea apei consumate
-evaluarea cunostiintelor legate de efectele nocive a diferitelor compuși asupra
sanatații lor
-interpretarea chestionarului din punct de vedere statistic si grafic
-formularea unei concluzii in urma interpretarii

2.3. Materiale și metode

Metoda utilizată pentru acest studiu, a fost metoda chestionarului. Chestionarul care a fost
construit pe baza necesităților și problemelor întalnite în rândul populației. A fost aplicat si
discutat cu un numar de 100 de pacienti anonimi, de sexe si varste diferite.
Aplicarea acestui chestionar a avut ca scop verificarea cunoștiințelor pacienților legate de
riscurile la care se pot expune la consumul de apa impurificata.

2.4. Durata studiului

Studiul a avut loc in perioada mai-iunie, in farmacia in care s-a efectuat stagiul de practică.
La chestionar au participat persoane de sexe diferie, cu varste diferite dar si din medii
diferite.
.

Studiu cu privire la prezența impurităților în apa potabilă și consecințele

acestora

1. Vârsta dumneavoastră este cuprinsă între?

 16-20 ani
 21-25 ani
 26-30 ani
 31-35 ani
 peste 35 ani
2. Mediul dumneavoastră de proveniență este?
 Rural
 Urban
3. Sexul dumneavoastra este?
 Masculin
 Feminin
4. Ce tip de apă consumati?
 apă îmbuteliată
 apă din retelele publice
 apă provenită din fântâni
 apă din foraj propriu

5. Considerați că apa consumata de dumneavostra este pură ?

 Da
 Nu
6. Din punct de vedere al calității apei consumate, ați observat modificări de
miros?
 Da
 Nu
7. Ce tip de modificări de miros ați observat la consumarea apei?
 miros metalic
.

 clor
 dulce
 alte mirosuri
8. Din punct de vedere al calitații apei consumate, a-ți observat modificări de
gust?
 Da
 Nu
9. Ce tip de modificări de gust ați observat la consumarea apei?
 gust metalic
 gust amar
 dulce
 alte gusturi
10. Din punct de vedere al calitații apei consumate, ați observat modificări de
aspect?
 Da
 Nu
11. Ce tip de modificari cu privire la aspect ați observat la consumarea apei?
 limpede
 tulbure
 cu suspensii(mizerii)
 culoare modificată
12. Considerați că impuritațile ce pot apărea în apă pot avea consecințe asupra
sănătății ?
 Da
 Nu
13. Ce consecinte negative considerați că ar putea aduce aceste impuritați?
 boli la nivelul sistemului nervos central,
 cancer,
 leziuni renale si hepatice,
 tulburări de reproducere
 efecte teratogene la făt.
14. După consumul unui tip de apă, s-a întâmplat să prezentati tulburari (mai ales
ale tractului digestiv) precum :
.

 Vărsături
 diaree
 scaun neregulat
 balonare
 altele(precizați care):.................................................................................
15. Doriți să cunoașteți mai multe informații despre impuritațile prezente in apă și
posibilele consecințe asupra sănătății omului?
 Da
 Nu

Vă mulțumesc!

Rezultate și discuții

Pentru realizarea studiului de impurități prezente în apa, s-a utilizat un

chestionar de 15 întrebări. Chestionarul fiind complectat de 100 de
persoane, fara un criteriu anume de selecție.
.

peste 35 ani
6%
31-35 ani
10%
16-20 ani
30%
16-20 ani
26-30 ani
21-25 ani
14%
26-30 ani
31-35 ani
peste 35 ani

21-25 ani
40%

Fig. 1.4. Repartiția in functie de vărstă

Un alt aspect urmărit în cadrul chestionarului este cel legat de vârsta subiecților,
constatându-se că:

 Persoanele peste 35 de ani au raspuns într-un procentaj de 6%

 Pesoanele între 31-35 de ani au raspuns într-un procentaj de 10%
 Pesoanele între 26-30 de ani au raspuns într-un procentaj de 14%
 Pesoanele între 21-25 de ani au raspuns într-un procentaj de 40%
 Pesoanele între 16-20 de ani au raspuns într-un procentaj de 30%

44%
Rural
Urban
56%

Fig 1.5. Repartiția in functie de mediul de provenientă

.

Din răspunsurile persoanelor chestionate se observă că peste jumătate din ele sunt din
mediul urban, un mediu în care lumea are acces mai usor la informație comparative cu
mediul rural.

53

52

51

50

Total
49 52

48

47 48

46
Feminin Masculin

Fig 1.6. Repartiția în funcție de sex

Dintre persoanele chestionate 52% reprezintă persoanele de sex feminin și 48%

sunt bărbați.
.

60

50
50

40

30 28

20

10
10
4 4
2 2
0
apă din foraj apă din apă apă apă apă apă
propriu retelele îmbuteliată îmbuteliată, îmbuteliată, îmbuteliată, provenită
publice apă din foraj apă din apă din fântâni
propriu retelele provenită
publice din fântâni

Fig.1.6 Tipuri de apă conumată

Un alt aspect urmărit în cadrul chestionarului este cel legat de tipurile de apă consumată,
constatându-se că


.

80

70

60

50

40
Total
68
30

20
32

10

0
Da Nu

Count of 5. Puritatea apei

Dintre cele 100 de personae chestionate, 68 de persoane consider ca apa conumată este
impurificată, iar restul de 32 de peroane consider ca acesta este pură.

38%

Da
Nu

62%

Count of 6. Din punct de vedere al calității apei consumate, ați observat modificări de
miros?
.

Din discutiile avute cu persoanele chestionate, 62 dintre ele au declarat ca nu au simțit

modificări de miros in apa conumată, iar restul de 38 de persone declara ca au simtit un
diferite mirosuri la apa consumată.

miros metalic, clor 6

miros metalic 12

fara miros 52

dulce 12

clor, dulce 2

clor 16

0 10 20 30 40 50 60

Count of 7. Ce tip de modificări de miros ați observat la consumarea apei?

Dintre modificarile de miros observate, constatăm ca:

46%
Da
Nu
54%

Count of 8. Modificari din punct de vedere calitativ al gustului apei

.

Din discutiile avute cu persoanele chestionate, 46 dintre ele au declarat ca nu au simțit

modificări de gust in apa conumată, iar restul de 54 de persone declara ca au simtit diferite
modificări de gust.

40
40

35

30

25
22
20
14
15 16

10

5
4
0 2
alte 2
gusturi dulce
fara gust
gust amar
gust
metalic gust
metalic, gust
dulce metalic,
dulce, alte
gusturi

Count of 9. Modificări de gust observate la consumarea apei

În ceea ce priveste modificările de gust, repondenții au avut urmatoarele răspunsuri :

 40% dintre aceștia constata că apa consumată nu are gust

 22% dintre acestia au spus ca au simtit un gust dulceag al apei
 16 % au constatat faptul ca apa consumată de ei are un gust metalic,
 4% dintre acestia au simțit un gust amar
.

34

Da
Nu

66

Din punct de vedere al calitații apei consumate, ați observat modificări de aspect?

Din discutiile avute cu persoanele chestionate, 66 dintre ele au declarat ca nu au simțit

modificări de apect in apa conumată, iar restul de 34 de persone declara ca au observat
diferite modificări de aspect.

70
66
60

50

40

30

20
8 10
10 16

0
cu suspensii(mizerii)
culoare modificată
limpede
tulbure

Modificari cu privire la aspect observat la consumarea apei

Un alt aspect urmarit în cadrul chestionarului este cel legat de modificările de aspect
observant la consumarea apei, constatându-se că:
.

 66% dintre persoanele chestionate au raspuns ca apa consumată este limpede

 16% dintre persoanele chestionate au observant o tulbureală la apa consumată
 10%

16

Da
Nu

84

Count of 12. Considerați că impuritațile ce pot apărea în apă pot avea consecințe asupra
sănătății?

tulburări de reproducere 13

leziuni renale si hepatice

21

efecte teratogene la făt

19

cancer
32
boli la nivelul sistemului nervos central
15
0 5 10 15 20 25 30 35
.

Count of 13. Ce consecinte negative considerați că ar putea aduce aceste impuritați?

45 41
40
35
30
25
20 18 18
15
10 5
4 4 4
5 2 2 2
0
re a e re ță Nu at re ri e
na nt re na ul na tu ar
lo le Di
a
lo ea g o s ă on
Ba
tu a Gr re
Ba
l
Vă
r
Ba
l
i fl
a
t,
B ne t,
s la un l a e e,
a tii gu Sc
a gu ia
r
ct re re ,D
E ru ne ne
uri
re
, un au
n ăt
ca c rs
na , S S Vă
lo e
Ba a re
Di

Count of 14. După consumul unui tip de apă, s-a întâmplat să prezentati tulburari (mai
ales ale tractului digestiv)

34

66 Da
Nu

Count of 15. Doriți să cunoașteți mai multe informații despre impuritațile prezente in apă
și posibilele consecințe asupra sănătății omului?
.
.
.